8/17/2019 Web PDF File

1/2

JurnalulRomândeAnestezie

Terapie

i n t e n s i v ă 2009 Vol 6 Nnl 3 4

E ITORI L

 ificult te

p r e d i c ţ i e i

unei

i n t u b a ţ i i

orotr he le dificile

Dificultatea r e a l i z ă r i i controlului c ă i i respiratorii este

unuldinaspectelecare

p r o u p ă

specialistulanestezist

d a t o r i t ă

repercusiunilorasupra

o r b i d i t ă ţ i i m o r t a l i t ă ţ i i

datorateactuluianesteziei.

într-un audit al i n c i d e n ţ e i cauzelor e v o l u ţ i e i

bolnavilorcustopcardiacperioperatordintr-o

p e r i o a d ă

de14  n 1992-2006), unadincauzelecelmaifrecvent

atribuite anesteziei a fost controlul inadecvat al

c ă i i

aeriene [1].

în lume, aproximativ 600 de p a c i e n ţ i d e c e d e a z ă

anual ca urmare a c o m p l i c a ţ i i l o r care apar în cursul

i n t u b a ţ i e i

traheale [2]. În 30 din cazuri decesul este

cauzat de s u f i c i e n ţ a h i p o x i c ă

c e r e b r a l ă

s e c u n d a r ă

i n c a p a c i t ă ţ i i

m e n ţ i n e r i i

unei aerienelibere[3].

Conform ghidurilor

S o c i e t ă ţ i l o r Americane de

Anesteziologie, calea a e r i a n ă

d i f i c i l ă

este d e f i n i t ă drept

s i t u a ţ i a c l i n i c ă în care un anestezist cu

e x p e r i e n ţ ă

î n t â m p i n ă

d i f i c u l t ă ţ i

la

v e n t i l a ţ i a

pe m a s c ă la i n t u b a ţ i a

traheii sau la ambele procedee [4]. A c e a s t ă s i t u a ţ i e

se î n t â l n e ş t e relativ frecvent, 1 din65de p a c i e n ţ i pre

zentândproblemelegate de i n t u b a ţ i a

d i f i c i l ă

[5].

E x i s t ă omultitudinede î n c e r c ă r i deadefini i n t u b a ţ i a

o r o t r a h e a l ă

d i f i c i l ă

f ă r ă

avemunconsensîn p r i v i n ţ a

criteriilorpebaza c ă r o r a o a n t i c i p ă m înmomentuleva

l u ă r i i pacientului. Anamneza pacientului nu trebuie

n e g l i j a t ă

întrucâtrelatareaunor

a f e c ţ i u n i

congenitale,

traumatice,oncologicear putea avea conexiuni cu ca

lea

a e r i a n ă

s u p e r i o a r ă . Cea mai mare i m p o r t a n ţ ă o

are examenul fizical regiunii f e ţ e i gâtului,precum

regiunii bucale care poatepune în e v i d e n ţ ă eventuale

f o r m a ţ i u n i tumorale e v a l u e a z ă repere anatomice

care,modificatefiind,pot atragesuspiciuneauneiintu

b a ţ i i dificile. S-aapreciatpe rând unscorMallampati

Adresa pentru c o r e s p o n d e n ţ ă : Conf. dr. C ă l i n Mitre

Clinica ATI 1

Str. Croitorilor nr. 19-21

C1uj-Napoca

E-mail: emitre2001@yahoo.eom

clasa III IV,o d i s t a n ţ ă

t i r o m e n t o n i e r ă

  6,5 cmsau

o

d i s t a n ţ ă

inter-incisivi

 

4 cm ar constitui fiecare un

bunpredictoral i n t u b a ţ i e i dificile.

S-a constatat

î n s ă

aceste repere luate izolat nu

au o sensibilitate sau specificitate s u f i c i e n t ă pentru a

prognozacorect i n t u b a ţ i a d i f i c i l ă El-Ganzouria ima

ginat unmodel stratificat de risc pentru laringoscopia

d i r e c t ă în care a folosit 5 astfelde repere, întrunindun

indexmultivariat [6]. Rezultatul a demonstrat va

loarea p r e d i c t i v - p o z i t i v ă a acestor repere luate

individual este r e d u s ă . La fel, d a c ă specificitatea

acestoraa fost c r e s c u t ă în schimbsensibilitateaa fost

r e d u s ă . Pe de a l t ă parte, luate în considerare într-un

index multivariat compus, au prezentat o valoare

p r e d i c t i v ă

p o z i t i v ă o specificitate e g a l ă .

Un sistem de scor care

p e r m i t ă

cu mai m u l t ă

precizie p r e d i c ţ i a de i n t u b a ţ i e d i f i c i l ă laun lot depaci

e n ţ i

cu

i n t e r v e n ţ i i

chirurgicale în sfera faringo-amig

d a l i a n ă

este prezentat de C h i u ţ u colab. în acest

n u m ă r al Jurnalului [7].

Pe un lot de 200 de

p a c i e n ţ i

autorii

e v a l u e a z ă

valoarea p r e d i c t i v ă a unui scor propriu - Scor de

P r e d i c ţ i e

a I n t u b a ţ i e i Dificile SPID)

 

care

c o n ţ i n e

9

parametri: aspectulmaxilarului hipoplazie

m a x i l a r ă /

b o l t ă p a l a t i n ă o g i v a l ă aspectul mobilitateamandibulei

in

a r t i c u l a ţ i

a

t e m p o r o m a n d i b u l a r ă

gradul de

deschidere a gurii deschiderea i n t e r - i n c i s i v ă pe linia

m e d i a n ă d i s t a n ţ a

t i r o m e n t o n i e r ă p r e z e n ţ a

sau a b s e n ţ a

unei d e n t i ţ i i patologice, mobilitateacoloaneicervicale,

scorulMallampati, eventuale simptomeclinicesugestive

pentrupatologia

l a r i n g i a n ă

Dintreparametriiscorului

SPID,

a r t i c u 1 a ţ i a t e m p o r o - m a n d i b u l a r ă

p u ţ i n m o b i l ă sau

in a n c h i l o z ă d i s t a n ţ a t i r o m e n t o n i e r ă g 6,5cmaufost

variabilele cu o b u n ă putere de p r e d i c ţ i e

p o z i t i v ă

în

timp ce p r e z e n ţ a simptomatologiei sugestive pentru

patologia l a r i n g i a n ă deschiderea n t e r i n c i s i v ă sub4cm

a r t i c u l a ţ i a t e m p o r o - m a n d i b u l a r ă p u ţ i n m o b i l ă sauîn

a n c h i l o z ă

au avut cea mai mare putere de

p r e d i c ţ i e

p o z i t i v ă .

Analizaputeriiindividualede p r e d i c ţ i e a

a r ă t a t

8/17/2019 Web PDF File

2/2

 

itre

ocorelare b u n ă întrefactorii individuali derisc s i t u a ţ i a

i n t u b a ţ i e i dificile la 7 din cei 9 parametri

i n c l u ş i

e x c e p ţ i e t ă c â n d hipoplazia m a x i l a r ă l b o l t a p a l a t i n ă

o g i v a l ă

respectiv, calitatea

d e n t i ţ i e i

Prin

analiza

c o e f i c i e n ţ i l o r

deregresie

ai

parametrilor

s t u d i a ţ i

autorii au stabilit o

i n t u b a ţ i e

d i f i c i l ă

este

p r e z i s ă deovaloareascoruluiSPID

  11

ScorulSPID

propusde autoriareo sensibilitatede 80,06 ospe

cificitate de 70,58 , apropiat de scorul propus de

Ayuso colab.la

p a c i e n ţ i i

cupatologiefaringo-larin

g i a n ă [8]. ScorulAyuso

c o n ţ i n e 11

variabile, având o

sensibilitate de 94 o specificitate de 76 când

rezultatul scoruluieste> 5.

  ultimii ani, prin p ; ogresele tehnice în domeniul

v i z u a l i z ă r i i c ă i i aerienesuperioare, riscuriledeterminate

de i n t u b a ţ i a d i f i c i l ă

n u m ă r u l

accidentelor in

cidentelors-auredus semnificativ. înultimii20 de ani

au

a p ă r u t

tehniciinstrumentarede

d e z o b s t r u c ţ i e

a

c ă i i

aeriene reunite subnumelede alternativede i n t u b a ţ i e

t r a h e a l ă

n e c h i r u r g i c a l ă

printre care amintim

laringoscoapele cu lamearticulate(McCoy),utilizarea

debujie

mandrene, aplicarea m ă ş t i i laringiene Recent

a

a p ă r u t un nou concept r e v o l u ţ i o n a r

a ş a n u m i t u l

 visualizing around the corner . Pentru realizarea

acestei priviri aruncate d u p ă c o l ţ

au fost imaginate

dispozitive speciale, cumeste laringoscopulBullardsau

fibroscopul flexibil, care,

la

ora

a c t u a l ă

fac parte din

practica

c u r e n t ă

de i n t u b a ţ i e d i f i c i l ă P e r f e c ţ i o n a r e a

miniaturizareaaparaturiivideo-opticeaudus laapa

r i ţ i a

video-laringoscopului astiletuluitraheal din

f i b r ă

o p t i c ă cu c a m e r ă videoîn m i n i a t u r ă . Din p ă c a t e î n s ă

dezvoltarea t e h n i c ă nu a redus n u m ă r u l real de acci

dente incidente produse de o cale a e r i a n ă d i f i c i l ă ..

multeserviciide anesteziefiindlipsitedeacestedispo-

zitive. Mergând pe principiul d a c ă anticipezi o

i n t u b a ţ i e d i f i c i l ă aceastanumaieste d i f i c i l ă fiind

mai

u ş o r previio a n u m i t ă s i t u a ţ i e c r i t i c ă decât o tra

tezi,anamneza examenulclinicalpacientuluir ă m â n

etape

e s e n ţ i a l e .

În

acest sens, prin elaborareaunui scor SPIDpro

priu, C h i u ţ u colab. aduco

c o n t r i b u ţ i e

i m p o r t a n t ă la

identificarea i n t u b a ţ i e i dificile în cazul

p a c i e n ţ i l o r

cu

patologie a r i n g o - l a r i n g i a n ă

ibliogr fie

1.   hmedA, Ali M, Klau   Khan MU. An audit o perioperative

cardiac arrests in a Southeast Asian university teaching hospital

over 15 years. Anaesth Intensive Care 2008; 36: 710·716

2. King TA, Adams AP. Failed tracheal intubation. Br J Anaesth

1990; 65: 400·414

3. Benumof JL. Management

o

the difficult adult airway: with

special emphasis on awake tracheal intubation. Anesthesiology

1991; 75: 1087·1110

4. Practice guidelines for management o the difficult airway: a

report by the American Society o Anesthesiologists Task Force

on Management of the Difficult Airway. Anesthesiology 1993;

78: 597·602

5. Hobbs G. Complications during anaesthesia. In Aitkenhead AR,

Rowbotham DJ, Smith G (eds), Textbook

o

Anaesthesia   > ed.

Churchill Livingstone, 2001, 501·523

6. el-GanzouriAR, McCarthy

RJ,

Tuman

KJ,

TanckEN, lvankovich

AD. Pre-operative airway assessment: predictive value

o

a

multivariate risk index. Anesth Analg 1996; 82: 1197-1204

7.

C h i u ţ u

L,

I o n i ţ ă

E,

V ă r z a r u

GD, Anghelina F,

C ă l i n a

NV,

C ă l i n a

DC.

P r e d i c ţ i a

i n t u b a ţ i e i dificile în chirurgia f a r i n g o - l a r i n g i a n ă

JRATI 2009; 16: 5-9

8. Ayuso MA, Sala X, Luis M, Carbo JM. Predicting difficult

orotraheal intubation  n pharyngo-Iaryngeal disease: preliminary

results o a composite index. Can J Anaesth 2003; 50: 81·85

C ă l i n M i t r e

Catedra ATI I

Universitateade M e d i c i n ă Farmacie Iuliu

H a ţ i e g a n u

Cluj-Napoca