832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 1
Bioetica și perspectiva creștină
Natalia Vlas
Uneori denumita si ldquofilosofie moralardquo etica se preocupa cu ceea ce este corect si
gresit din punct de vedere moral Termenul se aplica de asemenea oricarui sistem
sau teorie cu valoare morala Unii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este
bine (adica de valorile si virtutile pe care omul ar trebui sa le cultive) si ceea ce estecorect (adica care sunt indatoririle morale ale omului)
[1] Se poate vorbi despre
etica o data cu introducerea primelor coduri morale
Aproape fiecare societate umana are un mit care explica originea moralitatii La
muzeul Louvre din Paris exista o coloana babiloniana cu un relief reprezentandu-l pe
zeul soare Shamash inmanand codul de legi lui Hammurapi In ldquoProtagorardquo lui
Platon este o relatare mitica despre felul cum Zeus fiindu-i mila de oamenii care
traiau in conditii vitrege in grupuri mici a dat acestora un sens moral si capacitatea
de a da legi si a face dreptate astfel incat acestia sa poata trai in comunitati mai
mari si sa coopereze intre ei In Vechiul Testament este relatat modul in care
Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci pe Muntele Sinai
Punctul comun intre acestea este dat de atribuirea unei origini divine acestor coduri
morale pentru a se asigura cea mai profunda motivatie a respectarii lor Legatura
dintre moralitate si religie a fost atat de stransa incat s-a considerat ca nu poate
exista moralitate fara religie In conformitate cu aceasta abordare etica nu este un
domeniu independent de studiu devenind de fapt teologie morala[2]
Emil Brunner
defineste etica crestina astfel ldquostiinta conduitei umane asa cum este ea
determinata de conduita divinardquo iar Georgia Harkness considera etica ldquoun studiu
sistematic al modului de viata exemplificat si invatat de Isus aplicat la problemele si
deciziile cotidiene ale existentei umanerdquo[3]
Etica este in general divizata in trei subdiscipline majore metaetica etica
normativa si etica aplicata[4]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 2
Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor
morale Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau
normelor de conduita si este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum
ar trebui sa traiasca cineva Una din problemele centrale ale eticii normative
moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane trebuie judecate ca fiind
corecte sau nu doar dupa consecintele lor In mod traditional teoriile care judeca
actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind
teleologice iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor
cu un principiu sau regula formala se numesc deontologice
Cel mai mare interes insa este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al
XX-lea de catre etica aplicata Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la
problemele morale practice[5]
Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total
nou Inca incepand de la Platon filosofii morali au fost preocupati de probleme
practice precum suicidul abandonul copiilor tratamentul femeilor si
comportamentul potrivit pentru oficialii publici
Filosofii crestini in special Augustin si drsquoAquino au fost preocupati de intrebari
despre justetea razboiului daca exista sau nu justificare pentru minciuna daca era
corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol Hobbes a avut un
scop practic in scrierea ldquoLeviathanuluirdquo iar Hume a scris despre etica suicidului
Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici Bentham a acoperit opaleta incredibil de mare de subiecte iar Mill a fost laudat pentru eseurile sale
asupra libertatii si asupra supunerii femeii
In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa au devenit proeminente chestiunile
legate de egalitatea rasiala si sexuala drepturile omului si justitie precum si cele
legate de valoarea vietii umane care au dat nastere unor controverse cu privire la
avort si eutanasie In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de
dezvoltarea tehnicilor de reproducere cum ar fi fecundarea in vitro bancile de
sperma manipularea genetica si clonare De aceste probleme se ocupa bioetica
Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor
de sustinere a vietii a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru
drepturile pacientului conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri
stravechi in toate tarile[6]
Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort
infanticid uciderea batranilor etc De pilda in Sparta practica uciderii celor slabi si
a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata Tot asa unele popoare primitive
considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut in anumite situatii erau
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 3
omorati slutii bolnavii copiii care dupa unele indicii erau socotiti aducatori de
nenorocire (gemenii nascuti cu dinti)[7]
De asemenea in Japonia prin Mabiki copiii
handicapati erau lasati sa moara ori erau ucisi lucru care se intampla in majoritatea
culturilor stravechi[8]
Cuvantul ldquobioeticardquo a fost pentru prima oara folosit in Anglia in anul 1970 de catre
Potter si Hellegers cu referire la etica mediului respectiv la etica medicala[9]
si
provine din limba greaca (ldquobiosrdquo- viata si ldquoethosrdquo- morala) Trebuie remarcat insa
faptul ca inainte de introducerea acestui termen de catre cei doi inca din anul 1969
aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului Daniel Callahan si
psihiatrului Willard Gaylin care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme mai
ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale fara insa a folosi termenul
de bioetica[10]
Conform Dictionarului Oxford bioetica este ldquodisciplina care studiaza problemele
etice rezultate din progresele medicinei si biologieirdquo Pentru Marie Luce Delfosse
filosof din Namur bioetica este ldquospatiul in care sunt examinate din punctul de
vedere al mizelor etice si al articulatiilor lor sociale practicile efective si virtuale
legate de stiintele vietiirdquo[11] Coen considera bioetica ldquoo problema a limitelor a
inceputului vietii si a sfarsitului vietii a acelor momente imponderabile cand totul
este posibil si continuarea vietii si disparitia eirdquo[12] In editia din 1995 a
ldquoEncyclopedia of Bioethicsrdquo WTReich dadea urmatoarea definitie bioeticiildquoBioetica este studiul sistematic al dimensiunilor morale ndash inclusiv viziunea morala
deciziile conduita liniile directoare etc ndash ale stiintelor vietii si tratamentelor
sanitare cu folosirea unei varietati de metodologii etice intr-o abordare
interdisciplinarardquo[13] Claudiu Dumea considera ca cea mai potrivita definitie data
bioeticii este urmatoarea ldquoBioetica este studiul sistematic sau stiinta
comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii cand acest
comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor moralerdquo [14]
Pentru cei mai multi campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la
Inginerie genetica
Procreatie asistata medical
Avortul terapeutic
Diagnostic prenatal diagnostic postnatal sfat genetic
Experientele pe fiintele umane
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 4
Eugenia inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
Terapia indarjita
Eutanasia - dreptul de a muri demn
Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului
Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si
intersexualitatile indeosebi transsexualitatea
In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei ereditatii si creierului la
rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei
inspirate de dragostea pentru om Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica
devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om
[15]
Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care
trebuie judecate problemele ridicate mai sus ci bazandu-se pe principiile puse la
dispozitie de alte discipline de traditia culturala si de contextul socio-cultural ea a
devenit o disciplina normativa in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor
ei a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia Din
nefericire ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar
putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de
care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata Or omul destiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu deci nici moralei crestine care la
randul ei se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii
pronuntandu-se asupra lor pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant si a revelatiei
divine
Finalitatea bioeticii este reprezentata in acceptiunea seculara de ldquoanaliza rationala
a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu
stiintele umane Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale
persoanei si pe drepturile omului respectand toate confesiunile religioase printr-o
fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintificrdquo[16] Dintr-o perspectiva
crestina finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la
problemele biomedicale Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui
Dumnezeu sunt absolute prescriptive si deontologice
Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica Una dintre acestea
legata de avort si eutanasie este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in
deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 5
Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati
care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi
in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui
standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut
suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca
parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un
narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat
Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor
handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un
consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un
handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii
unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca
calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine
ar trebui sa ia decizia
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si
medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat
o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la
intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asacum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri
O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt
inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului
respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta
acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se
intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria geneticaProbabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese
de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale
reprezinta o noua provocare pentru bioetica
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise
privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de
elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din
alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 2
Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor
morale Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau
normelor de conduita si este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum
ar trebui sa traiasca cineva Una din problemele centrale ale eticii normative
moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane trebuie judecate ca fiind
corecte sau nu doar dupa consecintele lor In mod traditional teoriile care judeca
actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind
teleologice iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor
cu un principiu sau regula formala se numesc deontologice
Cel mai mare interes insa este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al
XX-lea de catre etica aplicata Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la
problemele morale practice[5]
Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total
nou Inca incepand de la Platon filosofii morali au fost preocupati de probleme
practice precum suicidul abandonul copiilor tratamentul femeilor si
comportamentul potrivit pentru oficialii publici
Filosofii crestini in special Augustin si drsquoAquino au fost preocupati de intrebari
despre justetea razboiului daca exista sau nu justificare pentru minciuna daca era
corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol Hobbes a avut un
scop practic in scrierea ldquoLeviathanuluirdquo iar Hume a scris despre etica suicidului
Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici Bentham a acoperit opaleta incredibil de mare de subiecte iar Mill a fost laudat pentru eseurile sale
asupra libertatii si asupra supunerii femeii
In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa au devenit proeminente chestiunile
legate de egalitatea rasiala si sexuala drepturile omului si justitie precum si cele
legate de valoarea vietii umane care au dat nastere unor controverse cu privire la
avort si eutanasie In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de
dezvoltarea tehnicilor de reproducere cum ar fi fecundarea in vitro bancile de
sperma manipularea genetica si clonare De aceste probleme se ocupa bioetica
Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor
de sustinere a vietii a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru
drepturile pacientului conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri
stravechi in toate tarile[6]
Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort
infanticid uciderea batranilor etc De pilda in Sparta practica uciderii celor slabi si
a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata Tot asa unele popoare primitive
considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut in anumite situatii erau
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 3
omorati slutii bolnavii copiii care dupa unele indicii erau socotiti aducatori de
nenorocire (gemenii nascuti cu dinti)[7]
De asemenea in Japonia prin Mabiki copiii
handicapati erau lasati sa moara ori erau ucisi lucru care se intampla in majoritatea
culturilor stravechi[8]
Cuvantul ldquobioeticardquo a fost pentru prima oara folosit in Anglia in anul 1970 de catre
Potter si Hellegers cu referire la etica mediului respectiv la etica medicala[9]
si
provine din limba greaca (ldquobiosrdquo- viata si ldquoethosrdquo- morala) Trebuie remarcat insa
faptul ca inainte de introducerea acestui termen de catre cei doi inca din anul 1969
aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului Daniel Callahan si
psihiatrului Willard Gaylin care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme mai
ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale fara insa a folosi termenul
de bioetica[10]
Conform Dictionarului Oxford bioetica este ldquodisciplina care studiaza problemele
etice rezultate din progresele medicinei si biologieirdquo Pentru Marie Luce Delfosse
filosof din Namur bioetica este ldquospatiul in care sunt examinate din punctul de
vedere al mizelor etice si al articulatiilor lor sociale practicile efective si virtuale
legate de stiintele vietiirdquo[11] Coen considera bioetica ldquoo problema a limitelor a
inceputului vietii si a sfarsitului vietii a acelor momente imponderabile cand totul
este posibil si continuarea vietii si disparitia eirdquo[12] In editia din 1995 a
ldquoEncyclopedia of Bioethicsrdquo WTReich dadea urmatoarea definitie bioeticiildquoBioetica este studiul sistematic al dimensiunilor morale ndash inclusiv viziunea morala
deciziile conduita liniile directoare etc ndash ale stiintelor vietii si tratamentelor
sanitare cu folosirea unei varietati de metodologii etice intr-o abordare
interdisciplinarardquo[13] Claudiu Dumea considera ca cea mai potrivita definitie data
bioeticii este urmatoarea ldquoBioetica este studiul sistematic sau stiinta
comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii cand acest
comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor moralerdquo [14]
Pentru cei mai multi campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la
Inginerie genetica
Procreatie asistata medical
Avortul terapeutic
Diagnostic prenatal diagnostic postnatal sfat genetic
Experientele pe fiintele umane
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 4
Eugenia inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
Terapia indarjita
Eutanasia - dreptul de a muri demn
Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului
Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si
intersexualitatile indeosebi transsexualitatea
In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei ereditatii si creierului la
rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei
inspirate de dragostea pentru om Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica
devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om
[15]
Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care
trebuie judecate problemele ridicate mai sus ci bazandu-se pe principiile puse la
dispozitie de alte discipline de traditia culturala si de contextul socio-cultural ea a
devenit o disciplina normativa in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor
ei a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia Din
nefericire ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar
putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de
care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata Or omul destiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu deci nici moralei crestine care la
randul ei se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii
pronuntandu-se asupra lor pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant si a revelatiei
divine
Finalitatea bioeticii este reprezentata in acceptiunea seculara de ldquoanaliza rationala
a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu
stiintele umane Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale
persoanei si pe drepturile omului respectand toate confesiunile religioase printr-o
fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintificrdquo[16] Dintr-o perspectiva
crestina finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la
problemele biomedicale Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui
Dumnezeu sunt absolute prescriptive si deontologice
Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica Una dintre acestea
legata de avort si eutanasie este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in
deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 5
Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati
care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi
in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui
standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut
suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca
parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un
narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat
Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor
handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un
consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un
handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii
unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca
calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine
ar trebui sa ia decizia
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si
medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat
o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la
intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asacum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri
O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt
inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului
respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta
acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se
intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria geneticaProbabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese
de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale
reprezinta o noua provocare pentru bioetica
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise
privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de
elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din
alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 3
omorati slutii bolnavii copiii care dupa unele indicii erau socotiti aducatori de
nenorocire (gemenii nascuti cu dinti)[7]
De asemenea in Japonia prin Mabiki copiii
handicapati erau lasati sa moara ori erau ucisi lucru care se intampla in majoritatea
culturilor stravechi[8]
Cuvantul ldquobioeticardquo a fost pentru prima oara folosit in Anglia in anul 1970 de catre
Potter si Hellegers cu referire la etica mediului respectiv la etica medicala[9]
si
provine din limba greaca (ldquobiosrdquo- viata si ldquoethosrdquo- morala) Trebuie remarcat insa
faptul ca inainte de introducerea acestui termen de catre cei doi inca din anul 1969
aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului Daniel Callahan si
psihiatrului Willard Gaylin care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme mai
ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale fara insa a folosi termenul
de bioetica[10]
Conform Dictionarului Oxford bioetica este ldquodisciplina care studiaza problemele
etice rezultate din progresele medicinei si biologieirdquo Pentru Marie Luce Delfosse
filosof din Namur bioetica este ldquospatiul in care sunt examinate din punctul de
vedere al mizelor etice si al articulatiilor lor sociale practicile efective si virtuale
legate de stiintele vietiirdquo[11] Coen considera bioetica ldquoo problema a limitelor a
inceputului vietii si a sfarsitului vietii a acelor momente imponderabile cand totul
este posibil si continuarea vietii si disparitia eirdquo[12] In editia din 1995 a
ldquoEncyclopedia of Bioethicsrdquo WTReich dadea urmatoarea definitie bioeticiildquoBioetica este studiul sistematic al dimensiunilor morale ndash inclusiv viziunea morala
deciziile conduita liniile directoare etc ndash ale stiintelor vietii si tratamentelor
sanitare cu folosirea unei varietati de metodologii etice intr-o abordare
interdisciplinarardquo[13] Claudiu Dumea considera ca cea mai potrivita definitie data
bioeticii este urmatoarea ldquoBioetica este studiul sistematic sau stiinta
comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii cand acest
comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor moralerdquo [14]
Pentru cei mai multi campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la
Inginerie genetica
Procreatie asistata medical
Avortul terapeutic
Diagnostic prenatal diagnostic postnatal sfat genetic
Experientele pe fiintele umane
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 4
Eugenia inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
Terapia indarjita
Eutanasia - dreptul de a muri demn
Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului
Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si
intersexualitatile indeosebi transsexualitatea
In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei ereditatii si creierului la
rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei
inspirate de dragostea pentru om Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica
devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om
[15]
Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care
trebuie judecate problemele ridicate mai sus ci bazandu-se pe principiile puse la
dispozitie de alte discipline de traditia culturala si de contextul socio-cultural ea a
devenit o disciplina normativa in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor
ei a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia Din
nefericire ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar
putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de
care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata Or omul destiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu deci nici moralei crestine care la
randul ei se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii
pronuntandu-se asupra lor pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant si a revelatiei
divine
Finalitatea bioeticii este reprezentata in acceptiunea seculara de ldquoanaliza rationala
a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu
stiintele umane Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale
persoanei si pe drepturile omului respectand toate confesiunile religioase printr-o
fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintificrdquo[16] Dintr-o perspectiva
crestina finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la
problemele biomedicale Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui
Dumnezeu sunt absolute prescriptive si deontologice
Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica Una dintre acestea
legata de avort si eutanasie este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in
deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 5
Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati
care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi
in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui
standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut
suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca
parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un
narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat
Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor
handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un
consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un
handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii
unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca
calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine
ar trebui sa ia decizia
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si
medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat
o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la
intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asacum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri
O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt
inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului
respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta
acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se
intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria geneticaProbabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese
de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale
reprezinta o noua provocare pentru bioetica
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise
privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de
elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din
alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 4
Eugenia inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
Terapia indarjita
Eutanasia - dreptul de a muri demn
Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului
Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si
intersexualitatile indeosebi transsexualitatea
In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei ereditatii si creierului la
rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei
inspirate de dragostea pentru om Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica
devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om
[15]
Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care
trebuie judecate problemele ridicate mai sus ci bazandu-se pe principiile puse la
dispozitie de alte discipline de traditia culturala si de contextul socio-cultural ea a
devenit o disciplina normativa in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor
ei a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia Din
nefericire ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar
putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de
care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata Or omul destiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu deci nici moralei crestine care la
randul ei se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii
pronuntandu-se asupra lor pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant si a revelatiei
divine
Finalitatea bioeticii este reprezentata in acceptiunea seculara de ldquoanaliza rationala
a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu
stiintele umane Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale
persoanei si pe drepturile omului respectand toate confesiunile religioase printr-o
fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintificrdquo[16] Dintr-o perspectiva
crestina finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la
problemele biomedicale Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui
Dumnezeu sunt absolute prescriptive si deontologice
Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica Una dintre acestea
legata de avort si eutanasie este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in
deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 5
Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati
care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi
in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui
standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut
suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca
parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un
narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat
Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor
handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un
consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un
handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii
unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca
calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine
ar trebui sa ia decizia
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si
medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat
o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la
intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asacum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri
O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt
inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului
respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta
acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se
intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria geneticaProbabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese
de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale
reprezinta o noua provocare pentru bioetica
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise
privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de
elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din
alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 5
Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati
care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere medicii sunt deseori pusi
in situatia de a decide in fiecare caz daca sunt sau nu intrunite conditiile unui
standard de calitate a vietii Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut
suferind de sindromul Down Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca
parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea medicul i-a administrat un
narcotic letal Drept urmare medicul a fost achitat
Un caz similar a starnit controverse in SUA In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor
handicapati nici in Marea Britanie nici in SUA si nici in alte tari nu exista un
consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un
handicap foarte grav La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii
unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila Se pune intrebarea daca
calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine
ar trebui sa ia decizia
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si
medicina In 1978 nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat
o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro Aceasta a condus in curand la
intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca asacum s-a intamplat in Australia in 1984 parintii ar muri
O alta controversa in acest domeniu este legata de mamele surogat care sunt
inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului
respectiv Din punct de vedere etic se pune intrebarea daca este corecta
acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se
intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria geneticaProbabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI Incercarile tot mai dese
de clonare a oamenilor dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale
reprezinta o noua provocare pentru bioetica
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise
privind comportamentul lor fata de ceea ce numim viata Bioetica preia o serie de
elemente si de principii din biologie si medicina din deontologia medicala dar si din
alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi filosofia sociologia psihologia
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 6
dreptul) si pe baza lor clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere
tehnic in biologie genetica si medicina
La ora actuala cateva paradigme de bioetica comparata privesc
Respectul persoanei supuse cercetarii indiferent de statutul acesteia
Acordul opiniei publice privind cercetarea
Efectuarea sa in institute specializate
Confidentialitatea rezultatelor
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor
Contentia asupra rezultatelor-succese
Valorificarea euristica a eventualelor erori ca si profesiunea de credinta
fata de ele cu asumarea riscurilor dupa posologia lor prealabila[17]
Transcendenta persoanei valoarea fundamentala a vietii omul vazut ca un tot
unitar format din trup suflet si duh ndash rezultat din sinteza valorilor fizice psihologice
si spirituale ndash raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si
societate o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie
puncte de referinta solide pentru bioetica[18]
Aceste valori trebuie sa constituie
liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de
dezvoltarea stiintei biomedicale care astazi pare animata de un entuziasm optimist
al progresului uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control de
prevenirea relelor tipice societatii tehnologice generate de exploatarea
ecologica[19]
1 Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii
Tehnologia a creat noi probleme etice Inseminarea artificiala fecundarea in vitro
mamele surogat transplantul de organe prelevarea de organe manipularea
genetica si clonarea sunt toate realitati medicale Nu se mai pune problema daca
acestea pot fi realizate ci daca trebuie realizate Si aici punctele de vedere pot fi
divizate in doua categorii o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 7
crestina Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara
decat in problemele biomedicale
Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile In ldquoManifestele
Umanisterdquo (1933 1973) ei sprijina avortul eutanasia si suicidul Omul esteconsiderat autonom in masura sa-si elaboreze propriul cod etic Bunastarea omului
este valoarea suprema acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi
fericirea Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda ldquonici o divinitate nu
ne va salva trebuie sa ne salvam noi insinerdquo Cu alte cuvinte ei afirma ca valorile
morale deriva din experienta umana Etica este astfel autonoma si situationala fara
a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice [20]
In acest capitol vom prezenta in termeni generali cele trei modele de bioetica care
sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara
adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica Este vorba despre modelul
liberal-radical modelul utilitarist si modelul sociobiologic
11 Modelul liberal-radical
La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a
omului Morala nu se intemeiaza pe fapte nici pe valorile obiective sau
transcendente ci pe optiunea autonoma a individului[21]
Aceasta conceptie a
debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul
ateu al lui Jean-Paul Sartre care nega existenta lui Dumnezeu a oricarei legi si a
oricarui legislator[22]
Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele Fiecare individ
hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau in functie de circumstante cu
conditia de a nu incalca libertatea celuilalt In practica acest model legitimeaza
liberalizarea avortului eutanasia alegerea de catre parinti a sexului copilului lor
prin metoda selectiei transsexualitatea fecundarea artificiala chiar si in cazul
femeilor singure experimentele neingradite sinuciderea homosexualitatea etc
Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii insa se distruge pe ea insasi Asa
se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a
legii celui mai puternic[23]
Actionarea in baza propriei constiinte fara a tine cont de preceptele divine
universale si absolute duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform
careia ldquoscopul scuza mijloacelerdquo
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 8
Daca Dumnezeu nu exista omul are dreptul de a crea viata dupa propriul plac
Omul are datoria de a crea o rasa superioara cu ajutorul ingineriei genetice
Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale Bancile
de sperma fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor
umane superioare prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului
Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie
predeterminate pe baza ingineriei genetice
Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu omul poate fi asa cum se
afirma de multe ori fie administratorul operei divine fie un pretins creator
autonom Distinctia are consecinte diferite In ipoteza in care omul este un simplu
administrator datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze
prelungind foarte putin opera divina Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de
vedere omul nu este doar administrator al vietii ci este si creator prin urmare
nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei cu conditia de a urmari
ameliorarea conditiei umane Ingineria genetica este astfel nu numai justificata ci si
necesara[24]
In acest sens exista deja posibilitatea ca prin intermediul testelor
prenatale parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere
genetic iar acestia ii pot elimina prin avort contribuind astfel la dezideratul
ameliorarii speciei umane Este vorba despre ldquocea mai evidenta forma de
autonomie luciferianardquo in care omul il da la o parte pe Dumnezeu pentru a -i lua
locul[25]
Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei prin insarcinarea pe
care Dumnezeu i-a dat-o aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden cat si impreuna-
lucrator cu Dumnezeu prin porunca pe care a primit-o de a creste si a se inmulti
dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura in fiecare nastere
12 Modelul pragmatic-utilitarist
Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni
pe baza raportului cost-beneficiu Aceasta abordare ce urmareste maximizarea
beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni isi are originea in lucrarile lui
John Stuart Mill si Jeremy Bentham
Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani placerea si durerea
Pentru a fi bun un lucru trebuie sa produca placere sau sa fie un mijloc prin care sa
fie produsa placerea si evitata durerea La fel un lucru este rau daca produce
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 9
durere ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de
placere[26]
Pe aceasta baza Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea
semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului
astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect iar
tot ce face ca durerea sa prevaleze este rau Astfel Bentham propunea un calcul
hedonist prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe
care o producea[27]
Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii definita ca si
prezenta a placerii si absenta durerii
Etica utilitarista a elaborat conceptul de ldquocalitate a vietiirdquo care vine in contradictie
directa cu principiul sacralitatii vietii Conform acestuia un individ care nu poseda
un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la
viata In aceasta categorie intra copiii handicapati depistati fie inainte de nastere
fie dupa nastere bolnavii incurabili sau batranii Sunt astfel justificate atat
eutanasia fecundarea in vitro suicidul cat si avortul si infanticidul[28]
Pornind de la
ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana sunt justificate
si tehnicile de manipulare genetica
In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii unii autori recurg la reducerea
categoriei de persoana la cea de fiinta care simte intrucat doar aceasta este
capabila sa simta placere sau durere Acest fapt are drept cosecinte a lipsa de
consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva
(indivizii in coma vegetativa embrionii etc ) b) justificarea eliminarii indivizilor care
experimenteaza mai multa durere decat placere sau care provoaca in altii mai
multa durere decat bucurie (handicapatii muribunzii copiii malformati) c)
justificarea unor interventii menite a suprima viata cu conditia de a se evita
suferinta (permiterea avortului daca acesta are loc prin metode nedureroase
pentru fetus)[29]
HD Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt
obligatorii El spune ldquoPretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde
in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi cu
ajutorul altora o viata umana Ceea ce inseamna ca in situatiile in care nu exista
posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana dreptul la existenta
biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si ca atare acea miloasa suprimare a
vietii in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorierdquo[30]
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1019
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 10
13 Modelul socio-biologic sau materialist
Acest model propune o etica descriptiva In evolutia ei societatea elaboreaza si
modifica norme si valori in functie de stadiul ei de dezvoltare La baza acestui
model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin in domeniul socialAceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui
HJ Heisenk si EOWilson
Ideea fundamentala a acestui model este urmatoarea la fel cum toate formele de
viata au evoluat pentru a se adapta mai eficient tot asa evolueaza si societatile si
de aceea valorile morale sistemul de valori trebuie sa se schimbe[31]
In aceasta abordare deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate
psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal dupa cum sustinea Freud Acesta
este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele
stadii ale dezvoltarii pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos[32]
Pornind de la
acesta embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera deoarece
acest embrion nu are capacitatea de a suferi Asa se face ca in Germania sunt
acceptate experimentele pe embrionii umani dar se incearca interzicerea lor pe
animale Adesea se considera ca embrionul nu este uman Dealtfel Dr James
Watson unul dintre castigatorii premiului Nobel a sustinut ca nici un nou-nascut n-
ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea
sa genetica ldquoDaca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere atunci
fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara
salvandu-l astfel de mizerie si suferintardquo[33]
14 Evaluarea eticii biomedicale umaniste
- Principiul utilitarist al calitatii vietii versus principiul biblic al sacralitatii vietii
Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii Asa cum s-avazut mai sus in conformitate cu acest principiu un individ trebuie sa aiba un
anumit standard al calitatii vietii pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa
aiba dreptul la viata[34]
In virtutea acestui fapt copiii malformati batranii
handicapatii bolnavii incurabili nu au dreptul la viata Dar se ridica intrebarea ce
semnifica acest concept de ldquocalitate a vietiirdquo Se ia in discutie calitatea fizica sociala
sau spirituala sau poate o sinteza intre acestea Si cine decide ce semnifica
ldquocalitatea vietiirdquo si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la
existenta[35]
Apoi care oameni vor beneficia de acest tratament de ldquocalitaterdquo si pe
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1119
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 11
ce baza se va face discriminarea Varsta rasa rang social In al patrulea rand cine
cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin
inginerie genetica Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea
umanismului secular
- Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu nu omului Conform Scripturii
(Iov 121 Gen 12127) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 1728 Gen
96) De aceea omul nu are dreptul de a lua viata nimanui indiferent de situatie
(Exod 2013)[36]
ldquoEu dau viata si Eu omor Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu
poate scoate pe cineva din mana Meardquo afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom
3239
- Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara [37]
Evolutionistii si-au dorit
totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara
Intr-adevar faimoasa lucrare a lui Darwin ldquoDespre originea speciilorrdquo (1859) are
tonalitati rasiste Ducand mai departe ideea lui Darwin Hitler a folosit selectia
naturala ca model pentru producerea rasei superioare Doar pentru ca noi putem
face ceva nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru Chiar daca putem face
schimbari in specia umana de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna Dupa
ce standarde o vom judeca fiind mai buna
- Scopul nu scuza mijloacele Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare Apoi
chiar scopurile au nevoie de justificare Nu orice scop este bun chiar daca este dorit
de multi oameni De pilda multi germani au dorit exterminarea evreilor ceea ce nu
justifica actiunea In al treilea rand daca scopurile bune justifica orice mijloace
atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici de dragul armoniei sociale sau
uciderea bolnavilor de SIDA pentru a opri raspandirea acestei boli O simpla
reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in
cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica
2 Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale
Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu
conform abordarii crestine progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe
Dumnezeu Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana nu
pentru a crea viata Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii De aceea
trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu nu sa ne jucam de-a Dumnezeu Tratamentul ar
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1219
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 12
trebui sa fie voluntar nu obligatoriu Scopul medical este de a ameliora suferinta
umana nu de a crea viata Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata nu de a o
manipula Pe scurt rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic nu
eugenic
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele
- Suveranitatea lui Dumnezeu Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen 121) si omul
e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen 127) Acest lucru inseamna ca omul are
atributele unei persoane asa cum le are si Dumnezeu Cu alte cuvinte omul este o
fiinta personala ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala apoi este o
fiinta rationala care gandeste este de asemenea o fiinta volitionala care alege si o
fiinta emotionala care simte[38]
Dumnezeu controleaza atat viata cat si moartea El
da viata si tot el o ia (Iov 121) Omul este din tarana si in tarana se intoarce
(Gen319) Fiind creat de Dumnezeu omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul
de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane [39]
- Demnitatea omului Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este
coroana creatiei Lui De aceea a ucide un om este un pacat extrem de grav intrucat
e un afront adus direct lui Dumnezeu Aceasta demnitate a vietii umane ce rezulta
din asemanarea omului cu Creatorul Sau include corpul sau care trebuie ingrijit
(Efeseni 529) si chiar ingropat cu respect anticipandu-se invierea sa ulterioara
(1Cor 15)[40]
- Sacralitatea vietii Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu Din moment
ce Dumnezeu e sfant (Lev1144) iar noi am fost facuti dupa chipul sau inseamna ca
intr-un anume fel noi impartasim asemanarea lui morala Aceasta sacralitate a
vietii care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu este baza unei atitudini
pro-viata incepand de la conceptie si pana la moarte Nu conteaza cat de desfigurat
ar fi un om acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru
sacru asa cum este Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila ndash toateinterzic uciderea semenilor nostri Imperativul este regasit si in juramantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor Nu numai atat Viata
trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura Pornind de aici eticianul E W
Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii fiind singurul principiu important din
univers care ldquonu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptierdquo[41] Nu exista viata
lipsita de calitate cum afirma etica utilitariana
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1319
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 13
ldquoViata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau
care este unicul sau scoprdquo[42]
- Dragostea agape Dragostea este esenta eticii crestine intrucat Isus a spus caaceasta este cea mai mare porunca (Mt 2237-39) De aceea e necesara aplicarea
acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii si mai cu seama in
problemele biomedicale
3 Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice
ndash Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare Din principiul demnitatii
si libertatii deriva principiul autonomiei care impune consimtamantul in deplina
cunostinta de cauza Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele
consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul
Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul nu ar trebui sa i se
aplice nici o procedura medicala cu exceptia celor necesare pentru prezervarea
vietii Un tratament fortat indiferent cat de benefic ar fi pentru societate este
imoral
- Este corecta permiterea mortii naturale atunci cand ea apare Este o mare
diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara Prima este
totdeauna gresita Ultima poate fi justificata in anumite conditii A lua viata cuiva
este crima insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale poate fi un act de
mila
- Nu exista datoria de prelungire a mortii Biblia declara ca atat pacatul prin
comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 417) Astfel a nu
preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce In acest sens omul are
datoria de a prelungi viata umana iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si
medicale acestea trebuie folosite corect Nu trebuie confundata insa datoria de a
prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale Trebuie facuta orice incercare de a
prezerva viata umana prin toate mijloacele disponibile Evident nimeni nu ar trebui
sa fie privat de hrana apa si aer intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi
echivalenta cu cauzarea mortii adica cu comiterea unei crime Daca exista mijloace
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1419
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 14
tehnologice disponibile acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii Acestea
nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea
- Incurajarea mijloacelor contraceptive Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii nu una de ucidere a copiilor nenascuti cum este incazul avortului Bineinteles exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor
abortive intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta
umana) pastila contraceptiva de a doua zi sau dispozitivul intrauterin
(steriletul)[43]
ndash Corectarea vietii este justificata insa nu si crearea ei Traim intr-o lume
imperfecta devenita astfel din pricina pacatului omului De aceea nu este gresit sa
cautam sa corectam anumite imperfectiuni Totusi este o mare diferenta intre a
corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte
Usurarea suferintei umane rezultate in urma caderii in pacat este o datorie morala
dar fabricarea de fiinte umane nu este[44]
Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic
Sumar si concluzii
Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli La
unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina iar la celalalt perspectiva
umanista seculara Ultima neaga faptul ca exista un Creator ca lumea a fost creata
si ca exista niste legi date de Dumnezeu Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in
principal un animal superior dotat cu inteligenta superioara iar aceasta inteligenta
poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana De aceea umanistii seculari
favorizeaza avortul eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a
acestui scop
In contrast cu etica biomedicala umanista crestinii cred ca Dumnezeu a creat
oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva
demnitatea si sanctitatea vietii umane De aceea din punct de vedere crestin
obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu nu de a se juca de-a dumnezeu
Omul este doar custodele vietii nu creatorul ei De aceea interventiile medicale
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1519
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 15
trebuie sa fie corective nu creative Noi trebuie sa reparam viata nu s-o
reconstruim Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului Dumnezeu a dat anumite principii care
sa ghideze prioritatile morale
[45]
Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create in care
faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu
Fiecare viata are valoare atat a animalului cat mai ales a omului
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul
de protectie ce li se cuvine
Este absolut interzisa uciderea unui om acesta avand dreptul inviolabil de a
nu fi ucis
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om
ldquodupa chipul si asemanarea Sardquo Despre aceasta Westermann spunea ldquofaptul ca
omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului ci
inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane
pot avea o istorie cu Dumnezeu Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia
individului cu Dumnezeurdquo[46]
Eseu publicat icircn original icircn revista bdquoPerspectiverdquo Republicat de Asociația PRO VITA
București wwwprovitabucurestiro
BIBLIOGRAFIE
Atkinson David Pastoral Ethics - A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy Lane
West Oxford England 1994
Baird Robert N si Stuart E Rosenbaum Euthanasia-Moral Issues Prometheus Books Buffalo New York
1989
Barnette H Henlee Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville Tennessee1961
Biblia sau Sfanta Scriptura Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova 2001
Berdiaev Nicolae Noul Ev Mediu Ed Omniscop Craiova 1995
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1619
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 16
Birch C Bruce amp Rasmussen L Larry Bible and Ethics in the Christian Life Augsburg Publishing House
Minnesota 1976
Brown Colin Filosofia si credinta crestina Ed Cartea Crestina Oradea 2000
Buergenthal Th si R Weber Dreptul international si drepturile omului Ed All Bucuresti 1996
Connery John SJ Abortion The Development of the Roman-Catholic Perspective Loyola University Press
Chicago 1977
Congregatia Pro Doctrina Fidei ndash ldquoDonum Vitaerdquo 22 februarie 1987
Pro Doctrina Fidei - referitor la eutanasie Roma 5 mai 1980
Pro Doctrina Fidei ndashldquoDeclaration on Procured Abortionrdquo 18 nov 1974
Constitutia Romaniei 1991
Crabb Larry Intelegand oamenii Ed Shalom Oradea 1990
Delumeau Jean Religiile lumii Humanitas Bucuresti 1998
Duculescu Victor Constitutia Romaniei comentata si adnotata Ed Lumina Lex Bucuresti 1997
Dumea Claudiu Omul intre a fi si a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetica Ed Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1998
Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of Ethicsrdquo
Erickson J Millard Teologie crestina vol 2 Ed Cartea Crestina Bucuresti 1998
Geisler L Norman Filosofia religiei EdCartea CrestinaOradea 1996
Geisler L Norman Christian Ethics- Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
Gluvoski G Progrese in medicina Ed Helicon 1997
Grenier Hubert Marile doctrine morale Ed Humanitas Bucuresti 1995
Henry FH Carl Christian Personal Ethics Wm BEerdmans Publishing Co Grand Rapids Michigan 1965
Holmes F Arthur Ethics-Approaching Moral Decisions Inter VarsityPress Downers Grove Illinois USA 1984
Internet wwwcrestinismortodoxro
wwwlumeamro
wwwrcrcorg
Ioan Paul al II-lea Enciclica Evangelium Vitae 30 martie 1995
Jewett Paul K ldquoThe Relationship of the Soul to the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Kant Immanuel Intemeierea metafizicii moravurilor Critica ratiunii practice Ed Stiintifica Bucuresti 1972
Lindsell Harold The World the Flesh and the Devil Canon Press Washington DC 1973
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1719
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 17
Lossky Vladimir Teologia mistica a Bisericii de Rasarit Ed Anastasia Bucuresti 1990
Macer Darryl RJ Gene Therapy Newsletter no41994
Macer Darryl Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994
Macer Darryl Eubios Journal of Asian and International Bioethics no51995
MacIntre A Tratat de morala Ed Humanitas Bucuresti 1998
Martinica Isidor Etica doctrinei sociale crestine Ed Gramar Bucuresti 1999
Mason KJ Human Life and Medical Practice Edinburgh University Press 1981
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Noil frontiere ndash Introducere in bioetica Ed Pan -
Publishing House Bucuresti 1995
Maximilian Constantin Stefan Milcu si Sylvain Poenaru Fascinatia imposibilului Ed Editis Bucuresti 1994
Monitorul Oficial al Romaniei anul II nr5 Partea a II-a 15 martie 1991
Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr 008 13 ianuarie 1998
Monitorul de Cluj anul V nr 489 miercuri 14 august 2002
Montgomery John Warwick ldquoThe Christian View of the Fetusrdquo in Birth Control and the Christian Christian
Medical Society Tyndale House Publishers 1969
Murray John Principles of Conduct The Tyndale Press 1957
Noonan John T ldquoAn Almost Absolute Value in Historyrdquo in John T Noonan ed The Morality of Abortion
Legal and Historical Perspectives Harvard University Press Cambridge 1970
Pana Stelian et al Sexualitatea umana Ed Univers Enciclopedic Bucuresti 1998
Paul al VI-lea Enciclica Humanae Vitae 25 iulie 1968
Pierce T Burton Etica lucratorului crestin Ed Life Oradea 1999
Popescu Dumitru si Doru Costache Introducere in dogmatica ortodoxa Ed Libra Bucuresti 1997
Popescu Dumitru Teologie si cultura Ed Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane
Bucuresti 1993
Raduca Vasile Studii teologice seria a II-a anul LI nr3-4 iulie-decembrie 1999
Raicu Petre Genetica generala si umana Ed Humanitas Bucuresti 1997
Scripcaru Gheorghe et al Bioetica stiintele vietii si drepturile omului Ed Polirom Iasi 1998
Scripcaru Gheorghe ldquoBioetica si drepturile omuluirdquo in Psihiatria si conditia umana Ed Psihomnia 1995
Sgreccia Elio si Victor Tambone Manual de bioetica Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti 2001
Trobish Ingrid Bucuria de a fi femeie Ed Logos Cluj-Napoca 1995
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1993
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1819
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 18
Textes du Conseil de l rsquoEurope Strasbourg 1996
Vere Duncan W ldquoTherapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problemsrdquo in Birth Control and the
Christian Christian Medical Society Tyndale House Publishers 1969
NOTE
[1] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press 1984 p10
[2] Encyclopaedia Britannica 2001 sv ldquoOrigins of ethicsrdquo
[3] autorii sunt citati de Henlee H Barnette Introducing Christian Ethics Broadman Press Nashville
Tennessee 1961 p3
[4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001 sv ldquoEthics Normative ethicsrdquo
[5] Ibidem
[6] Darryl Macer Bioethics for the People by the People Eubios Ethics Institute Christchurch 1994 p20
[7] Nikolai Losski Condiţiile binelui absolut ndash Bazele eticii Ed Humanitas Bucureşti 1997 p 102-103
[8] Darryl Macer Eubios Journal of Asian and International Bioethics nr51995 p144-146
[9] Ibidem p146
[10]
Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti 2001p4
[11] Citat de Constantin Maximilian et al Fascinaţia imposibilului - Bioetica Ed Editis Bucureşti 1994 p6
[12] Ibidem pg7
[13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone op cit p14
[14] Claudiu Dumea Omul icircntre a fi sau a nu fi ndash Probleme fundamentale de bioetică Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice Bucureşti 1998 p 5
[15] Gh Scripcaru et al Bioetica ştiinţele vieţii şi drepturile omului Ed Polirom Iaşi 1998 p 19
[16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 15
[17] Gh Scripcaru opcit p 60
[18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone Manual de bioetică Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti 2001
p17
[19] Ibidem p18
[20] Norman LGeisler Christian Ethics ndash Options and Issues Baker Book House Grand Rapids Michigan 1989
p 174
[21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 43
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
832019 bioetica-perspectiva-crestina
httpslidepdfcomreaderfullbioetica-perspectiva-crestina 1919
Asociația PRO VITA - Filiala București | wwwprovitabucurestiro 19
[22] Claudiu Dumea op cit p 11
[23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone opcit p 44
[24] Constantin Maximilian Ştefan Milcu Sylvain Poenaru ldquoNoile frontiere ndash Introducere icircn bioeticărdquo Ed Pan-
Publishing House Bucureşti 1995 pg38
[25] Ibidem p 12
[26] Enciclopaedia Britannica 2001- Ethics
[27] Arthur F Holmes Ethics ndash Approaching Moral Decisions InterVarsity Press Downers Grove Illinois USA
Leicester England 1984 p 43
[28] Claudiu Dumea opcit p 13-14
[29] Ellio Sgreccia opcit p46
[30] citat de Claudiu Dumea opcit p 14-15
[31] Ellio Sgreccia opcit p 42-43
[32] Claudiu Dumea opcit p 17
[33] Norman L Geisler op cit p175
[34] Claudiu Dumea opcitp13
[35] Ibidem p13
[36] Norman L Geisler opcit pg177
[37] Ibidem p 178
[38] Larry Crabb ldquoIcircnţelegacircnd oameniirdquo Ed Shalom Oradea 1998 p98-106
[39] Norman L Geisler opcit p180
[40] Ibidem p 182
[41] Constantin Maximilian et al Noile frontiere ndash Introducere icircn bioetică p 69
[42] citat din ldquoDonum Vitaerdquo icircn Claudiu Dumea Omul icircntre a fi şi a nu fi Ed Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Bucureşti 1998 p20
[43] Acestea vor fi tratate icircntr-un capitol ulterior destinat combaterii avortului
[44] Norman L Geisler opcit p 180-184
[45] David Atkinson Pastoral Ethics ndash A Guide to the Key Issues of Daily Living Lynx Communications Sandy
Lane West Oxford England 1994 p204-205
[46] Ibidem p205
Top Related