Vrajitorul din Oz - L. Frank Baum - cdn4.libris.ro din Oz - L. Frank Baum.pdf · FRANK BAUM 17. Cum...
9
Vrdjitorul din Oz '!F Tbaducere de Lucram PopR F'RANK BAUM all T tfr editura rao
Transcript of Vrajitorul din Oz - L. Frank Baum - cdn4.libris.ro din Oz - L. Frank Baum.pdf · FRANK BAUM 17. Cum...
Vrdjitorul din Oz
'!F
Tbaducere de
Lucram PopR
F'RANK BAUM
all
T
tfreditura rao
L. FRANKBAUMThe Wonderful Wizard of Oz
O Editura RAO' 2014
pentru versiunea in limba romani
Ilustralie coPertd ;i interiorDone Stan
201+
Editura RAOStr. BArgiului, nr. 9-11, sector 1, Bucureqti, RomAnia
www.raobooks.comffi.rao,ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei
BAUM, FRANKVrijitorul din Oz / L. Frank Baum ; trad.: Lucian
Popa. - Bucuregti : Editura R-AO' 2014ISBN 978-606-609-697-3
I. Popa, Lucian (trad.)
821.1 I l(73)-3=135.1
CupnrNs
Introducere / 71. Ciclonul / 92. Consiliul nipArstocilor / 15
3. Cum a salvat-o Dorothy pe Sperietoareade Ciori / 26
4. Drumul prin pedure I 36
5. Salvarea Omului de Tinichea I 43
6. Leul celLag / 54
7. Chlitoria citre MareIe Oz I 6L
8. Cimpul ucigetor de rnaci I 7L
9. Regina $oarecilor de cimp / 81
10. Paznicul porfilor / 89
11. Oragul de Smarald aIhiOz /9812. Pe urmele Vrijitoarei Rele / 116
13. Eliberare^ I 13414. Maimulele inaripate / I4O
15. Descoperirea lui Oz cel Teribil / 150
16. Magia Marelui $arlatan / 164
FRANK BAUM
17. Cum a fost lansat balonul / 169
18. Drumul sPre Miazbzi I 175
19. Atacali de Arborii Rizboinici / 182
20. Graliosul Jinut de Porlelan / 188
21. Leul ajunge regele animalelor / 196
22. linutul quadlingilot I 2Ol
23. Glinda, Vrljitoarea cea Bunl, iiindeplinegte dorinla lui Dorothy / 207
24. Din nou acasd / 214
IntroJucere
Folclorul, legendele, miturile 9i basmele
as zdne ne-au fermecat copillria de-a lungultimpului, cici orice adolescent sin[tos simte o
atraclie instinctivi fali de povegtile fantastice'miraculoase gi rupte cu totul de realitate. Zdneleinaripate inchipuite de fralii Grimm gi Andersenau bucurat mai mult sufletele copiilor decAt oricealt produs al minfilor umane.
Cu toate astea, basmele de odinioari, savurate
de generafii intregi, pot fi clasificate in prezentca ,,dep[qite" in bibliotecile copiilor; a venitsorocul unei serii noi de ,,poveqti fantastice", incare personaje stereotipale Precum duhurile,piticii sau zinele, laolaltl cu acele intAmpldrioribile gi sAngeroase ticluite de autori, pentru a
garnisi fiecare poveste cu o morali teribili, nu-Ei
mai gisesc locul. Educafia moderni includemoralitatea; drept urmare, copilul zllelot noastrecauti doar amuzament in basmele care i-au fost
dedicate 9i renunli bucuros la toate intimplirilemai pufin plicute.
Povestea Vrdjitorul din Oz a fost scrisi jinAndseama de acest lucru, unicul ei scop fiind acela de
L. FRANK BAUM
a fi pe placul copiilor din zilele noastre. Jintegtesi fie un basm modernizat, din care nu lipsesc
lucrurile uimitoare gi bucuria, dar din care sunt
izgonite necazurile gi cogmarurile.
L. Frank BaumChicago, aprilie, 1900 1
Ci"lo.r,tl
Dorothy triia in mijlocul vastelor preriidin Kansas, alituri de unchiul Henry, care se
indeletnicea cu agricultura, 9i al[turi de mituga
Em, solia acestuia. Casa lor era micd, deoarece
lemnele pentru ridicarea ei fuseseri aduse cu
c[ru1a cale de mulli kilometri. Casa avea patru
perefi, o podea gi un tavan, toate acestea dindnagtere unei camere; iar aceasta confinea o sobimincati de rugini, un bufet pentru veseli, o
mas6, trei sau patru scaune 9i paturile. UnchiulHenry gi mituga Em aveau unul mare' intr-unco\, iar micul pat al lui Dorothy se gisea intr-unalt col1. Casa nu avea nici urml de pod ori de
pivni
FRANK BAUM
Atunci cind Dorothy stitea in prag 9i se
uita roati in jur, tot ceea ce putea vedea era
intinderea mohorAti, aproape de necuprins, a
preriei, indiferent de direclia in care gi-ar fiaruncat privirea. Niciun copac 9i nicio casi
nu tulbura intinderea ca-n palmS a acestor
meleaguri, care igi dideau intAlnire cu cerul hitdeparte, in toate cele patru ziri. Soarele pirjoliseogorul arat, transformindu-l intr-o intindere
cenugie, vArstatiL de mici cripituri. Chiar qi iarba
pllise la culoare, cici soarele pArlise firele lungi
pini cAnd acestea prinseseri aceeaqi culoare
terni care domnea peste tot' Odinioari, casa
fusese zugr|vitl, dar soarele cogcovise vopseaua
9i ploile o spiLlaserl, astfel incAt acum ea avea o
culoare la fel de Etearsi 9i de cenuqie ca tot ceea
ce o inconjura.Mituga Em era o solie tAniri 9i driguli, cind
venise si locuiascl pe aceste meleaguri' Soa-
rele gi vAntul ii veniseri 9i ei de hac. il furaseri
strilucirea privirii, ochii ajungAndu-i de acelaqi
gri gters; ii furaseri rogeala obrajilor gi a buzelor'
stingind-o in cenugiul omniprezent. Era sfrijitl,numai piele gi os, iar acum nu mai zimbea defel'
CAnd Dorothy care eta orfan[, a venit pentru
prima oari si locuiasci aici, mituEa Em fusese
atit de uluiti de rAsul copilei, incit lipase 9i igi
dusese mdna la inimi, de fiecare dati cind glasul
voios al lui Dorothy ii ajungea la urechi; inci se
mai uita uluitl Ia feti!il mirAndu-se ce putea gisiaceasta de ris.
Vrdjitorul din O<
Nici unchiul Henry nu rAdea vreodati.Trudea din rispunderi din zori gi pin[-n noapte
gi habar n-avea ce insemna bucuria' Era taciturn,cenugiu din cap pini-n picioare, de la barba cea
lungi pAni la cizmele butucinoase, avAnd un aer
incruntat gi solemn.Toto era acela care o fbcea pe Dorothy si
ridl, salvAnd-o de la a deveni gi ea o p[rticicila fel de cenugie precum tot ce o inconjura. Toto
nu era gri; era un cilel mic gi negru, cu o blani'lungi gi mitisoasi gi cu nigte ochi mici 9i negri,
care sclipeau voios deasupra boticului s[u haios.
Toto se juca toati zira, iar Dorothy ii cAnta instruni gi il iubea nespus.
insi astizi nu se hirjoneau. Unchiul Henrystitea in pragului ugii gi se uita ingrijorat la cerulcare era gi mai cenugiu decit de obicei. Dorothystitea chiar in prag, linAndu-l pe Toto in bra{e,
cu privirile indreptate tot spre cer. Mituqa Em
spila vasele.
De departe, dinspre rniazlnoapte, tdzbbtea
vaietul prelung al vAntului, iar unchiul Henry gi
Dorothy puteau vedea cum iarba inaltd se pleca
in valuri, dinaintea furtunii care se apropia.
Acum se auzea un guierat asculit prin aer, din-spre miazizi, iar cAnd se uitari intr-acolo vilzwrlcum iarba se vdlurea gi din direcfia cu pricina.
Unchiul Henry se ridici brusc.
- Vine ciclonul, Em, strigi el citre solia sa.
Mi duc si mi ocup de animale.
111n
FRANK BAUM
Apoi o rupse la fugi spre staulul in care
lineau caii gi vacile. Mi.tuga Em lisi balti treaba
qi veni la ug[. Dintr-o singurl privire, inlelese cAt
de aproape era primejdia care ii pigtea.
- Iute, Dorothy! strigi ea. Aleargi spre pivnili!Toto fbcu lugti din bralele lui Dorothy 9i se
tupili sub pat, iar fata incerci s[ puni mAna
pe el. Mdtuga Em, ingroziti, deschise cu o
smucituri chepengul din podea gi cobori treptele
care duceau in gaura mici 9i intunecoasi. In cele
din urmi, Dorothy il ingfbci pe Toto 9i o apuclpe urmele mltugii sale. CAnd stribituse jumdtate
din drum, vintul scoase un lipit asculit, iar
casa se zdruncind atAt de aprig, incAt fata se
dezechilibri, privilindu- se dintr- odati pe podea'
Dupi aceea se Petrecu un lucru straniu.
Casa se roti de cAteva ori, dupi care se ridiciincetigor in vizduh. Dorothy se simlea ca 9i cum
ar fi urcat intr-un balon.Vdnturile care suflau dinspre miazilnoapte
Ei dinspre miazdzi se intilniri tocmai in loculpe care era construitd casa, exact acolo luAnd
nagtere ochiul ciclonului. indeobgte, in ochiul
ciclonului aerul este linigtit, dar for{a cu care
vintul bitea din toate pirfile spre casi o sllti pe
aceasta in aer, tot mai sus, pAn[ cind ajunse chiar
in virful ciclonului; acolo 9i rlmase, purtatifiind la mulli kilometri distanld,la fel de lesne ca
gi cum ar fi fost vorba de un fulg.Era intunericbeznd, iar vdntul vuia teribil in
jurul ei, dar Dorothy igi dndu searna c[ pluteau
lt&
r/f;i{
t.$-
#,,cS //We*r,
*-8*__ a{
M),i/ t , ti;.,,:i.11
,,':i i" AW{/4,^ ;.{ffi:{a
",t;1 / J? /. -..1
1"2 t l''/8:r.) | &?/ t J ./-il,"'rllmt
FRANK BAUM
destul de lin. Dupi primele cAteva invArtituri 9i
o hurduciturd. zdravdni, sim(i cd eta leginatiblind, aidoma unui bebeluq aflat in leaginul siu.
Lui Toto nu-i pllcea. Alerga de colo-colo prinodaie, letrand din toate puterile; insi Dorothystitea neclintiti pe podea, aqteptAnd si vadi ce
avea sl se mai intdmPle.La un moment dat, Toto ajunse prea aproaPe
de chepengul ciscat, privilindu-se prin el; ini{ial,fetila fu incredinlatd c5' a rimas fbri el. Dar incurAnd ii zfuri una din urechi i{indu-se din gauriL,
clci stragnica presiune a aerului il suslinea,
impiedicAndu-l sl se pribugeasci. Merse de-a
bugilea spre chepeng, il inhili pe Toto de ureche
qi il ridicl iarigi in camerd, dupi care inchise
trapa, ca si nu se mai intAmple gi alte accidente'
Ceasurile se scurgeau unul dupl altul 9i
treptat lui Dorothy ii trecu spaima; numai cise simfea cam singuri, iar vintul guiera atAt de
aprig in jurul ei, incAt aproaPe o asutzea. La
inceput se intreba daci avea si fie frcuti praf 9i
pulbere atunci cAnd casa avea si cadi din nou;
dar pe misuri ce orele treceau 9i nu se petrecea
nimic groaznic, renunli si se mai ingrijoreze 9i
hotiri s[ agtepte calmi si vadi ce avea si-i aduciviitorul. In cele din urmi, se tAri pe podeaua
tremurdtoare spre patul ei 9i se intinse in el, o
urmi gi se cuibiri gi el alituri de ea.
in ciuda casei care se legina 9i a vaietelor
vintului, in scurt timp Dorothy inchise ochii 9i
adormi adAnc.
Consiliul nipArstocilor
Fu trezitd de o hurducituri atAt de brusci gi
de zdravdni, incAt Dorothy s-ar fi rinit daci nuar fi fost cuibiriti in patul moale. Aga, zgAlfAiturao fbcu si-gi lind respira(ia, intrebAndu-se ce
se petrecuse; Toto i9i lipise boticul lui rece pefala ei gi scheuni lugubru. Dorothy se ridicigi igi dldu seama cd, in cele din urmi, casa se
linigtise, nu se mai migca: bezna se risipise 9iea, iar razele strilucitoare ale soarelui inundaufereastra, scildind intreaga camer6. ldgni dinpat gi, urmati indeaproape de Toto, se repezi sideschidi uga.
Fetifa lisi si-i scape un strigit uluit gi fbcuochii cAt cepele, v5;zdnd peisajul de basm care-idezmierda privirea.
Ciclonul a$ezase casa foarte blAnd pe pe-mAnt - pentru un ciclon - in mijlocul unuilinut de o extraordinari frumusefe. Erau o su-medenie de poteci minunate care brizdau o
pajigte presirati cu copaci doldora de fructeapetisante gi zemoase. Grupuri de flori splendide
),
15-----
FRANK BAUM
cregteau in tot locul 9i plsiri cu Pene minunate,
nemaivizute zburau in copaci Ei tufiguri' Ceva
mai departe susura un mic pArAu, alergind
zglobiu printre malurile inierbate, producAndu-i
incAntare fetiiei care locuise atAt de multl vreme
printre cAmpuri uscate 9i cenuEii.
Pe cAnd admira uluiti aceasti stranie 9i minu-
nati priveligte, ea observi indreptdndu-se spre
ea cele mai ciudate fiin{e Pe care le vizuse
vreodati. Nu erau la fel de mari precum oamenii
cu care era obignuitl; dar nici extrem de mici'
La drept vorbind, aveau aceeaqi inillime ca qi
Dorothy, care era destul de inalti lindnd seama
de vArsta ei, cu toate ci liLsau impresia ci erau
mult mai in vdrsti.Grupul era alcituit din trei birbafi qi o femeie'
cu tofii invegmAntafi in straie ciudate' Purtau
niqte pilirii rotunde gi foarte inalte, garnisite cu
clopofei pringi de boruri, care scoteau un clinchet
cristalin la fiecare pas. Piliriile birbalilor erau
albastre; micula femeie purta o pilirie albi 9i
o rochie de aceeaEi culoare, care ii atirna infalduri de pe umeri. Era decorati cu stelule
care strlluceau asemenea diamantelor in bitaiasoarelui. Straiele blrba{ilor erau de culoare
albastri, in aceeagi nuanli ca 9i pillriile, 9i erau
incillali cu ghete straqnic lustruite, cu marginile
rdsfrinte de un albastru-inchis. Aceqtia, socoti
Dorothy, erau cam de-o seami cu unchiul Henrycici doi dintre ei aveau barbi- Dar micu{a femeie
t6
Vrdjitorul din Oz
era, mai presus de orice indoiali, mult maibetrene.
Atunci cdnd omulefii se apropiari de casi gi
de Dorothy care stitea in prag, se opriri gi se
apucari si gopteasci lntre ei, ca gi cum s-ar fitemut si mai faci vreun pas mai departe. Darbitrinica piqi spre Dorothy gi fbcu o pleciciuneadAnci.
- Sunteli bine-venit6, prea-nobili vrijitoare,pe meleagurile nipdrstocilor, rosti ea cu voce
dulce. Vd suntem recunoscitori ciL i-a{i venitde hac Vrijitoarei Rele de la Risirit gi ci ne-a{ieliberat poporul din robie.
Dorothy ii asculti uimiti discursul. Ce
voia si spuni micula femeie atunci cAnd onumea vrijitoare gi suslinea ci ii venise de hac
Vrijitoarei Rele de la Risirit? Dorothy era o
fetili nevinovati, care nu ar fi ficut rdu nicimicar unei mugte gi care fusese purtati de unciclon la mulli kilometri depirtare de casi; qi nufbcuse nimlnui de petrecanie in viafa ei.
Dar era cit se poate de limpede ci femeiamicufi agtepta un rispuns din partea ei.
- Sunteli foarte amabiliL, vorbi Dorothy govi-ind, dar trebuie si fie o gregeali la mijloc. Nui-am venit nimiLnui de hac.
- Casa ta a fbcut-o, in orice caz, rispunsemicufa femeie, voioasi. $i e acelagi lucru. Vezi?
continui ea, aritind spre collul casei. Acolo sunt
17
FRANK BAUM
picioarele ei, ilindu-se de sub acest maldir delemne.
Dorothy se uiti gi scoase un strigit de spaimi.intr-adevir, acolo, chiar sub colpl marii grinzipe care se sprijinea casa, se zdreaa doui picioare,incdlfate cu pantofi de argint cu vArful ascu(it.
- Oh, Doamne! Oh, Dumnezeule mare!izbucni Dorothy, frAngindu-gi deznidijduitimiinile. Casa trebuie si se fi privilit peste ea. Ceputem face?
- Acum nu mai putem face absolut nimic,rispunse femeiugca, stipini pe sine.
- Dar cine era? intrebi Dorothy.
- Era Vrijitoarea cea Rea de la Risirit, dupdcum am spus, rispunse femeiugca. Ea ii linea petofi nipArstocii in robie, de mulli ani, fbcdndu-isd trudeasci pentru ea zi 9i noapte. Acum, ci aufost elibera{i, ili poarti recunogtinti pentru acestserviciu.
- Cine sunt nipdrstocii? intrebi Dorothy.
- E neamul care triiegte pe aceste meleaguride la Risirit, unde domnea Vrijitoarea cea Readin Rdsirit.
* Tu egti o nipArstoaci? intrebi Dorothy.
- Nu, dar sunt prieteni cu ei, cu toate cilocuiesc in finutul de La Miazinoapte. Cind auvlzwt c[ Vrijitoarea cea Rea de la Risirit qi-adat duhul, nipirstocii mi-au trimis un sol iutede picior, iar eu am venit de indati. Eu suntVrijitoarea de la Miazinoapte.
Vrdjitorul din O<
- Oh, Dumnezeule! exclami Dorothy. Egti ovrijitoare adevirati?
- Da, chiar aga, riqpunse femeiugca. Dar eusunt o vrijitoare buni, aqa ci oamenii mi iubesc.Nu sunt la fel de puternici precum Vrijitoareacea Rea care stipinea aceste meleaguri, ciciatunci i-ag fi slobozit eu insimi din robie pelocuitorii ei.
- Dar eu aveam impresia ci toate vrdjitoarelesunt rele, rosti fetifa, pe jumitate inspdimintatlde faptul cd se glsea faga in fafi cu o vriLjitoare incarne gi oase.
- O, nu, asta e o mare gregeali. Erau numaipatru vrijitoare pe tirAmul lui Oz gi douidintre ele, cele care locuiesc la Miazinoapte gi laMiaz5;zi, sunt vrijitoare bune. $tiu asta pentru cieu sunt una dintre ele gi e imposibil si mi ingel.Cele care vieluiesc la Rdsdrit gi la Apus sunt,intr-adevir, vrijitoare rele; dar acum, ci i-aifbcut de petrecanie uneia din ele, a mai rimasdoar o vrijitoare rea pe intreg tirAmul lui Oz -cea care locuiegte pe meleagurile de apus.
- Dar, rosti Dorothy, dupn ce chibzui pre! deo clipi, miLtuga Em mi-a spus ci vrS.jitoarele s-austins demult.
- Cine este mituga Em? intrebi bitrAnica.
- Este mituga mea, care triieqte in Kansas,locul din care vine eu.
18 10
