ATICE A. BAILEY
DE LA INTETECT
tA INTUITIE
f= SEriS
CUPRINS
1. Genduriintroductive 13
2. Scopuleducaliei
3. Natura sufletului
4. 0biectivelein meditalie
5. Stadiiin meditalie
6. Stadiiin meditalie ((ontinuare) 113
137
163
183
215
237
8. Universalitatea medita.tiei
7. lntuilietiiluminare
9. Pra(tica meditaliei
10. Necesitatea precauliil0rin medita.tie
12 De la intelect la irtuilie
Pe lAngi Al.ice Bailey, ii vom descoperi impreuni cudumneayoastri pe Hermann Keyserling, Rudolf Kassner,
George Bi1an, Alexis Carrel, Rudolf Steiner gi alyii, ffecaretratend teme diferite, dar lntr-o directie convergentl, ca osimfonie care sperim a fi una reusiti gi apreciati de cAt mai mulgicititori.
Editura Sens
GANDURI INTRODUCTIVE
Metoda gtiinliffci - apane de un Punct de vedere
strdns agnostic 9i pragmatic e necompled ;iinsuficienti in sine: ea cer€' Pentru a intra in contact
cu realitatea, complementul unei metaffzici.
JOSEPH MARfCHAL, S. J.
I nreresul aretat medita[iei. in prezent arar de risPendir, e
I semnul unei nevoi mondiale care necesira o inEelegere clari.
I Din orice rendinle populare care persisle in aceeasJ: direc(ie'
putem fi lncredingagi ci va iqi ceea ce ii trebuie rasei pentru
mersul ei inainte. Ci meditalia este Priviti ca un fel de
rugiciune de aceia ce dau deffnilii cu uturinfi este, din
nenorocire, adevirat. Dar se poate arlta cS in inlelegerea
exacte a procesului de meditaEie;i in adaptarea lui justi laneyoile civilizaliei noastre moderne se vor gisi solulia
impasului educativ prezent gi metoda Prin care existenla
sufletului va putea fi probati - acel ceva viu pe care il numim
,,Suflet" ln lipsa unui termen mai bun.
Scopul acestei cirti este si trateze natura 9i adevLtata
semniffcagie a meditaliei, precum si intrebuingarea ei intr-o
largi misuri in Apus. Se sugereazi ci ea va putea inlocui in
cele din urmi metodele actuale de instructie a memoriei 9i ciea se va dovedi un factor puternic in procedura educativi
14 Alice A, BAILEY
moderni, Acesta este un subiect care a reginut atenliaginditorilor din Risirit gi din Apus timp de mii de ani 9iaceasti. uniformitate de interes este, in sine, importantl.Dezvoltirile viitoare care vor face ca rasa si inainteze pe caleacongtientei sale evolutive sunt, desigur, ln direcgia sintezei.Cresterea constientei omenesri trebuie si se faci prin fuziuneatehnicilor de instructie mentdi risiriteani 9i apuseani.Aceasta a venit repede, 9i gAnditorii, ln amdndoui emisferele,
i;i dau seama ci aceasti fuziune duce la o realizare dintre celemai semnificative. Edward Carpenter spune:
,,Se pare c5. apucim un timp cAnd... o mare sintezi a
lnregii gindiri umane... aie loc foarte ffresc 9i inevitabil...Din aceasti intAlnire de elemente risare deja schila vagi a uneifilosoffi care va trebui desigur si domine gdndirea omeneascipentru o Lrngi perioadi."3
in aceasta sti gloria gi speranta rasei Ei triumful mireqal gtiinEei. Suntem acum un singur popor. Mostenirea uneirase este la dispozilia alteia; gdndirea cea mai bund. a
veacurilor se afli la indemAna tuturor; tehnicile vechi gi
metodele moderne trebuie si se lnt6.lneasci gi si facischimburi. Fiecare va trebui si-9i modifice modul deprezentare gi ffecare va trebui si faci. un efort pentru a
inlelege spiritul d.e bazl. cate a produs o anumiti. exprimare
;i simboluri deosebite; iar dupi ce aceste concesii vor fi{hcute, se va vedea ivindu-se o structuri a adevirului care valntrupa spiritul Erei Noi. Gdnditorii moderni igi dau seama
de aceasta. Dr. Overstreet arati ci:
De la intele(t la intuilie . G6nduri introductive 15
,,Filosofia risiriteani, se presupune, a avut Pulin efect
asupra gAndirii apusene, in primul rind din pricina metodelor
ei. Dar sunt toate motivele si se creadi ce Pe mesuri ce
influenla gindirii apusene - ln special metoda sa experimentali
- se va simli in Risirit, se va adopta o noui abordare fflosoffc.i,
iar profunda spiritualitate a glndirii risiritene se va exprima pe
cii mai acceptabile min;ii apusene."a
Pini aici tendinga ambelor gcoli a fost de a se combate
reciproc, totu;i ciutarea adevirului a fost identici; interesul
pentru ceea ce este gi penru ceea ce poate si fie nu e doar de
partea unui grup; iar factorii cu care ffecare a lucrat sunt
aceiagi. Degi mintea ginditorului risiritean e indreptati spre
imagina;ia creatoar€ gi aceea a lucritorului apusean sPre
inflptuirea t.iinlifici creatoare, totugi lumea in care ei intrieste ln mod ciudat aceeagi; instrumentul de gdndire pe care ei
il folosesc e numit ,,minte" in Apus ;i ,,substangi-mentali'(citta) in Risirit; amlndoui intrebuingeazi limbajul
simbologiei pentru a-;i exprima concluziile gi amAndoui
ajung la punctul unde cuvintele se dovedesc incapabile si
inrrupeze posibilitilile i nruite.
Dr. Jung, una din Personalitilile care cauti si uneasci
aceste elemente pani acum discordante, face duzie la aceasta
ln urmitorul extras din Comentariul siu asupra unei vechi
scrieri chineze. El zice:
,,Congtiinga apuseani nu e nicidecum ceea ce numim in
general congtiinEi, ci mai curAnd un factor istoric condilionat
gi limitat geograffc, reprezentand numai o parte din omenire.
3 Carpenter, Edward, The Art ofCreation, p. 7 (n. a.). a Overstreet, H. A., The Endaing Quat, p 271 (n. a.)'
16 A|ice A. BAILEY
Lirgirea congtiingei noastre nu trebuie si se produci indetrimentul celorla.lte feluri de con;tiin1i, ci trebuie si aibiloc prin d"ezvoltatea acelor elemente ale psihei noastre(psyche), care sunt analoge cu acelea ale unei psihe striine,dupi cum Risiritul nu se poate lipsi de tehnica, gtiinga gi
industria noastri.. Invaziunea europeani. ln Risirit a fost unact de violente pe o scari mare si ne-a lisat noui datoria -noblesse oblige - de a ingelege mintea Risiritului. Aceasta este
poate mai necesar decit ingelegem noi in prezent."5
Dr. Hocking, de la Harvard, ne prezinti aceeasi idee:
,,Par si existe motive de a spera la un ffzic al rasei maibun in viitor, graiie unei igiene mentale sinitoase. Dupi ce
era sarlatanilor a trecut, si intruciwa cu sprijinul lor, apare oposibilitate de a lirgi stipAnirea de sine, cind sensul spiritualal unei astfel de discipline ca Yoga se va uni cu elementelesobre aie psihologiei apusene si cu un sistem sinitos de etici.Niciuna dintre acestea nu valoreazi mult flri celelalte."6
Cei care au studiat in amindoui gcolile ne spun cisimbologia mistici. a Risiritului (ca gi a exponengilor nostrimistici apuseni) e numai un vil dincolo de care, cei dotali cuperceplie intuitivi, au putut lntotdeauna si pitrundi. $tiinlaApusului, insistAnd asupra naturii formei, ne-a dus de
asemenea ln domeniul intuigiei ;i pare ci aceste doui cii ar
putea fuziona si ci ar ff cu putingi pentru fiecare - eliminAndnon-es€ntialele - si ajungi la o bazi de in,telegere. Astfel ele
5 Wilhelm, Richard, and Jung Dr. C. G., The Sectet of the Gol*nFlouer, p. 136 (n. a.).6 Hocking, \J7m. E., Self Its Body and Freedtm, p.75 (n. a)
De la intelect la intuitie. Ganduri introductive 17
elaboreazS, o metodi noui. intemeiati pe vechi adeviruri
demonstrate, ca si ajungi la misterul central al omului. Dr.
Jung mai scrie inci despre aceasti chestiune:
, ,,$tiinla este cea mai buni unealti a minlii apusene 9i'
cu ea se pot deschide mai multe ugi decat cu miinile goale.
Astfel, ea e parte integranti din ingelegerea noastri, iar cind
pretinde a ff unicul gi singurul mi.iloc de inlelegere, nu face
altceva decit ne intuneci viziunea interioari. Dar Risiritul
ne-a invilat un altul, mai vast, mai profund 9i o ingelegere mai
lnalti, adicl o ingelegere a viegii. Nu cunoagtem mijlocul
acesta decit vag, ca un simPlu sentiment nelimurit, scos din
terminologia religioasi si, prin urmare, pr'rnem bucuros
ulnlelepciuneao risiriteani ln ghilimele ;i o impingem in
domeniul obscur al credinlei gi superstigiei. in felul acesta lnsinrealismulu risiritean e complet neinleles' El nu consti ln
intuigii sentimentale exagerat mistice, frizind patologia 9i
cmanind de la schimnici gi ascegi betegi, in,telepciunea
Risiritului e bazata pe o cunoattere practici... Pentrusubestimarea cS.reia nu avem nici cea mai mici justificare."T
Punctul nodal al situaliei consti in instruirea minlii'Mintea omeneasci. este vidit un instrument pe care il putem
folosi in doui direcgiuni. O direcliune este exterioari. Mintea,
ln acest mod de funqionare, ne lnregistreazi tangengele cu
lumile fizici gi mentali ln care treim ;i recunoagte condiliil€
cmolionale qi senzoriale. Este inregistratorul ;i corelatorul
scnzaliilor noastre, al reacliilor noastre si a tot ce i se transmite
7 Vilhelm, tuchard, and Jung, Dr. C. G.,
Fkwer, p.78 (n. a.).
The Sena of the Golden
18 A|ice A. BAILEY
prin intermediul celor cinci simjuri gi al creierului. Acesta este
un cAmp de cunoastere care a fost studiat pe larg gi psihologiiau lnaintat mult ln lntelegerea procesului mental. ,,Gindirea",ne spune Dr. Jung, ,,esre una din cele patru func;iunipsihologice de bazl, este acea funqiune psihologici ce
preface, porivit legilor ei proprii, reprezentirile date lnconexiuni conceptuale. Este o activitate aperceptiyi - activi9i pasivi. GXndirea activi este un act al voingei; gAndireapasivi este o intdmplare".s
Dupi cum vom vedea mai tfuziu, instrumentul gandiriieste acela care e implicat ln Meditatie si care trebuie instruitpentru a adiuga la aceasti primi funqie a min;ii o abilitatede a se lntoarce ln alti direcgie si de a inregistra, cu egalifacilitate, lumea interioari sau intangibili. Aceasti abilitate dea se reorienta va ingidui minfi si lnregistreze lumearealititilor subiective, a percep,tiunii intuitive 9i a ideilorabstracte. Aceasta este mostenirea inalti a misticului, ce parecI pAni acum nu intri ln realizarea omului de toate zilele.
Problema c€ se pune astizi pentru familia umani, lndomeniul gtiin9ei, ca gi ln acela al religiei, rezulti din faptul ciurma^:ul acestor gcoli descoperi ci sti la portalul unei lumimetaffzice. Un ciclu de dezvoltare a luat sfnrgit. Omul, ca
entitat€ ganditoaJe 9i simtitoare, pare a ff ajuns acum inrr-omisuri apreciabili la inlelegerea instrumentului cu care
trebuie si. lucreze. El se lntreabi: De ce folos li este? Unde ilrra duce mintea, pe care el lncet se deprinde si o stipaneasci?
Ce pistreazi viitorul pentru om? Ceva, noi o simtim,de o frumusete gi certitudine mai mare decit tot ceea ce amcunoscut pini acum. Poate cI va ff o ajungere uniyersali la
De la intelect la intuilie. Genduri intr0ductive 19
acea cunoa;tefe de care s-a invrednicit misticul individual.
Urechile noastre sunt asurzit€ de vuietul civilizagiei noastre
moderne gi totugi, uneori, prindem tonuri armonice cate
mlrturisesc despre o lume imateriali' Ochii nottri sunt orbili
de cea;a 9i fumul ambianlei noastre imediate; cu toate acestea
se-arati liciriri de viziune clari care ne reveleazi o stare de
existen;i mai subtili gi care lmpristie ceala, lisand si intre
,,gloria care niciodati nu fu pe mare sau Pe uscat". Dr.
Bennett, de la Yale, exprimi aceste idei in termeni foarte
frumogi. El spune:
,,Un vil cade de pe ochi gi lumea apare intr-o lumininoui. Lucrurile nu mai sunt obignuite. Apare certitudinea cid.ceasta. estelumea reali al cirei caract€r adeverat a fost ascuns
pXni acum din cauza orbirii omenegti.
Not where the wheeling systems darken
And our benumbed conceiting soar -The drif of piniow, woald ue harhex,
Beats at oat oun cky+huttered dpors.
The angek huP their zncient ?lacet;Tia"n bat ttone and rtart a uing!'Tis y, 'tis Tour estrangedfaces
That miss tbe manl-splcndoured thinge
t Nu acolo unde rotirea sistemelor se-ntuneca
$i amor,teala noastri concepe inillarea -Vom asculta bitaia aripilor,Bitaie la propriile noastre u9i zidite'n lut.
lngerii sunt ln vechile lor locuri;
Di greutatea de-o parte 9i ia-1i zborul!
Egti tu, e faga ra instriinatiCe nu percepe ftinga plini de splendoare. (n. ed.)8 Dibblee, George Binney, Instinct and Intuition, p . 85 (n.
^-)
20 A|ice A. BAILEY
Experienla este mai lntli tulburitoare, ispititoare. Se-aratizvon de lume noui gi spiritul e dornic si lntreprindi aceastl
cilitorie pe miri suanii. Lumea familiari trebuie si ffe lisati lnurm5.. Marea aventuri religioasi incepe...
Undeva trebuie si ffe un punct de certitudine. Ununivers ln crestere prevede timpurile viitoare, iar cine declarici universul creste, enun;i un fapt inalterabil asupra structuriisale, fapt care este eterna garantie a posibilitilii gi a validitigiiexp eriengei..,
Omul este o punte. Chiar supraomul, de indati ce
vedem ci el e numai simbolul idealului ardent, se dovedegte a
ff de asemenea o punte. Singura noastri asigurare e ci porEile
viitorului sunt intotdeauna deschise."l0
Poate ci problema consti ln aceasta: ci porgileviitorului par deschise asupra unei lumi imateriale gi asupra
unei regiuni care e intangibili, metafrzici", supra-sensibili.Noi aproape am istovit resursele lumii mat€riale, dar n-aminvigat inci sI funcgionim intr-o lume non-materiali. Ba
adesea ?i tigiduim gi existenla. infruntim inevitabilaexperienri pe care o numim moarre si cu toate acestea nufacem niciun efort logic pentru a veriffca daci de fapt existi oviagi dincolo. Progresul evoluliei a produs o rasi minunati,dotati cu un sistem senzorial receptiv fi cu o minte care
rationeazi. Posedim rudimentele unui simt pe care il numimintuilie gi, cu acest echipament, stim dinaintea porgilorviitoru.lui punAndu-ne lntrebarea: ,,itr .. ..op .romintrebuin;a acest mecanism compus, mmplex, pe care il
r0 Bennett, Charles A., A Philosophical Sndy ofMysticisn, pp. 23, 117,130 (n. a.).
De la intelect la intuilie . Genduri introductive
numim o ffin1i umani?" Am atins noi deplina noastri
dezvoltare? Existi nuanle de senrnificalie a viegii care au
scipat atenliei noastre, gi au scipat atenliei noastre ffindci
avem puteri latente gi capaciti;i nerealizate? E posibil si ffm
orbi la o lume vasti de viagi gi frumusele, avind legile sale,
fenomenele sale proprii? Misticii, vizionarii ;i ganditorii din
toate veacurile 9i din amdndoui emisferele au mirturisit ci o
atare viali existi.
Cu echipamentul acesta, pe care l-am putea numi
personalitate, omul sti cu trecutul in urma lui, intr-un
prezent plin de haos gi in fala unui viitor in care nu poate
privi. El nu poat€ sta nemiscat. Tiebuie si meargi inainte 9i
vastele organizalii educative, gtiinliffce, fflosofice 9i religioase
fac tot ce le sti in putingi pentru a-i arita pe ce drum si
mearge ti a-i prezenta solulia Problemei.Ceea ce e static gi cristalizat, p1ni la urmi se sfhrimi 9i
unde este opriti cregterea, se vor intampla anormalitigi 9i se
vor gisi retrogresiuni. Cineva a sPus ci Pericolul care trebriie
evitat este acela al r.nei personalitili ln dezagregare. Daci
umanitatea nu e potengiali, daci omul a ajuns la zenitul siu
gi nu poate merge mai departe, atunci ar trebui si recunoasci
faptul acesta gi si-9i faci declinul 9i ciderea, pe cit e cu
putinti, comodi gi frumoasi. E incurajator si. remarcim cum
se intrevedeau in 1850 contururile vagi ale acestui portal al
Erei Noi gi cAt de mult interes eviden;iau atunci g.Anditorii
pentru ca omul si-gi inve;e leqia gi si-gi continue tnaintarea.
Citili cuvintele lui Carlyle gi observagi cAt de nimerite sunt
penrru timpul de fali.
,,in zilele ce trec acum peste noi, chiar imbecilii se
opresc si intrebe care e semnificalia lor; pugine generagii de
21
22 AI|ceA.BAILEY
oameni au vdznt zile mai impresionante. Zile de calamitigifiri sflargit, de neinlelegere, de dislocare, de confuzieincremenitoare... Nu ne e de ajuns o speranli mirunti., ruinaffind ln mod clar... universali. Tiebuie si ffe o lume noui dacie si ffe o lume. Ci fiinlele omenegti ale Europei se potrelntoarce vreodati la vechea qi trista rutini, si rimXni gi silnainteze aci cu sigurangi gi continuitate - aceaste micisperanti nu mai e posibili. Aceste zile de moarte universalitrebuie si fie zile de renastere universali, daci ruina nu e siffe totali gi ffnali. Acesta e un timp cand gi cel mai stupid omtrebuie si se lntrebe de unde a venit;i incotro se duce."ll
Privind lnapoi peste cei saptezeci ani sau mai multi ce
s-au scurs de cXnd Carlyle a scris cuvintele acestea, vedem ciomenirea nu s-a oprit, ci a mers inainte. S-a inaugurar epoca
electrici, iar minunile inftptuirilor gtiingiffce ale veaculuinostru sunt cunoscute de noi toli. 1ga dar, ln timpul acesta
de crizi. noui, putem fi optimigti gi si mergem inainte cuadevirat curaj, cici portalurile Erei Noi se vid cu mult maimulti limpezime. Poate e adevirat ci omul numai acum isiatinge majoratul gi e pe punctul de a-;i lua in posesie
moqtenirea si de a descoperi in sine put€ri gi capacitigi,facultili ;i tendinte care sunt garanria unei naturi omenegdvitale si folositoare, precum 9i a existengei eterne. SfArgim
stadiul in care se insista asupra mecanismului, asupra sumeitotale a celulelor care alcituiesc corpul gi creierul cureacliunile lor automate la plicere, la durere gi la gdndire.Cunoastem mult in privinga Omului, magina. $coalamecanicisti a psihologilor ne-a indatorat profund prin
De la intelect la inlt]ilie. Ganduri introductive 23
descoperirile lor asupra instrumentulti prin care o fiinfiumani intri ln contact cu mediul siu. Dar slul;lt qlmeni
printre noi, oameni cate nu sunt simple ma;ini. Avem dreptul
si ne misurd.m capacitilile noastre ultime si miretia noastri
potenlia.li dupi realizirile celor mai buni dintre noi; aceste
mari fiin,te nu sunt Produsul caPriciului divin, sau al evolugiei
oarbe, ci sunt ei ln;i;i garangia ultimei inflptuiri a totului.
Irving Babbitt observi ci este un ceva in natura omului
,,care il separi simplu ca om, de alte animale 9i pe acest ceva
Cicero il deffnegte ca un ,,sim; de ordine, de buni cuviinli ;ide misuri in fapte 9i vorbe."l2 Babbitt adaugi (9i acesta este
punctul de notat) ci ,,lumea ar ff fost mai buni daci mai mulli
ingi s-ar ff asigurat a ff umani inainte de a incerca a ffsupraumani."l3 Existi, poate, un stadiu intermediar ln care
funqionim ca oameni, unde ne menginem relaliile noastre
omenesti, unde ne achitlrn de obliggiile noasfte juste fi ne
lndeplinim destinul nostru temporar. Aici se nagte intrebarea
daci un astfel de stadiu e in general posibil, cdnd ne amintim
ci existi pe planeta noastri, in timpul de fali, milioane de
persoane lipsite de invigituri!Dar, odati cu aceasti tendinli sPre umanitatea puri 9i
depirtarea de standardizarea unitiEii umane, se ridici un grup
de indivizi cirora le dim numele de mistici. Ei mirturisesc
despre o alti lume de experienge ;i contacte' Ei poarti dovada
unei realiziri personale, a unei manifestiri fenomenale ;i a
unei sadsfaclii despre care omul obisnuit nu cunoalte nimic.
Dupi cum spune Dr. Bennett: ,,Misticii in;i;i au descris
experienla lor ca fiind o <viziune> a semnificaliei universului,
ll Babbitt, Iwing .Fir manisn: An E s4! 4t Defnitiot (n. a)tt lbid.rr
Jacks, L. P., Rel$ious Perpbxitiet p. 46 (n. a-).
Top Related