MARINELA-CRISTINA sI}ION

VOLUNTARIATULIN DOMENIUL SOCIALMotivafie qi management

Prefatd de Silviu COPOSESCU

NSTII LTLL EUROPEANlilr17

l

CI]PRINS

Lista tabelelor l7Lista figurilor / 8

Prefa[d, /9

PARTEA I _ DOCUMENTAREA / 13

capitolul 1. voluntariatul - formi a comportamentului prosocial / 151.1. Accepfiuni ale conceptului de voluntoriat I 15I.2.Yalori gi principii ale voluntariatului / 191.3. Tipologii ale voluntarilor gi voluntariatului I 25

I .3. I . Tipuri de voluntariat / 251.3.2. Tipuri de voluntari / 3 t1'3.3. Noi tendinle privind tipurile de voluntari gi voluntariat / 35

capitolul 2. Motivafieo costuri gi beneficii in activitatea de volunt anat t 4l2. 1 . Motivalia - definire, structuri gi tipuri / 412.2.Motivalia voluntarilor - o scurtd analizda literaturii de specialitate / 45

2.2.l.Modelul tridimensional I 462.2.2.Modelul bidimensional / 512.2.3.Modelul complex / 5l2.2.4.Modelul unidimensional / 5i

2.3. costuri qi beneficii implicate in activitatea de voluntariat / 602.3. 1 . Studierea beneficiilor voluntariatului / 642.3.2. Studierea costurilor vohurtariatului / 69

capitolul 3. Elemente de management ar voruntarilor / 713.1. Nevoia de management I 7I3.2. Modele de management al voluntailor 173

3.2. 1. Modelul formal / 733.2.2.Modelul inforrnal / 73

3.3. Procesul de management al voluntailor I 77

PARTEA A II-A _ CERCETAREA EXPLORATORIE / 83

Capitolul 4. Particulariti{i ale voluntariatului din domeniul social / 854.1. Stabilirea temei de cercetare / 854.2. Obiectivele cercetdrii / 894.3. Documentarea prealabili / 894.4. Metodologia cercetdrii / 90

4.4.1. Universul cercetdrii / 904.4.2.Tipul de cercetare I 924.4.3. Metode gi instrumente / 934.4.4. Esantionarea I 9 5

4.5. Analiza datelor / 98

4.6. Interpretarea datelot I 101

Concluzii / 137Bibliografie i 147

Anexe / 149

Anexa 1. Legea privind reglementarea activit5lii de voluntariat in Romdnia / 149Anexa 2. Incidenta voluntariatului pe ldri I 157Anexa 3. Ghidul de interviu / i98Anexa 4. Inventarul motivaflilor / 161

Anexa 5. Codare axiall / 165Anexa 6. Codare selectivl / 166

Abstract / 167Resumen / 169

Llsta tabelelor

Tabelul 1. DomsTabelul2. TipuriTabelul3. ModelTabelul 4. Int€resTabelul5. ScalarTabelul6. PrinctTabelul T. OrgrulTabelul S. OrgmiTabelul9. EvaluaTabelul 10. Mo&Tabelul 11. Fa6toTabelul 12. CoshrTabelul 13. BenetTabelul 14. ProflTabelul 15. Atn:hTabelul 16. Rela!Tabelul 17- ASeilTabelul 18. A$E!Tabelul 19. Str*Tabelul20. EficirTabelul2l. Affiln

!

Capitolul I

Voluntariatul - formi a comportamentului prosocial

Prima parte a acestui capitol abordeazd activitatea de voluntariat dintr-operspectivd psihosocialS, evidenliind elementele care ne indrept[lesc s6 cata-logbm voluntariatul ca fiind o formd de comportament prosociai. De as"-enea,prin conlinutul prezentului capitol am urmdrit trecerea in revist[ a valorilor giprincipiilor voluntariatului, precum qi a principalelor tipuri/categorii de volgn-tari qi voluntariat, elemente necesare in demersul de definire gi clarificare aconceptului vizat.

1.1. Accepfiuni ale conceptului d.e voluntsriat

Am considerat necesar ca, inainte de a defini voluntariatul, sd imi opresc

tt*Uu'asupra conceptului de comportament prosociql, frcdnd. posibild in icestfel identificarea elementelor comune, dar gi a celor care jusfifici calificareavoluntariatului drept o subspecie a comportamentului prosocial.

Deqi interesul specialigtilor pentru cercetarea comportamentului proso-cial se regdsegte in diverse domenii, precum psihologia, sociologia, prihiutriuetc., psihologia social[ ocupr un loc aparte, fiind qtiin]a cate a creat c-onceptul,ca_ antonim al comportamentului antisocial. conform lui Ilu! (2004), degidebutul preocup[rilor pentru comportamentul prosoci al a avut loc in anii '60 aisecolului trecut, pdnd in 1993 s-au putut identifica peste 500 de studii scrise inreviste de specialitate din SUA, in prezent depdqindiu mult l0 000.

In plus, centrul de interes privind problematica in discutie s-a modificatodatd cu trecerea timpului, dupd cum txmeaz6: la jumdtatea anilor ,60, cerce-tirile s-au axat pe normele responsabilitafii gi reciprocitalii; in cel de-al gapteleagi al optulea deceniu al secolului trecut, cercetdtorii s-au orientat spre identi-ficarea factorilor care inhibd comportamentul prosocial; in deceniul al nou6lea,interesul a fost reprezentat de studierea factoriior determinanli gi a condiliilor incare aceqtia se produc, iar, dupd 1990, accentul a clzutpe clarificarea motivatieicomportamentului prosocial (Chelcea, 2008).

comportamentul social reprezintd in viziunea lui Golu (2002),,ansam-blul actelor, faptelor qi reacliilor motorii verbale qi/sau afective prin care un in-divid rispunde solicitdrilor de ordin fizic sau social ale lumii extJrioare,, (p. 45).

l5

VOLLTNTAzuATUL iN oOuBluUL SOCIAL

Conform Dic{ionarului de psihologie socialS (1981), comportamentulprosocial este ,,rezultat al procesului de socializare, caracterizat prin orientareaspre valorile sociale" (apud Chelcea, 1996, p. 444). Aceastd definilie se inscrie,prin continutul siu, intr-o perspectiv[ sociologicd, in sensul in care comporla-mentele prosociale sunt considerate ca nefiind inndscute, ci dobdndite, invdfatein cadrul procesului de socializare, astfel incAt instanlele socializatoare, precumfamilia, qcoala, biserica au un rol hotbrdtor in transmiterea qi oferirea unormodele de comportament prosocial.

Mai mult decdt aldt, prin comportament prosocial nu in{elegem doar omodalitate concretd de ajutor, oferit cuiva, intr-o situaJie datd, ci o formd demanifestare ce are la bazd o serie de principii generale qi abstracte, la careindividul aderd in mod congtient qi deliberat. Aceste principii, precum bund-tatea, dreptatea, adevdrul, cooperarea, transcend acliuni qi situalii specifice,purtend denumirea de valori.

Conceptul de comportament prosocial a fost introdus pentru prima datbin psihosociologie, in 1916, de cdtre Janusz Reykowski, fondatorul Institutuluide Psihologie din cadrul Academiei Poloneze de $tiin!e. in viziunea sa, compor-tamenrul prosocial este ,,odentat spre ajutorarea, protejarea, sprijinirea, dezvol-tarea celorlalte persoane fbrd aqteptarea unei recompense externe" (Chelcea,2008. p.227).

Piliavin gi Schroeder (2005) definesc comporlamentul prosocial ca fiindorice act realizat in beneficiul altor persoane (apud Aronson, Wilson qi Akert,2007). in acelaqi sens, Einsenberg gi Mussen [f OSO; calificd comportamentulprosocial drept totalitatea acliunilor voluntare care sunt destinate sb ajute sau decare beneficiazdun alt individ sau un grup de indivizi.

,,Comportamentul prosocictl este o categorie mai 1arg5, care include atAtconduita de ajutorare c6t gi altruismul. El este comportamentul rezultat din pro-cesul societdlii gi al invdldrii sociale" (Cochinescu, 2008, p. a2\.

Insb, trebuie mentionat faptul cd nu orice comportament adoptat de unindivid, care prin consecintele sale pozitive serveqte intereselor cuiva, poate ficatalogat ca fiind un comportament prosocial.

In acest sens, Ilut (2004) opineazd ci schimbul de bunuri ;ilsau serviciice are loc intre doub sau mai multe persoane, perceput de cei in cauzd ca fiindechitabil, poate fi considerat mai degrabd o afacere decdt o formd de compor-tament prosocial. Cu toate acestea, existd teoria cost-beneficiu- care explicicompoftamentele prosociale tocmai din aceastd perspectir.d, ;i anume aceea cdun individ este tentat sd pund in balanld, pe de o parte, costurile implicate inrela{ia de ajutor, iar, pe de a7ta, beneficiile pe care le atrage in urma -rprijinuluioferit. $ansele de acordare a ajutorului cresc dacd talerele balantei tin urmacalculului estimat de cel ce oferd ajutorul) se afl6 in echilibru. -\_.adan. ar trebuisi considerdm cd tipul de recompense pe care il vizeazd cel ce a,-r'rr,ia ajutorul

16

este elementul decisiveconomice, iar nu echitextemd (financiare, macomporlament in categr

Pentru ca un cugurin!6 qi precizie, se

caracterizeazd un astfela lungul timpului:1) s5 fie intenlionat :

prosocial trebupersoanei, grug

sprijine valorile2) sd fie dezinteresat I

vorbi de comportalcampanii umanitare

3) sd urmireascd ajuto4) si fie desft$urat in

care lucreazd ca pz

imobilizeazd un h<

criteriile unui comprevizute in hga po

Vom putea obsse regisesc intr-o formivoi incerca in cele ce untdlesc s[^denumim r-olur

In Dictionarul edoud definilii ale substpdstreazd sensul din lirarmatd din proprie doridefinilie este mai putilreferindu-se la o ..persrAceasta din urma descnsd stabilim dacd este vpersoani intr-o sifuatie

'In aceeaqi ane r

(l 994), prin voluntariarremunerafie" (apudDe\

Cele patru caracse regdsesc inh-o formaScheier (1994):,,orice nintentia de a ajuu gi :

Strebbins (2016\ surp::

I 1981), comportamentulizat prin orientareadefinitie se inscrie,

-nsul in care comporta-- ci dobdndite, inv6{atesocializatoare, precum

qi oferirea unor

nu inlelegem doar oie data, ci o formd de

qi abstracte, la carepincipii, precum buni-

pentru prima datiL fondatorul Institutului

- in r iziunea sa, compor-sprijinirea, dezvol-exteme" (Chelcea,

tul prosocial ca fiindAf,onson, Wilson qi Akert,

.:alifi ci comportamentuldestinate sE ajute sau de

i larg6, care include atAtI rezultat din pro-

.p- 421).nt adoptat de un

intereselor cuiva, poate fi

de bunuri qi/sau serviciide cei in catzd ca fiind

da;dt o formi de compor--beneficiu, care explicd

rvd, gi amrme aceea cd. costurile implicate in

etage in urma sprijinuluiElerele balan{ei (in urma*chilibru. Aqadar, ar trebui

cel ce acordd ajutorul

Vo lu n t ariawi - "--:r-,; J : a m port am entul ui pr o s o c ial

este elementul decisiv in diferenfierea comFtonamEntelor prosociale de celeeconomice, iar nu echitabilitatea, insS- in cazni in care beneficiile sunt de naturiextemd (financiare, materiale etc.), atunci ilu-ader ar este dificil sd incadrdm uncomporlament in categoria celor prosociale.

Pentru ca un comportament prosocial si fie identificat cu o mai mareuqurin{i qi precizie, se impune menfionarea celor patru trdsdturi distincte cecatacterizeazd un astfel de comportamenl desprinse din definiliile elaborate de-a lungul timpului:1) sd fie inten{ionat qi congtient (un individ care adopt[ un comportament

prosocial hebuie sd conqtientizeze consecinlele pe care le are asuprapersoanei, grupului sau comunititii, si doreasci s[ ofere ajutor qi sisprijine valorile sociale);

2) sd fie dezinteresat (si nu se urmbreascd o recompensi externd) - nu putemvorbi de comportament prosocial in cazul unei vedete care se implicb incampanii umanitare, dacb aceasta urmdreqte publicitatea qi mediatizarea;

3) sd urmdreascd ajutorarea, protejarea gi sprijinirea celor din jur;4) sd fie desfrqurat in afara obligaliilor profesionale sau formale (o persoand

care lucreazd, ca paznic de noapte la o firmi qi care in timpul serviciuluiimobilizeazd un ho! ce a sdrit gardul firmei respective nu indeplineqtecriteriile unui comportament prosocial, deoarece el are astfel de atribuliiprevdzute in fiqa postului (Chelcea, 2008, pp. 227-225).

Vom putea observa cd aceste trdsdturi ale comportamentului prosocialse regdsesc intr-o formi sau alta qi in definiliile conceptului de voluntariat, insdvoi incerca in cele ce urneazd. si evidenliez acele elemente distincte ce ne indrep-tifesc si denumim voluntariatul o subspecie a comportamentului prosocial.

In Diclionarul explicativ al limbii romdne (1998, pp. 1169-1170) regasimdoud definilii ale substantivului voluntar. in prima dintre acestea, cuvantul iqipdstreazd sensul din limba francezd., referindu-se la o persoanb care intrd inarmatd din proprie dorin![ spre a satisface serviciul militar, iar cea de-a douadefinilie este mai pu{in specifici in ceea ce priveqte aria sau tipul de acfiune,referindu-se la o ,,persoand care face un serviciu de bunbvoie qi dezinteresat".Aceasti din urmi descriere are un grad mare de generalitate, fiindu-ne imposibilsd stabilim dacd este vorba de voluntariat gi nu de o acliune intreprinsi de opersoand intr-o situalie de urgenfd.

In aceeaqi arie de generalitate se inscrie qi definilia datd de Tilly qi rilly(1994), prin voluntariat desemndnd o activitate ce ,,se desfbgoar[ grafiit, far6remuneratie" (apudDeYoe gi Pfeffer,200J, p. 7S3).

Cele patru caracteristici ale comportamentului prosocial amintite mai susse regbsesc intr-o formd foarte sinteticd ;i in definitia datd voluntariatului de c6treScheier (1994): ,,odce munci prestatd relatir' {Era constrdngere de o persoand cuintenlia de a ajuta qi fbrd a urmiri un c65rig financiar imediat" (p. 27). $iStrebbins (2016) surprinde inh-un mod sintetic caracteristicile voluntariatului,

11

voLLTNTARTATUL N nouBNtut, socrAr

definindu-l ca fiind ,,activitatea non-obligatorie, intentionat-productivd, altruistd,de ajutorare, incadratd intr-un context distinct qirealizatd.in timpul liber" (p. 2).

In definiliile date voluntariatului, posibilitatea unui cdqtig sau a uneirecompense, ca urmare a prestdrii unei astfel de activitSli este ilustratd in moddiferit. Astfel, Tilly 9i Tilly (199a) @pud Voicu gi Voicu, 2010) conceptu-alizeazd, voluntariatul ca fiind o activitate fdrd beneficii materiale (uncommo-drfied), in timp ce alli autori, precum Dovidio (1984), Eisenberg qi Fabes (1991)nu exclud posibilitatea existenlei acestor beneficii. Aceqtia din urmd considerdcd existd mai multe moduri prin care un comportament prosocial poate firecompensat. Conform normei reciprocitilii, ajutAnd ne putem creqte qansele dea fi ajuta{i. Sprijinul acordat poate reprezenta o investilie in viitor - cdndva,cineva ne va ajuta cAnd vom avea nevoie. TotodatS, ne vom simli mai confor-tabil qi vom inlStura sentimentul de vinovdlie al spectatorului (apud Aronson,Wilson qi Akert, 2007).

In acelaqi sens descris de Eisenberg, Centrul Nafional de resurse pentruvoluntariat Pro Vobis din RomAnia contureaz[ voluntariatul drept ,,activitateadesfbguratd din proprie iniliativi, prin care o persoand fizicd iqi oferd timpul,talentele gi energia in sprijinul altora fard, o recompensd de naturd ftnanciard., darcare poate deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care esteimplicati" (ProVobis,2003, p. 3).

Agadar, in timp ce unele descrieri ale voluntariatului exclud oriceconlraprestotie materiald in schimbul ajutorului oferit, altele menlioneazd,situaliile in care un voluntar ar putea fi plStit, cum ar fi decontarea cheltuielilorimplicate inrealizarcaunui proiect qi care au fost suportate de cdtre persoana cedesfbqoard activitSli voluntare.

O altd definilie mult mai explicitd este cea adoptatd de ForumulVoluntariatului din Marea Britanie, in 1996, conform cdreia voluntariatul este,,un angajament ce presupune timp qi energie oferite in beneficiul societafli $i alcomunitSlii, put6nd lua diferite forme. Acesta este efectuat in mod deliberat firdpreocupare pentru cdqtig financiar" (Kearney,2007, p. 6).

Spre deosebire de accepliunile voluntariatului amintite anterior, defi-nilia citatd, de Kearney surprinde doui elemente specifice acesfui tip de acti-vitate, apropiindu-se in acest mod de sensul in care eu voi utiiiza acest conceptin lucrarea de fa!d.

Primul element face referire 7a costurile aferente r.oluntariatului, pe caretrebuie sd gi le asume orice persoani implicatd intr-o astfel de actir-itate (timpulgi energia, ce poate imbrdca diverse forme). in acest sens. chelcea (2008)precizeazd" cd atunci cdnd vorbim de comportament prosocial. ..prin cost seinlelege o gamd largd de factori de naturd materiald, financiard- moraid, dar giideal6, psihic5: consumarea unor bunuri materiale, chelruirea unor sume debani, ocuparea timpului, efortfrzic, oboseali psihicd, depresia- riurerea. tristefea,pierderea stdrii de sdndtate, primejduirea vielii" (p.232).

18

Cel de-al doilriatului. DacI acesta es

de generale, precum ..

ultimd definilie reuge$t(activitdli desfbqurate in

Acest ultim e

voluntariat conferiti drvoluntariat in Romdnii..activitati de interes puorganizate de cdtre perremuneratie". In art. 3

niile in care se pot descultura, sportul gi recreiasistenta sociala. relici,qi/sau filantropic, den-c

Prin utilizarea :

ar putea fi incluse in sfrprieten sau unei rude. cderat voluntariat, deoare

$i in aceasta dcomportamentului prosactivitate intentionata.urmdrite interesele cekface precizari cu prir ir.voluntar s-ar putea impl

Ca urmare a cede voluntarial este utili.ce face destul de dificiprecizeazd. in acest senriatului, care sd delimitt

in ciuda acestcrevisti principalele I alcfice gi sd delimiteze anaprosocial.

1.2. Valori

Oamenii sunr !pasiuni, ci gi de nofine.a face voluntariat, insA :