#311.2011

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN NU POATE FI CONSIDERAT RESPONSABIL PENTRU CONȚINUTUL ACESTUI MATERIAL.ROMANIAN CULTURAL INSTITUTE CANNOT BE HELD RESPONSIBLE FOR THE CONTENT OF THIS PUBLICATION.

Echipa Urban Report:p pUrban Report Team:pIvan Kucina, Todor Atanasov,Peter Torniov, Miklós Péterffy, Samu Szemerey, ȘtefanGhenciulescu, Cosmina Goagea,Constantin Goagea

Instituții partenere:ț pPartner insititutions:BINA, SAW, ZEPPELIN, KÉK, Transformatori

Mulţumiri pentru contribuţiile la ţ p ţUR Volumul #3:Thanks for their contribution atUR Volume #3:Ana Džokić, Assen Georgiev, Djordje Stojanovic,Florina Jerliu, István Ligetvári,Iva Delova, Ivan Kucina,Justin Baroncea, Kai Vöckler,Marc Neelen, Miklós Péterffy,Mugur Grosu, NAO, Planwerk, Srdjan Jovanovic Weiss, Trafi k Association, Valeri Gyurov, Visar Geci,Wilfried Hackenbroich, Zsuffa Zsolt

Mulţumiri pentru fotografi i:ţ p gThanks for their photo pcontribution to:Alexandra Antonescu, Andrei Mărgulescu, Andres Galeano, Atelier Gyóni Kör, Daniel Constantinescu, Dragoş Lumpan, Faculty of Architecture University of Belgrade, Florina Jerliu, Fundaţia Cărtureşti, Ioana Rusu, Kai Vöckler, Maria Camila Vélez, Marjetica Potrč, Mirela Duculescu, NAO, Planwerk, Röda Sten, STEALTH.unlimited, Studio Peti Park, Trafi k Association, Transformatori, Wilfried Hackenbroich

Redactor:Editor:Cosmin Caciuc

Design grafi c UR Volum #3:g gGraphic design UR Volume #3:p gRadu Manelici

DTP:Aurelian Ardeleanu

Identitate vizuală proiect:pProject visual identity:j yAlexe Popescu

Traduceri:Translation:Dana Radler, Miklós Péterffy

Corectură:Proof Reading:gLorina Chițan,Dușa Udrea-Boborea

Website, DVD, programare:, , p gWebsite, DVD, programming:p g gCristian Dorobănţescu

Editat de:Edited by:yZeppelin Association

TOATE DREPTURILE SUNT REZERVATE. NICIO PARTE A ACESTEI PUBLICAŢII NU POATE FI REPRODUSĂ ȘI / SAU DISTRIBUITĂ SUB NICIO FORMĂ SAU PRIN ORICE ALTE MIJLOACE, FĂRĂ PERMISIUNEA PREALABILĂ A TITULARILOR DREPTURILOR DE AUTOR.ALL RIGHTS RESERVED. NO PART OF THIS PUBLICATION MAY BE REPRODUCED OR TRANSMITTED IN ANY WAY BY ANY MEANS WITHOUT PRIOR PERMISSION FROM THE COPYRIGHT OWNERS.

www.urbanreport.rop

PROJECT FINANCED BY THEROMANIAN CULTURAL INSTITUTETHROUGH CANTEMIR PROGRAMME

EDITORIAL PROJECT FINANCED BY THE ADMINISTRATION OF NATIONAL CULTURAL FUND

EDITORIAL PROJECT SUPPORTED BY THE CHAMBER OF ROMANIAN ARCHITECTS, UNDER THE ARCHITECTURE REVENUE STAMP

IVAN KUCINA / SERBIA. ARHITECT, PROFESOR LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ DIN BELGRAD; PROFESOR INVITAT LA PARSONS THE NEW SCHOOL FOR DESIGN, NEW YORK; ORGANIZATOR AL BINA (SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRAD).IVAN KUCINA / SERBIA. PROFESSOR AT THE SCHOOL OF ARCHITECTURE, UNIVERSITY OF BELGRADE AND A VISITING PROFESSOR AT PARSONS THE NEW SCHOOL FOR DESIGN, NEW YORK; BOARD MEMBER OF BINA (BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEK).

TODOR ATANASOV / BULGARIA. ARHITECT, MEMBRU AL ECHIPEI TRANSFORMATORI DIN SOFIA.TODOR ATANASOV / BULGARIA. ARCHITECT, TEAM MEMBER OF TRANSFORMATORI ORGANIZATION, SOFIA.

PETER TORNIOV / BULGARIA. ARHITECT, REDACTOR-ȘEF AL REVISTEI ABITARE BULGARIA.PETER TORNIOV / BULGARIA. ARCHITECT, EDITOR-IN-CHIEF OF ABITARE BULGARIA.

MIKLÓS PÉTERFFY / UNGARIA. ARHITECT, PREDĂ LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN BUDAPESTA; CORESPONDENT AL REVISTEI ZEPPELIN LA BUDAPESTA.MIKLÓS PÉTERFFY / HUNGARY. ARCHITECT, TEACHES AT THE FACULTY OF ARCHITECTURE, TU BUDAPEST; CORRESPONDENT OF ZEPPELIN MAGAZINE IN BUDAPEST.

SAMU SZEMEREY / UNGARIA. ARHITECT, CURATOR, MEMBRU FONDATOR AL KÉK (CENTRUL MAGHIAR DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ, BUDAPESTA).SAMU SZEMEREY / HUNGARY. ARCHITECT, CURATOR, FOUNDING MEMBER OF KÉK (HUNGARIAN CONTEMPORARY ARCHITECTURE CENTRE, BUDAPEST).

ȘTEFAN GHENCIULESCU / ROMÂNIA. ARHITECT, LECTOR LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ, UAUIM BUCUREȘTI; MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; REDACTOR-ȘEF AL REVISTEI ZEPPELIN.ȘTEFAN GHENCIULESCU / ROMANIA. ARCHITECT, LECTOR AT THE FACULTY OF ARCHITECTURE, UAUIM BUCHAREST; FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; EDITOR-IN-CHIEF OF ZEPPELIN MAGAZINE.

COSMINA GOAGEA / ROMÂNIA. ARHITECT, CURATOR, MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; DIRECTOR DE PROIECT AL REVISTEI ZEPPELIN.COSMINA GOAGEA / ROMANIA. ARCHITECT, CURATOR, FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; PROJECT MANAGER OF ZEPPELIN MAGAZINE.

CONSTANTIN GOAGEA / ROMÂNIA. ARHITECT, EDITOR, MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; DIRECTOR AL REVISTEI ZEPPELIN.CONSTANTIN GOAGEA / ROMANIA. ARCHITECT, PUBLISHER, FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; DIRECTOR OF ZEPPELIN MAGAZINE.

02Intro

04Responsabil (faţă) de proiectProject R

12Plan

2rona – Street

reștion – Street

harest

e cortinei de betonhe Concrete Curtain

30Planifi care postconfl icInterventions în PrisKosovoPost-Confl ict PInterventions in Prishtina, Kosovo

38Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central BucureștiBucharest Central Integrated Urban Development Plan

42STEALTH.unlimited

56The Ark

60Depășirea prezentului

e Present

70Proiectul participativ pentru Peti ParkThe Participatory Project for Peti Park

uziasm molipsitorInfectious Enthusiasm

76Panoul invizibilThe Invisible Panel

78Tuning SOUn workshop Transformatori & Javier Pena în cadrul Săptămânii Arhitecturii la Sofi a, 2011

by Transformatori &ena at Sofi a Architect

k 2011

80Poţi să-mi spui cum să ajungCum să ajung pe strada ShishmanCan you tell me how to getHow to get to Shishman Street

Concordiaordia Center Yard

86ÓGO VÖRÖSTÓ!

90Trafi kConteTrafi k Dabas, H

92Gyóni Kör – Cercul din GyónGyóni Kör – Gyón Circle

0

sabil (faţă) de proieResponsible

2nwerk

20Operaţiunea VeroDelivery, BucureVerona OperatioDelivery, Bucha

23În spatele În spatele Behind th

flict: Archis rishtina,

Planning: Archis s in Prishtina, Kos

0Depășirea prezentuOutrunning the P

66NAO

74Entuziasm molipsitorInf

SOFIAworkshop Transform

avier Pena în cadrulArhitecturii la Sofi Tuning SOFIA Workshop byJavier PenWeek 2

84Curtea Centrului CConcordia Cent

& cture

0k – Punct de Artă emporană, Dabas, Ungaria – Contemporary Art Point,

Hungary

↓ ORGANIZAȚII PARTENERE / PARTNER ORGANIZATIONS

BINA – BEOGRADSKA INTERNACIONALNA NEDELJA ARHITEKTUREWWW.BINA.RS

BINA – SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRADÎNCEPÂND DIN 2006, SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRAD ESTE O MANIFESTARE DESFĂȘURATĂ PE PARCURSUL A NOUĂ ZILE, CU SCOPUL DE A SUPUNE REFLECŢIEI CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT ȘI DE A OFERI UN STIMULENT PENTRU STABILIREA UNOR CRITERII CARE SĂ CONTRIBUIE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA VIITOAREI PRODUCŢII ARHITECTURALE. PE PARCURSUL A CINCI ANI, BINA A PRODUS O SERIE DE EXPOZIŢII, CURSURI, ATELIERE, DEZBATERI, CONFERINŢE, TURURI GHIDATE ȘI PROIECŢII DE FILM LEGATE DE ARHITECTURA ȘI URBANISMUL CONTEMPORANE, DEOPOTRIVĂ DIN MEDIUL LOCAL ȘI INTERNAŢIONAL. EA A DEVENIT O PLATFORMĂ PENTRU SCHIMBUL UNOR PUNCTE DE VEDERE CRITICE ȘI UN PROMOTOR AL UNEI MAI BUNE ACCEPTĂRI A IDEILOR POZITIVE.

BINA – BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEKEVERY YEAR SINCE 2006, BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEK IS ORGANIZING A NINE-DAY MANIFESTATION TO REFLECT ABOUT THE QUALITY OF BUILT ENVIRONMENT AND TO PRESENT A STIMULUS FOR ESTABLISHING CRITERIA, WHICH WOULD CONTRIBUTE TO IMPROVING FUTURE ARCHITECTURAL PRODUCTION. DURING THE FIVE YEARS BINA HAVE PRODUCED A SERIES OF EXHIBITIONS, LECTURES, WORKSHOPS, DEBATES, CONFERENCES, GUIDED TOURS, AND FILM PROJECTIONS RELATED TO CONTEMPORARY ARCHITECTURE AND URBANISM BOTH ON LOCAL AND INTERNATIONAL SCENE. IT BECAME A PLATFORM FOR EXCHANGING CRITICAL STANDPOINTS AND A PROMOTER FOR BETTER COMPREHENSION OF POSITIVE IDEAS.

KÉK – KORTÁRS ÉPÍTÉSZETI KÖZPONTWWW.KEK.ORG.HU

KÉK – CENTRUL MAGHIAR DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ – ESTE O INSTITUŢIE CULTURALĂ INDEPENDENTĂ FONDATĂ ȘI CONDUSĂ DE TINERI

ARHITECŢI ȘI PROFESIONIȘTI. DE LA ÎNFIINȚAREA SA ÎN 2006, KÉK A FOST VÂRFUL DE LANCE AL DISCURSURILOR ARHITECTURALE ȘI URBANE CU PROGRAME INOVATIVE ȘI ORIENTATE CĂTRE REZOLVAREA PROBLEMELOR. PROIECTELE NOASTRE INCLUD EXPOZIŢII, CONFERINŢE, DEZBATERI, ATELIERE, ITINERARII DE ARHITECTURĂ ȘI FESTIVALURI. GESTIONĂM ÎNREGISTRĂRILE MAGHIARE ÎN BAZELE DE DATE INTERNAŢIONALE DE ARHITECTURĂ ȘI PARTICIPĂM LA PROGRAME DE EDUCAŢIE POSTPROFESIONALĂ. KÉK ESTE CUNOSCUT ȘI CONECTAT LA SCENA PROFESIONALĂ INTERNAŢIONALĂ; DINTRE PARTENERI, MENŢIONĂM NAI – NETHERLANDS ARCHITECTURE INSTITUTE (INSTITUTUL DE ARHITECTURĂ DIN OLANDA), ARCHITECTURAL REVIEW, DAZ – DEUTSCHES ARCHITEKTUR ZENTRUM, AZW – ARCHITEKTUR ZENTRUM WIEN SAU CCEA – CENTER FOR CENTRAL EUROPEAN ARCHITECTURE (CENTRUL PENTRU ARHITECTURĂ CENTRAL-EUROPEANĂ).

KÉK – HUNGARIAN CONTEMPORARY ARCHITECTURE CENTRE – IS AN INDEPENDENT CULTURAL INSTITUTION FOUNDED AND OPERATED BY YOUNG ARCHITECTS AND PROFESSIONALS. SINCE ITS ESTABLISHMENT IN 2006, KÉK HAS BEEN SPEARHEADING ARCHITECTURAL AND URBAN DISCOURSES WITH INNOVATIVE AND PROBLEM-ORIENTED PROGRAMS. OUR PROJECTS INCLUDE EXHIBITIONS, CONFERENCES, DEBATES, WORKSHOPS, ARCHITECTURE TOURS AND FESTIVALS. WE CURATE HUNGARIAN ENTRIES TO INTERNATIONAL ARCHITECTURE DATABASES, AND PARTICIPATE IN POST PROFESSIONAL EDUCATION. KÉK IS WELL KNOWN AND CONNECTED IN THE INTERNATIONAL PROFESSIONAL SCENE; ITS PARTNERS INCLUDE THE NAI – NETHERLANDS ARCHITECTURE INSTITUTE, THE ARCHITECTURAL REVIEW, THE DAZ – DEUTSCHES ARCHITEKTUR ZENTRUM, THE AZW – ARCHITEKTUR ZENTRUM WIEN OR THE CCEA – CENTER FOR CENTRAL EUROPEAN ARCHITECTURE.

SAW – SOFIA ARCHITECTURE WEEKWWW.SOFIAARCHITECTUREWEEK.COM

SAW – SĂPTĂMÂNA ARHITECTURII DE LA SOFIA – ESTE UN FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE ARHITECTURĂ, INIŢIAT DE PUBLICAŢIA INDEPENDENTĂ

Cum ne-am lămurit între timp că tranzițienu există și că această parte de Europă nu va fi probabil comparabilă cu cea vestică ni-ciodată, vă invităm la acest al treilea volum

al aventurii numite Urban Report, dedicat pionieri-lor unor practici arhitecturale desprinse din acestevremuri și locuri. Pionieri în ale unor practici care sunt necertifi cate și nebrevetate. Totuși, ceva eroicși frumos, plin de demnitate se arată de fi ecare dată când un astfel de mic proiect reușește să transforme lumea din jur. Da, este un număr dedicat unor idei rebele, unor oameni care nu au încotro și trebu-ie să fi e exploratori, pionieri în necunoscut. Sau mici salvatori. Ca să lămurim un pic teritoriul pe care îl investigăm în acest număr, el este marcat decâteva constante.

As we have realized by now that there is no such thing as a transition, and that this side of Europe probably will n ever comparedwith its Western counterpart, we warmly

invite you to read the third volume of urban reportadventure, dedicated to pioneers of architecturalpractice coming up in this area and time. Th ey arepioneers of clearly unaccredited and unacknowl-edged practice. However, a certain heroic and beau-tiful, rather solemn touch shows up each time whensuch a small project manages to change the worldaround. It is, indeed, a volume devoted to bold ideas,to people with no other choice and who need to actlike explorers, pioneers into nowhere. Or small res-cuers. To clarify the territory we explore in this is-sue, note it is marked by a few constant features.

TEXT:CONSTANTIN GOAGEA

FOTO / PHOTO:ȘTEFAN TUCHILĂ

Pionierii practicilor emergenteThe Pioneers of Emerging Practices

#3

C A

SPISANIE 1 / ONE MAGAZINE. ORGANIZAT ANUAL ÎNCEPÂND DIN 2008, FESTIVALUL SE CONSTITUIE CA O PLATFORMĂ DE DIALOG ȘI SCHIMB DE IDEI ÎNTRE TOŢI CEI CARE SUNT IMPLICAŢI ACTIV ÎN PROBLEMELE MEDIULUI ÎN CARE TRĂIESC (ARHITECŢI, INVESTITORI, ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ, ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE ETC.). PRIN CONFERINŢE, WORKSHOP-URI, DEZBATERI, EXPOZIŢII CU PARTICIPANŢI DIN BULGARIA ȘI DIN STRĂINĂTATE, SAW URMĂREȘTE SĂ PRODUCĂ ȘI SĂ PROMOVEZE SCENARII URBANE CARE SĂ GENEREZE PRACTICI SOCIALE ȘI ARHITECTURALE DE CEA MAI BUNĂ VALOARE.

SAW – SOFIA ARCHITECTURE WEEK – IS AN INTERNATIONAL ARCHITECTURE FESTIVAL, ORGANIZED BY THE INDEPENDENT MEDIUM SPISANIE 1 / ONE MAGAZINE. ORGANIZED EVERY YEAR STARTING WITH 2008, IT IS A PLATFORM FOR DIALOGUE AND EXCHANGE OF IDEAS BETWEEN PEOPLE WHO ARE ACTIVELY ENGAGED IN THE PROBLEMS OF THEIR ENVIRONMENT (ARCHITECTS, INVESTORS, PUBLIC ADMINISTRATION AND NON-GOVERNMENTAL ORGANIZATIONS ETC.) THE FESTIVAL’S AIM IS TO BUILD UP A CRITICAL MASS OF URBAN SCENARIOS WHICH GENERATE GOOD ARCHITECTURAL AND SOCIAL PRACTICES, THROUGH LECTURES, WORKSHOPS, DEBATES, EXHIBITIONS, PARTICIPANTS FROM BULGARIA AND ABROAD.

TRANSFORMATORITRANFORMATORI.NET

ORGANIZAŢIA „TRANSFORMATORI” ARE MISIUNEA DE A REALIZA PROIECTE ȘI INIŢIATIVE ÎN DOMENIUL URBAN, INTERACŢIONEAZĂ CU UNIVERSITĂŢI, CU ALTE INSTITUŢII CARE LUCREAZĂ CU ARHITECTURA ȘI PROIECTAREA URBANĂ, CU SCOPUL DE A CREȘTE NIVELUL DE CALITATE AL EDUCAŢIEI. DE ASEMENEA, ÎNTREPRINDE ACŢIUNI ÎN DOMENIILE PROBLEMATICE ALE ORAȘULUI ȘI COLABOREAZĂ LA ORGANIZAREA DIFERITELOR EVENIMENTE CULTURALE. ONG-UL A FOST ÎNFIINŢAT LA SFÂRȘITUL ANULUI 2009.

“TRANSFORMATORI” ORGANIZATION ACKNOWLEDGES ITS MISSION TO REALIZE PROJECTS AND INITIATIVES IN THE URBAN FIELD, INTERACTION

WITH UNIVERSITIES, OTHER INSTITUTIONS WORKING WITH ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN, AIMING TO INCREASE THE LEVEL OF THE QUALITY OF EDUCATION. IT ALSO ORGANIZES ACTIONS IN PROBLEMATIC FIELDS IN THE CITY AND COOPERATE FOR DIFFERENT CULTURE EVENTS. THE NGO WAS FOUNDED AT THE END OF 2009.

ZEPPELIN ASSOCIATIONWWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

ASOCIAŢIA ZEPPELIN ESTE O ORGANIZAŢIE NON-GUVERNAMENTALĂ FONDATĂ ÎN 2008 DE CĂTRE ARHITECŢII COSMINA GOAGEA, CONSTANTIN GOAGEA ȘI ȘTEFAN GHENCIULESCU. ASOCIAŢIA DERULEAZĂ PROIECTE DE CERCETARE ÎN ARHITECTURĂ, URBANISM, ALTE INDUSTRII CREATIVE; ORGANIZEAZĂ CONFERINŢE, SEMINARII, ATELIERE, EXPOZIŢII DE ARHITECTURĂ, CONCURSURI PROFESIONALE. ACESTE ACTIVITĂŢI AU CA SCOP: PROMOVAREA PENTRU UN PUBLIC LARG A EXEMPLELOR DE PRACTICĂ PROFESIONALĂ DE CEA MAI BUNĂ CALITATE, DEZVOLTAREA COERENTĂ A ORAȘULUI, PĂSTRAREA ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI URBANISTIC CU VALOARE CULTURALĂ; STIMULAREA ACTIVĂ A REFLECŢIEI CRITICE ÎN DOMENIUL ARHITECTURII, DESIGNULUI, URBANISMULUI, CULTURII URBANE; SUSŢINEREA INOVAŢIEI ȘI A ÎNVĂŢĂRII CONTINUE, CREAREA DE REŢELE PROFESIONALE INTERNAŢIONALE.

ZEPPELIN ASSOCIATION IS AN NGO FOUNDED IN BUCHAREST IN 2008 BY THE ARCHITECTS COSMINA GOAGEA, CONSTANTIN GOAGEA AND STEFAN GHENCIULESCU. ITS MAIN OBJECTIVES ARE TO PROMOTE THE GOOD QUALITY OF ARCHITECTURAL PRACTICES, THE COHERENT DEVELOPMENT OF THE CITY, THE PRESERVATION AND PROTECTION OF THE ARCHITECTURAL AND URBAN HERITAGE; TO ACTIVELY STIMULATE THE CRITICAL REFLECTION IN THE FIELD OF ARCHITECTURE, DESIGN, URBANISM, URBAN CULTURE; TO SUPPORT RESEARCH AND TO ORGANIZE THE COLLABORATION ON AN INTERNATIONAL LEVEL, FOCUSING MAINLY ON EUROPE AND THE REGIONAL CONTEXT; TO CREATIVELY ACTIVATE THE CITY.

Preluarea iniţiativei în faţa autorităţilorMai multe din inițiativele prezentate aici vin

în întâmpinarea autorităților cu propuneri și strate-gii de mediere a intereselor divergente, cu viziuni șidiscursuri structurate. Difi cultatea majoră reprezin-tă însă tocmai legitimarea lor și transferul acestuiknow-how în politicile ofi ciale. De văzut unde și cât de mult se pot apropia de putere sau de realizareastfel de inițiative.

Nu doar designMulte din aceste proiecte cu obstinație recurg la

cerecetare teoretică, la metodologii de lucru comple-xe, fi e sunt ședințe de creativitate, fi e workshop-uri, ateliere, ele aduc diverse alte tipuri de discipline ca sprijin și argument în demersurile pe care le între-prind. Alteori refuză designul înlocuindu-l cu formede acționism sau activism și introduc un nivel mare de participare publică sau comunitară în procesul decreație. E mai importantă activarea unui loc decât decorarea lui.

Proiecte inventateÎn absența clienților fi e ei privați, fi e autorități,

se inventează proiecte. O practică ce-și face singură loc și-și găsește singură resursele, inclusiv fi nanță-rile. Fie că sunt proiecte artistice ori se bazează pe crearea de eveniment în mod natural, sunt îndrep-tate către a salva lucruri sau încearcă descifrarea frumuseții acolo unde nu o vede nimeni ori intervinîn favoarea spațiilor publice care trebuie recalifi cateca spații ale interacțiunii și comunicării.

Mici, temporare, fragile, totuși multiplicarea lor și energia pe care o degajă construiesc speranța că ceva se schimbă în bine.

Undertaking initiative in front of authoritiesSeveral of the initiatives further presented at-

tempt to bring in front of authorities proposals andmediation strategies for divergent interests, withstructured approaches and discourses. Th e key dif-fi culty is their confi rmation and the transfer to thatknow how in formal policies. Th at is why one needsto understand how much and how close to power, orto completion come such initiatives.

More than a mere designSeveral of those projects obstinately appeal to

theories, complex working methods, such as crea-tive meetings, workshops, seminars, where theybring other subjects to support and back up theactions to be taken. Th ey sometimes deny design,replacing it with certain types of action-taking oractivism and introduce a high level of public or com-munity participation in the process of creation. It ismore important to activate a place than to simplydecorate it.

Invented projectsWhen there are no private clients or authorites as

clients, one could invent projects. We are speaking of a practice which makes space for itself, fi nding re-sources and funding on its own. Either arts projectsor based on carrying out an event naturally, they areaimed at saving certain things, or try to decode thebeautiful where no one sees it, or try to support thepublic spaces which need to be reconverted as spacesof interaction and communication.

Rather small, temporary, fragile, their multipli-cation and the energy they spread already build on a hope that something changes for the better.

Responsabil (faţă) de proiectProject Responsible

TeTeTeTeTeTeTeeTeTeTeT xtxtxtxtxtxtxtxttxtxtxtxtxttttttt::::::::::::IvIvIvIvIvIvIvIvIvIIIvIvIvIvIvIIvananananananaananananannnn K KKKKKKKKKKKKKKKucucucucuccucuccccininininiiininininnnininaaaaaaaaaaaaaaaaa04 #3##3#3#333#3#3#3333

Revolutionary understanding of humanemancipation and social prosperity hasbeen connected to the romantic ideals of liberation, brotherhood and equality. In

his famous painting on the French Revolution,Delacroix celebrated Liberation as a strong, hyper-sexual woman surrounded by her brothers in arms –poets, workers and outlaws representing equalbut disempowered humanity. Th is reminiscenceof a fruitful Goddess has been carried out throughcenturies. Generations were raised to equalize theliberating act and the fi ght for the human rights asa sexual experience. Indeed, the time of revolutionwas a time of sexual freedom, so diff erent from theprejudices and social barriers of ordinary life.

Providing fundamental reasons, liberation, broth-erhood and equality were giving dignity to therevolutionary bloodsheds worldwide. As soon as therevolution would fulfi lled its local goal and life cameback to regulated routine, revolutionary ideals, be-ing uncontrollable and unpractical for organizingstabile society, have been repressed by revolutionar-ies themselves. Packed back into subconscious, asany sexual desire, they became a constant trigger fornew uprisings. Th is kind of triggering mechanismis successfully used by new governors to maintaincompetitive spectacles in the society of consump-tion, where the Goddess of Liberation is downsizedto no more than the commercial icon.

To avoid frustrations that are coming from the repression of institutionalized elite who has appro-priated the ideals to be able to control human libido,the redefi nition of human rights is shifting its con-notation from compromised ideals into the dynam-ics of everyday practice. Th is is taking evaluationcriteria towards a more fragmentary and temporaryunderstanding of human emancipation and socialprosperity – the understanding that is related to theresponsibility of each individual in creating sense tohis/her everyday experience. Instead of a revolution-ary trance, responsibility develops personal enthusi-asm for continual activism and amends.

Everyday practice is a complex system composed of human beings and social relationship, mate-rial artifacts, and immaterial stimuli. Interactionsbetween people, between people and objects, and be-tween diff erent objects are determining our every-day living environment. As people act through theirenvironment, urban space is considered as the placeof social exchange, expression of personal interests,reconciliation and confrontation of diff erent privateand public features. Understood in this way, the citybecomes a political instrument of institutions, self organized groups and individuals that seek to exertinfl uence on the development of relations betweentheir private and public life. Understood in this way,human emancipation and social prosperity becomeprograms tightly connected to recent urban devel-oping strategies defi ned as Conversion, Participationpand Upgradingpg g.

Înțelegerea revoluționară a emancipării umane ÎÎși a prosperității sociale a fost legată de idea-ÎÎ lurile romantice ale libertății, fraternității șiÎÎegalității. În celebra pictură a lui Delacroix care ÎÎsărbătorește Revoluția Franceză, Libertatea esteportretizată ca o femeie puternică, hipersexuală, înconjurată de frații săi de arme – poeți, muncitori și revoluționari reprezentând umanitatea egală, dar lipsită de putere. Reminiscența unei zeițe a abun-denței a fost stabilită și păstrată de-a lungul secole-lor. Generațiile au fost educate pentru a privi actul eliberării și lupta pentru drepturile omului dreptexperiență sexuală. Într-adevăr, timpul revoluției a fost unul al libertății sexuale, atât de diferită de via-ța comună cu prejudecățile și barierele ei sociale.

Oferind argumente fundamentale, libertatea,fraternitatea și egalitatea confereau demnitatevărsărilor de sânge revoluționare din toată lumea.Imediat ce revoluția își atingea țelul local și viața revenea la rutina obișnuită, idealurile revoluționare,necontrolabile și nepractice pentru organizarea unei societăți stabile au fost înăbușite de revoluționarii înșiși. Plasate în subconștient, ca orice dorință sexuală, ele au devenit motorul noilor revolte.

← ↑ BRANKO BELAĆEVIĆ – REUTILIZAREA GOLURILOR DIN BELGRAD (ÎNDRUMĂTORI: VLADIMIR MILENKOVIĆ, IVAN KUCINA)

O REŢEA DE NOI UTILITĂŢI(CENTRU COMUNITAR, BAIE PUBLICĂ, GRĂDINĂ URBANĂ, LOC DE JOACĂ) RECONVERTEȘTE SPAŢII URBANE NEFOLOSITE,PREA MICI PENTRU DEZVOLTĂRIPRIVATE ȘI PREA ASCUNSE PENTRU SPECTACOLUL PUBLIC. ACESTE MICROINTERVENŢII MODERATE AR PUTEA ADUCE UN SENS NOU VIEŢII COTIDIENE A CARTIERELOR

← ↑ BRANKO BELAĆEVIĆ –REUSE OF BELGRADE VOIDS (TUTORS: VLADIMIR MILENKOVIĆ,IVAN KUCINA)

A NETWORK OF NEW COMMONS (COMMUNITY CENTER, PUBLICBATH HOUSE, URBAN GARDEN, PLAYGROUND) CONVERT UNUSED URBAN SPACES, TOO SMALL FOR PRIVATE DEVELOPMENT AND TOOHIDDEN FOR PUBLIC SPECTACLE. THESE MODERATED MICRO INTERVENTIONS COULD BRING A NEW SENSE TO THE EVERYDAY LIFE OF NEIGHBORHOODS

05dd

-

RÎ

Conversion is related to the programmatic change of usage of the urban space. It laysits claim in the argument that there isalready enough built space in the world to

fulfi ll people’s needs but the unfair distribution of their usage is creating an artifi cial demand for morebuilding. It seems that this ‘mistake’ has been pur-posely maintained in order to continually enlargenew real estate investments that have been takenas the essential fuel for the economic growth butturned to be the main reason for today worldwidedebt crises. Instead of the infl ation of new build-ings and urban structures, conversion is off ering a sustainable alternative – repairing and reusing theold and abandoned ones.

Fields can be converted into courtyards, court-yards into houses, houses into department stores,department stores into offi ce buildings, offi ce build-ings into schools, schools into playgrounds, play-grounds into malls, malls into parking, parking intocar services, car services into factories, factories intocultural centers, cultural centers into billboards,billboards into facades, facades into inside walls, in-side walls into balconies, balconies into apartments,apartments into cafes, cafes into rooftops, rooftops

Acest tip de mecanism este folosit cu succesde noii guvernanți pentru a menține spectacolul competitiv în societatea de consum, unde Zeița Libertății e redusă la nu mai mult decât o simplă reprezentare comercială.

Pentru a evita frustrările care apar din represiu-nea elitei instituționalizate care și-a însușit idealu-rile pentru a putea controla libidoul uman, rede-fi -nirea drepturilor omului își mută conotația față deidealurile compromise către dinamica practicii coti-diene. Aceasta îndreaptă criteriile de evaluare către o înțelegere mai fragmentată și temporară a eman-cipării umane și prosperității sociale – înțelegere care se leagă de responsabilitatea fi ecărui individ dea da sens experienței sale cotidiene proprii. În loculunei abstracțiuni revoluționare, responsabilitatea dezvoltă entuziasmul personal pentru un activism șischimbări continue.

Experiența cotidiană e un sistem complexcompus din fi ințe umane și relații sociale, artefactemateriale și stimuli imateriali. Interacțiunile dintre oameni, dintre oameni și obiecte și dintre diferite obiecte determină mediul cotidian în care trăim. Așa cum oamenii acționează prin mediu, spațiul urban e considerat drept locul schimbului social, expresia intereselor personale, a reconcilierii și confruntăriiîntre trăsături private și particulare diferite. Înțeles astfel, orașul devine un instrument politic al insti-tuțiilor, grupurilor auto-organizate și al indivizilorcare încearcă să exercite o infl uență asupra dezvol-tării relațiilor dintre viața lor publică și cea privată. Înțelese astfel, emanciparea umană și prosperitatea socială devin programe strâns legate de anumite strategii urbane recente defi nite drept conversie, participarep p ș nizare.

Conversia e legată de schimbarea programa-tică a folosirii spațiului urban. Se bazează peargumentul că există deja sufi cient spațiu construit în lume pentru ca oamenii să-și

împlinească nevoile, dar că nedreapta distribuție a utilizării creează o cerere artifi cială pentru mai mul-te construcții. Se pare că această „greșeală” a fost menținută intenționat pentru a extinde continuunoi investiții imobiliare care au fost luate drept combustibil vital pentru creșterea economică, dar s-au dovedit a fi principalul motiv pentru crizele fi nanciare din lume. În locul infl ației de noi clădiri și structuri urbane, conversia oferă o alternati-vă durabilă – repararea și refolosirea celor vechi și abandonate.

Terenurile pot fi convertite în curți, curțile – încase, casele – în magazine, magazinele – în birouri, birourile – în școli, școlile – în terenuri de joacă,terenurile de joacă – în mall-uri, mall-urile – în parcări, parcările – în ateliere de service auto, ateli-erele de service auto – în fabrici, fabricile – în centreculturale, centrele culturale – în panouri de reclamă, panourile de reclamă – în fațade, fațadele – în pereți interiori, pereții interiori – în balcoane, balcoanele –în apartamente, apartamentele – în cafenele,

↓ → DUBRAVKA SEKULIĆ –REVITALIZATION OF ANABANDONED PUBLIC BATH HOUSE (ÎNDRUMĂTOR: IVAN KUCINA)

CONVERSIA COMBINĂRESTAURAREA FUNCŢIUNII DEBAIE CU CELE CULTURALE. ACESTHIBRID URBAN AR CREA UN SPAŢIU PENTRU UN CENTRU DE ARHITECTURĂ, O PLATFORMĂ DE COLABORARE PENTRU STUDIUȘI DEZVOLTARE

↓ → DUBRAVKA SEKULIĆ –REVITALIZATION OF AN ABANDONED PUBLIC BATH HOUSE (TUTOR: IVAN KUCINA)

THE CONVERSION COMBINES RESTORED BATHS FACILITY WITH CULTURAL ONES. THIS URBAN HYBRID WOULD PROVIDE A SPACE FOR A BELGRADE ARCHITECTURE CENTER, A COLLABORATIVE PLATFORM FOR LEARNING AND AMENDING

06are încearcă să exercare încearcă să exeării relațiilor dintre vării relațiilor dinnțelese astfel, emancnțelese astfel, emanocială devin programocială devin programtrategii urbane recentrategii urbane recenarticiparearticipa și modernmoder

#3

C

into plots, plots into fi elds… Beyond the new construction sites, conversion is building a new ethos that is functioning through recycling privateand public experiences, through imagining and test-ing new patterns of behavior, through recognizingnon-represented social motifs, desires and activities.

Converted spaces have a subversive potential in representing the possibility of changing bounda-ries of social divisions into places of meetings andexchanges. Social divisions are the unplanned con-sequence of fragmentations that comes out as resultof the unequal urban growth. Urban boundariesare considered as ephemeral in the disciplines of architecture and urban planning discipline, but theyare highly recognized and respected in everydaypractice, signifying places in between diff erent in-dividuals, groups, properties and interests. Th ey areappearing everywhere, at any level or scale, infor-mally and institutionally, temporary and internally,fulfi lling the whole spectrum of urban phenomena.

Conversion can replace existing boundaries byinstalling the network of multi-potential interac-tions among social actors. Instead of abandoningwasted spaces and related habits that have beendeveloped during the time, conversion is using their

cafenelele – în acoperișuri, acoperișurile – în terenuri, terenurile – în câmpuri… Dincolo de noile zone de construcție, conversia construiește un nouetos care funcționează prin reciclarea experiențelorprivate și publice, prin imaginarea și testarea noilortipare de comportament, prin recunoașterea moti-velor sociale, dorințelor și activităților nereprezenta-te. Spațiile convertite au un potențial subversivîn reprezentarea posibilității de schimbare a gra-nițelor diviziunilor sociale în locuri de întâlniri șischimburi. Schimburile sociale sunt consecința neplanifi cată a fragmentărilor care apar ca rezultat al creșterii urbane inegale. Granițele urbane sunt considerate drept efemere în disciplina arhitecturii și a urbanismului, dar sunt intens recunoscute și respectate în practica cotidiană, semnifi când locu-rile dintre indivizi, grupuri, proprietăți și interese diferite. Ele apar pretutindeni, la orice nivel sau scară, neofi cial și instituțional, temporar și intern,atingând întregul spectru al fenomenelor urbane.

Conversia poate înlocui granițele existente prin instalarea unei rețele de interacțiuni multipotenția-le dintre actorii sociali. În loc să abandoneze spațiile irosite și locurile conexe care au apărut de-a lungul timpului, conversia folosește complementaritățile

0707

complementarities to create a hybrid situa-tion. Converted spaces have the potential to becomeplaces for continual production of knowledge anda public platform for knowledge exchange. Th isuncertain but proactive process cannot be facili-tated within conventional institutions, but in areasthat are not fully integrated in the urban system,in places where the social exchange off ers the mostof living experience. Interaction among convertedspace and educational program settles in people’sminds as signs of a new life, a life that is injectedin a paralyzed urban body, opening the way for thenew beginning.

Participation considers a set of instruments for the citizens to express opinions and exertinfl uence regarding urban space arrange-ment and management. From the citizen

viewpoint, participation enables individuals andgroups to infl uence institutional decisions. Fromthe institutional viewpoint, participation can buildpublic support for planned activities. Even morethan a decision-making mechanism, participationcreates a sharing platform for permanent discussionbetween experts and citizens on the vital questionsrelated to the transformation of urban space.

In opposition to the conventional understandingof urban space as a set of buildings and empty zonesin between the buildings, urban space is indeed a loaded, dynamic environment that works as a stageof permanent confl ict between the manifestationsof privacy and publicity. People do not only react toan environment, but they also act through an envi-ronment; thus urban space, understood in this way,may be seen as a critical instrument of participatingcitizens as they strive to have an impact on the waysin which their public and private lives unfold.

Before urban growth became institutionalized,urban spaces were created by adding sequences oneto another with a high level of emergency, repre-senting the experiences of the community that wasusing them. Urban spaces were hybrids of technical,artistic and subjective perception, they were tellingstories, tales and adventures. As urban planning asa profession advanced, accuracy was replacing theemergency, expelling the representations of sociallife and memories from urban space. As cities weregrowing rapidly, projects were becoming more andmore abstract, disengaging from the uncertainty of everyday life. Th is lead to reducing the complexityof city into geometries and norms, disregarding therole of community in creating them.

Participation transforms the process of creat-ing urban space into a platform for collaborationamong experts, citizens, developers and institutions.Experts assume a new role – instead of imposingtheir visions, they are producing series of discus-sions and mediating them toward an agreement.Citizens will always agree around simple and viableproposals that are embedded into everyday life andresistant to all the troubles. Experts will use their

lor pentru a crea o situație hibridă. Spațiile convertite au potențialul de a deveni locuri pentruproducția continuă de cunoștințe și o platformă publică pentru schimbul de cunoștințe. Acest proces nesigur, dar proactiv nu poate fi intermediat în ca-drul instituțiilor tradiționale, ci în zone care nu au fost complet integrate în sistemul urban, în locuri încare schimbul social oferă maximum de experiență de viață. Interacțiunile dintre spațiile convertite și programele educaționale se așază în mintea oame-nilor drept semne ale unei vieți noi, o viață care e injectată într-un corp urban paralizat, deschizând drumul unui nou început.

Participarea reprezintă un set de instrumen-te pentru ca cetățenii să își exprime opiniileși să exercite o infl uență privind aranjarea șiîntreținerea spațiului urban. Din punctul de

vedere al cetățeanului, participarea permite indivi-zilor și grupurilor să infl uențeze deciziile instituțio-nale. Din punct de vedere instituțional, participarea poate deschide sprijinul public pentru activități planifi cate. Mai mult decât un simplu mecanism de luare a deciziilor, participarea creează o platfor-mă comună pentru o dezbatere permanentă între specialiști și cetățeni asupra chestiunilor vitale care țin de transformarea spațiului urban.

elegerea convențională a spațiului urban drept un număr de clădiri și zonegoale dintre acestea, spațiul urban este într-adevărîncărcat, un mediu dinamic care funcționează drept scenă de confl ict permanent între manifestările

Imaginile care ilustrează aImaginile care ilustrează acest i l i ă larticol reprezintă o selecţieggg

a proiectelor de master de la a p o ec e o de as e de ap ţp ţ

Facultatea de Arhitectură, din pp

cadrul Universităţii Belgracadrul Universităţii Belgrad.

The images illustrating thisarticle are selections from

g gg g

Master projects at the FacMaster projects at the Faculty f A hi U i iof Architecture, University

p jp jp j

of Belgrade.of Belgrade

08in de transformarea n de transformarea

În opoziție cu înțeoziție cu înțepațiului urban dreptpațiului urban dreptoale dintre acestea, soale dintre acestea, s

ncărcat, un mediu dincărcat, un mediu dicenă de confl ict permenă de confl ict per

#3

disciplinary knowledge to articulate citizen’snarratives into a common spatial representation.

Participation reconstructs the city hidden bellow the mask of institutionalized development, bring-ing back the concurrent narratives of its citizen.Listening to their arguments, those who are pro-fessionally nominated to take care about the citycan learn diff erent logics, diff erent infl uences, anddiff erent relations with urban environment. Whenparticipation is running adequately, it overwhelmsthe prepared plans, generating an emergent, unpre-dictable process, a process so powerful that it canchange the established social hierarchy.

Upgrading refers to the replacement of a wasted space with a better version of thesame space. It is enabling architecture and urban planning to keep respecting diff er-

ent customs and practices and, as well, to look forinnovative solutions in spatial and social organiza-tion. Upgrading is used in facing the most diffi cultproblems, such as the social and environmentalimprovement of the settlements of the urban poor.Th e inability of the institutional system to copewith this problem has created their informal wayof survival within a highly administrated stateframework. In order to survive urban poors learnedto absorb the customs of the local host to be able toparasite and recycle its wastes.

Being the most discriminated world commu-nity, urban poors are struggling for living betweenplanned settlements in nomads’ camps and refu-gees’ camps or illegal shantytowns from where theyare often evicted by force. Upgrading urban poorsettlements is in no sense diff erent then upgrad-ing the other ones – it includes integration to theurban context, ecological and sustainable housingsolution, self-organization and collaboration in thedecision-making process as well as cultural vital-ity as a living code. Th e process has standardizedphases – legalizing settlements and defi ning plotlines, setting basic infrastructure and diversifi edtraffi c network, formulating a gradual transitionbetween private and communal space, enablingworking resources next to housing, installing publicservices, exchanging wasted houses, facilitatingdensifi cation and grow. An upgraded settlement isno more than a place where everyone can partici-pate and benefi t from advantages that city off ers.It is not simply a set of physical objects that areproviding shelters, but a network of opportunitiesfor social connections.

Th e idea of social network is used to connote complex sets of interdependency between indi-viduals of social systems. It can help to understandhow patterns of human contact could aid or inhibitthe upgrading of their environment. More opennetworks, with many social connections, are morelikely to introduce new ideas and practices. Th roughthe process of mutual engagement, sharing experi-ences and joint enterprise with the diff erent urban

intimității și activității publice. Oamenii nu doar reacționează față de un mediu, dar și acționea-ză printr-un mediu; astfel, spațiul urban poate fi privit drept instrumentul critic de participare pen-tru cetățenii care se străduie să aibă un impact în fe-lul în care viețile lor publice și private se desfășoară.

Înaintea instituționalizării creșterii urbane, spa-țiile urbane erau create prin adăugarea de secvențe în mod urgent, reprezentând experiențele comuni-tății care le folosea. Spațiile urbane erau hibrizi aipercepției tehnice, artistice și subiective, spuneau povești, basme și aventuri. Pe măsură ce urbanismula avansat ca profesie, acuratețea a înlocuit urgența,respingând reprezentările vieții sociale și amintirile spațiului urban. Deoarece orașele creșteau rapid, proiectele deveneau din ce în ce mai abstracte,rupându-se de nesiguranța vieții zilnice. Aceasta a dus la reducerea complexității orașului la geometrii și norme, ignorând rolul comunității în crearea lor.

Participarea transformă procesul de creare a spațiului urban într-o platformă de colaborareîntre specialiști, cetățeni, dezvoltatori și instituții.Experții își asumă un rol nou – în loc să-și impună viziunile, ei produc o serie de dezbateri și le mediază către atingerea unui acord. Cetățenii vor fi întot-deauna de acord cu propuneri simple și viabile caresunt încorporate în viața cotidiană și rezistă difi cul-tăților. Experții își vor folosi cunoștințele pentru a articula narațiunile cetățenilor într-o reprezentare spațială comună.

Participarea reconstruiește orașul ascuns sub masca dezvoltării instituționale, readucând nara-țiunile simultane ale cetățeanului. Ascultându-le argumentele, cei care sunt profesional numiți să aibă grijă de oraș pot învăța diferite logici, diferiteinfl uențe și diferite relații cu mediul urban. Atuncicând participarea funcționează adecvat, copleșește planurile pregătite, generând un proces emergentimprevizibil, atât de puternic încât poate schimba ierarhia stabilită social.

Îmbunătățirea (upgrading)ÎÎ se referă la înlocui-rea spațiului irosit printr-o versiune mai bună a ÎÎaceluiași spațiu. Ea permite arhitecturii și urba-ÎÎnismului să păstreze diferitele obiceiuri și prac-ÎÎ

tici și, în același timp, să caute soluțiile inovative înorganizarea spațială și socială. Îmbunătățirea este folosită pentru tratarea celor mai difi cile probleme,cum ar fi creșterea calităților sociale și de mediu ale așezările săracilor din orașe. Incapacitatea sistemu-lui instituțional de a face față acestei probleme a creat un mod neofi cial de supraviețuire în interi-orul unui cadru foarte bine administrat. Pentru a supraviețui, săracii de la oraș au învățat să absoarbă obiceiurile gazdei locale pentru a putea parazita și recicla deșeurile sale.

Fiind cea mai discriminată comunitate din lume, săracii din orașe luptă pentru trai în așezările dintaberele nomade sau în taberele de refugiați ori ma-halalele ilegale de unde sunt adeseori scoși cu forța.Modernizarea așezărilor săracilor nu diferă cu nimic

09doo

groups, urban poors have an opportunity to learn from others and to develop themselves andtheir environment.

In other words, the upgrading of the humansettlement seeks connections to a variety of socialnetworks rather than many connections within a single network. Upgrading is a cross-sectional task.Diff erent urban groups need to have an understand-ing of the public relevance of upgrading processand then make their contributions. Each group cancontribute something and thereby infl uence com-mon values, irrespective of their level of hierarchy.Th e upgrading process off ers them a motivation toinvert hate and rejection into collaboration in orderto generate new standards of living and working.

Converting, participating and upgrading arepractices that may provide theoretical insight tothe alternative interpretation of the founditionsof universal humanizsm –liberty, brotherhood andequality – revolutionary ideals that have been takenaway from their original context and capturedinto constitutions of each state where they stayedcastrated. Instead of the lost ideal of liberty theyare looking for learnings of everyday life, instead of the lost brotherhood they are applying collaborativeworks, instead of the lost equality they are foundingdiversifi ed social networks, Learning, collaboratingand networking are creating the new provisionalhorizon for future social and environmental devel-opment.

de modernizarea celorlalte așezări – include integrarea în contextul urban, soluții pentru locuin-țe ecologice și durabile, auto-organizarea și colabo-rarea în procesul de luare a deciziilor, dar și vitalita-tea culturală drept cod de viață. Procesul are etapestandardizate – ofi cializarea statutului așezărilorși defi nirea parcelelor, instalarea infrastructurii debază și a rețelei de circulație diversifi cate, formu-larea unei tranziții treptate între spațiul privat și cel comun, accesul la resursele de lucru aproape delocuințe, instalarea serviciilor publice, schimbarea caselor rămase, facilitarea densifi cării și creșterii. O așezare îmbunătățită este pur și simplu locul în caretoți pot participa și benefi cia de avantajele pe care le oferă orașul. Nu este doar un set de obiecte fi zicecare oferă adăpost, ci o rețea de oportunități pentru conexiuni sociale.

Ideea rețelei sociale este folosită pentru a sem-nifi ca seturi complexe de interdependențe întreindivizi din sistemele sociale. Ea ne poate ajuta să înțelegem cum tiparele contactului uman au ajutatsau au inhibat modernizarea mediului lor. Mai multe rețele deschise, cu multe conexiuni sociale,au șanse mai mari să introducă noi idei și practici.Prin procesul de angajare reciprocă, împărtășirea experiențelor și acțiuni comune cu diferite grupuriumane, săracii din orașe au șansa să învețe unii dela ceilalți și să se dezvolte pe ei și mediul lor.

Cu alte cuvinte, îmbunătățirea așezării umanecaută conexiuni cu o diversitate de rețele soci-ale, mai degrabă decât în cadrul uneia singure.

1010ută conexiuni cu o ută conexiuni cu o, mai degrabă decâ, mai degrabă decâ

#3

Îmbunătățirea este o sarcină transversală.Diferite grupuri urbane au nevoie să înțeleagă relevanța publică a procesului de îmbunătățire și să-și aducă contribuțiile. Fiecare grup poate contri-bui cu ceva, deci poate infl uența valorile comune,indiferent de nivelul sau ierarhia lor. Procesul deîmbunătățire le oferă motivația de a răsturna ura șirespingerea într-o colaborare care să genereze noistandarde de viață și lucru.

Conversia, participarea și îmbunătățirea sunt practici care pot oferi o perspectivă teoretică inter-pretării alternative a bazelor umanismului uni-versal – libertate, fraternitate și egalitate – idei revo-luționare care au fost luate din contextul originalși introduse în constituțiile fi ecărui stat, unde aurămas castrate. În locul idealului pierdut al libertă-ții, se caută învățăturile din viața cotidiană, în loculfraternității pierdute se aplică lucrul participativ, înlocul egalității pierdute sunt găsite rețele sociale di-verse. Învățarea, colaborarea și relaționarea creează noul orizont temporar al dezvoltării viitoare a societății și mediului.

↙ ↓ BORIS ŽERJAV –ÎMBUNĂTĂŢIREA AȘEZĂRII DE ROMI ORLOVSKO DIN BELGRAD (ÎNDRUMĂTOR: IVAN KUCINA)

O CERCETARE STRATEGICĂ PENTRU O METODOLOGIE DE DEZVOLTARE A LOCUIRII DE SĂRĂCIE EXTREMĂ ȘI UN PLAN APLICABIL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA UNEI AȘEZĂRIILEGALE DE ROMI. PROTOCOLUL SINTETIC INCLUDE FAZELE LEGALIZĂRII ȘI TRANSFERULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, DETERMINĂRII DE GRANIŢE FIZICE, CREĂRII DE CORIDOARE DE INFRASTRUCTURĂ, DEFINIRII RELAŢIILOR PUBLIC-PRIVAT, CREĂRII DE CLĂDIRI PUBLICE, ÎMBUNĂTĂŢIRII CONDIŢIILOR DE LOCUIT ȘI DENSIFICĂRII

↙ ↓ BORIS ŽERJAV – UPGRADINGOF ROMA SETTLEMENT ORLOVSKO IN BELGRADE (TUTOR: IVAN KUCINA)

A STRATEGIC RESEARCH ON METHODOLOGY FOR DEVELOPING LIVING ENVIRONMENT OF URBAN POORS AND AN APPLICABLE PLAN FOR UPGRADING AN INFORMAL ROMA SETTLEMENT. A SYNTHETIC PROTOCOL INCLUDES PHASES, SUCH AS: LEGALIZATION AND LAND PROPERTY TRANSFER, DETERMINATION OF PHYSICAL BOUNDARIES, SETTING UP THE INFRASTRUCTURE CORRIDORS, DEFINITION OF PUBLIC-PRIVATE SPATIAL RELATIONS, SETTING UP THE PUBLIC BUILDINGS, IMPROVEMENT OF HOUSING CONDITION, INCREASE OF DENSITY

11

← WORKSHOP CU PARTENERI GERMANIȘI ROMÂNI ÎNCADRUL PUG-ULUIPENTRU CLUJ, 2010

← WORKSHOP WITH GERMANAND ROMANIANPARTNERS WITHINTHE GENERALURBAN PLAN FORCLUJ, 2010

↑ PREZENTAREAPUBLICĂ A PUG-ULUI PENTRU SIBIU, 2009

↑ PUBLICPRESENTATION OF THE THE GENERAL URBAN PLAN FOR SIBIU, 2009

Planwerk defi nește etimologic o metodă de lucru. Principiile pe carese bazează activitatea biroului sunt aplicate curent în urbanismuloccidental. Pentru România, însă, unde instrumentarul legislativ con-venţional depășește constant capacităţile de înţelegere, adaptabilitateși aplicabilitate, lăsând adeseori locul unor iniţiative private haotice,metoda are un caracter alternativ și inovator.

Planwerk’s etymology is about a way of working. The principles thisoffi ce’s activity are currently applied in Western urban planning. ForRomania though, where the conventional legal instruments constantlyexceed the ability to understand, adjust and apply, leaving room forvarious chaotic private initiatives, this work acts as an alternativeand innovation.

Text & Foto / photo:Planwerk12 #3

As an operational entity, Planwerk started 10 years ago as a group set up in Cluj by Romanian and German architects. We wanted to provide models and solutions for

supporting the local authorities in their eff ort toarticulate community views on the progress of thecity. Th e activity of the group went through variousstages – student workshops, engaging a networkof Romanian and German experts in setting upan open platform for the development of the city,presenting results and confronting them in debateswith local authorities and urban actors involved.Changed into an architecture and urban planningoffi ce meanwhile, the group widened up its area of intervention, adjusting the work to the currentbackground, complementing that with urban designcompetitions and projects aiming at clear interven-tions with a certain impact, as well as key opera-tions on the historical centres.

While urban projects and urban planning regula-tions are still coded and defended by an impenetra-ble jargon, Planwerk projects were featured and illus-trated in various publications, exhibitions and publicpresentations since 2002. We dedicate half of our realtime to public relations, without which the activityto change urban planning into a public topic wouldhave had a minor impact. Any project is accompa-nied by presentations, round tables, exhibitions andarticles which manage to take urban planning out of designers’ offi ces and those of the town halls.

Our collaborations are currently extended withthose of our partners for common projects, someof which were awarded, or publicly commissionedin Germany. Th e chance to use the experience inRomanian and to provide a transfer of knowledgeback to Germany was quite diffi cult to foresee atthe beginning.

Th e offi ce also releases a multi-annual news-letter, where the key news reach a network of “friends” extended in the last 10 years. Th e networkof the professional partnerships is currently stabileand adaptable.

The background. Looking for normality in an abnor-mal system

On a rather ironic note, we could state that Romanian towns nowadays are adoles-cents – many temptations approached en-thusiastically, yet naively, with a clear lack

of decisional maturity and, among many others, a major lack of assuming responsibility.

Asked to balance the public interest with the raising investment pressures, local authorities areoften confronted with a void of integrated planning,strategies and development strategies on the longterm. On top of that, shortcomings of correlatingcurrent legislation in place, the real work and thedecisions in the administrative system. Th is makesthat, while designing for the city, one urban plannergets additional freedom, often taking the shape of clear punctual advantages yet with a lack of global

Ca entitate operațională, Planwerk a debu-tat acum 10 ani sub forma unui grup creat la Cluj din studenți și arhitecți români șigermani. Doream să oferim modele și soluții

pentru susținerea autorităților locale în procesul de articulare a unor viziuni comunitare asupra evolu-ției orașului. Activitatea grupului a parcurs diferiteetape – workshop-uri studențești, cooptarea unei rețele româno-germane de specialiști la crearea unei platforme de dezbateri transparente privind dezvol-tarea orașului, prezentarea rezultatelor și confrun-tarea lor în discuții cu autoritățile locale și actoriiurbani implicați. Transformat între timp în birou de arhitectură și urbanism, grupul și-a lărgit domeniulde intervenție adaptându-și metoda contextului actual, completând-o cu concursuri și proiecte de design urban, ce propun atât intervenții punctuale,dar de impact, cât și operațiuni majore asupra cen-trelor istorice.

În vremurile în care proiectele urbane și regle-mentările de urbanism sunt încă cifrate și apărate de un limbaj profesional inexpugnabil, proiectele Planwerk au fost descrise și ilustrate în publicații, expoziții și prezentări publice încă din 2002. Ne de-dicăm jumătate din timpul de lucru efectiv relațiilorpublice, fără de care activitatea grupului de a trans-forma urbanismul într-o temă publică ar fi avut un impact nesemnifi cativ. Orice proiect este însoțit de prezentări, mese rotunde, expoziții și apariții înmedia care reușesc să scoată planifi carea urbană în afara birourilor proiectanților și ale primăriilor.

Colaborările sunt acum extinse cu birouri ale partenerilor Planwerk pentru proiecte comune, dintre care unele premiate, achiziționate public princoncursuri în Germania. Posibilitatea de a folosi experiența din România și de a furniza un transfer de cunoștințe înapoi în Germania era greu de prevă-zut la început.

Biroul publică și acum un buletin multianual, în care principalele știri ating o rețea de „prieteni”lărgită în cei 10 ani. Rețeaua parteneriatelor profesi-onale este și acum foarte stabilă și adaptabilă.

Contextul. Căutarea normalităţii într-unsistem anormal

Cu o notă asumată de malițiozitate, putemafi rma că orașele din România se afl ă as-tăzi la vârsta adolescenței – multe tentații abordate cu entuziasm, dar și cu naivitate, o

evidentă lipsă de maturitate decizională și, printremulte altele, o carență majoră în modul de asumarea responsabilităților.

Chemate să echilibreze interesul public și presiu-nile investiționale crescânde, administrațiile localese regăsesc adeseori în fața unui vid de planifi careintegrată, de strategii și viziuni de dezvoltare pe termen lung. La acestea se adaugă și lacunele de corelare între legislația specifi că existentă, situația reală și activitatea decizională în cadrul sistemu-lui administrativ. Se ajunge, astfel, în procesul deproiectare la scara orașului, să se atribuie libertăți

13

C A

perspective. In order to fi ll such gaps, local authorities have a major challenge: to assume themain role in setting strategies of sustainable urbandevelopment involving both the addition and theupdate of the legal background, and also the set upof an attractive urban profi le to get needed invest-ments. As a fi rst state, given the lack for local ex-perts, they are going for bodies in the private sector.Th is is benefi c, since it shortens up the experienceof Western administrations (developing their ownbodies, with a lower reaction speed and using thefunds excessively actually was counterproductive)and may provide useful instruments to understandand approach the mechanisms of progress in a city.

An alternative method. Working on General UrbanPlans since 2000

Planwerk provides alternative instruments tosupport local administrations get an overallperspective over the city, but also fi nd solu-tions to structural aspects they face.

One of those tools is designing developing sce-narios on the long and medium term through pow-erful images, expressing intervention principles. Wehave often been identifi ed with such images, rathersketchy and raw, but which off er intervention prin-ciples as a starting point in real projects.

Secondly, we propose the city branding as a tool in acknowledging a local specifi city, in setting

suplimentare urbanistului, materializate ade-seori prin crearea unor situații avantajoase punctu-ale, cărora le lipsesc însă abordările de perspectivă. Pentru a putea suplini aceste neajunsuri, adminis-trațiile locale au în față o provocare majoră: asuma-rea rolului principal în stabilirea unor strategii dedezvoltare urbană durabilă, ce implică atât comple-tarea și actualizarea instrumentarului legislativ, câtși crearea unui profi l urban atractiv pentru atrage-rea investițiilor necesare. Ca un prim pas, în lipsa unor specialiști proprii, acestea apelează astăzi la organisme din sfera privată. Faptul este benefi c pen-tru că scurtcircuitează experiențele administrațiilor vest-europene (dezvoltarea propriilor organisme, cuviteză de reacție mai mică și utilizarea de fonduri în exces, s-a dovedit în fi nal neefi cientă) și poate oferi instrumente accesibile de înțelegere și abordare ale mecanismelor de evoluție a unui oraș.

O metodă alternativă. Pregătirea PUG-urilor anilor 2000

P lanwerk oferă instrumente alternativecare ajută administrațiile locale să aibă o perspectivă de ansamblu asupra orașului, dar și să își găsească soluțiile la problemele

structurale cu care se confruntă. Unul dintre aceste instrumente este vizualiza-

rea unor scenarii de dezvoltare pe termen mediuși lung, prin intermediul de imagini-far la nivel

→ PUG SIBIU. REGLEMENTĂRILE CUPRINSE ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG SUNT ILUSTRATE SCHEMATIC ÎN COMPLETAREATEXTULUI

→ GENERAL URBAN PLAN FOR SIBIU. REQUIREMENTS FROM THE LOCALURBAN REGUALTIONWITHIN THE PLAN ARE SCHEMATICALLYILLUSTRATED ASA ACOMPLETITION TOTHE TEXT

→ PUG SIBIU. SCHEMĂ DE EXTINDEREA ORAȘULUI. NOILE CARTIEREÎNCADREAZĂ CORIDOARENATURALE LEGATE DIRECT CU CADRUL NATURAL ALORAȘULUI

→ GENERAL URBANPLAN FOR SIBIU. CITY EXTENSION SCHEME. THE NEW NEIGHBORHOODS FRAME NATURAL CORRIDORS DIRECTLY LINKED TO THE NATURAL ENVIRONMENT OF THE CITY

14ung, prin intermedung, prin interm

14

#3

punctual, care exprimă principii de interven-ție. Am fost de multe ori identifi cați cu acest gen de imagini, mai degrabă schematice și nerafi nate, careînsă oferă doar principii de intervenție, ca o bază de plecare pentru proiecte reale.

În al doilea rând, propunem city branding-ulca instrument în asumarea specifi cului local, în stabilirea obiectivelor și scenariilor de dezvoltare și în fi nal în conturarea profi lului unui oraș. Evident,instrumentul nu e nou, însă a devenit între timp foarte solicitat și marchează primii pași autohtoni ai marketingului urban. Căutarea concentrează în fapt „tema de proiectare” a viitoarelor PUG-uri, în con-textul incapacității municipalităților de a formula aceste documente. Studiul preliminar fi xează ca prime scopuri tocmai recunoașterea acestor vocațiiproprii orașelor – vizibile sau nu la prima privire – și schițarea pașilor necesari pentru protejarea și valo-rifi carea lor.

Scopul este încercarea de a orienta viitorul PUG,de a-i da un „azimut”. Odată descoperite și accep-tate, calitățile și atuurile orașului devin puncte de reper pentru evoluția sa și pentru planifi carea acesteia. Pentru a imprima orașului direcția acestor repere și pentru atingerea lor, este însă necesar unPUG cu rol de cadru planifi cativ convergent, adică tocmai ceea ce lipsește în multe dintre orașele din România, afl ate astăzi în derivă.

Metoda de lucru are 3 componente – faza anali-tică, faza de defi nire a conceptului de dezvoltare și faza de lucru pe zone de intervenție. Formularea conceptului a fost suplimentată cu identifi carea nivelurilor de activare a măsurilor propuse, prin detalierea unor teme specifi ce în cadrul unor work-shop-uri, ce au devenit între timp o fază în sine. Acestea presupun implicarea activă la conturarea măsurilor necesare a reprezentanților diferiților actori urbani, considerând că în perspectivă acest demers poate conduce și la o implementare mai fi rească a măsurilor. Iar pentru că în momentul de

objectives and developing scenarios and fi nallyshaping the profi le of a city. Th e tool is obviously nota new one, yet it turned into a very used one and isassociated with the fi rst steps of a Romanian urbanmarketing. Th e search actually focuses the “designtopic” of the future General Urban Plans given theinability of municipalities to formulate such docu-ments. Th e preliminary survey actually sets as fi rsttargets the very acknowledgement of those voca-tions specifi c to cities – visible at fi rst sight or not –and taking the needed steps to protect and valuethem. Th e aim is to direct the future General UrbanPlan, to fi nd its scope. Once found and accepted,the qualities and the gains of a city turn into keyelements for its progress and the urban planning.In order to render the city with a direction to reachthose elements, a General Urban Plan is needed toact like a convergent planning framework, that iswhat actually misses in many cities in Romania,currently drifting.

Th e working method as 3 components – ananalysis, a stage of defi ning the developmentconcept and a working one on areas of interven-tion. Defi ning the concept was complemented withfi nding the levels of activating proposed measuresthrough detailing specifi c topics in a number of workshops, which meanwhile turns as a planningstage in itself. Th ey imply an active commitment of various representatives of the urban actors in iden-tifying needs, taking into consideration that suchan action can gradually lead to a more natural im-plementation of those measures. And, as currentlythe involvement of the citizen is the lowest possible,one has considered the attraction of the interest of the civil society through an intense disseminationand transparency, and later on through encouraginglocal authorities to continue this type of approachwhich may turn in itself a new planning tool. Suchworkshops were run as early as 2003 for the surveysof the railway station in Cluj.

↘ PROPUNERE DERESTRUCTURARE A MALURILOR SOMEȘULUI ÎN APROPIEREA CENTRULUI ISTORIC, ILUSTRARE

↘ PROPOSAL FORRESTRUCTURING THE SHORES OF SOMES RIVER NEAR THE HISTORICAL CENTER OF CLUJ, ILLUSTRATION

15

Th e background of any urban project in Romania today is the gap between aims and theurban planning tools meant to reach them. Giventhe outdated General Urban Plans which onla actbureaucratically, an overall survey of planningindicate there is a whole archipelago of dispersedArea Urban Plans, closed or overlapped, never com-pleted to correlate each other. Major areas with a potential (former industrial sites, free plots, publicspaces, water shores etc.) though often located inthe very heart of the city, are marginal to the at-tention of the public, and vulnerable in front of anincreasing estate pressure. At the edges, unstruc-tured expansions in the last years start to assult thelandmark landscapes.

Surveys are structured in four stages: (1) themulti-criteria analysis of the current background, (2)shaping a development strategy in a workshop to-gether with other urban actors, (3) fi nalising, detail-ing and drafting the key layout of the future GeneralUrban Plan and (4) presenting the results and adopt-ing them as guidelines for the local administration.

Th e impact of the survey are relevant at four lev-els: the fi rst, that of the city in general, is supportedby the Operational Area Plan, preliminary to theGeneral Urban Plan. Th e conclusions of the survey,the development concept and the structure of thearea can be converted directly in the design of theGeneral Urban Plan.

Th e second level is a direct eff ect of the fi rst oneand refers to Intervention Areas. Th ey come up asdefi cit, confl icts and/or potential features defi citsin the analysis and are therefore focused on urgentsets of actions (prior to updating the General UrbanPlan). Each Intervention Plan has its guidelinesincluding the objectives, urgent actions, (sub)areasfor which Area Urban Plans are to be drafted andthe structural framework to cover the coherence of the various plans. Th e last one is simply an outline,fl exible and generally refers to the network of publicspaces (the only directly accessible to the public) andthe functional confi guration of the area. Th e publicadministration can use the Guidelines as an inter-vention guide, covering the planning gap until theGeneral Urban Plan is updated.

Starting with 2008, the experience gained is usedin drawing General Urban Plans for Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Timișoara and Borsec.

Th e third layer has a direct applicability, beingpart of the conventional urban planning: the Area Urban Plan. Guidelines have been elaborated, fol-lowed by a public commissioning of the Area UrbanPlans to re-divide the private plots, incorporatethem in an overall strategy and accompany themwith information, consultation and eventually theagreement of the owners.

Th e fourth relevant level is that of public spaces.Surveys assess the status of the public spaces in a city and suggest clear interventions to stimulateneighbouring areas. Th e rehabilitation and exten-sion of the public areas network is seen, from thevery start, as a key tool of urban planning. Th eexperience of those 10 years to apply this principle

față implicarea cetățeanului e la cel mai scăzutnivel posibil, s-a avut în vedere și atragerea intere-sului societății civile prin mediatizarea intensivă și transparența procesului, iar apoi prin încurajarea autorităților locale de a continua acest tip de abor-dare, ce poate deveni ea însăși un nou instrument de planifi care. Aceste workshop-uri au fost organizatecu caracter de pionierat încă din 2003 pentru studii-le privind zona gării din Cluj.

Contextul oricărui proiect urban din România deastăzi este ruptura dintre deziderate și instrumen-tele urbanistice menite să le urmărească. Pe fondul unor PUG-uri expirate și deci active doar birocratic,un inventar al planifi cărilor arată un arhipelag de Planuri Urbanistice Zonale disperse, învecinate sau suprapuse, niciodată însă realizate în corelare.Potențiale importante (foste platforme industriale, suprafețe libere, spații publice, malurile cursurilorde apă etc.), deși afl ate adeseori în centrul orașului,rămân la marginea atenției publice, vulnerabile înfața unei presiuni imobiliare în continuă creștere. La periferii, extinderile destructurate ale ultimilorani încep asaltul asupra peisajelor emblematice.

Studiile se structurează în patru etape: (1) analiza multicriterială a situației existente, (2) trasarea unei strategii de dezvoltare în cadrul unui workshopîmpreună cu principalii actori urbani, (3) fi nalizarea,detalierea și redactarea bazei viitorului PUG și (4)prezentarea rezultatelor și adoptarea lor ca docu-ment director pentru administrația locală.

sunt relevante pe patru paliere: primul, cel al orașului în ansamblu, este deservitprin Planul de Zonare Funcțională, premergătorPlanului Urbanistic General propriu-zis. Concluziilestudiului, conceptul de dezvoltare și zonarea pot fi transpuse direct în tema de proiectare a PUG.

Al doilea palier este o consecință directă a pri-mului și se referă la Zonele de Intervenție. Acestea din urmă apar ca suprapuneri de defi cite, confl icteși/sau potențiale în planurile de analiză și concen-trează în consecință seturi de măsuri stringentnecesare (prealabil actualizării PUG). Pentru fi e-care dintre Zonele de Intervenție este propus un plan director care formulează obiectivele, măsurile imediate, (sub)zonele pentru care vor fi elaborate Planuri Urbanistice Zonale și un cadru structural care urmează să asigure coerența diferitelor planuri.Acesta din urmă este schematic, fl exibil și se rezu-mă în general la rețeaua de spații publice (singura accesibilă direct forului public) și la confi gurația funcțională a zonei. Administrația publică poate uti-liza Planul director ca ghid de intervenție, acoperindastfel vidul planifi cativ în perioada necesară pentruactualizarea PUG.

Începând din 2008, experiența acumulată sevalorifi că în elaborarea PUG-urilor pentru Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Timișoara și Borsec.

Palierul al treilea este unul de aplicabilitatedirectă, făcând parte din instrumentarul urbanis-tic convențional: Planul Urbanistic Zonal. Au fost elaborate planuri directoare, urmate de coman-da publică a PUZ-urilor de reparcelare pe terenuri

→ ERLEBNISRAUMSIBIU – STRATEGIEDE INTERVENŢII PENTRU ACTIVAREA SPAŢIULUI PUBLIC ÎN CENTRUL ISTORIC. PLAN CU MARCAREA ZONELOR DE INTERVENŢIE ȘI A PROIECTELOR PROPUSE

→ ERLEBNISRAUMSIBIU –INTERVENTION STRATEGY FOR ACTIVATING PUBLIC SPACE IN THE HISTORIC CENTER. PLAN MARKING PROPOSED AREAS AND MEASURES

→ SPAŢII PUBLICEÎN ZONA STRĂZIICENTUMVIRILOR,DUPĂ REABILITARE

→ THE SAMEAREA, AFTER REHABILITATION

16talierea și redactartalierea și redactezentarea rezultateezentarea rezulent director pentrudirector pentrEfectele studiului ectele studiului mul, cel al orașuluul, cel al orașulun Planul de ZonarePlanul de Zonar

→ SPAŢII PUBLICEÎN ZONA STRĂZII CENTUMVIRILOR, ILUSTRAREA PACHETULUI DE MĂSURI

→ PUBLIC SPACESIN THE CENTUMVIRI STREET AREA,ILLUSTRATION OF THE MEASURES

resulted in a certain type of approach for public spaces, starting with the scale of the cityand that of the area. Such an approach may explainthe common element, visible, of Planwerk projects:neutrality and apparent reserve in favour of framingthe current urban space and to facilitate a higherfunctional and social fl exibility of the public space.Th e reasons are obvious: 1. the public space is themost vulnerable given a highly dynamic evolution,sometimes aggressive, of the private developmentand given a rather tolerant system of regulationsand control; 2. the public space provides the admin-istrations the chance of a fast and direct interven-tion; 2. the interventions have eff ects beyond theprivate surrounding area, and attract a certaininterest; 4. the importance per se of the public spaceto life quality. Th eir rehabilitation and activation tothe benefi t of the public life is a key component of the projects.

Risks and limitations

Given the case of a spectacular develop-ment dynamics, it becomes clear that the articulation of a competent urban policyneeds to be complemented with a revision

of the specialized tools. And that because the failurein mediating the new complementary interests tothe urban body leads to uncontrolled development,dangerous on the long term.

Th e issue can actually be present everywhere around the world, in areas with an explosive rate of development. Minor private investments, which in a mature system would be guided by common sense,are excessively reviewed and controlled. Instead,interventions of a major impact are superfi cially ap-proached, either due to the lack of specialized toolsmeant to control them, or because of the inability orthe lack of interest in a relevant type of approach.

After 2008, the benefi c side eff ect of the eco-nomic crisis was intensely referred to, in the sensethat speculative development was inhibited and al-lowed cities to take a break and look retrospectivelyto what was produced. And what was produced wasnot particularly nice, indeed. We could mention,perhaps in a rather optimist note for the futureprogress, the increasing dissatisfaction of the localsto the living conditions in our cities and startingto articulate demands. Th is also implies those whoreached their grand dream of a house with a nicelawn, yet located on a farming fi eld, with 3 m wideaccess lanes between fences, no utilities, the resultof a “lot division” operation applied by the notaryand a topographer, sometimes with the obedientand sympathetic support of the architect and ur-ban planner.

private, subordonate unei strategii de ansam-blu și însoțite de informări, consultări și, la fi nal, de consensul proprietarilor.

Al patrulea palier de relevanță este cel al spațiilorpublice. Studiile analizează starea spațiilor publice în oraș și propune intervenții punctuale cu efect desinergie pentru zonele învecinate.

Reabilitarea și extinderea rețelei de spații publicesunt văzute, încă de la început, ca instrumente-che-ie ale dezvoltării urbane. Experiența celor 10 ani de aplicare a acestui principiu are ca rezultat un tip deabordare a spațiilor publice care pleacă de la scara orașului și a zonei. Această abordare explică poate elementul comun, vizibil al proiectelor Planwerk: neutralitate și reținere formală în favoarea însce-nării spațiului urban existent și pentru facilitarea unei cât mai mari fl exibilități funcționale și sociale a spațiului public. Motivele sunt evidente: 1. spațiulpublic este cel mai vulnerabil în condițiile unei evo-luții foarte dinamice, pe alocuri agresive, a dezvoltă-rilor private și pe fundalul unui sistem permisiv de reglementări și control; 2. spațiul public oferă admi-nistrațiilor posibilitatea celei mai rapide și directeintervenții; 3. intervențiile au efecte care se extindasupra spațiului privat din jur și care atrag inte-res; 4. importanța în sine a spațiului public pentru calitatea vieții. Recuperarea și activarea acestora înfavoarea vieții publice reprezintă una dintre mizele esențiale ale proiectelor.

Ris

Î dinamici de dezvoltare spec-evident că articularea unei

politici urbane competente trebuie completată ÎÎcu revizuirea instrumentarului de specialita-ÎÎte. Și asta pentru că insuccesul în medierea noilor interese complementare la nivelul organismului urban duce la dezvoltări necontrolate, periculoase petermen lung.

Problema se poate întâlni de altfel peste tot în lume, în zonele cu o dezvoltare economică explozi-vă. Intervențiile private minore, care într-un sistemmatur ar fi lăsate la latitudinea bunului-simț, sunt excesiv analizate și controlate. În schimb, interven-țiile cu impact major sunt tratate superfi cial, fi e din lipsa unor instrumente specializate menite să le controleze, fi e din incapacitatea sau dezinteresul abordării pertinente a acestora.

După 2008, s-a vorbit mult de efectul colateralbenefi c al crizei economice, prin care dezvoltarea speculativă a fost inhibată, și a dat timp orașelor să facă un moment de pauză și să se uite în spate la ce au produs. Și ce au produs nu e prea frumos. Merită poate amintită, într-o perspectivă mai optimistă pentru evoluțiile viitoare, nemulțumirea crescândă a locuitorilor față de condițiile de viață din orașele noastre. Și este vorba aici inclusiv de aceia care și-au înfăptuit marele vis al locuinței proprii cu gazon, însă amplasată pe un câmp agricol, cu alei de acces de 3 metri lățime între garduri, fără rețele edilitare,rezultat al unei „operațiuni” de parcelare realizatede notar și topograf, uneori chiar cu sprijinul servil și înțelegător al arhitectului și urbanistului.

→ PIAŢA UNIRII,CLUJ, DUPĂ PRIMA FAZĂ DEREAMENAJARE, CA REZULTAT AL STUDIULUI DE TRAFIC ȘI AL UNUI CONCURS DE SOLUŢII

→ UNIRII SQUARE,CLUJ, AFTER THE FIRST PHASE OF REFURBISHMENT, RESULTING FROM THE TRAFFIC STUDY AND THE WINNINGOF A COMPETITION

#3

1818scuri și limităriscuri și limit

În contextul unei dcontextul unei dÎÎ taculoasă, devine culoasă, devine ÎÎpolitici urbane comolitici urbane coÎÎ

↑ PLAN DEREORGANIZARE A SPAŢIILOR PUBLICE DIN CENTRULISTORIC CLUJEAN,

CU MARCAREA SUPRAFEŢELOR PROPUSE PENTRU PIETONALIZARE

↑ PLAN FOR THE REORGANIZATIONOF PUBLIC SPACESIN THE HISTORICCENTER OF

CLUJ, MARKING AREAS PROPOSED TO BECOME PEDESTRIAN

↗ PIAŢA MUZEULUI,VARA 2005,ILUSTRAREAPROPUNERILOR DEINTERVENŢIE ȘIVARA 2011

↗ MUSEUM SQUARE, CLUJ: SITUATION IN2005, INTERVENTION PROPOSALS ANDSITUATION IN 2011

19

Operaţiunea Verona – Street Delivery, BucureștiVerona Operation – Street Delivery, Bucharest

Street Delivery quickly turned into a trendy event, an urban happening whose success al-most consumes its deep resources: from the distance it looks like a summer Oktoberfest,

a mini-edition on Dambovita where people enjoyculture instead of beer. Yet, behind this event thereis no PR fabric, but a clear strategic plan of urbanrehabilitation and possible model of interventionin the historical structure of the capital’s centre:the Area Urban Plan for “A cultural axis – EpiscopieiStreet, Pictor Verona Street, Gradina Icoanei” byarchitect Serban Sturdza and Prodid which, for overfi ve years, has got the urban planning endorsement.And no more.

In 2009 though, following numerous requests byarchitect Șerban Sturdza, the project leader, the cityhall, accepted to implement a small portion of theAUP, the rehabilitation of Anglican Church Square.Although the Actually, this should have included a turning of the street in that section into a pedes-trian area too, which did not happen. Despite thisand other cuts, the work stands for an achievementenjoyed by the public, highlighting the dubiouscontrast between such urban oases and a diver-sity of vandalisms or usurpation of public space.Simplifying the case, which is the very mission of

S treet Delivery a devenit foarte repede uneveniment stradal „trendy”, un fenomen,al cărui succes aproape că-i canibalizează resorturile profunde: de la distanță, pare un

soi de Oktoberfest estival, miniatural, dâmbovițean, unde în loc de bere se consumă cultură. „În spate-le” evenimentului nu este însă o urzeală de PR, ci un plan strategic de reabilitare urbană și posibilmodel de intervenție în țesutul istoric al centrului Capitalei: Planul Urbanistic Zonal „Traseu Culturalstr. Episcopiei, str. Pictor Verona, Grădina Icoanei”,autor Șerban Sturdza și Prodid, care de mai bine de cinci ani are avizul de urbanism. Și atât.

Text: Mugur Grosufoto / Photo: Ioana Rusu, Alexandra Antonescu,Mirela Duculescu, Fundația Cărturești

Abia în 2009, după nenumăratele solicitări ale arhitectului Șerban Sturdza, coordonatorul pro-iectului, Primăria a acceptat implementarea unui mic segment din PUZ, reabilitarea Pieței BisericiiAnglicane, deși aceasta implica în mod esențial șitransformarea în traseu pietonal a segmentului din str. Pictor Arthur Verona care acum desparte Grădina Icoanei de parcul Casei Universitarilor. Cu toate ciuntirile impuse, această soluție elegan-tă este însușită cu bucurie de public, accentuând dubiosul contrast dintre astfel de oaze urbane și varietatea de forme de vandalizare sau confi scare

20 #3

SS

Street Delivery – a non-profi t event of socialresponsibility, meant to highlight roles and func-tions of the public space in order to make it work,at least temporarily, as a place of communityawareness, without waiting for the urban projectto be fully fi nalized. A permanent “pressure” of thecurrent state while going forward with small stepsuntil authorities will understand that 3 days out of 365 are an extremely avaricious concession for localsand that such urban oases should be constant.

It is satisfying that the action pattern is conta-gious: Street Delivery is simultaneously organized inTimișoara, in Florimund Mercy Street, while severalsimilar initiatives and street events appear in thecapital, aiming at restoring the city to its people,step by step.

CREDITSMAIN PROMOTERS OF THE OPERATION : ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA ȘI FUNDAŢIA CĂRTUREȘTIAREA URBAN PLAN AND DESIGN FOR THE ANGLICAN CHURCH SQUARE:PRODID (AUTORI: ȘERBAN STURDZA, IOANA RUSU)WWW.STREETDELIVERY.RO

a spațiului public. Simplifi când, tocmai asta eși misiunea Street Delivery – un eveniment cultural non-profi t, de responsabilizare socială, gândit să evidențieze roluri și funcții ale spațiului public în ideea de al face să funcționeze, măcar provizoriu, să intre ca loc în conștiința comunității, fără a se mai aștepta ca proiectul urbanistic și de amenajare să fi e fi nalizat în amploarea lui. O „forțare” permanentă a stării de fapt și o avansare cu pași mici, până când autoritățile vor înțelege că 3 zile din 365 sunt o con-cesie extrem de zgârcită pentru locuitori și că astfel de oaze urbane ar trebui să fi e o permanență.

E îmbucurător că modelul de acțiune e mo-lipsitor: Street Delivery e organizat, simultan, și în Timișoara, pe Strada Florimund Mercy, iar în Capitală sunt tot mai multe inițiative similare șievenimente stradale menite să restituie orașul locu-itorilor săi, pas cu pas.

CREDITEPROMOTORI PRINCIPALI: ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA ȘI FUNDAŢIA CĂRTUREȘTIPUZ ȘI PROIECT AMENAJAREA SCUARULUI BISERICII ANGLICANE:PRODID (AUTORI: ȘERBAN STURDZA, IOANA RUSU)WWW.STREETDELIVERY.RO

↙ PLANUL DE URBANISM ZONAL: UN TRASEU EST-VEST, TRAVERSÂNDBULEVARDELE PRINCIPALE ȘI LEGÂND PARCURI, SCUARURI ȘI FOCARE CULTURALE

↙ THE AREAURBAN PLAN: ANEAST-EST TRAJECT,CROSSING THEMAIN BOULEVARDSAND LINKINGPARKS, SUARESAND CULTURALHIGHPOINTS

← DETALIU –1.PORŢIUNEA DE EST.PIAŢETA AMENAJATĂ ÎN FAŢA BISERICII ANGLICANE. 2. PRIMA PARTE APIETONALIZĂRII STRĂZII, ÎNCĂ NEREALIZATĂ

← DETAIL – THEEAST PORTION. 1. THE NEWLYREFURBISHED SQUARE IN FRONT OF THE ANGLICAN CHURCH. 2. THE FIRST PART OF THE PEDESTRIAN STREET – NOT YET REALIZED

1

2

← PIAŢETA

← THE SQUARE

21

↖ PLANUL PIAŢETEI DIN FAŢA BISERICII ANGLICANE

↖ PLAN OF THE SQUARE IN FRONTOF THE ANGLICANCHURCH

← STREET DELIVERY, DIFERITE EDIŢII

← STREET DELIVERY, VARIOUS EDITIONS

#3

22

În spatele cortinei de betonBehind the Concrete Curtain

Activating the areas behind the socialist boul-evards in the centre of Bucharest

Magic Blocks started in 2009 as an initia-tive of Zeppelin Association and ArchisInterventions in order to build-up an anintervention strategy for the rehabilita-

tion of the socialist neighborhoods in Bucharest.Th e results so-far have been presented in several

exhibitions and publications. One of the main aimsof the project is pilot-projects and regulations toemerge on a middle and long term. We will carry theset up of partnerships out during 2011 in order tostart several of these pilot projects and to build-up a community-based urban strategy.

Magic Blocks 2010

In 2010, we focused on the activation of the areas behind the socialist boulevards in the heart of Bucharest. Th e entire central area of the city is covered by concrete curtains, dozens of kilom-

eters of boulevards of uninterrupted rows of blocksbuilt in the ’70s and the ’80s.

Activarea zonelor din spatele bulevardelor socialiste din centrul Bucureștiului

Text: Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea,Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Kai VöcklerFoto / Photo: Daniel Constantinescu, DragoșLumpan, echipa proiectului / project team

P rogramul Magic Blocks a început în 2009 ca o inițiativă a asociațiilor Zeppelin și Archis Interventions în vederea construirii uneistrategii pentru reabilitarea cartierelor din

perioada socialistă din București.Rezultatele au fost prezentate până acum în mai

multe expoziții și publicații. Unul din obiectiveleprincipale pe termen mediu și lung ale proiectuluieste realizarea de proiecte și regulamente-pilot.Începând din 2011, lucrăm la construirea de parte-neriate pentru a realiza o parte din aceste proiec-te-pilot și pentru a crea o strategie comunitară.

Magic Blocks 2010

În 2010, ne-am concentrat pe activarea zonelor ÎÎdin spatele bulevardelor socialiste din centrul ÎÎBucureștiului. Întreaga zonă centrală este stră-ÎÎbătută de cortine de beton. Zeci de kilometri de ÎÎbulevarde cu șiruri neîntrerupte de blocuri, constru-ite în anii ’70 și ’80.

↑ INTERVENŢIA 3: „VĂ RUGĂM SĂCĂLCAŢI PE IARBĂ”

↑ INTERVENTION 3: “PLEASE STEP ONTHE GRASS”

23

Th e exceptional situation was caused by Ceausescu’s grand project being stopped, the dicta-tor aiming at a full elimination of the historical cityand its replacement with a new, socialist one; theback of the blocks meets the old house blind walls,enclosed plots of vacant land and technical areas orthousands of wildly parked cars. Lately, on retro-cessed plots or by replacing some of the survivingold houses, villas and even offi ce buildings and new blocks of fl ats have been chaotically raised in thelast couple of years.

And yet…If ones takes a closer look, all these forlorn or

badly used areas represent acres of available land inthe very heart of the city. Perhaps we should startregarding them not just as a serious problem, butalso as a resource with a huge potential for becom-ing vibrant public spaces, a new front for the his-toric city. A hidden and forgotten area could becomean attractive spot for the community and a point of attraction for investors.

Structure, methodology, principles

1. An urban-scaled strategy to expand the per-spective of public space refurbishment to an urbanregeneration of the historical areas behind them.

2. Model solutions: We decided to work ona case-study to become a prototype – the Calea Mosilor Boulevard.

3. From the big city scale to that of immedi-ate interventions. An integration of two levelsof action.

Planning, regulations and actions can only applygradually and during a relatively longer period. Wethink of a form of bottom-up urbanism to link thisfi rst level big scale of strategies and urban opera-tions to the small one of public space interventionsand community actions.

1An urban-scaled strategyAs shown in the prototypical example of Calea Moșilor, a mapping of the territory defi ned orinfl uenced by the totalitarian axes comprises

3 categories:

What could become an intervention area, covering the left-over empty space behind therows. It is basically a public property now which

Această situație unică se datorează întreru-perii în decembrie 1989 a marelui proiect totalitar care urmărea înlocuirea completă a orașului istoric cu cel nou socialist și în cadrul căruia „placările” nu trebuiau să constituie decât o primă etapă. Astăzi,între blocuri și orașul vechi se întind spațiile libere rămase în urma demolărilor. Aici se întâlnesc dosu-rile de blocuri cu calcane de case vechi, zeci de mii de mașini parcate haotic, maidane îngrădite și clă-diri tehnice. De câțiva ani, pe loturi retrocedate sauîn locul caselor din țesutul istoric au început să se ridice haotic vile sau chiar blocuri și sedii de birouri.

Și totuși…Dacă te uiți mai bine, toate aceste zone abando-

nate sau rău folosite însumează hectare de spațiuliber în plină inimă a orașului. Ce-ar fi dacă le-am privi nu doar ca pe o mare problemă, ci și drept unuriaș potențial de a deveni spații publice veritabile, o nouă față pentru orașul istoric. O zonă ascunsă și uitată ar deveni una atractivă pentru comunitate și interesantă pentru investitori.

Structură, metodologie, principii

1. O strategie la scară urbană pornește de la spa-țiul public pentru a considera în fi nal o regenerare urbană a zonelor istorice uitate.

2. Soluții prototipale: Am decis să lucrăm asupra unui studiu de caz cu valoare de prototip – Bulevardul Calea Moșilor.

3. De la scara mare a orașului la cea a inter-vențiilor imediate. O integrare a două niveluride acțiune.

Planifi carea, reglementările și acțiunile efective pot fi aplicate numai gradat, pe o perioadă relativ lungă de timp. Ne gândim la o formă de urbanism democratic și care să lege scara mare a strategiilor șioperațiilor urbane de cea foarte mică a inițierii unoracțiuni împreună cu comunitatea.

1O strategie la scară urbanăAșa cum se arată în exemplul prototipic Calea Moșilor, o zonare a teritoriului defi nit sau in-fl uențat de axele totalitare include 3 categorii:

Ceea ce ar putea deveni o zonă de interven-ție, care să acopere spațiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri. În principal acesta face acumparte din domeniul public și poate fi transformat

← CALEA MOȘILOR.PE BULEVARD ȘI ÎN SPATELE ACESTUIA

← CALEA MOSILOR.ON THE BOULEVARD AND BEHIND IT

#3

24ber în plină inimă a ber în plină inimărivi nu doar ca pe o mrivi nu doar ca periaș potențial de a depotențial de a nouă față pentru orauă față pentru oitată ar deveni una atată ar deveni una a

nteresantă pentru innteresantă pentru

can be changed into a system of publicspaces through refurbishment actions run bythe administration.

A protection area, more or less matching theone defi ned by heritage regulations.

In-between, there is a buff er area, made-upof the old streets and private plots and buildings,which should develop according to urban regula-tions. By attracting commercial, housing and publicservices investments there, the present pressureon the protected area would decrease, saving itsidentity thus. Th e buff er area and the interven-tion area strengthen each other: on the one hand, a well-furbished public space raises the standard of a place and activates general urban development. Onthe other hand, the new investments will make thispublic space work properly, and sort out issues thatcannot be covered by the existing free space (likeparking) and will improve the living conditions of the inhabitants, in general.

într-un sistem de spații publice printr-o serie de acțiuni de modernizare organizate de către administrație.

O zonă de protecție, care coincide în mare cu cea defi nită de regulamentele de zone protejate.

Între acestea două, o zonă-tampon constituită din străzile vechi și parcele și clădiri private, a cărordezvoltare trebuie să se facă conform regulamente-lor urbanistice. O politică de atragere a investițiilor ar duce la scăderea presiunii actuale asupra zonelor protejate, deci la o salvare a identității acestora.Zona de intervenție și zona-tampon se potențează reciproc: pe de o parte, un spațiu public bine amena-jat ridică standardul unui loc și aduce după sine dez-voltare urbană. Pe de altă parte, noile investiții vorface ca acest spațiu public să trăiască cu adevărat,vor permite rezolvarea unor probleme ce nu pot fi acoperite de spațiul liber existent (cum ar fi parcă-rile) și vor duce în general la îmbunătățirea calitățiivieții locuitorilor.

↑ O STRATEGIE LA SCARĂ URBANĂ: ZONA DE INTERVENŢIE – SPAŢIUL LIBER DIN SPATELEBLOCURILOR (CU NEGRU);ZONA-TAMPON (CU LINIE PUNCTATĂ); INTERVENŢII URBANE IMEDIATE (CU ROȘU)

↑ A STRATEGY AT AN URBAN SCALE:INTERVENTION AREA – THE FREESPACE BEHIND THE BLOCKS OF FLATS(IN BLACK); BUFFERAREA (DOTTED LINE); IMMEDIATE URBAN INTERVENTIONS (IN RED)

← DIAGRAME CU SITUAŢIA EXISTENTĂ ȘI CU VIZIUNEA ALTERNATIVĂ DEDEZVOLTARE

← DIAGRAMS OFTHE SPRESENT SITUATION AND OFAN ALTERNATIVE DEVELOPMENT VISION

25

2Model solutions. A toolkit for urbanregeneration

Beyond the general frame – the curtain, thefree spaces, and the old city – real situations areactually very diff erent and ask for tailored interven-tions. Th erefore, we built up the strategy in termsof methodology and not of a global project. Wesearched for model situations covering key rela-tions between the boulevards, the blocks of fl atsalong it, the free space in the back and the historicalfabric. Th e whole of Calea Moșilor is fi nally com-posed from variations and combinations of suchfundamental typologies.

On the other hand, these model cases show up all over the socialist axes in Bucharest. Th us,proposed features can become a model for the restof the city. According to their characteristics, wecalled the 5 model areas Direct Collision, Diff use Border, Hybrid Backspace, Enclosure and CompactSocialist Area.

Th e actual proposal does not mimic detailedsolutions, it rather aims at model principles and a clear framework for such a process. Th e fi rst step isto build-up a toolkit for urban regeneration: activi-ties to take place in the intervention area or thereorganization of public space within it, as well asregulations and new functions in the buff er area.

Th e solutions have been designed followingcertain function types – recreation, sport, entertain-ment, meeting space and commercial or culturalequipments, as well as insertions of social andtechnical infrastructure.

2Soluții prototipale. Un instrumentar de regenerare urbană

Dincolo de cadrul general, situațiile reale sunt de fapt extrem de diferite și necesită răspun-suri adaptate. Am gândit, de aceea, strategia în termeni de metodologie, și nu de proiect global. Ne-am propus să găsim situații prototipice, zone dinCalea Moșilor care să descrie în mod esențial tipurile de relație între bulevard, blocurile de-a lungul său, spațiul liber din spate și țesutul istoric. Ansamblul Căii Moșilor se compune în fi nal din variațiuni sau combinații ale acestor tipologii fundamentale.

Pe de altă parte, aceste situații nu sunt specifi cedoar Căii Moșilor, ele repetându-se în cadrul axelordin perioada socialistă; soluțiile capătă astfel valoarede model. În funcție de caracteristicile lor, am de-numit aceste 5 zone prototipice Coliziune directă,Graniță difuză, Spațiul hibrid din spatele blocuri-lor, Zonă închisă și Zonă socialistă compactă.

Propunerea propriu-zisă nu încearcă să mimeze soluții detaliate, ci să modeleze principii și un cadruclar pentru proces. Primul pas este acela al constru-irii unui instrumentar de regenerare urbană: acti-vități propuse a se desfășura în zona de intervenție sau reorganizarea spațiului public al acesteia, cât și reglementări și funcțiuni pentru zona-tampon.

Soluțiile au fost organizate pe funcții, cum ar fi recreerea, activitățile sportive, de divertisment,puncte de întâlnire și facilități comerciale sau cul-turale, precum și inserții de infrastructură socială și

P€

P€

€

€

@

i

← APLICAREAINSTRUMENTARULUI DE INTERVENŢIE. EXEMPLUL MENŢIONAT ÎN TEXT

← APPLYING THETOOLKIT. EXAMPLE FROM THE TEXT

#3

26uncte de întâlnire șiuncte de întâlnireurale, precum și inseurale, precum și i tehnică.nică26

22

Apart from function schemes, the interven-tion relies on a key-instrument of creating clear andricher spaces. Instead of current chaotic condition,we can basically defi ne three categories. A gradualpassage is thus created, according to the degree of accessibility, protection and intimacy: areas open toboth cars and pedestrians, as well as purely pedestri-an areas composed of public and semi-public spaces.

For the buff er area a series of recommenda-tions for urban regulations regarding densifi cation,reorganization of plots and the re-orientation of the new buildings towards the public space havebeen made.

In the second step, this toolkit has been appliedto the prototypical areas described above, and thento the whole of Calea Mosilor. We show an exam-ple – the area between the boulevard and the streetsMarcel Iancu, Episcopul Radu and Ardeleni. Th e now fenced green space towards Calea Mosilor wouldbecome a true urban square, while the presentcontinuous alley behind would be divided into twodead-ends integrating a parking space, and theareas behind the blocks of fl ats and the houses couldbecome community gardens for the locals.

3From the big city scale to thhat of immedi-ate interventions. An integration of twolevels of action

We introduce “urban acupunctures” which testhow strategic principles work, while they may alsoactivate the community, disseminate the generalproject, and, most importantly, build-up trust byachieving immediate and visible results.

Actions in the public space are by now a quitecommon alternative instrument. Th e innovationof this concept relies on this level working to-gether with the one of urban studies, regulationsand projects.

Programmatically, the interventions are:→ an answer, however limited and symbolical, to a real problem;→ cheap and possible to be carried out immediately;→ coherent with the general proposal for the re-spective area, therefore activating the space in linewith future refurbishment;→ a way to involve the local community;→ focused on quite derelict and therefore forgotten and non-confl ictual places.

Pe lângă funcțiile avute în vedere, interven-ția are la bază instrumentul-cheie de creare a unorcaracteristici spațiale clare. În locul situației haotice actuale, pot fi defi nite trei categorii cu ajutorul unor mijloace simple. Se creează o trecere gradată, în funcție de gradul de accesibilitate, protecție și inti-mitate: zone accesibile autovehiculelor și pietonilor, precum și zone pietonale compuse din spații publice și semipublice.

Pentru zona-tampon s-au făcut o serie de reco-mandări pentru regulamentele urbane cu privire la densifi care, reorganizarea parcelelor și reorientarea clădirilor spre noul spațiu public.

În pasul al doilea, acest instrumentar a fostaplicat zonelor prototipice descrise mai sus, și,apoi, ansamblului Căii Moșilor. Exemplul prezentataici este porțiunea de teren dintre Calea Moșilor șistrăzile Marcel Iancu, Episcopul Radu și Ardeleni. Spațiul verde îngrădit spre Calea Moșilor ar devenio adevărată piață urbană inaccesibilă mașinilor,aleea continuă din spate s-ar transforma în două fundături cu parcajele aferente, iar porțiunile dintreblocuri și străzi sau dintre blocuri și case ar devenigrădini folosite de către locatari.

3 Intervențiile urbane. O integrare a două niveluri de acțiune

Introducem operațiuni de „acupunctură urbană” care testează aplicabilitatea principiilorstrategice, stimulează implicarea locuitorilor, pro-movează proiectul general și construiesc o încrede-re reciprocă prin obținerea unor rezultate vizibileși imediate.

Acțiunile în spațiul public sunt un instrumentalternativ din ce în ce mai des folosit în practica contemporană. Originalitatea conceptului prezentataici ar consta în integrarea acestui nivel cu cel al studiilor, reglementărilor și proiectelor urbane.

Am considerat că intervențiile ar trebui să fi e:→ un răspuns, indiferent cât de limitat și de simbo-lic, la o problemă reală;→ ieftine și posibil de realizat imediat;→ coerente cu propunerea generală pentru zona respectivă, prin urmare să activeze spațiul în confor-mitate cu lucrările viitoare de modernizare;→ un mod de a implica comunitatea locală;→ în mod ideal, centrate pe spații păsăsite, deciuitate și fără potențial de confl ict.

TYPE 01 - URBAN CONNECTION

SALON URBAN

OBOR

CALEA MOSILOR CALEA MOSILOR

bd DAC

IA

str MIH

AI EMIN

ESCU

bd CAROL I str TRA

IAN

DESCHIDEREA SPATIULUI PUBLIC

O TRECERE INTRE DOUA LUMIUN LOC AL COMUNITATII

← LOCALIZAREAINTERVENŢIILOR PE CALEA MOȘILOR

← REALIZEDINTERVENTIONS ON CALEA MOSILOR. FROM LEFT TO RIGHT: URBAN LIVINGROOM, PLEASE STEP ON THE GRASS, A PLACE FOR THE COMMUNITY, A PASSAGE BETWEEN TWO WORLDS

27oo

Intervention 1: “A passage between two worlds”A passage turns into a gate to the historical

fabric. Th e partial painting leaves sections of the oldgraffi ti free and suggests thus a transformation intoan urban art gallery.

Intervention 2: “A place for the community”A minimal painting and a new mesh transform

a platform between two technical buildings into a playground. A bench created by studioBasar is re-used by locals to chat or watch various games.

Th is was the intervention followed by the bestreaction of the locals. Th ey helped and supported us(especially the children) and the space started beingintensively used even before it being completed. Acore public space between cars and technical build-ings and maybe, the start of an action to transformthe area.

Intervenţia 1: „O trecere între două lumi”Un pasaj sordid devine o poartă către țesutul

istoric. Vopsirea parțială lasă libere porțiuni cu gra-ffi ti mai vechi și sugerează posibilitatea transformă-rii într-o galerie de artă urbană.

Intervenţia 2: „Un loc al comunităţii”Vopsirea selectivă și o plasă nouă transformă o

platformă între două clădiri tehnice într-un loc de joacă. O bancă creată de studioBASAR a fost re-amplasată și servește drept loc de discuție sau de urmărit jocurile.

A fost intervenția cel mai bine primită de cătrelocuitori. Ne-au sprijinit și au contribuit la realizare(mai ales copii), iar locul a început să fi e folosit in-tensiv chiar înainte de a fi terminat; un embrion de spațiu public între mașini și clădiri tehnice și, poate, începutul unei acțiuni de transformare a zonei.

← INTERVENŢIA 1:„O TRECERE ÎNTREDOUĂ LUMI”

← INTERVENTION1: “A PASSAGEBETWEEN TWO WORLDS”

← ↗ INTERVENŢIA 2:„UN LOC ALCOMUNITĂŢII”

← ↗ INTERVENTION 2: “A PLACE FOR THECOMMUNITY”

28ocuitori. Ne-au sprijicuitori. Ne-au sprijmai ales copii), iar locmai ales copii), iar loensiv chiar înainte dchiar înainte dpațiu public între maiu public între manceputul unei acțiunceputul unei acțiun

#3

Intervention 3: “Please step on the grass”A stairway / bench allows to cross the fence

around a dead “green” space, making it accessiblefor public use – a symbol for the future creation of a real urban square.

Intervention 4: “An urban living-room”A neglected space in-between old houses and

the back of a block of fl ats turns into an urbanliving-room, by placing recovered furniture on anexisting concrete slab and creating a gravel area.

CREDITSMAGIC BLOCKS PROJECT

ZEPPELIN (COSMINA GOAGEA, ȘTEFAN GHENCIULESCU, CONSTANTIN GOAGEA); POINT 4 (JUSTIN BARONCEA, CARMEN POPESCU); ARCHIS INTERVENTIONS/SEE (KAI VÖCKLER); HACKENBROICH ARCHITEKTEN (WILFRIED HACKENBROICH)MAGIC BLOCKS 2010: RESEARCH COLLABORATORS AND CO-AUTHORS OF THE INTERVENTIONS IN 2010: RADU LEȘEVSCHI, TEODORA RĂDUCĂ, ANDRA STAN, CRISTIAN NICULICI.BENCH FOR INTERVENTION 2: STUDIOBASAR (ALEXANDRU AXINTE, CRISTIAN BORCAN).

MAGIC BLOCKS 2010 WAS SUPPORTED BY ERSTE FOUNDATION, UNION OF ROMANIAN ARCHITECTS, THE ADMINISTRATION OF THE NATIONAL CULTURAL FOND, GOETHE INSTITUT BUCHAREST.WWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

Intervenţia 3: „Vă rugăm să călcaţi pe iarbă”O bancă-scară permite escaladarea gardului

din jurul unui spațiu „verde” mort, făcându-l acce-sibil pentru uz public – un simbol pentru crearea acolo în viitor a unei piețe urbane veritabile.

Intervenţia 4: „Un salon urban”Un spațiu neglijat între casele vechi și spatele

unui bloc devine un salon urban prin amplasarea unor mobile recuperate pe un element existent din beton și prin crearea unui bac cu pietriș.

CREDITE PROIECTUL MAGIC BLOCKS

ZEPPELIN (COSMINA GOAGEA, ȘTEFAN GHENCIULESCU, CONSTANTIN GOAGEA); POINT 4 (JUSTIN BARONCEA, CARMEN POPESCU); ARCHIS INTERVENTIONS/SEE (KAI VÖCKLER); HACKENBROICH ARCHITEKTEN (WILFRIED HACKENBROICH)MAGIC BLOCKS 2010: COLABORATORI LA CERCETARE ȘI CO-AUTORI AIINTERVENŢIILOR DIN 2010: RADU LEȘEVSCHI, TEODORA RĂDUCĂ, ANDRASTAN, CRISTIAN NICULICI.BANCA PENTRU INTERVENŢIA 2: STUDIOBASAR (ALEXANDRU AXINTE, CRISTIAN BORCAN).

MAGIC BLOCKS 2010 A FOST SUSŢINUT DE CĂTRE ERSTE FOUNDATION, UNIUNEA ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA, ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL, GOETHE INSTITUT BUCUREȘTI WWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

← ← INTERVENŢIA 3:„VĂ RUGĂM SĂ CĂLCAŢIPE IARBĂ”

N 3:THE

„UN

← INTERVENTION4: “AN URBANLIVING-ROOM”

29← ← INTERVENTION ← INTERVENTION“PLEASE STEP ON TLEASE STEP ON TGRASS”GRA

← INTERVENŢIA 4: ŢIASALON URBAN”SALON URBAN

Planifi care postconfl ict: Archis Interventions în Prishtina, KosovoPost-Confl ict Planning: Archis Interventions in Prishtina, Kosovo

Text:Florina Jerliu, Wilfried Hackenbroich, Kai Vöckler,în colaborare cu / in collaboration with Visar Geci30 #3

Much more than design: Community planning and a strategy model.

Archis Interventions, Kosavarian archi-tects and town planners began their cooperationin Prishtina in 2005 by co-founding a local NGO.Hackenbroich Architekten (Berlin) and Co-PLAN (Tirana) have been the collaborators. Th e legalisationconcept and the study on the future development of Prishtina have been developed in cooperation withPrishtina Municipality.

Once the NATO-led international KFOR interven-tion ended the war between the Serbian militaryand the Kosovo-Albanian liberation army in 1999,Prishtina witnessed a building boom. Th e major-ity, made up of Kosovo-Albanians, immediatelystarted raising needed housings, while, at the sametime, the real estate market became one of the mostprofi table branches of business. Th e rural populationbegan streaming into the city, along with Kosovorefugees being repatriated by western European na-tions. In a short while, Prishtina doubled its popu-lation. Only the socially disadvantaged, who hadneither land nor money, and the minority popula-tion of Kosovo-Serbs, who, faced with a new powerstructure, were not interested in investing in realestate did not particpate in the boom. Even thoughPrishtina had not suff ered much damage during twar, about 75% of the city’s existing structures—anwith them, their historical legacy—were demol-ished. All this construction activity was illegal, dueto the breakdown of local government: until 2005it was practically impossible to get a constructionpermit, even if one aimed for it.

Please note that all this occurred under theadministration of the United Nations (UNMIK, theUnited Nations Mission in Kosovo), which regardedits main task as not so much to regulate urbandevelopment for the good of the city, but to intro-duce concentrated market economy structures andwas therefore incapable of setting some minimumstandards for construction. Th e consequences wereserious: most of old Prishtina is gone, public squaresare neglected, the infrastructure is totally over-whelmed, and almost everywhere there are blatantsafety violations, such as blocked or missing emer-gency exits or insuffi cient, overburdened structures.Load-bearing walls have been removed in orderto enlarge rooms, single-family houses have beenerected on the roofs of apartment buildings fromthe Socialist era. Th ere are massive social confl ictscaused by neighbors having blocked each other’s en-trances, or even raising new buildings a step furtherfrom a neighbour’s living room window. Prishtina has serious problems in terms of safety for both peo-ple and buildings; it presents tremendous social is-sues, and a lack of basic infrastructure and services.So, anyone willing to know why planning is neces-sary and sensible should visit Prishtina right away.

Mai mult decât proiectare urbană: planifi -care comunitară și model strategic.

Archis Interventions și arhitecți șiurbaniști kosovari au început colaborarea în Prishtina în 2005 prin înfi ințarea unei organi-zații nonguvernamentale locale. Au colaboratHackenbroich Architekten (Berlin) și Co-PLAN(Tirana). Conceptul juridic și studiul dezvoltării viitoare a orașului au fost elaborate în colaborare cumunicipalitatea din Prishtina.

Odată ce intervenția KFOR condusă de NATO a încheiat războiul dintre armata sârbă și armata de eliberare kosovară-albaneză în 1999, Prishtina a cunoscut o explozie în construcții. Majoritatea populației, constituită din albanezi din Kosovo, a început imediat să ridice locuințe urgent necesare,în timp ce, simultan, piața imobiliară a devenit unuldin cele mai profi tabile domenii de afaceri. Cererea s-a intensifi cat când populația rurală a început să se îndrepte spre oraș, concomitent cu repatrierea refugiaților kosovari de către națiunile occidentale. În scurt timp, Prishtina și-a dublat populația. Ceicare nu au luat parte la explozia imobiliară au fost cei dezavantajați social care nu dețineau nici teren,nici bani, în timp ce minoritatea kosovarilor sârbi, întâlnind noua structură de putere, nu era, evident, interesată să investească în domeniu. Deși Prishtina nu a fost masiv afectată în timpul războiului, cam75% din structurile existente ale orașului au fost de-molate și, odată cu ele, o întreagă moștenire istorică. În plus, toată activitatea de construcție a fost ilegală, din cauza destrămării guvernului local: până în 2005, obținerea unei autorizații de construire, chiardacă se dorea așa ceva, era imposibilă.

Observați că toate acestea se petreceau subadministrația Națiunilor Unite (UNMIK, Misiunea Națiunilor Unite în Kosovo) care consideră că principala ei sarcină nu era atât reglementarea dezvoltării urbane, cât introducerea structuri-lor concentrate ale economiei de piață, nefi ind deci capabilă să stabilească standarde minime de construcție. Consecințele au fost grave: nu doar că vechea Prishtina a dispărut, dar piețele publice suntneglijate, infrastructura – total copleșită, și aproape pretutindeni există violări de securitate evidente, în timp ce, de exemplu, pereți de susținere au fost în-depărtați pentru a mări camerele, iar locuințe uni-familiale au fost ridicate pe acoperișurile clădirilor de cinci etaje din epoca socialistă. Nu cea din urmă difi cultate o reprezintă confl ictele sociale provocate de vecinii care și-au blocat reciproc intrările sau au ridicat noi clădiri doar la un pas de fereastra sufra-geriei vecinului. Pe scurt, Prishtina are probleme serioase în ce privește siguranța atât a cetățenilor, cât și a clădirilor; există probleme sociale care au rezultat din reconstrucția orașului și nevoi clare deinfrastructură și serviciile de bază. De aceea, oricine dorește să afl e de ce e necesar și rațional urbanismul ar trebui să viziteze Prishtina chiar acum.

31hh hehe

nd

ee

MM

Actions

The fi rst task in Prishtina was to analyze the case and then make it comprehensible. In order to do this, we run a workshop where selected situations were analyzed and sorted.

Various situations were explored and mapped inorder to make it clear how extensive the rebuildingof the city actually was. In parallel, we worked outan overall strategic concept based on a combinationof various strategies. Beside the urban-architecturalstrategy, this aff ected the communications, the sup-port from Archis network, the inclusion of diff erentinterest groups in a model project, and the supportof local institutions and organizations. Th ese paral-lel strategies were pursued from the start.

First of all, we had to communicate the infor-mation about the newly founded local NGO, thesituation analysis, and the strategic concept. Wewere able to do this in an international setting – inVolume 11 (Spring 2007), at several conferences, in2008 in “Prishtina is Everywhere. Turbo Urbanism:the Aftermath of a Crisis” publication by Kai Vöckler,and also in the itinerating “Balkonology” exhibition.

Th is instantly led to reports coming up in localmedia, which, in turn, resulted in a greater pub-lic interest. We were able to take advantage of thiswhen we run a student workshop, which became a public presentation during the town hall electionin December 2007. Th e future scenarios developedby students made it clear what would happen if the city were simply to continue to develop asbefore. Th is made such an impression on the new mayor of Prishtina, Dr. Isa Mustafa, that he ap-pointed the co-founder of Archis Interventions/Prishtina, Florina Jerliu, as his personal consult-ant on urban planning issues. Th e altered politicalsituation, along with the great interest in changeshown not only by the politicians responsible, butalso by a large portion of the population, made itpossible for us to further develop our concept, andsome of it has already been achieved. In 2009, forinstance, we worked together with city administra-tors and the building ministry to create a Manualon the Legalization of Structures Built withoutBuilding Permits, which served for legal actions.Furthermore, we worked out a preliminary conceptfor a architectural guidelines.

Besides this, it was clearly necessary not onlyto work on improving the existing situation, butalso to propose a future perspective for the city. Th e“Prishtina – Dynamic City” study, based on a work-shop, develops possible key themes and their spatialrelevance as a proposal for discussion of the futureof the city and its society. Planning needs visions –but not utopian dreams; such visions must be cou-pled with feasible key projects. A local urban initia-tive made of experts – such as Archis Interventionsin Prishtina – can play an important role, interven-ing in the process of urban development and estab-lishing a diff erent method of planning.

Acţiuni

P rima sarcină în Prishtina a constat în analizarea și înțelegerea situației. Pentru a face asta, am organizat un workshop încare au fost analizate și clasifi cate situații

reprezentative. Au fost explorate și cartate diferite situații, pentru a ilustra cât de extinsă e actualmen-te reconstrucția orașului. În paralel, am elaborat un concept strategic de ansamblu bazat pe o combinare a diferitelor strategii. Pe lângă strategia urbană șiarhitecturală, aceasta privea și comunicarea, spriji-nul rețelei Archis, includerea diferitelor grupuri deinterese într-un proiect model, sprijinul instituțiilor și organizațiilor locale. Aceste strategii paralele aufost urmărite de la bun început.

În primul rând, a fost necesară comunicarea informațiilor despre noua ONG înfi ințată, despreanalizarea situației și conceptul strategic. Am putut face acest lucru într-un cadru internațional – înVolume 11 (primăvara 2007), la mai multe conferin-țe, în publicarea în 2008 a volumului „Prishtina e pretutindeni. Turbo-urbanism: sfârșitul unei crize” (Kai Vöckler) și în expoziția itinerantă „Balcanology”.

Toate acestea au condus foarte rapid la rapoar-te apărute în media locală care, la rândul lor, au generat un interes public crescut. Am putut profi ta de aceasta când am organizat un workshop pentru studenți, care s-a transformat într-o prezentarepublică în timpul alegerilor pentru primărie dindecembrie 2007. Scenariile viitoare proiectate de studenți au indicat clar ce s-ar întâmpla dacă orașul ar continua să se dezvolte ca înainte. Aceasta a pro-dus o asemenea impresie asupra noului primar, dr. Isa Mustafa, încât l-a numit pe co-fondatorul Archis Interventions/Prishtina, Florina Jerliu, drept consul-tantul său personal în aspecte de urbanism. Situația politică diferită împreună cu interesul crescut pentru schimbare exprimat nu doar de politicienii responsabili, dar și de o mare parte a populației aufăcut posibilă dezvoltarea conceptului, astfel încât o parte a fost realizată. În 2009, de exemplu, am lucratîmpreună cu edilii și ministerul construcțiilor pen-tru a elabora un Manual de legalizare a structurilorconstruite fără autorizație, care a servit ca bază pen-tru acțiuni legale. Mai mult, am gândit un conceptpreliminar pentru reguli arhitecturale.

În afară de asta, era necesar nu doar să lucrămla îmbunătățirea situației existente, ci să și pro-punem o perspectivă viitoare pentru oraș. Studiul„Prishtina – orașul dinamic”, bazat pe un workshop, dezvoltă temele-cheie și relevanța lor spațială drept propunere pentru discuția viitorului orașului și societății. Urbanismul are nevoie de viziuni – dar nu de vise utopice; aceste viziuni trebuie cuplate cu proiecte fezabile. O inițiativă locală a unor experți – în acest caz, Archis Interventions în Prishtina – poate juca un rol important, intervenind în pro-cesul de dezvoltare urbană și stabilind o altfel demetodă de planifi care. Ar

hite

cţii

și u

rban

iștii

pot

dev

eni a

genţ

i ai s

chim

băAr

hite

cţii

și u

rban

iștii

pot

dev

eni a

genţ

i ai s

chim

bări

i.rc

hit

ects

an

d p

lan

ne

rs c

an

be

co

me

ag

en

ts o

f ch

an

gA

rch

ite

cts

an

d p

lan

ne

rs c

an

be

co

me

ag

en

ts o

f ch

an

ge

.

32de aceasta când am oe aceasta când am otudenți, care s-a trantudenți, care s-a tran

publică în timpul alegică în timpul aledecembrie 2007. Scenbrie 2007. Sctudenți au indicat cltudenți au indic

ar continua să se dezvr continua să se dezv

Actually, legalization proved much morediffi cult than it seemed after the fi rst steps. Townoffi cials can hardly be moved from their ‘slow mode’attitude and fragmental approach to the issue.Working against deadlines has been the weakestside of the Planning Department. Secondly, the‘technical issues’ of the process are not being pur-sued, even if the process of legalization – as prom-ised by the Mayor – has started.

Hence, while the revision of plans due soonafter the registration of illegal buildings (throughself-declaration) in early 2011 is not even beingconsidered by the Planning Department for themoment, while the Legalization Sector on the otherside continues the process of meeting the conditionsfor legalization based on the (technical) Manual,without knowing whether certain buildings oughtto comply with any of plans: the existing or therevised ones! In due time, this will eventually befollowed by legalization permits, in which case, thelegalization of illegal buildings in the areas coveredby regulatory plans, without previously revising thevery plans, shall violate the existing plans in legalterms. It will be the very innocent citizens whosehouses or neighbouring space were violated by ille-gal builders that may suff er for the second time theeff ects of complying with the law.

In order to avoid such a case, Archis Interventions/Prishtina plans a series of workshopswhere illegal buildings inspected so far are to bemapped in order to identify the level of violation foexisting regulatory plans and to provide concepts their revision and possible tools of mediation withneighbours who did not build wildly.

At a wider scale, we are working on more actions that might aff ect the public, as well as on a pos-sible model project, which would make it possibleto apply a new process to manage a certain agree-ment between various interest groups and our ownideas. What many representatives of internationaland local organizations thought was impossible in2005 is now coming to happen: the situation will beimproved for the general benefi t of the society. Towork out this, we needed architects and plannerswilling for a change and working on behalf on theircity: they can be seen as ‘change agents’.

A Strategy Concept

The strategy concept developed in 2006 com-bined diff erent approaches to achieve public awareness and convey a sensibility for envi-ronmental qualities and architectural values.

It addresses diff erent actors, local as well as interna-tional, and was designed to bridge the gap betweenthem. An key element was the combination of a communication strategy (including the productionof a TV show) with a support strategy (encouragingstudents), a participatory startegy (activation of localknowledge), a networking strategy (integration inthe Archis network) and last but not least an archi-tectural one (developing the manual and starting a model project).

De fapt, legalizarea s-a dovedit mult mai difi ci-lă decât părea după primii pași. Edilii orașului pot fi cu greu urniți din atitudinea de tip „mod lent”și din abordarea fragmentară a chestiunii. Lucrulconform termenelor a fost partea cea mai slabă a Departamentului de urbanism. În al doilea rând, „chestiunile tehnice” ale procesului nu au fost ur-mărite, chiar dacă procesul legalizării – așa cum a promis primarul – a demarat.

De aceea, în timp ce revizuirea planurilor curând după înregistrarea clădirilor ilegale (prin declarații proprii) la începutul anului 2011 nu a fost nici măcarluată în considerare de Departamentul de urbanism, Sectorul legalizare continua în schimb procesulde îndeplinire a condițiilor pentru legalizare pebaza manualului (tehnic), fără a ști dacă anumite clădiri trebuie să respecte oricare dintre planuri:cele existente sau cele revizuite! Vor urma în curând autorizațiile de legalizare, în care caz legalizarea clădirilor ilegale din zonele acoperite de planurileregulatorii vechi, fără a le revizui, va viola din punctde vedere juridic aceste planuri. Cetățenii nevinovați ale căror case sau spații învecinate au fost violate de constructorii ilegali vor suferi pentru a doua oară efectele respectării legii.

Pentru a evita o astfel de situație, Archis Interventions/Prishtina pregătește o serie de work-shop-uri în care clădirile ilegale inspectate până în acest moment să fi e cartate pentru a identifi ca nivelul de încălcare a planurilor regulatorii exis-tente. În urma acestor workshop-uri vor fi oferiteconcepte pentru revizuirea planurilor și posibile-le instrumente de mediere cu vecinii care nu au construit necontrolat.

La o scară mai largă, lucrăm la mai multe acțiunicare pot afecta publicul, precum și la un posibil proiect model, care ar face posibilă aplicarea unui nou proces de a ajunge la un acord între diferitele grupuri de interese și propriile noastre idei. Ceea cemulți reprezentanți din organizațiile internaționaleși locale credeau drept imposibil în 2005 a început să se întâmple: situația va fi îmbunătățită pentru benefi ciul general al societății. Pentru a realiza aceasta, am avut nevoie de arhitecți și urbaniști dornici de schimbare și care să lucreze pentru orașul lor: aceștia pot fi priviți drept „agenții schimbării”.

Un concept strategic

Conceptul strategic elaborat în 2006 a com-binat diferite abordări de conștientizare a publicului și de transmitere a sensibilitățiipentru calitățile ecologice și valorile arhi-

tecturale. Se adresează diverșilor actori locali, dar șiinternaționali și a fost gândit pentru a acoperi golul dintre aceștia. Un element-cheie a fost combinarea unei strategii de comunicare (inclusiv producerea unei emisiuni TV) cu o strategie de sprijin (încuraja-rea studenților), cu o strategie de participare (acti-varea cunoștințelor locale), una de grup (integrarea rețelei Archis) și, nu în ultimul rând, una arhitec-turală (elaborarea unui manual și inițierea unuiproiect model).

33fororfor

h

The Legalization

The fi rst step in developing an implemen-tation strategy was a workshop, in whichexperts were brought together to develop a “Manual” stating the principles (the secu-

rity, infrastructural networks and social aspectsetc.), needed to improve the present situation. Th e“Manual” was designed in cooperation with interna-tional and local experts, including representatives of the Municipality, the Institute for Spatial Planningof Kosovo, and other offi cial organizations.

A public debate on regulatory principles and the “Manual for legalization of structures built with-out a construction permit” took place on July 2–3,2009 at Prishtina Municipality. Based on a strategicconcept presented in the Manual, the MunicipalAssembly passed a resolution for the legalisation tofollow the elections of a Mayor; the elections tookplace at the end of 2009. Th e legalisation processstarted in October 2010. Th e Manual available at:www.seenetwork.orgg

A public campaign designed by ArchisInterventions/Prishtina accompanies the process of regulating informal construction (incl. legalization

Legalizarea

P dezvoltarea unei strategii de e a fost un seminar în care adunat pentru a elabora unsă defi nească principiile (secu-

ritatea, rețelele de infrastructură și aspectele sociale) necesare pentru îmbunătățirea situației actuale. Manualul a fost redactat în colaborare cu experți locali și internaționali, inclusiv reprezentanți ai mu-nicipalității, Institutului pentru Planifi care Spațială din Kosovo și alte organizații ofi ciale.

S-a desfășurat o dezbatere publică asupra prin-cipiilor esențiale și a „Manualului de legalizare a structurilor construite fără autorizație” în 2–3 iulie2009 la Primăria Prishtina. Pe baza conceptului strategic prezentat în manual, consiliul municipala adoptat o rezoluție de legalizare care să urmezedupă alegerea primarului; alegerile au avut loc la sfârșitul anului 2009. Procesul de legalizare a înce-put în octombrie 2010. Manualul este disponibil la adresa: www.seenetwork.orgg

Procesul de reglementare a construcțiilor necon-trolate (inclusiv legalizarea clădirilor existente) este însoțit de o campanie publică concepută de Archis

→ SHOW TV ÎMPREUNĂ CU VISAR GECI, COFONDATORUL ARCHIS INTERVENTIONS/PRISHTINA

→ TV SHOW TOGETHER WITH VISAR GECI, CO-FOUNDEROF ARCHIS INTERVENTIONS/PRISHTINA

34PP rimul pas în drimul pas implementareimplementaexperții s-au aexperții s-aumanual care smanual care s

itatea, rețelele de infitatea, rețelele de in

#3

of existing buildings), which started in October2010. Beside public presentations and reports in dferent media, an 8-part TV series has been producein collaboration with Pixels Productions, PrishtinaVisar Geci, co-founder of Archis Interventions/Prishtina and a renowned TV star in Kosovo pro-duced the TV show in cooperation with Florina Jerliu and Kai Vöckler. A summary of the series wasscreened on July 16 by the KTV channel.

“Dynamic City”. Urban study

Prishtina’s future prospects and how planningmight best support them were the focus of an urban study developed in 2009. Localsneed to fi nd out their future prospects if a

Interventions/Prishtina, care a demarat în octombrie 2010. În afara prezentărilor publice și a rapoartelor din media, a fost produs un serial TV de 8 episoade, împreună cu Pixels Productions Prishtina. Visar Geci, co-fondator al Archis Interventions/Prishtina și cunoscut star de televiziune în Kosovo, a produs spectacolul TV în colaborare cu Florina Jerliu și Kai Vöckler. Un rezumat al serialului s-a difuzat pe 16 iulie la canalul KTV.VV

„Orașul dinamic”. Studiu urban

Perspectivele viitoare ale Prishtinei și modul în care urbanismul le poate sprijini cel mai bine au fost elementul central al studiului elaborat în 2009. Localnicii au nevoie să afl e

↑ → EXEMPLU DIN MANUAL.LEGALIZAREA LOCUINŢELOR DEPESTE 450 MP, DIN PUNCTUL DE VEDEREAL SIGURANŢEILA INCENDII ȘI CUTREMURE ȘIAL ASPECTELORSOCIALE

↑ → EXAMPLEFROM THE MANUAL. LEGALIYATION OF BUILDINGS ABOVE 450 SQM, FROM FIREOR EARTHQUAKE SECURITY OR FROM THE SOCIALS ASPECTS VIEWPOINT

€← TINERETUL E VIITORUL

TÂNĂRA NAŢIUNE ȘI SPAŢIILE ȘI CLĂDIRILE SALE SIMBOLICE DIN ORAȘUL-CENTRUSUNT COLOANA VERTEBRALĂ A DEZVOLTĂRII VIITOARE. TINERETUL E VIITORUL – INVESTIŢIA NAŢIUNII ȘI A ORAȘULUI ÎN DEZVOLTAREA CUNOȘTINŢELOR ÎN RÂNDUL CETĂŢENILORTINERI VA FI URMATĂ DE DEZVOLTAREA UNEI ECONOMII BAZATE PE CUNOAȘTERE

← THE YOUTH IS THE FUTURE

THE YOUNG NATION AND ITS HIGHLY SIGNIFICANT SYMBOLIC SPACES ANDBUILDINGS IN THE INNER CITY ARE THEBACKBONE OF THE FUTURE DEVELOPMENT.THE YOUTH IS THE FUTURE – THE INVESTMENTBY THE NATION AND THE CITY IN DEVELOPING KNOWLEDGE AMONG ITS YOUNG CITIZENSWILL BE FOLLOWED BY THE DEVELOPMENT OFA KNOWLEDGE BASED ECONOMY

35if-f-ededa.

realistic strategy taking the current situation into account is developed, and clearly establishesthe principles of viable future development. Th isis a strategic planning based both on a vision andon reliable information, and can therefore providea solid foundation for consensus and negotiations.Th e study developed a key concept by analyzingPrishtina’s potential as the capital of Kosovo, andidentifi ed knowledge and education as the keyfactors for future development. Th e study focusedon the latter’s spatial implications and formulatedsome major principles of future urbandevelopment.

care sunt perspectivele viitoare dacă o stra-tegie realistă va lua în considerare situația actuală și va stabili principiile dezvoltării viabile viitoare.Vorbim de o planifi care strategică bazată atât pe oviziune, cât și pe informații de încredere și care poa-te, prin urmare, reprezenta o bază solidă de consens și negocieri. Studiul a pornit de la un concept-cheiecare analizează potențialul Prishtinei în calitate de capitală a Kosovo și a identifi cat cunoașterea șieducația drept factorii vitali în dezvoltarea viitoare. Studiul s-a concentrat pe implicațiile spațiale ale celei din urmă și a formulat unele principii esențiale pentru viitoarea dezvoltare urbană.

ACEST PROIECT A FOST SPRIJINIT ÎNCĂ DINFAZA INIȚIALĂ DE FUNDAȚIA ERSTE.

THIS PROJECT HAS BEEN SUPPORTED FROM THE BEGINNING BY ERSTE FOUNDATION.

← UN NOU CENTRU COMUNITAR ÎN SPATELEMONUMENTULUI SKANDERBEG, CE VACOMBINA DIFERITE FUNCŢII ATRACTIVE PENTRU STUDENŢI, DAR ȘI ALŢI CETĂŢENI INTERESAŢI DE INFORMAŢII ȘI CULTURĂ

← A NEW COMMUNITY CENTRE BEHIND THESKANDERBEG MONUMENT, COMBINING DIFFERENT FUNCTIONS ATTRACTIVE TO STUDENTS AS OTHER CITIZENS INTERESTED IN INFORMATION AND CULTURE

36

#3

← UN CARTIER ÎN SPATELE CENTRULUITINERETULUI ȘI SPORTULUI

NOI FORME DE RECREARE GENEREAZĂ DEZVOLTAREA DE AFACERI MICI SAU DE ANVERGURĂ. INCUBATOARELE SPAŢIALESUNT CONCEPUTE SĂ ATRAGĂ TINERII PROFESIONIȘTI, OFERINDU-LE UN SPAŢIU CU COSTURI REDUSE. O ASEMENEA COMBINAŢIE A INCUBATOARELOR SPAŢIALE STIMULEAZĂ DEZVOLTAREA URBANĂ ȘI DEVINE CENTRUL REGENERĂRII URBANE ȘI AL VIITOAREI PROSPERITĂŢI ECONOMICE

← A DISTRICT BEHIND THE YOUTH AND SPORT CENTRE

NEW RECREATION TRIGGERS SMALL BUSINESSAND LARGER BUSINESS DEVELOPMENT.SPATIAL INCUBATORS ARE DESIGNED TO ATTRACT YOUNG PROFESSIONALS BYOFFERING A BUSINESS SPACE WITH ALOW COST. SUCH COMBINATION SPATIALINCUBATORS STIMULATE THE URBANDEVELOPMENT AND BECOME THE HUB OFAN URBAN REGENERATION AND FUTUREECONOMIC PROSPERITY

→ UN SPAŢIU PUBLIC ȘI DE AFACERI RECREATÎN SPATELE CENTRULUI TINERETULUI ȘISPORTULUI

→ A RECREATED PUBLIC SPACE ANDBUSINESS DISTRICT BEHIND THE YOUTH ANDSPORT CENTRE

37

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central BucureștiBucharest Central Integrated Urban Development Plan

From self-organization and a project without a commission to a public urban strategy

Bucharest is a semi-devastated city as a result of unfortunate decisions – some repeated assaults to the traditional urban fabric, a continuous negotiation of rules,

a development getting out of control and all kindsof imbalances.

To avoid a repetition of history and take thingsforward in a more balanced and benefi cial mannerfor the city inhabitants, the existence of an integrat-ing vision and coherent development strategies arenot only aesthetic and professional aspects, but alsoimmediately vital public concerns. An IntegratedUrban Development Plan (IUDP) makes such a toolwhich aims at economically, socially and culturallydeveloping an urban area according to its needs andpotential. Th e method consists in proposing a strat-egy and a set of projects that need to get through a standard validation procedure (the proposal turnsinto a strategy once the local administration ap-proves it further to having proceeded to publicconsultation as part of the process and having setpriorities for public investments while encouragingprivate ones).

Th e IUDP is an European instrument. Its applica-tion here is a truly special case as it actually startedas a proposal of a group of architecture offi ces,

De la auto-organizare și o propunere fărăcomandă la o strategie urbană publică

Bucureștiul este un oraș semidevastat ca urmare a unor decizii nefericite – agresiuni repetate asupra țesutului urban tradițional,continua negociere a regulilor, o dezvoltare

scăpată de sub control, dezechilibre de toate felurile.Pentru a nu repeta istoria și pentru a duce lucru-

rile înainte într-un mod mai echilibrat și benefi c pentru locuitorii orașului, viziunea integratoare și strategiile coerente de dezvoltare nu mai sunt doar aspecte estetice sau profesionale, ci de interes publicimediat și vital. Un Plan Integrat de DezvoltareUrbană (PIDU) este un astfel de instrument, care vizează dezvoltarea economică, socială și culturală a unei zone urbane în funcție de nevoile și potențialul acesteia. Metoda constă în propunerea unei strategii și a unui set de proiecte, care trec printr-o procedură standard de validare (propunerea devine strategie odată aprobată de administrația publică locală, după consumarea consultării publice ca parte integrantă a procesului, stabilind prioritățile de investiții publi-ce și încurajând investițiile private).

PIDU este un instrument european. Ceea ce transformă aplicarea sa aici într-un caz cu totulși cu totul special este faptul că el a pornit de la o propunere a unui grup de birouri de arhitectură, inițatorul fi ind Re-act Now Studio, condus de către

Text:Cosmina GoageaFoto / Photo:Ștefan Tuchilă 38 #3

a proposal initiated by Re-act Now Studio,headed by architect Mario Kuibuș. Ideas to be foundin the present plan were promoted by Mario Kuibușas soon as 2002, and the basic frame of the strat-egy appeared in 2010, within a collaboration withanother 12 architecture offi ces from Bucharest. Th eproject name was Trans Urban Bucharest, shortlyTUB, and relied on two essential and interconnected elements: a circular route for pedestrians and bikesin the central area and a number of “urban rooms”along it. Th e urban rooms are public spaces with a strong identity, clearly organized community placeswith some priority functions. In the following pe-riod, the project was further defi ned and developed,as well as promoted through publications, exhibi-tions and conferences, and a cooperation with theauthorities was started. Th e team (which suff eredsome changes) won in 2010 the competition for thecommissioning of the IUDP. Presently, the project is in the process of detailing, adaptation and approval.

Once Bucharest Central IUDP is approved, it willallow an intelligent public space intervention in thecity center at a faster rate to the benefi t of its resi-dents. Teodor Frolu (one of the project coordinators)is explaining how the strategy for the BucharestCentral seeks to turn meaningful the further devel-opment through introducing some European con-cepts: a systemic approach and a correct defi nitionof the city centre, an integrated urban regeneration,diversifi cation (spatial and functional), tinting, ac-cessibility (eco transport systems as alternatives toprivate cars), the quality of urban experience, inclusion, recovery (of city identity, good habits and locspecifi city), iconic spaces and public emotion.

Bucharest Central Integrated Urban Development Plan starts from identifying priori-ties which are also strategic principles of interven-tion consisting in: recovering identity, creatinga pedestrian and bicycle traffi c system, promot-ing public spaces, boosting competitiveness andrevitalizing business.

Th e recovery principle applies to a number of urban aspects from correctly sizing the historicalcenter (through reactivating and reconnecting somevarious nature sections of the central area) to regen-erating traditional neighborhoods that experiencediff erent stages of decay. Dambovita attractivenessas a river running through the city center could beregained via reconfi guring its banks and making a walking area, thus reducing the impact of car traffi cthat currently fl anks but also isolates the river fromthe city. Reconstruction of some bridges and routesof historical and commercial importance such asCalea Rahovei or Uranus will propose new impor-tant public spaces and reconnect the southern area of the historical center which had been disrupted by1980’s interventions.

Th e relationship with the car is re-thoughtwhile promoting alternative travel means includingpedestrian, bicycle and public transport – throughre-organizing some streets and prioritizing thesetypes of road transport on certain sections. Th ismeans that transit traffi c through central area istherefore removed. Meanwhile, alternatives are

arhitectul Mario Kuibuș. Idei ce se regăsesc în planul actual au fost argumentate de către MarioKuibuș încă din 2002, iar scheletul strategiei a apă-rut în 2007, în cadrul unei colaborări cu 12 birouri de arhitectură din București. Proiectul se numea TransUrban București, pe scurt TUB, și se baza pe două elemente esențiale și interdependente: un traseu circular pietonal și de bicicliști în zona centrală și un număr de camere urbane de-a lungul acestuia. Camerele urbane sunt spații publice cu identita-te puternică, locuri comunitare clar conturate cuactivități prioritare, defi nite într-un sistem delimi-tat. Au urmat defi nirea și dezvoltarea proiectului, expoziții, conferințe și publicații și o începere a unuiparteneriat cu autoritățile. Echipa (care a suferit în timp unele schimbări) a câștigat în 2010 concursul pentru atribuirea PIDU. În prezent, proiectul se afl ă în plin proces de detaliere, adaptare și avizare.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central București, odată aprobat, va permite intervenția inteligentă pe spațiul public din centrul orașuluiîntr-un ritm mai rapid în benefi ciul locuitorilor lui.Propunerea integrează elemente sociale, economice, de mediu, culturale și turistice, efi ciente per ansam-blu din toate aceste perspective. Teodor Frolu (unul dintre coordonatorii proiectului) explică modul în care PIDU Central urmărește să dea coerență dezvol-tării viitoare prin introducerea unor concepte eu-ropene: abordare sistemică a centrului și o defi nire corectă a lui, regenerare urbană integrată, diversifi -care (spațială și funcțională), nuanțare, accesibilitate(sisteme eco de transport alternative la automobilulprivat), calitatea experienței urbane, includere, recu-perare (a identității orașului, a bunelor obiceiuri, a specifi cului local), spații iconice, emoție publică.

PIDU Central București pornește de la identifi -carea unor priorități, care sunt totodată și principiistrategice de intervenție: recuperarea identității, crearea unui sistem de circulație pietonală și pentru bicicliști, valorizarea spațiilor publice, creșterea competitivității și dinamizarea afacerilor.

Principiul recuperării se aplică mai multor aspec-te urbane, de la dimensionarea corectă a centrului istoric (prin reactivarea și reconectarea unor zone cu caracter divers din zona centrală) la regenerarea cartierelor tradiționale afl ate în diferite stadii dedegradare. Recâștigarea atractivității Dâmboviței ca râu în centrul orașului se poate obține prin reconfi -gurarea cheiului și crearea unui spațiu de promena-dă, reducând impactul circulației auto ce fl anchează și izolează râul în acest moment de oraș. Refacerea unor poduri și a unor trasee importante istorice șicomerciale de tipul Calea Rahovei sau Uranus va propune noi spații publice importante și va recupla partea de sud a centrului istoric ruptă de intervenți-ile din anii ’80.

Relația cu automobilul este regândită, fi ind pro-movate moduri de deplasare alternative: pietonal, cu bicicleta, cu mijloacele de transport în comun – prin reorganizarea unor străzi și prioritizarea acestortipuri de transport pe anumite tronsoane. Acest lu-cru presupune eliminarea trafi cului de tranzit prin zona centrală și oferirea de alternative prin inelele mediane și centură, tratarea arterelor din centru ca

CONSULTANŢI STRATEGIE, ARHITECTURĂ ŞI URBANISM / STRATEGY, ARCHITECTURE & URBANISMCONSULTANTS:RE-ACT NOW STUDIO, SPACE SYNTAX, IGLOO ARHITECTURE, DSBA, ASTIL, MACARIE O'LOONEY ARCHITECTS, SOARE & YOKINA ARHITECŢIASOCIATI, REPUBLIC OF ARCHITECTS, STUDIOBASARCONSULTANŢI DE SPECIALITATE / SPECIALTY CONSULTANTS:MANAGEMENT FONDURI EUROPENE / EUROPEAN FUNDS MANAGEMENT: SYNERGETICS CORPORATIONTRAFIC / TRAFFIC: KXLCOMUNICARE / COMMUNICATION: DC COMMUNICATIONMEDIU / ENVIRONMENT: KVB ECONOMICPATRIMONIU – RESTAURARE / HERITAGE – RESTAURATION: POLARH DESIGN

39-oou-al

off ered by median and belt rings, treating central roads as local character streets, creatingintegrated medium-sized parking lots connected tomajor public transport nodes and network of arterialroads, giving priority to pedestrians and cyclists anddiversifying street profi les by a graded resizing tomatch the part it plays in the central street system.

A functional rethinking of some streets andsquares in the central area aims at creating publicspaces that act as places of social interaction andcommunity sites. A friendly dynamic public spaceturns much more attractive for residents, touristsand the business sector as a further area develop-ment catalyzer. Th e strategy also includes organiza-tion of international competitions to rehabilitatesome public key markets (Union Square, RevolutionSquare, University Square, George Cosbuc FlowerMarket, Romana Square, and Constitution Square)on a modern-principle basis.

Finally, a medium and long term strategicplan provides a predictability condition neededfor business development. Th e variety of fund-ing opportunities ranging from EU funds to

străzi cu caracter local, realizarea unui sistemintegrat de parcări de dimensiuni medii conecta-te la nodurile importante de transport în comunși la rețeaua de artere cu prioritate pentru pietoni și bicicliști; diversifi carea profi lului de stradă prinredimensionarea sa nuanțată în funcție de rolul pe care îl deține în sistemul central de străzi.

Regândirea funcțională a unor străzi și piețe dinzona centrală urmărește crearea de spații publice ca locuri de interacțiune socială și de spații ale comu-nității. Un spațiu public prietenos și dinamic creșteatractivitatea pentru locuitori, turiști și afaceri, fi ind un catalizator de dezvoltate ulterioară a zonei.Strategia prevede și organizarea de concursuri inter-naționale pentru reabilitarea pe principii moderne a unor piețe publice importante (Piața Unirii, Piața Revoluției, Piața Universității, Piața de Flori George Coșbuc, Piața Romană, Piața Constituției).

În fi ne, un plan strategic pe termen mediu șilung asigură condiția de predictibilitate necesară dezvoltării afacerilor; varietatea oportunităților de fi nanțare, de la fonduri europene la parteneriate public-private, poate asigura o folosire mai efi cientă

↑ CAMERE URBANE ↑ URBAN ROOMSFROM TOP TO BOTTOM:PROJECTSURBAN HERITAGE

BUSINESSENVIRONMENTSOCIALINFRASTRUCTURE

40

#3

public-private partnerships can provide a more effi cient use of the mayoralty budget so as toenhance people’s quality of life in the city whichin its turn will encourage further business andinvestment environments.

Bucharest Central Integrated Urban Development Plan proposes 39 projects (some of them being based on TUB concept). Th e list of in-terventions will be completed further to consulta-tions with the municipality, depending on invest-ment priorities and existing urban area policies.Th e 39 projects focus on various topics. Some of them (particularly those having a major impact interms of infrastructure and recovery of pedestrianfl ows in the central area) will be developed withinthe current team. However, international competi-tions are going to be organized for projects bearingan outstanding identitarian value and targetingreconfi guration of some major public spaces (e.g.the representative markets). In terms of setting outthe phases, the infrastructure projects might give a start, while newly created conditions would allow the onset of upcoming actions.

a bugetului primăriei pentru creșterea calității vieții în oraș, care va stimula, în continuare, la rân-dul său, mediul de business și investițiile.

PIDU Central București propune acum 39 de proiecte (unele dintre ele fi ind bazate pe conceptulTUB), lista intervențiilor urmând a fi defi nitivată după consultarea cu primăria, în funcție de priori-tățile de investiție și de politicile urbane existente.Cele 39 de proiecte sunt teme diverse, o parte dintre ele (cu precădere cele cu impact major din punctulde vedere al infrastructurii și al refacerii fl uxurilor pietonale în zona centrală) vor fi dezvoltate în cadrul echipei actuale; pentru proiectele importante prin valoarea lor identitară și care vizează reconfi gurarea unor spații publice majore (piețele reprezentative,de exemplu), vor fi organizate concursuri internați-onale. Ca etapizare, s-ar putea demara cu proiectelede infrastructură, noile condiții create permițând declanșarea acțiunilor următoare.

↑ PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ CENTRAL BUCUREȘTI. HARTA SINTETICĂ A MĂSURILOR DE INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ URBANĂ

↑ BUCHAREST CENTRALINTEGRATED URBANDEVELOPMENTPLAN. SYNTHETICMEASURES MAPFOR PUBLIC URBANINFRASTRUCTURE

FROM TOP TO BOTTOM:PUBLIC SPACES ON A TOURIST TOUR WITH PEDESTRIAN /BIKERS PRIORITYPUBLIC SPACES ON STREETS WITH

AN IMPROVEDPEDESTRIAN /BIKERS CHARACTERPARKINGBRIDGESRECONFIGURATIONOF PUBLIC SPACEAND URBAN

REGENERATIONPROJECT FOR CENTRAL AXES –COMPETITIONSRECONFIGURATIONOF ESSENTIALPUBLIC SQUARES BYCOMPETITIONS

WWW.CENTRALBUCURESTI.RO

41

#3

42

↓↓↓↓↓↓↓↓↓ DESEN DEDEDEDEDDDESSENSENSSEENEENE DEDEDEDEEEE DESEN DECAMILLE LAVAUD –IDEA, INFO-CENTERPENTRU CETĂŢENIEACTIVĂ ÎNTR-UNMAGAZIN IKEARECUPERAT

↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓ DRAWINGDDRDRDDDRD AAWIAAWAAWWWIWIW NGNNGNNGNGNNGDRAWING BY CAMILLE LAVAUD – IDEA, THE INFO-CENTER FOR ACTIVE CITIZENSHIP IN A RECLAIMED IKEA RETAIL STORE

43

STEALTH.unlimited is a practice based be-tween Rotterdam and Belgrade set up in 2000 by architects Ana Džokić and Marc Neelen. Th ey carry out on-site investigations

and interventions that often take the form of mini-mal spatial or conceptual “devices” for a commonspace to emerge. At the core of STEALTH is a belief in the possibility of collective imagination and creationof the city – in which architects can open up thisprocess for others.

In a time of global individualization and priva-tization of space it is essential to build an under-standing of the importance of common space – thespace we can potentially share. Such space is neitherprivate (belongs only to you) nor public (wheresomeone else, like city authorities for instance pro-vide it to anonymous citizens) – common space iscollective space that asks for personal engagement.By engaging yourself in it you declare to be part of a community, and invest your time and energy intosomething that is of your, but also of shared interest.

Th e range of recent projects by STEALTH present-ed here will take you along some of these “devices”and the contexts for which they were made.

Fruit and Energy Farms in a Public Square

In the end of 2006, artist and architects Marjetica Potrč and STEALTH have been commissioned by the National Public Art Council Sweden and Knivsta Municipality to do a complete redesign

of the Th unmanskolan’s outdoor environment.With its Fruit and an Energy Farms, the schoolyard

STEALTH.unlimited este un birou cu sediul între Rotterdam și Belgrad, inițiat în 2000 de arhitecții Ana Džokić și Marc Neelen. Aceștia derulează investigații și intervenții

la fața locului, care adeseori iau forma minimală a „instrumentelor” conceptuale pentru a genera un nou spațiu comun. La baza STEALTH se afl ă credința în posibilitatea imaginării și creării colective a orașului și că arhitecții pot deschide acest proces și celorlalți.

Într-o perioadă de individualizare globală și de privatizare a spațiului, este esențial să ajungem la o înțelegere asupra spațiului comun – spațiul pe care l-am putea împărtăși. Un asemenea spațiu nu este nici privat (să îți aparțină doar ție), nici public(când altcineva, de exemplu municipalitatea, îl oferă cetățenilor anonimi) – spațiul comun este un spațiu colectiv care necesită angajare personală. Angajându-te în el, te declari parte a comunității și investești din timpul și energia personale în ceva care este al tău, dar e și de interes comun. Gama pro-iectelor recente prezentate în continuare de STEALTHvorbește despre câteva dintre aceste „instrumente” și despre contextul în care au fost realizate.

Text: Ana Džokić, Marc Neelenfoto / Photo: STEALTH.unlimited, Marjetica Potrč, Andres Galeano, Maria Camila Vélez, Röda Sten

Fermele de fructe și energie din piața publică

L 2006, artista Marjetica Potrč șiarhitecții de la STEALTH au primit comanda din partea Consiliului de Artă Publică dinSuedia și a Primăriei Knivsta de a reproiecta

spațiul exterior de la Th unmanskolan. Cu Fermelede fructe și energie, curtea școlii expune procesele

↑ PLAN

4444Fermele de fructe și ermele de fructe ș

LLa sfârșitul lui 2a sfârșitul lui 2arhitecții de laarhitecții de

SS

#3

displays the processes of harvesting energy from the sun and the wind, through man-madetechnology and photosynthesis. What is more,the two farms point to a new balance between theurban and the rural – to the self-empowermentand self-sustainability of communities. Th e project,designed in collaboration with landscape architectIngalill Nahringbauer, has been made through anexchange with the school children and has beenjuried by them.

Th e schoolyard consists of two parts, the FruitFarm – with hands-on harvest of apples and pears,and the hi-tech Energy Farm – a hybrid systemconsisting of solar panelling and a wind turbinethat suffi es to light the schoolyard. Th e 12.5 meterstall wind turbine (a WES Tulipo) is licensed for use inurban areas to be safe and silent. It can generate a maximum output of 2.5 kW, although in the urbanarea of Knivsta it will generally produce a muchmore moderate outcome. Th e 6 solar panels producearound 1.2 kW. A large wooden deck connects theFruit Farm and the Energy Farm. Th e aim of thedesign is to provide students with an open spaceand an open structure to freely and inventivelyinterpret for playing, socializing, or relaxing. Dueto its central position, Th unmanskolan’s schoolyardalso off ers an important public space for gatheringsof the community. Th us the theatre, located at thecentre of the schoolyard, serves both students andKnivsta citizens.

Knivsta is a new municipality with many ambi-tions for the future and in search for its identity.Together, the Fruit Farm and the hi-tech EnergyFarm make a statement to the broader communityabout participation in harvesting, and caring forenergy resources. Nature and the city coexist simul-taneously, in a new way.

December 2006 – inauguration June 2008

Archiphoenix – Faculties for Architecture

On the invitation of the Netherlands Architecture Institute (NAi), STEALTH curat-ed together with Saskia van Stein the Dutch Pavilion at the 11th Venice Architecture

Biannual. Th eir response to the topic Out Th ere:Architecture Beyond Building was triggered by theburn-down of the Faculty of Architecture in Delft(on May 13, 2008). With Archiphoenix – Facultiesfor Architecture the Dutch Pavilion was turned intoa week-long stage for research, exploration and a debate platform involving over 70 participants andfocusing on faculties for architecture – in the senseof its multiple capacities, powers, capabilities – be-yond building.

While on the one hand global pressures – mas-sive population growth, economic instabilities, lim-its of the resources available, just to name a few –urge architects to radically reconsider their tools,products and models of working, a growing numberof practices already showcase possible directions.How could they be made to work – on a scale thatanswers the challenges ahead?

de captare a energiei solare și eoliene printehnologie artifi cială și fotosinteză. Mai mult, celedouă ferme indică un nou echilibru între urban și rural – către autoresponsabilizare și autosusținerea comunităților. Proiectul, conceput în colaborare cuarhitectul peisagist Ingalill Nahringbauer, a fostrealizat prin discuții cu elevii și jurizat de aceștia.

Curtea școlii are două părți – Ferma de fructe –unde se recoltează mere și pere – și Ferma hi-tech de energie – un sistem hibrid cu un panou solarși o turbină eoliană care ajung pentru iluminatulcurții. Turbina înaltă de 12.5 m (tip WES Tulipo) are licența în zone urbane pentru o utilizare sigură și silențioasă. Poate genera un maxim de 2.5 kW, deși în zona urbană Knivsta va avea în general unrezultat mult mai moderat. Cele șase panouri solareproduc cam 1.2 kW. O punte largă de lemn leagă Ferma de fructe de Ferma de energie. Scopul proiec-tului este să ofere elevilor un spațiu în aer liber și o structură deschisă pentru a interpreta liber și crea-tiv jocul, socializarea sau relaxarea. Datorită pozițieisale centrale, curtea Th unmanskolan oferă și un im-portant spațiu public pentru adunările comunității. Astfel, teatrul, plasat în centrul curții școlii, este destinat atât elevilor, cât și locuitorilor din Knivsta.

Knivsta este o primărie nouă cu multe ambițiipentru viitor și în căutarea propriei identități. Împreună, Ferma de fructe și Ferma de energieexprimă o declarație adresată comunității lărgitedespre participare în colectarea și îngrijirea resur-selor de energie. Natura și orașul coexistă simultan,în

inaugurare iunie 2008

Archiphoenix – Facultățile de Arhitectură

La invitația Institutului Olandez deArhitectură (NAI), STEALTH a fost curator, împreună cu Saskia van Stein, al pavilio-nului olandez de la Bienala de Arhitectură

din Veneția. Răspunsul lor la tema „Out Th ere:Architecture Beyond Building” („Acolo: Arhitectura dincolo de Construcții”) a fost generată de incendi-erea Facultății de Arhitectură din Delft (pe 13 mai 2008). Cu Archiphoenix – Facultățile de Arhitectură,pavilionul olandez s-a transformat timp de o săp-tămână într-o scenă pentru cercetare, explorareși într-o platformă de dezbatere implicând 70 departicipanți și concentrându-se pe facultățile dearhitectură – în sensul capacităților lor multiple, al forței și capabilităților – dincolo de construcție.

În timp ce, pe de o parte, presiunile globale –creșterea masivă a populației, instabilitățile econo-mice, limitele resurselor disponibile, ca să numimdoar câteva – stimulează arhitecții să-și reconsidere instrumentele, produsele și modelele de lucru, unnumăr crescând de practici indică deja direcții po-sibile. Cum pot fi făcute să funcționeze – la o scară care să răspundă provocărilor actuale?

Proiectul se concentrează pe cinci întrebăridespre viitorul profesiei de arhitectură: de cefacem – dincolo de simplitatea profi tabilă cătredurabilitate socială, ce facem – dincolo de artefact,

→ ȘASE PUBLICAŢIIARCHIPHOENIX, SCRISE, EDITATE ȘI PRODUSE ÎN PAVILION

→ SIX ARCHIPHOENIXPUBLICATIONS WRITTEN, EDITED AND PRODUCED ON-SITE

→ AMENAJAREMOBILĂ, ADĂPOSTINDDISCUŢII ȘI DIALOGURI, EDITARE ȘI PRODUCŢIE DE PUBLICAŢII, UN STUDIO NON-STOPDE EMISIE VIDEO (ZIUA 6)

→ CHANGEABLESET-UP HOSTING DISCUSSIONS AND DIALOGUES, EDITING AND BOOK PRODUCTION, A NON-STOP VIDEO BROADCAST STUDIO (DAY 6)

46despre participare în e participare îelor de energie. Natur de energie. Nntr-un mod nou.r-un mod nou.

decembrie 2006 –decembrie 2006 –

#3

Th e project focuses on fi ve questions to ad-dress the future of the architectural profession: whywe make – beyond the profi table simplicity intothe social sustainability, what we make – beyondthe artifact, how we work – beyond the singularinto the collaborative, for whom we make – beyondpower to empowerment, and fi nally what it takesto make (and un-make) – beyond the sustainable:challenging the fl ow of resources, materials andpeople. Th ese fi ve seemingly simple, yet essentialquestions, become serious issues for discussion if put to face challenges ahead. Th ey also became top-ics for six publications produced on-site with aneditorial team.

STEALTH, with Saskia van Stein, also made thespatial set-up for the pavilion, which changed ona daily basis to accommodate the line of activi-ties (a dinner, round tables, speed dates, lectures,workshop) and an on-site instantly edited videoand book production unit. While the pavilion hasbeen acting as a temporary “school”, the producedcontent aimed to become an imaginary curricu-lum for architecture beyond division on educationand practice. Th e results of this dense process havebeen turned into an exhibition remaining duringthe entire Biannual. All the discussions and the sixpublications are available at www.facultiesforarchi-tecture.orgg

May – September 2008, event and theexhibition 9 September – 23 November 2008

Cultural Development Node No. 1 – El Morro

The architectural extension of the cultural center at the foot of the former garbage dump in Moravia (one of the poorest neigh-bourhoods of Medellín, Colombia) is a test

case of decentralising cultural community develop-ment programs into a neighbourhood through tem-porary cheap structures. STEALTH was invited by the Cultural Development Center of Moravia (CDCM) and El Puente_lab to joined this exceptional project.

In 2004, under the guidance of mayor SergioFajardo, the Municipality of Medellín began anintegrated strategic plan to recover the neighbour-hood of Moravia, that by then reached an extremepopulation density, with 42,000 inhabitants, 15,000living on top of the de-activated garbage dump ElMorro. A signifi cant sign of the neighbourhood’srebirth is the initiation of the CDCM, built on request of the community. Th e centre opened in 2008, on a plot of land set free by the inhabitants of Moravia,and designed by a renowned Colombian architect,Rogelio Salmona. In the fi rst three years the CDCMhas served nearly 500.000 inhabitants.

Th e intense use of CDCM and the important role that it got in the life of the neighbourhood broughtthe necessity to extend it. Instead of waiting for the

cum lucrăm – dincolo de singular, spre cola-borativ, pentru cine facem – dincolo de putere, spre capabilizare, și, în fi nal, ce trebuie să facem (și să desfacem) – dincolo de durabil: provocarea fl uxu-lui resurselor, materialelor și oamenilor. Acestecinci întrebări aparent simple, dar esențiale ajung chestiuni serioase de discuție dacă privim provocă-rile din fața noastră. Ele au devenit și temele a șase publicații produse local de o echipă editorială.

STEALTH, împreună cu Saskia van Stein, a făcut șiaranjamentul spațial al pavilionului care se schim-ba zilnic pentru a se potrivi cu tipul activităților (o cină, mese rotunde, întâlniri rapide, prelegeri, seminar), un material video editat pe loc și o unitate tipografi că. În timp ce pavilionul funcționa drept„școală” temporară, conținutul produs urma să devină un curriculum imaginar pentru arhitectură dincolo de diviziunea dintre educație și practică.Rezultatele acestui proces dens au fost transpuseîntr-o expoziție de-a lungul întregii bienale. Toatediscuțiile și cele șase publicații sunt disponibile la www.facultiesforarchitecture.orgg

2008, eveniment și expoziție9 Septembrie – 23 noiembrie 2008

Nod de Dezvoltare Culturală nr.1 – El Morro

Extinderea arhitecturală a centrului cultu-ral de la piciorul fostei gropi de gunoi din Moravia (una din comunitățile cele mai sărace din Medellin, Columbia) este un

caz-test de descentralizare a programelor de dezvol-tare comunitară culturală în cadrul cartierului cu ajutorul unor structuri ieftine. STEALTH s-a alăturat acestui proiect excepțional la invitația Centruluide Dezvoltare Culturală din Moravia (CDCM) și ElPuente_lab.

În 2004, sub conducerea primarului Sergio Fajardo, municipalitatea din Medellin a începutun plan strategic integrat de reabilitare a zonei Moravia, care atinsese până atunci o densitate populațională extremă, de 42.000 locuitori din care 15.000 trăiau deasupra fostei gropi de gunoiEl Morro. Un semn marcant al renașterii zonei esteinițierea CDCM, construit la solicitarea comunității.Centrul s-a deschis în 2008, pe un teren liber allocalnicilor din Moravia, cu proiectul cunoscutu-lui arhitect columbian Rogelio Salmona. În pri-mii trei ani, CDCM a funcționat pentru aproape500.000 de locuitori.

Folosirea intensă a CDCM și rolul său important în viața comunității au adus nevoia de a-l extinde.

← AMENAJAREPRIMARĂ CU UNITĂŢI DE PRODUCŢIE INCLUSE – EDITARE, STUDIO DE DESIGN GRAFIC, STIVE DE HÂRTIE, EDITARE VIDEO, SCENĂ (ZIUA 1)

← START-UPSETTING WITH ENCLOSED PRODUCTION UNITS – BOOK EDITORIAL SPACE, GRAPHIC DESIGN STUDIO, STOCK OF PAPER, VIDEO EDITING, STAGE (DAY 1)

48Rezultatele acestui prtatele acestui pntr-o expoziție de-a l-o expoziție de-a

discuțiile și cele șase pcuțiile și cele șase www.facultiesforarchwww.facultiesforarch

Mai – septembrie Mai – septembrie 9 Septembrie – 23 ptembrie – 23

→ MATERIALERECUPERATE DIN ZONA SITULUI

→ LOCALLY RECLAIMED MATERIALS

location and fi nances for a ‘proper’ building to come together, the team adopted a more fl ex-ible approach by using cheaper means and startingwith a temporary space. El Morro garbage dumpwill be fenced off and environmentally sanitisedfor the next 25 years – a process that will have a large impact on the community, its economy andits future. Th erefore the intervention has beenpositioned right at the edge of the dump. Moravia is a quarter based on recycling economy – naturallythese, locally available reclaimed materials, havebeen adopted for the project. Th is inverts the designprocess, starting from the found materials that varyfrom day to day.

Principles for the search of possible materialswere set in a three-weeks workshop during August2010. Th e team proceeded to design three spatialunits: a reading space for children, an arts and craftsworkshop and a multifunctional terrace for events(like the neighbourhood kitchen of Cocineros deMoravia, cooking on Saturdays for over 150 chil-dren). A steel structure accommodates the recycledelements, including glass fridge doors or parts of a discarded bus (seats and windows). Th e body of the bus was used to build a public terrace. All wasrealised during the fi rst months of 2011, employingcraftsmen from the neighbourhood in the furnish-ing of the spaces. With its no-nonsense design, fl ex-ibility of use and its strong aesthetics, the CulturalDevelopment Node No.1 – El Morro is the fi rst spaceof its kind in the neighbourhood and in Medellín.

August 2010 – inauguration April 2011

(Dis)assembled

Is a project and an exhibition STEALTH developed for Röda Sten Konsthall in Gothenburg, Sweden, and its not-yet-planned surrounding. It lays out the possibility to take the making of the city as a

common eff ort into our hands – an exercise to ex-plore the potential of assembling and assembly. Th eproject relates to an on-going interest in the urbandevelopment of the contemporary city and respondsto the trend of citizens ‘participation’ in such devel-opment processes that is so present in Sweden, butwith so varied and often disputed results.

Röda Sten Konsthall, the former thermal plant,sits on a peculiar spot, next to the huge ÄlvsborgBridge over the Göta River, literally a few metersbeyond the edge of the urban development plan forGothenburg’s waterfront. Although featuring like a desolate fi eld, many have come to like this spot anduse it as a space to hang out along the waterside.With (Dis)assembled, Röda Sten and STEALTH took a lead to turn the area into a testing ground. For threemonths (June – August 2011), they created a possibil-ity for its users to physically transform the site.

Indoors, on the fl oor of Röda Sten’s main exhibi-tion space, people could fi nd a collection of materi-als and equipment to go ahead and give space to

În loc să aștepte un spațiu și bani pentru oclădire „corespunzătoare”, echipa a luat decizia uneiabordări mai fl exibile, folosind materiale ieftine și începând cu un loc temporar. Groapa El Morro e pe punctul de a fi îngrădită și igienizată pentru urmă-torii 25 de ani – un proces care va avea un mare im-pact asupra comunității, economiei și viitorului său.Prin urmare, locul intervenției a fost plasat chiar la marginea gropii. Moravia e un cartier bazat pe eco-nomia reciclării – fi resc, materiale locale disponibileau fost adoptate pentru proiect; o inversiune a pro-cesului de proiectare, care pornește de la materiale găsite, ce variază de la o zi la alta.

Principiile de găsire a materialelor posibile au fost stabilite într-un seminar de trei săptămâni,în august 2010. Echipa a elaborat proiectul pen-tru trei unități spațiale: o sală de lectură pentru copii, un atelier de artă și meșteșuguri și o terasă multifuncțională pentru evenimente (de exemplu,bucătăria de cartier a Cocineros de Moravia caregătesc sâmbăta pentru peste 150 copii). O structură de oțel serevește drept suport pentru elementele reciclate, inclusiv uși vitrate de frigider sau părți ale unor autobuze casate (scaune și ferestre). Corpulautobuzului a fost folosit pentru a construi terasa publică. Totul s-a realizat în primele luni din 2011,folosind meșteșugari din vecinătate pentru mobila-rea spațiilor. Prin proiectul său adecvat, fl exibilitatea utilizării și o estetică puternică, Nodul de DezvoltareCulturală nr.1 – El Morro este primul spațiu de acestfel din cartier și din Medellin.

augurare aprilie 2011

(Dez)asamblat

Reprezintă un proiect și o expoziție realiza-te de STEALTH pentru Röda Sten Konsthallîn Gothenburg, Suedia, și împrejurimea sa neamenajată încă. Proiectul conturează po-

sibilitatea pentru realizarea orașului ca un efort co-mun în mâinile noastre – un exercițiu de a explora potențialul asamblării și al ansamblului. Proiectul seleagă de un interes continuu în dezvoltarea urbană a orașului contemporan și răspunde curentului de„participare” a cetățenilor în asemenea procese dedezvoltare atât de prezent în Suedia, dar cu rezultate variate și adeseori disputate.

Röda Sten Konsthall, fosta centrală termică, e lo-calizată într-un loc aparte, chiar lângă imensul Pod Älvsborg peste râul Göta, practic la câțiva metri de marginea planului de dezvoltare urbană a frontuluifl uvial Gothenburg. Deși apare ca un câmp părăsit, multora le place locul și îl folosesc drept spațiu să hoinărească de-a lungul apei. Prin proiectul (Dez)asamblat, Röda Sten și STEALTH au declanșat trans-formarea zonei într-un teren experimental. Timp de trei luni (iunie-august 2011), ei au creat posibilitatea ca utilizatorii să transforme fi zic locul.

În interior, pe podeaua principalului spațiu de expoziție Röda Sten, oamenii au putut găsi o

50ulturală nr.1 – El Moulturală nr.1 – El M

el din cartier și din Ml din cartier și din Maugust 2010 – inaaugust 2010 – ina50Dez)asamblatDez)asamblat

↑ COPII DINCARTIER ÎN FAŢA NODULUI NR. 1

↑ KIDS FROM THE NEIGHBOURHOOD IN FRONT OF NODE NO. 1

↑ ↑ SPAŢIU PENTRU ATELIERE DE ARTĂ,STRUCTURĂ DINCONTAINERE

↑ ↑ ART WORKSHOP SPACE, BASEDON A CONTAINERSTRUCTURE

← LOCURI DE STAT DIN CONTAINEREPENTRU LICHIDE

← SEATING FROM STORAGECONTAINERS FORLIQUIDS

their ideas – through direct, think-on and hands-on format. Stacks of wood, oil barrels, pilesof bags with soil and sand, rolls of grass, dozens of boxes with screws, hundreds of diff erent metal an-chors for woodwork, stacks of sheet wood in diff er-ent thickness, trees, tools and other stuff have beenplaced on the fl oor. One could also fi nd inspirationin a variety of examples of temporary and D-I-Yspatial interventions in other contexts. Finally, theassistance from building coaches has been provided,for those that get into action.

Th ree days before the exhibition “opening”, 10people gathered through an open call to discusswhat is necessary or desired for the site. At theopening, through the doors of Röda Sten they haveliterally taken the materials out to start making fi rstinterventions. In just one weekend this varied groupthat involved a few artists, architects, carpenters,teachers, skaters and kids, made a skate ramp, a graffi ti wall, an aqueduct, seating elements and a tree hut, in a way that suggests further connec-tion of these elements over time. From there, forthree months, diff erent groups and individualshave continued.

January – June 2011, exhibition and realisation11 June – 21 August 2011

colecție de materiale și echipamente cu caresă continue și să dea formă ideilor lor, printr-un format direct. Au fost amplasate pe podea grămezide lemn, butoaie de petrol, mormane cu pământ și nisip, rulouri de iarbă, zeci de cutii cu șuruburi, sute de diferite ancore de metal pentru lemn, grămezi de placaj de diferite grosimi, copaci, unelte și altelucruri. Inspirația se putea găsi și într-o mulțime de exemple de intervenții spațiale temporare și bricolajdin alte contexte. În fi nal, unii experți au oferit asistență celor care intră în acțiune.

La trei zile înaintea „dechiderii” expoziției, 10persoane s-au adunat la un apel deschis pentru a discuta ce e necesar sau de dorit pentru acest loc. La deschidere, prin ușile Röda Sten, ei au luat efectivmaterialele afară pentru a începe să facă primele intervenții. Într-un singur weekend, acest grupdivers care a inclus câțiva artiști, arhitecți, tâmplari, profesori, patinatori și copii a făcut o rampă de pati-naj, un perete cu graffi ti, un apeduct, elemente pen-tru ședere și o cabană, într-un mod care sugerează o conectare în timp a acestor elemente. Începândde-acolo, de-a lungul a trei luni, alte grupuri diferiteși persoane au continuat acțiunea.

ianuarie – iunie 2011, expoziție și realizare 11 iunie – 21 august 2011

↙ COLECŢIA DEMATERIALE DIN PRINCIPALUL SPAŢIU DE EXPUNERE

↙ COLLECTION OFMATERIALS – THE MAIN EXHIBITION SPACE

↓ RÖDA STEN ȘIÎMPREJURIMILE ÎNCĂ NEAMENAJATE

↓ RÖDASTEN AND ITS NOT-YET-PLANNED SURROUNDING

↓ ↓ MATERIALELESUNT DUSE AFARĂ PENTRU ÎNCEPEREA INTERVENŢIILOR

↓ ↓ MATERIALSARE TAKEN OUT – TO START MAKING FIRST OUTDOORS INTERVENTIONS

↓ INTERVENŢII (SĂPTĂMÂNILE URMĂTOARE) ↓ INTERVENTIONS (FOLLOWING WEEKS)

Once Upon a Future

Is an imaginary fast-forward to a possible Bordeaux in 2030 – the year in which the city desires to reach the magic number of one million inhabitants. Th is work of social fi ction, made in

the format of a novel and exhibition, starts from thequestion – how would the future look if citizen’s col-lective capacity would grow and become Bordeaux’smain driving force? Curated by STEALTH.unlimitedand Emil Jurcan, and made in collaboration withArchitecture Center arc en rêve, Once Upon a Futurefeatures contributions by writer and philosopherBruce Bégout and a number of graphic and comicartists. It has been produced for the biannual Evento2011 directed by the artist Michelangelo Pistoletto,under the motto “art for an urban re-evolution”.

Today, in the context of a lasting “fi nancial” crisisthat increasingly calls into question many aspectsof our society, it is vital to discuss diff erent futures,alternative paths, and solutions. On the other hand,previous experiences show us that it is not pos-sible to materialize a utopian society in space fi rst,and then implement new ways of living in it; quitethe opposite, in fact. Still, it is possible to imaginea future for our cities based on a diff erent kind of

A fost odată în viitor

Este un pe repede-înainte imaginar cătreun Bordeaux al anului 2030 – anul în careorașul dorește să atingă numărul magicde un milion de locuitori. Această lucrare

de fi cțiune socială, în formatul unui roman și al unei expoziții, pornește de la întrebarea – cum ar arăta viitorul atunci când capacitatea colectivă a cetățenilor ar crește și ar deveni principala forță dinBordeaux? Avându-i curatori pe STEALTH.unlimited și Emil Jurcan, realizată în colaborare cu Centrul de Arhitectură arc en rêve, expoziția A fost odată înviitor prezintă contribuțiile scriitorului și fi losofului Bruce Bégout și ale mai multor artiști grafi ci și de benzi desenate; produsă pentru bianualul Evento 2011 regizat de artistul Michelangelo Pistoletto, submotto-ul „artă pentru o re-evoluție urbană”.

Astăzi, în contextul crizei „fi nanciare” caredurează și care pune sub semnul întrebării multeaspecte ale societății noastre, e vital să discutăm viitoruri diferite, căi și soluții alternative. Pe de altă parte, experiențele anterioare ne arată că nu e posi-bil să se materializeze mai întâi o societate utopică în spațiu și apoi să se implementeze noi feluri dea trăi în aceasta, ci dimpotrivă. Totuși, este posibil

↑ VEDERE AEXPOZIŢIEI, SPAŢIUL LES ABATTOIRS, BORDEAUX

↑ EXHIBITION VIEWAT LES ABATTOIRS, BORDEAUX

utopia, more pragmatic and less theoretical, more immanent and less transcendent: a hybridutopia, somewhere between desire and reality.

Inspired by meetings with present-day groups of active citizens from Bordeaux, Once Upon a Futureextrapolates how the motives, visions and commit-ments of citizens might prefi gure new ways to makethe city, by developing new forms of mutual solidar-ity and collective organization, beyond competitionand individualism. Such networks, like – housingcooperatives, artistic production collectives, elderlypeople associations, social centers, communitygardens, etc – have the potential to produce anotherform of life in the city, which is a precondition foranother form of urban landscape.

Using narrative and the comic genre, Once Upona Future expresses social, economic, philosophical,political and urbanistic thoughts outside of theirusual discourse, thus making them less specializedand more accessible.

January – October 2011, exhibition 6 October –18 December 2011

să ne imaginăm un viitor al orașelor noastre,bazat pe un tip diferit de utopie, mai pragmatic și mai puțin teoretic, mai imanent și mai puțintranscendent: o utopie hibridă, undeva între dorință și realitate.

Inspirat de întâlnirile cu grupurile actuale decetățeni activi din Bordeaux, A fost odată în viitorextrapolează felul în care motivele, viziunile și anga-jamentele cetățenilor pot prefi gura noi moduri de a face orașul, dezvoltând noi forme de solidaritate re-ciprocă și organizare colectivă, dincolo de competiție și individualism. Asemenea rețele, precum coopera-tivele de locuințe, grupurile de producție artistică, asociațiile celor vârstnici, centrele sociale, grădinilecomunitare etc., au potențialul de a produce o altă formă de viață în oraș, ceea ce e o precondiție a unei alte forme de peisaj urban.

Folosind narațiunea și genul benzii desena-te, A fost odată în viitor exprimă gânduri sociale,economice, fi losofi ce, politice și urbanistice în afara discursului lor obișnuit, făcându-le mai puțin speci-alizate și mai accesibile.

ianuarie – octombrie 2011, expoziție6 octombrie – 18 decembrie 2011

↑ PICTURĂ MURALĂDE SAINTE-MACHINE ȘI INVITAŢII SĂI – NUMĂRUL MAGIC DE 1.000.000 DE LOCUITORI AȘTEPTAŢI ÎN 2030

↑ WALL PAINTINGBY SAINTE-MACHINE & GUESTS – THEMAGIC NUMBER OF 1,000,000 INHABITANTS EXPECTED BY 2030

← DESEN DE DAVIDPRUDHOMME – MODELUL „5-5-5”,MODEL PENTRU O VIAŢĂ NOMADĂ DE 5 ZILE, 5 LUNI SAU5 ANI

← DRAWING BYDAVID PRUDHOMME – THE “5-5-5” MODEL,FOR NOMADIC LIVING OVER 5 DAYS, 5 MONTHS OR 5 YEARS

→ CAPITOLUL4 – NOI MIJLOACEDE PRODUCŢIE; CAPITOLUL 5 – UNDE TRĂIM?; CAPITOLUL 6 – CE VREM SĂ AVEM ÎN COMUN?

→ VIEW ONCHAPTER 4 – NEW MEANS OF PRODUCTION; CHAPTER 5 – WHERE WILL WE LIVE? ANDCHAPTER 6 – WHAT DO WE WANT TO HAVE IN COMMON?

54

#3

← DESEN DE SANDRINE REVEL –CLUSTER DEPRODUCŢIE TIP OPEN SOURCE; UN MODELEXPERIMENTALDE PRODUCŢIEECONOMICĂSUSTENABILĂ

← DRAWING BY SANDRINE REVEL –THE NEW OPENSOURCE PRODUCTION CLUSTER, FEATURINGAN EXPERIMENTALMODEL OFSUSTAINABLE ECONOMICPRODUCTION

↑ DESEN DEFRANÇOIS AYROLES – O STRUCTURĂ GOALĂ, DE TIP SCHELET, CE URMEAZĂ SĂ FIE UMPLUTĂ DE CĂTRE LOCUITORI

↑ DRAWING BYFRANÇOIS AYROLES – EMPTY, FLEXIBLE ‘SKELETON’STRUCTURE TO BE FILLED IN BYRESIDENTS

55

The Ark

Re-Act Architecture Offi ce’s thematic ap-proach has produced a multi-disciplinary space for creative industries and an agentfor change in a problematical area.

Twenty years after the collapse of the communistplanning system, Bucharest’s authorities have yet tocome up with a strategy for inner-city and sensitiveareas. Under such circumstances, developments aregenerally unstructured and chaotic, save for a few ‘alternative’ projects that make up for the lack of public programmes.

Th e rehabilitation of the former CommodityExchange, built in the late 19th century, is one suchproject. Th e building, once a symbol of the city’srapid modernization, has undergone several majorinternal renovations, the most extensive after a de-structive fi re in 1990. Th e building’s urban contexthas changed radically, too. Located in the southernpart of the historical centre, the building is in oneof the few areas to have survived the unprecedentedravages wrought by Ceausescu. But it is also close tothe dictator’s huge palace (now the seat of parlia-ment) and its megalomaniacal axis, and so almostcompletely segregated from the historical centreand the main traffi c arteries.

Reabilitarea fostei Burse de mărfuri dinBucurești a creat un spațiu multidiscipli-nar pentru industriile creative și un focar urban pentru o zonă cu probleme.

Text: Ștefan GhenciulescuFoto / Photo: Andrei Mărgulescu

După 20 de ani care au marcat prăbușirea sistemului totalitar de planifi care, autoritățilebucureștene încă nu au o strategie pentru dezvolta-rea orașului, mai ales în ceea ce privește centrul sau zonele sensibile. În aceste condiții, dezvoltarea este strict spontană – și haotică, sau, foarte rar, rezul-tatul unor proiecte alternative care se substituiepractic programelor publice inexistente.

Acesta este cazul reabilitării pe care a suferit-o fosta Bursă de mărfuri (construită la sfârșitul seco-lului al XIX-lea). Această clădire, simbol la vremea sa al modernizării rapide a orașului, a suferit modifi -cări interioare importante între cele două războaie și în perioada comunistă, precum și un incendiuîn 1990. Contextul urban s-a modifi cat și el în modradical: amplasată la limita sudică a centrului isto-ric, zona este una din enclavele care au supraviețuitenormelor distrugeri ale epocii Ceaușescu. Clădirea se afl ă acum foarte aproape de palatul uriaș și deaxa megalomană aferentă, fi ind aproape complet segregată în raport cu centrul istoric și cu circulația importantă a orașului.

56 #3

RR

Most developers were put off by the derelict(but heritage-listed) building and the surrounding,rather deprived area, and it ended up being boughtby an association of two communication companies.Th e director of one of these companies, Teodor Frolu(who is an architect and a staunch supporter of mul-ti-disciplinary activities), recognized the building’shuge potential as a centre for creative industries anda breeding ground for local regeneration.

Accordingly, the design brief for Th e Ark Center had two major requirements: fi rstly, the creation of an environment that would inspire interaction –from communication, exchange of ideas to collabo-ration on common projects – among the occupants;secondly, to instil new drive into the neighbour-hood and contribute to (re)building an identityfor the area through a very public, accessible andlively space.

Starting from these requirements, the Re-ActArchitecture Offi ce delivered a building that cele-brates hybridization and forges a strong relationshipbetween the old building and the new intervention.

Clădirea devastată (însă protejată ca monu-ment istoric) și zona încremenită și cu probleme so-ciale considerabile au alungat dezvoltatorii standardși au permis achiziționarea sa de către o asociere a două fi rme de comunicare. Directorul uneia dintre ele, Teodor Frolu (arhitect și adept fervent al unoractivități multidisciplinare), a văzut potențialul imens al construcției pentru a servi drept centru deindustrii creative și focar pentru regenerarea zonei.

În consecință, tema pentru centrul Th e Ark a conținut două cerințe principale: în primul rând,crearea unui cadru care să stimuleze interacțiunea companiilor și organizațiilor găzduite, mergând dela comunicare, schimbul de idei și până la colabora-rea în proiecte comune; pe de altă parte, o activare a cartierului și contribuirea la (re)construirea unei identități, prin crearea unui spațiu cu caracter foarte public, accesibil și viu.

Pornind de la această temă, Re-Act Now Studio a realizat o operație care celebrează hibridizarea și o relație puternică între clădirea veche și interven-ția contemporană. Modifi cările în timp și mai ales

57

Several alterations during the building’s histo-ry and in particular the almost complete destructionof the interior by the 1990 fi re, were strong argu-ments against reconstruction of the original space.However, the almost complete remodelling of theinterior is an attempt to recapture lost coherence bycreating an organizational symmetry to match thatof the building envelope. Th e service and circulationzone thus becomes the new backbone, expressed bya Profi lit prism with translucent fi ber glass isolationslab echoing the existing protruding elements alongthe exterior of the building. In section, the buildingis divided into two distinct zones. Th e ground fl oorand basement house the most public area of thebuilding with fl exible spaces for circulation, exhibi-tions and public events, etc. In fact, the basementis a new element, introduced in order to generatesuffi cient space for the various functions.

Th e upper levels (including a skilfully added attic)have been laid out for sale or leasing to private par-ties. Public and private spaces are interwoven in a complex manner; while transparent partitions makefor ease of communication, it sometimes seems thatthe building is looking at itself since parts of theoriginal skin are visible from various points in theinterior. Th e fact that you can actually look into an-other offi ce is not just an architectural whim but a programmatic decision. Various spaces – a meetingroom, a ping-pong room, the terrace – are meant tobring the users of the building together.

incendiul din 1990 nu justifi cau o restaurarea interiorului, care ar fi însemnat de fapt o recon-strucție hazardată. Însă golirea cvasicompletă a interiorului încearcă într-un anumit sens refacerea unei coerențe pierdute, prin crearea unei simetrii care corespunde celei a anvelopantei. Un strat de servicii și circulații organizează ansamblul și se exprimă la exterior printr-un corp din profi lit cu izolație translucentădin fi bră de sticlă, care partici-pă la jocul de retrageri de pe întregul perimetru al clădirii originale. În secțiune, construcția se împarte în două zone distincte. Parterul și subsolul defi nesc partea cea mai publică a clădirii, cu spații fl exibi-le, dedicate nu doar circulației, ci și expozițiilor și instalațiilor, evenimentelor publice etc. De altfel,subsolul a fost introdus în urma reabilitării, pentru a se ajunge la suprafața critică, cea care să permită acțiuni de o anumită amploare.

Nivelurile superioare (inclusiv o mansardă câști-gată în mod abil) sunt dedicate companiilor proprie-tare sau chiriașe. Spațiile publice și cele private sunt țesute într-un mod complex, iar compartimentările transparente asigură comunicarea dintre ele; clă-direa pare uneori să privească la ea însăși, porțiuni ale pielii originare fi ind vizibile din multe punctedin interior. Faptul că dintr-un birou poți privi fără probleme în altul nu reprezintă o licență arhitec-turală, ci o voință programatică. Diferite locuri – osală de discuții, o cameră de ping pong, terasa – suntmenite să aducă împreună utilizatorii clădirii.

ince ul din 1

#3

Th e duality demanded by the brief ap-pears to be working well. Besides the two own-ers, the refurbished building is or has been usedby an architectural offi ce, a TV production com-pany, and the Bucharest International Center of Contemporary Art. Th e latter not only organizesexhibitions but also hosts artists-in-residence who,at the end of their stay, produce works of art forthe neighbourhood.

In fact, Th e Ark became an active centre even before its completion. For six years now, it hascontinuously organized architectural tours forneighbourhood children, weekend markets, socialprogrammes, rock concerts, open-air fi lm shows,meetings with local residents, urban projects forthe area and other parts of the city. Involving othermajor investors from the area and launching majorpublic activities still prove diffi cult; nevertheless, a tiny square in front of the building will be land-scaped with the participation of almost all the users.It is an ongoing project.

Amestecul dorit prin temă pare să funcționeze.În afară de cele două fi rme care dețin clădirea, au fo-losit sau mai folosesc acest loc, printre altele, un bi-rou de arhitectură și urbanism, o fi rmă de producție TV și Centrul Internațional de Artă Contemporană din București. Acesta din urmă organizează în afară de expoziții punctuale și rezidențe de artiști care, la fi nalul sejurului, produc opere pentru cartier.

De altfel, Th e Ark a reușit să fi e activ chiar înainte de terminare. De 6 ani încoace, programele orga-nizate împreună cu diferiți parteneri variază de la excursii de arhitectură prin cartier cu copii și alteprograme sociale, concerte rock, proiecții de fi lm în spațiu liber, întâlniri cu locuitorii la proiecte urba-nistice pentru zonă sau alte părți din oraș și multe altele. Ce-i drept, aducerea împreună și a celorlalți investitori din zonă și declanșarea unor operații pu-blice importante încă nu au reușit. De curând, însă,s-a amenajat un minuscul scuar din fața clădirii,operație la care, într-un fel sau altul, au participat aproape toți utilizatorii. Așteptăm ce va urma.

INIȚIAT DE / INITIATED BY: DC COMMUNICATIONS, HEADVERTISINGCONCEPT TEMĂ / CONCEPT OF THEME: MARIO KUIBUȘ, TEODOR FROLUARHITECTURĂ / ARCHITECT: RE-ACT ARCHITECTURE OFFICEECHIPĂ DE PROIECT/ PROJECT TEAM: MARIO KUIBUȘ,ROXANA DUMITRIU, IRINA PLESNILĂ, CRISTINA CHIVU, ELENA TOADER, IOAN MARCEAN, ADELA TOMA, VALENTIN VARLANADRESĂ / ADDRESS: CALEA RAHOVEI 196 A, BUCHAREST

WWW.RE-ACT.RO, WWW.THEARK.RO

Depășirea prezentuluiOutrunning the Present

Text:Samu Szeremey

← ATELIER ARCHITECTS: PROIECT DE CONCURS, EVOLO 2011: RURALSCRAPER – ZGÂRIE-NORI RURAL

← ATELIERARCHITECTS: EVOLO2011 COMPETITIONENTRY: RURALSCRAPER – THE RURAL SKYSCRAPER

#360

Recent years have not been easy on youngdesigners in Hungary. Education, the profes-sional environment and employment orbusiness opportunities have all proved below

average in architecture even before the crisis. Onecould say, the generation under 40 is a lost one: theyspent most of the last decade working in mid-careerprofessionals’ offi ces without proper employmentand securities and without much chance to advanceto higher positions from those mainly resortingto their skills at digital draughting. When form-ing their own businesses, the extreme competitionand lack of diff erent models led most to follow thesame business models – and only few managed tobuild up a body of knowledge and experience thatcould be passed on as something with a signifi -cantly wider reach or higher ambitions from that of their predecessors.

After 2008, though, a silent collapse is unfoldingbefore us: almost 1000 students graduate annuallywhile the number of registered architects is stillexceedingly high in a market which has lost almostall of its capital. Th is amounts to a steadily ris-ing abandonment of careers already at their initialstages, right now around an estimated 30%. Futureprospects are not too promising either as both themarket and professional discourses lack transpar-ency and openness for change.

All this however leads to a growing sense of en-trepreneurial thinking among young architects whneed to change visions about the careers they mighhave. After a period when several associations werelooking to represent issues perceived as a genera-tion’s, the calls for recognition are transforming tomore business-minded takes on the possibilitiesthe empty niches of the market and the profes-sion’s skillset might off er. Th us the expansion of therole of the designer is becoming a well-groundedconcept put to practice by a growing number of young professionals who look ahead and embraceinnovation in focus, working methods and businessmodels. Th is involves design-based practice but veryoften branches out to fundraising, product designand production design, communication and apply-ing the synthesizing, visualizing and managementskills of architects in a wide array of projects.

Th e following selection attempts to highlight some of the areas young architects are involved withas well as introduce a new generation for whom thecurrent world we live in is a starting point ratherthan a dead end.

U ltimii ani nu au fost ușori pentru tinerii de-signeri din Ungaria. Educația, mediul profe-sional, oportunitățile de muncă sau de afa-ceri s-au dovedit sub media din arhitectură

chiar și înaintea crizei. Se poate spune că generația sub 40 de ani e una pierdută: și-au petrecut ultimuldeceniu lucrând în birouri profesionale medii, fără forme de angajare și securitate corespunzătoare șifără mari șanse de a avansa în pozițiile mai înaltefață de cei care recurg cu precădere la abilitățile lor de desen digital. Atunci când și-au constituitpropriile fi rme, competiția extremă și lipsa diferi-telor modele i-au făcut pe cei mai mulți să urmeze aceleași modele de business – și doar câțiva au reușit să acumuleze cunoștințe și experiență care pot fi transmise drept ceva cu un impact semnifi cativ mai mare sau cu ambiții mai mari decât ce au realizatpredecesorii lor.

După 2008, totuși, un colaps tăcut se desfășoară în fața noastră: aproape 1.000 de studenți absolvă anual, în timp ce numărul arhitecților înregistrați este încă mult prea mare pentru o piață care și-a pierdut aproape întregul capital. Aceasta duce la un abandon în continuă creștere al carierelor în stadiu incipient, estimat actualmente la 30%. Perspectiveleviitoare nu sunt prea promițătoare, deoarece nici piața, nici discursurile profesionale nu dau dovadă de transparență și deschidere spre schimbare.

Toate acestea duc la un sentiment crescând algândirii antreprenoriale în rândul tinerilor arhi-tecți care trebuie să-și schimbe viziunea pe carepoate o aveau despre carieră. După o perioadă încare mai multe asociații au încercat să reprezinte aspectele percepute ca specifi ce generației, ape-lurile la recunoaștere se orientează spre o gândirede business, spre posibilitățile nișelor libere de pepiață și spre abilitățile pe care profesia le poate oferi. Astfel, expansiunea rolului proiectantului devineun concept bine înrădăcinat pus în practică de unnumăr crescând de tineri care privesc înainte șiîmbrățișează inovația în elementele centrale aleactivității, metode de lucru și modele de business. Aceasta implică o practică bazată pe proiectare, daradeseori deschisă spre strângerea de fonduri, desig-nul de produs și designul procesului de producere,comunicare și aplicarea capacităților de sinteză, vizualize și de management ale arhitecților într-o gamă largă de proiecte.

Următoarea selecție înceacă să sublinieze câteva din zonele în care tinerii arhitecți se implică, darși să introducă o nouă generație pentru care lumea în care trăim este un punct de plecare, mai degrabă decât o fundătură.

61hoo htht ee

RU

↓ PÉTERDEBRECZENI: RE:ONION, BURNING MAN FESTIVAL 2011

← DAVID SMILÓ:PORTRET DE / PORTRAIT BYSÁNDOR LILIENBERG(BEAMPHOTO)

→ POS1T1ON:MERLIN BAR &THEATER – AMENAJAREȘI BRANDING / INTERIOR AND BRANDING

↓ ZOA – DESIGN AND VISUALIZATION

→ PÉTER ROMVÁRI: V-FAB SHELF

↓ DÁNIEL KOVÁCS:ARTUR62

Péter Debreczeni¹ visualized the fate of theprofession in his diploma project which reo-pened a former photo emulsion factory tow-er as a museum and archive of Hungarian

architecture. Th us the tower which produced muchof the material that documented post war urbandevelopment and architecture became once againits container – a rather grim and ironic commentaryon the status of this period, but also a provocationto reassess and open the archives to learn from thepast. His most recent project, Re:Onion² was aninstallation at the 2011 Burning Man Festival whichinteracted with its visitors. Th e team used onlinecrowdsourcing to raise funds for the construction.

Debreczeni also works at Atelier Architects³, a fi rm that grew out of Új Irány⁴, the by now very infl uential landscape and architecture conglom-erate, all under 35. Th eir projects use architectureas a cultural phenomenon to connect users withnew layers of meanings in their environment. Onestrategy to investigate this fi eld is to do interna-tional competitions very frequently, with a steadilygrowing number of awards. Th eir interest in theoperational qualities of post industrial landscapesshows in projects envisioning urban agriculture(“Rural Scrapers”) in metropolises or in a proposalto develop Manhattan’s East River to a water-basedenvironment of recreation and entertainment.

Péter Romvári⁵, now working in Th omas Heatherwick’s studio is working in the parametricfi eld, both in design and fabrication. He was recipi-ent of the 2010 Moholy-Nagy Design Fellowshipwhere he developed the award-winning V-Fabproject,⁶ an online parametric platform which lets users design and produce customized shelves, blur-ring the lines between makers, consumers, artisansand mass production.

Dávid Smiló⁷ is currently director of Építész Szakkollégium⁸, an independent organizationfounded in 1996 as a supplementary educationplatform for architecture students. He sees designas a public role and investigates its potentials forthe professional and wider public through runninga radio show⁹, blogging¹⁰ and as a regular author at several magazines. Th e sense that designer skillswhich engage with public space are also skills to ne-gotiate public opinion are visible both in advocacy,where architects appear as contributors to commu-nity-based projects, and in critical practices whenthe understanding of complex urban processes helpsthem shed light on the conditions and political deci-sions aff ecting ordinary citizens and their spaces.

Dániel Kovács is the editor-in-chief of hg.hu¹¹,the most popular architecture and design portalin Hungary, an art historian turned architecturecritic and editor with a special interest in postwarmodernism. As a curator of KÉK Hungarian Centerfor Contemporary Architecture¹² he coordinatedthe Artur project¹³, an architecture tour applicationwhich won the 2010 World Summit Youth Award¹⁴. 

Péter Debreczeni¹ a vizualizat soarta profesiei în proiectul său de licență care a redeschisun fost turn de fabrică de emusii foto drept muzeu și arhivă a arhitecturii maghiare.

Astfel, turnul care a produs mult din materialul caredocumentează dezvoltarea și arhitectura urbană după război a redevenit recipientul său – un comen-tariu sever și ironic asupra statutului perioadei, darși o provocare de a reevalua și redeschide arhivele pentru a învăța din trecut. Proiectul său cel mai re-cent, Re:Onion², a fost o instalație la ediția din 2011 a festivalului Burning Man, care interacționa cu vi-zitatorii. Echipa a folosit resursele grupurilor online pentru a obține fonduri pentru construcție.

Debreczeni lucrează și la Architects Atelier³, ofi rmă care s-a născut din Új Irány⁴, un conglomeratde arhitectură și peisagism din ce în mai infl uent,ai cărui membri au toți sub 35 de ani. Proiectele lorfolosesc arhitectura ca fenomen cultural care conec-tează urilizatorii cu noile straturi de sensuri ale me-diului lor. Una din strategiile de investigare ale aces-tui teren sunt concursurile internaționale, cu un număr în creștere de premii. Interesul lor în calită-țile operaționale ale peisajelor post industriale este indicat de proiectele care vizează agricultura urbană („Rural Scrapers”) din metropole sau în propunerea de a dezvolta zona East River a Manhattanului dreptmediu acvatic de recreere și distracție.

Péter Romvári⁵, care lucrează în prezent în ate-lierul lui Th omas Heatherwick, lucrează pe terenul parametric, atât în design, cât și în fabricație. A be-nefi ciat în 2010 de o bursă de studiu la Moholy-NagyDesign Fellowship, unde a dezvoltat proiectul premiat V-Fab,⁶ o platformă parametrică online carepermite utilizatorilor să proiecteze și să producă raf-turi standardizate, estompând granița dintre produ-cători, consumatori, artizani și producția de masă.

Dávid Smiló⁷ este acum director al Építész Szakkollégium⁸, o organizație independentă fondată în 1996 ca platformă educațională suplimentară pentru studenții la arhitectură. El investighează potențialul designului ca act public, desfășurând o emisiune radio⁹, scriind pe blog¹⁰ și contribuind cu articole la mai multe publicații. Sentimentul că abilitățile designerului care vizează spațiul publicsunt și abilități de a negocia cu opinia publică apar atât în acțiunile de susținere, unde arhitecții suntcontribuitori pentru proiectele comunitare, dar și înpractica critică în care înțelegerea proceselor urbanecomplexe îi ajută să arunce lumină asupra condi-țiilor și deciziilor politice care afectează cetățeniiobișnuiți și spațiul lor.

Dániel Kovács este redactorul-șef al hg.hu¹¹,portalul cel mai popular de arhitectură și design din Ungaria. Este istoric de artă devenit critic dearhitectură și redactor interesat de modernismulpostbelic. În calitate de curator al Centrului MaghiarKÉK pentru Arhitectură Contemporană¹², a coordonat proiectul Artur¹³, o aplicație de arhitectură care a câștigat World Summit Youth Award 2010¹⁴.

63--

PP

Zoa¹⁵ is a group of architects, designers, programmers and musicians working in visualiza-tion. Th ey do work which inspires between inputand output phases, that is, during its developmentas much as in its results, and use collaborativemethods to produce visual impact in various media.Besides the studio they also teach image-relatedinformation design for architects from scriptwritingto production and presentation.

Pos1t1on¹⁶ is a studio active in visual brand-ing, design communication, interior and objectdesign. Th ey promote design-conscious thinkingand decisionmaking both at home and in businessthrough various media. Th eir projects are thus ex-panded by blogging, special events, themed partiesand networked collaboration.

Beamphoto¹⁷ is an architecture photo, visualiza-tion and design studio. Th eir backgrounds in archi-tecture and interest in large format photography,fashion photo and digital imaging allow for a verywide range of commissions. Th eir workshops explorethe potentials of mixing high and low tech, ana-logue and cutting edge technologies on the border-lands of design and visualization. Imaging, an oldtechnique used in documentation and representa-tion thus becomes a democratic tool for design.

Zoa¹⁵ este un grup de arhitecți, designeri, pro-gramatori și muzicieni care lucrează în vizualizare. Ei produc lucrări care se inspiră din etapele de inputși output, adică la fel de mult din cursul procesuluica și din rezultatele sale, folosind metode colabora-tive pentru a produce impact vizual în diferite tipuride media. În afara atelierului, predau și design in-formațional arhitecților, de la scenarii la producereși prezentare.

Pos1t1on¹⁶ este un birou activ în brandingul vi-zual, comunicarea de design, designul interior și deobiect. Ei promovează o gândire și o luare a decizii-lor focalizate pe design, atât acasă, cât și în business,prin diverse canale media. Proiectele lor sunt astfel extinse în blogging, evenimente speciale, petreceri tematice și rețele de colaborare

Beamphoto¹⁷ este un atelier de arhitectură, vizualizare și design foto. Experiența lor în arhitec-tură și interesul pentru fotografi a de format mare, fotografi a de modă și imaginea digitală le permit o gamă largă de comenzi. Seminariile lor explorează potențialul combinării de high și low tech, tehnolo-gii analoge și de ultimă oră, la granița dintre designși vizualizare. Imaginarea, o tehnică veche folosită în documentare și reprezentare, devine astfel un instrument democratic în design.

↑ BEAMPHOTO:WORKSHOP RAYPAINTING (PICTURĂ CU RAZEDE LUMINĂ)

↑ BEAMPHOTO:RAYPAINTING WORKSHOP

→ CONSTRUCŢIA LINIEI 4 DE METROU, BUDAPESTA, FOTO: SÁNDOR LILIENBERG (BEAMPHOTO)

→ METRO 4CONSTRUCTION, PHOTO BY SÁNDORLILIENBERG (BEAMPHOTO)

64

#3

¹ PÉTER DEBRECZENI’S PORTFOLIO. HTTP://WWW.THELOOP.COM.AU/LOLOKES/PORTFOLIO/ARCHITECT/BUDA,19.8.2011.² RE:ONION. HTTP://REONION.NET/, 19.8.2011.³ ATELIER ARCHITECTS.HTTP://WWW.ATELIERARCHITECTS.HU/, 19.8.2011.⁴ ÚJ IRÁNY GROUP. HTTP://WWW.UJIRANY.COM/, 19.8.2011.⁵ PÉTER ROMVÁRI’S PORTFOLIO.HTTP://ROMVARIPETER.BLOGSPOT.COM/, 19.8.2011.⁶ V-FAB: RAFTURI PERSONALIZATE / CUSTOMIZED SHELVES.HTTP://V-FAB.COM/, 19.8.2011.⁷ DÁVID SMILÓ’S PROFILE.HTTP://ESZAK.ORG.HU/ARCOK/SMILO-DAVID, 19.8.2011.⁸ THE HISTORY OF ÉPÍTÉSZ SZAKKOLLÉGIUM (IN HUNGARIAN). HTTP://ESZAK.ORG.HU/TORTENET, 19.8.2011.⁹ HETI BETON (WEEKLY CONCRETE), SHOW SĂPTĂMÂNAL DE RADIO LARADIO TILOS / WEEKLY RADIO SHOW AT RADIO TILOS.HTTP://HETIBETON.BLOG.HU/, 19.8.2011.¹⁰ FORRÁS BUDAPEST (SOURCE: BUDAPEST).HTTP://FORRASBP.FREEBLOG.HU/, 19.8.2011.¹¹ HG, REVISTĂ ONLINE DE DESIGN ȘI ARHITECTURĂ / ONLINEARCHITECTURE & DESIGN MAGAZINE. HTTP://HG.HU/, 19.8.2011.¹² KÉK HUNGARIAN CENTER FOR CONTEMPORARY ARCHITECTURE – CENTRUL CONTEMPORAN KÉK DE ARHITECTURĂ MAGHIARĂ.HTTP://KEK.ORG.HU/, 19.8.2011.¹³ TURURILE DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ ARTUR / ARTURCONTEMPORARY ARCHITECTURE TOURS. HTTP://ARTUR.ORG.HU/,19.8.2011.¹⁴ WORLD SUMMIT YOUTH AWARDS: CANDIDATURĂ / ENTRY. HTTP://WWW.YOUTHAWARD.ORG/WINNERS/ARTURORGHU-ONLINE-GUIDE-CONTEMPORARY-ARCHITECTURE, 19.8.2011.¹⁵ ZOA DESIGN AND VISUALIZATION. HTTP://ZOA.HU/, 19.8.2011.¹⁶ POS1T1ON LAB. HTTP://POS1T1ON.COM/, 19.8.2011.¹⁷ BEAMPHOTO. HTTP://BEAMPHOTO.HU/, 19.8.2011.

NAO

NAO is a collaborative and non-standardspatial practice based in New York City, attempting to make design responsible for life, to become a little bit better than it is at

the moment. NAO looks critically at the expectationof architecture meant to deliver services on its own.NAO collaborations span work with architects and artists in their earliest decades up to those in theirlatest ones. NAO is interested in reengaging ideas considered futuristic when emerged, and which fora certain reason did not have a chance to be eitherdeveloped, nor accepted or executed. NAO has identi-fi ed a couple of individuals whose work today can beseen as the future from the past.

A. Inhabiting Geometry / Anne Tyng

NAO’s most recent collaboration was with the90-year old woman architect Anne Tyng. She’s the architect mathematician who re-thought the inhabitation of structural ge-

ometry, both intimate and common. Her fascinatinggeometric work was neglected until the idea cameup for an exhibition of her work at the Institutefor Contemporary Art in Philadelphia in 2011. Th eart curators called Srdjan Jovanovic Weiss as theco-curator of the exhibition, and he translatedAnne Tyng’s ideas about this presentation. Th us the

NAO e un model colaborativ de practică neconvențională cu privire la amenaja-rea spațiului, cu sediul la New York, care încearcă să facă proiectarea responsabilă

față de viață, să devină ceva mai bun decât este înprezent. NAO privește critic așteptarea referitor la architectura văzută ca furnizor de servicii în sine. Colaborările NAO implică activități cu architecți și artiști în primii ani de muncă, până la cei care au oexperiență lungă de lucru. NAO e interesat de rean-gajarea ideilor considerate futuristice la momentulapariției lor și care, dintr-un motiv sau altul, nu auavut șansa să se dezvolte, să fi e acceptate sau aplica-te. NAO a identifi cat mai multe persoane, ale cărorlucrări de azi pot fi văzute viitorul venit din trecut.

A. Ocuparea geometriei / Anne Tyng

Cea mai recentă colaborare NAO a fost cu arhitecta Anne Tyng, care a împlinit 90 de ani. Tyng este un arhitect matematician care a regândit „ocuparea” geometriei struc-

turale, atât la nivel individual, cât și la cel general. Fascinantele ei lucrări geometrice au fost neglijatepână când a apărut ideea pentru o expoziție dedi-cată acestora la Institutul de Artă Contemporană din Philadelphia în 2011. Curatorii l-au solicitat pe Srdjan Jovanovic Weiss să fi e co-curator al expozi-ției, iar el a tradus ideile lui Anne Tyng despre

Text:Srdjan Jovanovic Weiss

YONA FRIEDMAN

66 #3

NN

installation at ICA Philadelphia – built largelyfrom Luan plywood – realizes the ambition of allAnne Tyng’s work: to inhabit geometry. Since the1950s, when she worked closely with Louis I. Kahnand independently pioneered habitable space-framearchitecture, Tyng has applied natural and numericsystems to built forms on all scales, from urbanplans to domestic spaces. Upon entering Tyng’sinstallation at ICA Philadelphia one literally walksinto the fi ve Platonic solids: a tetrahedron, a cube,an octahedron, an icosahedron, and a dodecahedron.Each is built to human scale and can be entered,explored, comprehended. For optimum eff ect, lookthrough these open structures at the massive spiralthat lifts from the wall and rotates towards the ceil-ing; this is how Tyng sees the world and derives herown built forms: through the symmetries, orders,and dynamic progressions by which one geometricalform becomes another.

B. Yona Friedman

The other recent collaboration of NAO waswith the visionary architect Yona Friedman for an installation at the Drawing Center in New York City in 2006. We visited Friedman

in his apartment in Paris in order to advise a verymundane exhibit of his original drawings. Aftersome time spent there we realized that no ordinaryideas could come out of his extraordinary space.Th us, after several hours of intense discussion, webrainstormed on creating something that Yona called the “spatial collage” to be re-constructed inthe gallery of the Drawing Center.

C. Lina Bo Bardi

The original, or the most inspiring case was the exhibition of Lina Bo Bardi’s Museum of Art Sao Paolo (MASP) designed and installedat the University of Columbia Graduate

School of Architecture in New York in 1999. Lina Bo Bardi’s original drawings were exhibited in theframework of arranged wood structures which re-sembled the red painted concrete structure of MASP.

Beyond these three research projects NAO pro-duced three major design projects:

această prezentare. Astfel, instalația de la IAC din Philadelphia – construită în principal din placaj Luan – atinge ambiția lui Tyng: să „ocupe” geome-tria. Începând cu anii ’50, când ea a lucrat strâns cu Louis I. Kahn și a reprezentat pionieratul indepen-dent în arhitectura locuibilă a spațiului-cadru, Tyng a aplicat sisteme naturale și numerice pentru a con-strui forme la diverse scări, de la planuri urbanistice la spații domestice. Până să descopere instalația luiTyng la IAC, vizitatorul trece pur și simplu prin celecinci solide platonice: tetraedrul, cubul, octaedrul, icosaedrul și dodecaedrul. Fiecare e construit la scară umană și poate fi abordat, explorat, înțeles.Pentru un efect optim, priviți aceste structuri des-chise de la spirala masivă care se ridică de la perete și se rotește către tavan; acesta e modul în care Tyng privește lumea și își găsește propriile forme constru-ite: prin simetrii, ordine și o progresie dinamică princare o formă geometrică devine alta.

B. Yona Friedman

Cealaltă recentă colaborare NAO a fost cuYona Fiedman, o arhitectă vizionară, cuinstalația sa de la Drawing Center din New York în 2006. Am vizitat-o pe Friedman în

apartamentul său din Paris pentru a face recoman-dări asupra unei expoziții obișnuite a lucrărilor sale originale. După câtva timp petrecut acolo, am reali-zat că nu pot apărea idei obișnuite din acest spațiu extraordinar. Astfel, după mai multe ore de discuție intensă, ne-am gândit cum să creăm ceva pe care Yona l-a numit „colaj spațial”, capabil să fi e recon-struit în galeria din Drawing Center.

C. Lina Bo Bardi

O riginalul, sau cel mai inspirat caz, a fost ex-poziția Linei Bo Bardi de la Muzeul de Artă din Sao Paulo (MASP), concepută și instalată la Facultatea de Arhitectură a Universității

Columbia din New York în 1999. Desenele origina-le ale Linei Bo Bardi au fost expuse în cadrul unorstructuri aranjate de lemn care semănau cu structu-ra de beton vopsită în roșu a MASP.

În afară de aceste proiecte de cercetare, NAO a produs trei proiecte principale de design:

ANNE TYNG

LINA BO BARDI

67

1. Villa 62 Ordos

Ordos 100 development will collect archi-tecture. NAO’s Villa 62 is designed to col-lect traces of extreme weather changes of the desert. Th e outside of the villa can

best be described as a continuous shelving system.Th e building’s skin is designed to collect chang-ing seasonal elements: snow, sand, rain, and moss.Th e motivation here is to challenge architectureoutside of the state of exception from the wild life,and to become a piece of found archeology. Villa 62is shaped like a contoured hilltop. Th e hills in InnerMongolia are usually shaped to collect and preserveground and water from dispersing into the desert.Similarly, Villa 62 is traversed by multiple paths andways of going up, down, or around. Rain water ispartially managed by the paths as the house blendsdown into a landscaped garden. Th ere are two mainpromenades (an exterior and an interior one) shap-ing its architecture. Th e fi rst is an ample and openpath along the landscaped areas all the way to thetop of the building. One can experience a housewithout entering it, be “inside” while being outside.Th e duplicitous shape of Villa 62 stems from theplay between its public and private areas, that is thetwo kinds of areas intertwined and playing off eachother. Because of its sculptural silhouette, it willbe recognizable in extreme weather and reducedlight conditions. Coal and milk are Ordos’s two mostimportant products. Wrapped in copper, Villa 62 willslowly change in color from orange to green, theneventually black, the color of coal, while the interiorwill remain milky white.

1. Vila 62 Ordos

O rdos 100 colecționează arhitectură. Vila 62NAO e concepută să colecționeze urme ale schimbărilor extreme ale vremii în deșert. Exteriorul vilei poate fi cel mai bine descris

drept un sistem de polițe. Învelitoarea clădirii este gândită să adune elementele anotimpurilor în schimbare: zăpada, nisipul, ploaia și mușchiul.Motivația în acest caz a fost de a provoca arhitectu-ra în afara stadiului de excepție al vieții naturale, pentru a deveni parte a arheologiei identifi cate. Vila 62 este conturată ca vârful unui deal. Dealurile dinMongolia interioară sunt de obicei formate pentru a colecta și păstra solul și apa să nu se disperseze în deșert. În mod similar, Vila 62 e traversată de căi multiple și de drumuri în sus, jos sau în jur. Apa de ploaie e parțial captată de alei, iar casa duce către ogrădină amenajată. Există două promenade princi-pale (una exerioară și una interioară) care modelea-ză arhitectura sa. Prima e o alee amplă și deschisă de-a lungul zonelor peisagistice până în vârful clă-dirii. Poți experimenta o casă fără să intri în ea, să fi i„înăuntru” în timp ce ești afară. Forma duplicitară a Vilei 62 pornește de la jocul dintre zonele publi-ce și private, deoarece există două tipuri de zone întrețesute și opuse una alteia. Datorită siluetei sale sculpturale, va fi recunoscută în condiții extreme de vreme și condiții reduse de lumină. Cărbunele și laptele sunt cele mai importante două produse Ordos. Învelită în cupru, Vila 62 își va schimba ușorculoarea de la portocaliu la verde, apoi negru, culoa-rea cărbunelui, în timp ce interiorul va rămâne alb.

VILLA 62 ORDOS

68i laptele sunt cele matele sunt cele mrdos. Învelită în cupos. Învelită în cup

uloarea de la portocaloarea de la portocea cărbunelui, în timea cărbunelui, în tim

#3

2. Crematorium Novi Sad

The objective in building this structure was to preserve its generic appearance. Very few details are left visible on the surface other than the brickwork and window pattern.

Th e sequence inside is a simple succession of roomsto be used during ceremonies. One restrainedskylight marks the place of gathering and a pointof farewell.

3. The Nursery Belgrade

The Nursery, a new planned settlement for 6,000 inhabitants, is located on a gentle slope facing Belgrade. Th e program com-prises the simple organization of residences

around ample public spaces defi ned by the exist-ing nursery areas. Th anks to pedestrian and bicycle“boulevards” throughout the settlement, a dis-tinct civic character is created, composed of parks,squares, playgrounds, and social destinations likethe school, the market and the kindergarten. Th eproject’s most distinctive feature is the use of verti-cal gardens merged with the architecture.

2. Crematoriul Novi Sad

Obiectivul în construirea acestei structuria fost păstrarea aparenței sale generice.Puține detalii sunt lăsate vizibile la supra-față, cu excepția cărămizilor și a vitrajului.

Secvența interioară este o simplă succesiune de camere care să fi e folosite în cursul ceremoniilor.Un iluminator de dimensiuni moderate marchează locul de adunare și punctul de rămas-bun.

3. Creșa Belgrade

C reșa, o nouă așezare pentru 6.000 de locui-tori, e plasată pe o pantă blândă cu fața spreBelgrad. Programul conține organizarea simplă a locuințelor în jurul unui spațiu

amplu defi nit de zonele actuale creșă. Mulțumită „bulevardelor” pietonale și rutelor pentru biciclete de pe parcursul așezării, s-a creat un caracter civic distinct, compus din parcuri, piețe, terenuri de joacă și destinații sociale cum ar fi școală, piață de legumeși grădiniță. Cea mai distinctivă trăsătură a fostfolosirea grădinilor verticale care se îmbină cu arhi-tectura.

WWW.THENAO.NET

CRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRERECRRCRECRECRECRECRECRECRERECRECRRERECRECRECRECRRCRERECRRCREMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATAMATMATMATMATMATMATMATMMATMATMAMATMATMATMAMATMATTATTMATMATAAMATMATATORIORIORIORIORIORIORIORIORIORIORRORORIORORIORIORIORORORIORIORIIORIORORIRIORIORORIORIORRIORRIORIOORIOROROOO UUL UL ULUL UL UL UL UL UL ULUL UL ULUL UL ULUL UL ULUL UL LUL ULULLUL UUL UL ULULULULLU NOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNONOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVOVVNOVNOVNOVNOVNOVNOOVNOVNOVNOVNOVNOVOVNOVNOVNOVOOVNOVNNOVNOVNNOVOVVVOVI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI S SII SSI SI SSI SSI SI SSS II SSSAD AD AD AD AD AD AD AD AD ADAD AD ADAD AD AD AD AD ADAD ADADAD ADAD ADAD ADAADADADAD ADDADAAD AAD / / ///// /////// // /////// ///// /////// CRECRECRECRECRECRECRECRECRECRCRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRECRCRECRECRERCRECRECRECRECRRERRRRECREERECRRECRECREERC ECRCR MAMATMAMAMATMATMATMATMATMATMATMATMATMMAMATMATMATMATMATMATMATMATMATMATMAMAMATMATTMATMAMATMATMAMATATMMAATMM ORIORIORORIORORIORIORIORIORIORIORIRORIORORIORIORIORIORORORORORORORIORORIORIRORRRIORORIORIORORRIRIORIORR UM UMUM UMUM UMUMUM UMUMUMUMMUM UMUMUM UMUM UMUMUMUMMUMUMUMUM UMUMUMUMUMUMUMUMUUUUMUUM NOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVNOVVNOVNOVNOVNOVNONOVNOVNOVNOVOOVNOVNONNOVONOVVVOVVNNOVN I SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SI SSSI SI SI SI SII SSSI SSI SI SSS SSSADADADADADADADADADADADADADADADADADADAADADADADADADADADADDADDAADA

CREȘA BELGRADE / THE NURSERY BELGRADE

69

Proiectul participativ pentru Peti ParkThe Participatory Project for Peti Park

Peti Park (“Fifth Park”) was the last in a stringof parks extending through a modernistcomplex comprising dwellings and publicfacilities, three kilometres from the city

centre of Belgrade. In 2002, a reconstruction planforesaw to accommodate a residential/offi ce/ garagespace of 4,000 sqm, which then grew to 6,000 sqm,in the park,. Th e construction start in 2005 metwith resistance from the residents of the nearbybuildings, who organized the defence of the park.After three years of self-organized struggle in vari-ous forms, including physical and media activities,the new mayor decided in 2008 to stop construc-tion and return the land to the residents. In late2009, the City Council ordered the Belgrade UrbanPlanning Institute to develop a new regulatory planthat would turn Peti Park into a green space again.Administrative slowness and a lack of resourcesmake Peti Park look today like a deserted battlefi eldwaiting for a better future.

From September 2009 to June 2010, in thecourse of regular master studies at the Faculty of Architecture of the University of Belgrade, groups of students worked on the preliminary project of a new

Peti Park („Parcul Cinci”) a fost ultimul dintr-o serie de parcuri exinse printr-uncomplex modernist care a cuprins locuințe și utilități publice, la trei kilometri de cen-

trul Belgradului. În 2002, un plan de reconstrucțieprevedea construcția unui spațiu de garaje/birouri/reședințe de 4.000 mp (care s-au transformat apoi în 6.000 mp). Începutul construcției, în 2005, a în-tâmpinat rezistența localnicilor din clădirile înveci-nate, care au organizat apărarea parcului. După trei ani de luptă organizată în diferite forme, inclusiv activități fi zice și media, noul primar a decis în 2008 să oprească construcția și să redea terenul local-nicilor. La sfârșitul lui 2009, Consiliul Municipal a comandat Institutului de Planifi care Urbană din Belgrad un plan regulator capabil să transforme dinnou locul într-un spațiu verde. Datorită încetineliiadministrative și a lipsei de resurse, Peti Park arată azi ca un teren de bătălie abandonat, așteptând vre-muri mai bune.

Text: Ivan KucinaFoto / Photo: Studio Peti Park, Facultatea de Arhitectură a Universității Belgrad / Faculty of Architecture University of Belgrade

Din septembrie 2009 până în iunie 2010, în cursul studiilor de licență de la Facultatea de Arhitectură a Universității Belgrad, grupuri destudenți au lucrat la un proiect preliminar al noului

70 #3

PP

Peti Park in the studio of Associate ProfessorIvan Kucina. Applying a special method of participa-tive design, they collaborated with the citizen com-munity that grew from the defence of the park.

Regardless of the realization possibilities, this participatory project has turned out to be an exem-plary model of protecting the public interest of thecitizens. Th e defended park became a symbol of theawakened civic consciousness and an indicator of the power of self-organization in the defence of thepublic interest.

Resistance and defence, although essential, are not suffi cient to achieve a just city development.Self-organization and the set-up of diff erent meth-ods of creating public spaces, in which the participa-tion of citizens is implied from the outset, becomeessential. Th us, Peti Park appears both as a concretespace (a neglected fi eld that should be renovatedaccording to the citizens’ wishes) and a refl ectionof the creative potential of a self-organized com-munity. Th is refl ection needs to be activated andarticulated in the design process.

Th e transition from a state of resistance to a stateof creation inevitably opens up numerous issues.Danger brings people together and reinforces thecommunity’s integrity, but diff erences and intol-erance resurface once the immediate thread haspassed. Moreover, resistance has a defi nite goal, butthe creative process leads into the unknown, andmost people do not like that. Th e unknown reduces

Peti Park în atelierul profesorului asociat Ivan Kucina. Aplicând o metodă specială de proiec-tare participativă, ei au colaborat cu comunitatea cetățenilor care s-a născut din apărarea parcului.

Indiferent de posibilitatea realizării proiectului, lucrul la programul participativ pentru Peti Parks-a dovedit a fi un model exemplar de protejare a interesului public al cetățenilor. Parcul apărat a devenit simbolul trezirii unei conștiințe civice și un indicator al puterii de auto-organizare în apărarea spațiului public.

Rezistența și apărarea, deși vitale, nu sunt sufi ci-ente pentru a obține o dezvoltare urbană echitabilă.Devin esențiale atât auto-organizarea, cât și stabi-lirea diferitelor metode de creare a spațiilor publice, în care participarea cetățenilor să fi e implicată dela bun început. Într-un astfel de cadru mental, Peti Park apare atât drept spațiu concret (un teren negli-jat care trebuie renovat conform dorințelor locuito-rilor) cât și drept o refl ectare a potențialului creatival comunității auto-organizate, o refl ectare care arenevoie să fi e activată și articulată într-un procesde proiectare.

Tranziția de la starea de rezistență la starea de creație duce inevitabil la o serie de probleme. Pericolul aduce oamenii laolaltă și întărește integri-tatea comunității, dar, când amenințarea imediată trece, reapar diferențele și intoleranța. Mai mult, în timp ce rezistența are un țel clar, procesul creativ duce spre necunoscut și multora nu le place asta.

71

Deoarece interesele personale domină, unii în-cearcă să-și impună conducerea, justifi când aceasta prin experiență sau meritul mai mare în apărare. Ambele sunt contrare spiritului unei comunități auto-organizate care e hotărâtă de dinamica schim-burilor sociale. Ierarhiile temporare se bazează pe forța inițiativelor specifi ce și acceptarea volunta-ră a celorlați de a lucra la realizare, dacă doresc.Platforma comună minimală e menținută prin acceptarea diferențelor și prin dorința de a-i asculta pe ceilalți. Atât timp cât nu există autopromovaresau excluziune, e posibil să se reconcilieze diferite interese pe baza discuției. Când oamenii ajung la consens, toată lumea câștigă câte ceva, dar nimeninu câștigă totul.

La începutul procesului de proiectare, s-auconstituit patru grupuri separate de lucru, pentru a determina mai multe opinii divergente. Grupurile s-au format din până la trei studenți și treizeci de cetățeni. Folosind chestionare special pregătite,studenții au adresat întrebări acestora, pentru a crea profi luri de grup. Chestionarele nu au privit viitorul conținut al parcului, ci încercau să afl e ce oamenii nu reușesc de obicei să formuleze sau să exprime: dorințe neîmplinite, motivații, activități și capi-tal simbolic. S-a reușit evitarea situației obișnuite în care cetățenii transmit ceva ce au văzut în altă parte drept viziunea lor personală. Profi lul grupu-lui format pe baza studiului nu constituie o sumă simplă de proprietăți ale celor chestionați, nicigândurile lor generale, nici cel mai mic numitor co-mun, ci mai degrabă o valoare complexă care poartă proprietățile vitale și adeseori contradictorii pe care interpretul le consideră importante pentru defi nirea elementelor proiectului.

Pornind de la cele patru profi luri de grup,studenții au făcut niște simulări care sugerauelementele proiectului, dar nu defi neau forme,

unity and creates diff erent opinions that endanger the survival of the community. Since per-sonal interests dominate, some try to impose theirleadership, justifying it either by greater expertiseor by greater merit in the defence. Both are contraryto the spirit of a self-organized community whichis determined by the dynamic of social exchange.Temporary hierarchies rely on the force of specifi cinitiatives and voluntary acceptance of others towork on their realization if they wish to do so. Aminimum of commons is maintained by the accept-ance of diff erences and a readiness to listen to oth-ers. As long as there is no self-promotion or exclu-sion, it is possible to reconcile diff erent interests bydiscussion. When people reach a consensus, every-body gains something, but nobody gains everything.

At the beginning of the design process, fourseparate working groups were formed to havemore divergent options available. Th e groups werecomposed of up to three students and thirty citi-zens. Using specially prepared questionnaires, thestudents questioned the citizens and created groupprofi les. Th e questionnaires were not about the fu-ture contents of the park, but rather tried to fi nd outwhat people cannot formulate or express: unfulfi lleddesires, motivations, activities and the symboliccapital. Th ey managed to avoid the common situ-ation in which citizens pass on something theyalready saw somewhere as their personal vision. Th einterpretation of the citizens’ answers becomes asimportant as the answers themselves. Th e groupprofi le formed pursuant to the survey does not con-stitute a simple sum of the properties of those ques-tioned, nor their general thoughts, nor their lowestcommon denominator, but rather a complex valuethat bears the most vital and often contradictoryproperties that the interpreter considers importantfor defi ning the elements of the project.

72mbele sunt contrarembele sunt contraruto-organizate care uto-organizate care urilor sociale. Ierarhr sociale. Ierarhrța inițiativelor speinițiativelor sp

ă a celorlați de a lucrcelorlați de alatforma comună mtforma comună m

#3

dimensiuni sau poziții fi nale. Astfel, lucrândîmpreună pentru o săptămână, studenții și cetățenii au refl ectat și propus, adăugat și respins, crescut și micșorat, mutat și fi xat elementele machetelor, creând contururile proiectului pe care studenții, fi -ind cei competenți profesional, l-au procesat și l-audefi nit după seminar.

Patru proiecte care au evoluat separat au fost prezentate tuturor cetățenilor pentru a exista o dezbatere publică și a se decide asupra elementelorcapabile să îi mulțumească pe toți. Aceste elementes-au combinat într-o propunere comună de design conceptual, care a fost transformată într-un desen la scară reală, pe sol. A urmat o altă dezbatere publică pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine avantajele și dezavantajele soluției oferite și să decidă asupra propunerii comune.

Rezultatele indică faptul că cetățenii pot cădea de acord asupra unei propuneri simple și durabile în care conținutul nu deviază prea mult de la ceea ce fusese distrus în parc. Acelea sunt elementelestandard ale spațiului public din zonele rezidențialeîn Belgrad: verdeață, teren de baschet, bănci înparc, spații de parcare de-a lungul străzilor, ilu-minat discret. Cetățenii nu se așteaptă ca parculsă iasă în evidență față de altele din oraș; trebu-ie să fi e convențional pentru a deveni o parte a vieții cotidiene, pentru a rezista adversităților și a supraviețui în viitor.

Procesul de design participativ transformă modul autocratic de creare și suținere a spațiului publicîntr-o platformă de discuție între instituții, cetățeni,investitori și experți. Producerea platformei de discuție este o poziție critică în cadrul structurii de generare a spațiilor publice. Participarea con-stant activă și bine gândită a cetățenilor în luarea deciziilor legate de sensul vieții lor de zi cu zi este un proces puternic care poate duce la o schimbare în ierarhia socială.

Într-un proces de design participativ, experții nu-și impun viziunile. Ei adoptă un rol nou: constru-iesc o platformă de discuție, o coordonează să ajungă la un consens și transpun consensul într-un proiect.Atunci când consensul e în pericol din cauza intere-selor personale, ei caută să păstreze calea discuției.Atât timp cât există posibilitatea consensului, există motiv pentru un spațiu public comun.

PARTICIPANȚI: STUDENȚII: ALEN SPAHIĆ, BOJANA KOVAČEVIČ, JELENA ČUPOVIĆ, MARKO FILIPOVIĆ, VEDRAN SPAIĆ, MARIJA GOGIĆ, MILENA MILADINOVIĆ, DAMJAN SREĆO, PREDRAG RADOJKOVIĆ, DEJAN SULIĆ,VLADIMIR ILIĆ; COORDONATORI: IVAN KUCINA, BRANKO BELAĆEVIĆ(ASISTENT); INIȚIATIVA PETI PARK + 70 CETĂȚENI.STUDIU SUSȚINUT DE VLADIMIR ĐORIĆ, DIRECTOR ADJUNCT ALDEPARTAMENTULUI MUNICIPAL ZVEZDARA ȘI REPREZENTANȚII INSTITUTULUI DE URBANISM DIN BELGRAD.PUBLICAT CA TEMA PROIECTULUI DE CERCETARE DE „DREPTUL LAORAȘ” (MARKO STOJANOVIĆ, VESNA STEFANOVIĆ, SRĐAN PRODANOVIĆ,DUBRAVKA SEKULIĆ, BRANKO BELAĆEVIĆ), INCLUSIV EXPOZIȚIA „LUPTA PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI” DIN BIBLIOTECA PUBLICĂ LIPOV LAD, ZONA CARE INCLUDE PETI PARK.PUBLICAT ÎN VOLUMUL WORLDWIDE ARCHITECTURE – THE NEXTGENERATION, UTET, MILANO, AUGUST 2010.

Based on four group profi les, students madefour working mock-ups that suggested the elementsof the project, but did not defi ne their fi nal shape,size or position. Th en, working together for oneweek, students and citizens refl ected and suggested,added and rejected, increased and decreased, movedand fi xed the elements of the models, creating thecontours of the project that the students, as moreprofessionally competent, processed and defi nedafter the workshop.

Four projects, which had evolved separately, were presented to all the citizens to have a public debateand decide upon the project elements that satisfi edthem all. Th ese elements were combined into a new joint proposal of the conceptual design, which wasthen turned into a life-sized drawing on the ground.It was followed by another public debate so that thecitizens could better comprehend the advantagesand shortcomings of the off ered solution and agreeon a joint proposal.

Th e work results have shown that citizens were able to agree on a simple and sustainable proposalwhich does not deviate too much from what was de-stroyed in the park. Th ose are standard public spaceelements in Belgrade’s residential areas: greenery,basketball court, park benches, parking spaces alongthe streets, discreet lighting. Citizens do not expecttheir park to stand out from similar parks in thecity; it must be conventional to become a part of everyday life, resisting adversities in order to survivin the future.

Th e participatory design process transforms theautocratic process of creating and managing publicspace into a platform for discussion between insti-tutions, citizens, investors and professionals. Th eproduction of a discussion platform is a critical posi-tion within the structure of public space production.Constantly active and well-considered participationof citizens in making decisions related to the senseof their everyday life is a powerful process that cancause a change in social hierarchy.

In a participatory design process, experts do not impose their visions. Th ey assume the new role of building a discussion platform, managing it to reacha consensus, and translate that consensus into a project. When the consensus is endangered by per-sonal interests, they seek to preserve the path of dis-cussion. As long as there is a possibility of consen-sus, there is a reason for a shared public space.

PARTICIPANTS: STUDENTS: ALEN SPAHIĆ, BOJANA KOVAČEVIČ, JELENA ČUPOVIĆ, MARKO FILIPOVIĆ, VEDRAN SPAIĆ, MARIJA GOGIĆ, MILENA MILADINOVIĆ, DAMJAN SREĆO, PREDRAG RADOJKOVIĆ, DEJAN SULIĆ, VLADIMIR ILIĆ; TUTORS: IVAN KUCINA, BRANKO BELAĆEVIĆ (ASSISTANT); THE PETI PARK CITIZENS’ INITIATIVE + 70 CITIZENS.STUDY SUPPORTED BY VLADIMIR ĐORIĆ, DEPUTY DIRECTOR OF ZVEZDARA MUNICIPAL DEVELOPMENT DEPARTMENT, AND BY THE REPRESENTATIVES OF THE URBAN PLANNING INSTITUTE OF THE CITY OF BELGRADE.PUBLISHED AS SUBJECT OF A RESEARCH PROJECT BY ‘THE RIGHTTO THE CITY’, (MARKO STOJANOVIĆ, VESNA STEFANOVIĆ, SRĐANPRODANOVIĆ, DUBRAVKA SEKULIĆ, BRANKO BELAĆEVIĆ), INCLUDING THE EXHIBITION ‘FIGHTING FOR EVERYDAY LIFE’ IN THE PUBLIC LIBRARY OF LIPOV LAD, THE CITY AREA THAT INCLUDES PETI PARK.PUBLISHED IN THE BOOK WORLDWIDE ARCHITECTURE – THE NEXT GENERATION, UTET, MILAN, AUGUST 2010.

73veve

c

Entuziasm molipsitor

Infectious Enthusiasm

Text:Assen Georgiev74 #3

Through their ideas and actions, the architectsfrom Transformatori crew reveal to society thepotential of improving the urban environment

Behind every initiative supported by con-scious people, there is a cause, a philoso-phy. It passes by as a thin red line in the Transformatori actions – intuitive and easy

to rationalize. Th is is what attracts the active youngpeople. Th e campaigns of the crew, taking place bynow, prove that the founders do not feel like waitingfor someone or something to change our urban en-vironment. Th eir message is accessible and inspira-tional: “Let’s change the area we live in, with littlemoney, more will and a lot of positive spirit”.

Th e fi rst time I learned about the actions of the group was after the painting of the ragged“Shinkov” bus stop. “Th e task was accomplishedwith personal eff orts and means and the supportof lots of friends, volunteers and even occasionalpassers-by” as said in the offi cial website of thecrew. Th e text goes like this: “Th is little initiative is a kind of demonstration of respect to the architectur-al inheritance”. Unplanned passers-by! Unplannedpassers-by. Th ink about that!

Th e second time I heard about a Transformatoriaction, I went and joined. After a whole day, spentwith organizers and volunteers, working on theproject TabloID, I realized that good ideas live a lifeof their own, they spread chaotically, but alwaysreach the people willing to join the completion.Th e architects founding the association proved thatthis is true in their own actions. In a society wherenegativism, infi delity and distrust act like offi ciallyaccepted as national characteristics, and every ini-tiative that claims to be directed to people, environ-ment and society degrades in an impudent robberyof hopes, dreams and lives.

Transformatori group claim that they are an as-sociation which works for the urban environment,architecture and design. Th eir prime goal is to setthe competition principle on diff erent levels. But it is like that being the most important thing in theiractivities be inspiring, highlighting the signifi cantand valuable elements in the urban environment.Th ey unite the thinking of young people and area model to those who have the will to change thearea they live in but do not have the impulse to doit. Th ey guide all of us to make it happen right here,right now.

Prin ideile și acţiunile lor, arhitecţii de la Transformatori revelează societăţii posibilita-tea de a activa mediul urban

În spatele fi ecărei inițiative sprijinite de oameni ÎÎconștienți există o cauză, o fi losofi e. Aceasta ÎÎstrăbate ca un fi r roșu subțire acțiunile gru-ÎÎpului Transformatori – intuitive și ușor deÎÎraționalizat. Aceasta e ceea ce-i atrage pe tineri. Campaniile grupului, care au avut loc deja, indică faptul că fondatorii nu vor să aștepte pe cineva sauceva pentru a schimba mediul nostru urban. Mesajul lor e accesibil și plin de inspirație: „Să schimbăm zona în care trăim, cu bani puțini, cu multă voință șimultă atitudine pozitivă”.

Prima oară când am afl at de acțiunile grupuluia fost după pictarea deplorabilei stații de autobuz „Shinkov”. „Sarcina a fost realizată cu eforturi perso-nale, mijloacele și sprijinul multor prieteni, volun-tari și chiar trecători ocazionali”, se spune pe pagina ofi cială a grupului. Textul continuă: „Această mică inițiativă e un fel de a demonstra respectul față de moștenirea arhitecturală”. Trecători ocazionali! Trecători ocazionali! Gândiți-vă la asta!

A doua oară când am afl at de o acțiune Transformatori, m-am dus și m-am alăturat aces-teia. După o zi întreagă petrecută cu organizatorii și voluntarii, lucrând la proiectul TabloID, am realizatcă ideile bune au o viață proprie, că se extind haotic, dar că ajung întotdeauna la oamenii dornici să se alăture procesului de împlinire. Arhitecții care au fondat asociația au dovedit prin acțiunile lor că acest lucru e adevărat. Într-o societate în care negativis-mul, infi delitatea și lipsa de încredere sunt accepta-te drept caracteristici naționale și în care fi ecare ini-țiativă pretinde că se adresează oamenilor, mediul și societatea decad într-o hoție insolentă a speranțelor, visurilor și vieților.

Grupul Transformatori susține că e o asociație care lucrează pentru mediul urban, arhitectură șidesign. Scopul prim al grupului e să stabilească principiul competiției la diverse niveluri. Dar celmai important lucru în activitățile lor e ceea ce in-spiră și subliniază lucrurile semnifi cative și valoroa-se din mediul urban. Ei unesc gândirea tinerilor și sunt un model pentru cei care au voința să schimbezona în care trăiesc, dar nu au impulsul să o facă.Ne ghidează pe toți ca asta să se întâmple chiar aici, chiar acum.

75t

y

Panoul invizibilThe Invisible Panel

Ihave walked for hundred times by the illumi-nated panel of the Tribunes, which are on the Northeastern shore of Pancharevo lake. I have passed during the day, in the night, at sunrise, in

sunny, rainy, snowy and foggy weather, in summer,in winter, in spring and in autumn. I have passsedby this panel even in my dreams, but have rarelynoticed it.

People often ignore the neglected and sadobjects, places and things in their surroundings.Maybe that is why I have been noticing only theheavy snow on the trees, the shining waves of thelake or the green slope of the forest. But that was allin the past.

One day this summer, while I was working hardin my offi ce, I came across the campaign for clean-ing the whole area around the old, neglected panel.Th en I remembered that the panel exists. I got angrywith me, because this idea did not come into mymind earlier and yet on the next day I took part inthis campaign.

Th e action is called TabloID and it is the workof the architects in Transformatori association.Th e project is divided to two parts – the aim of thefi rst stage, completed on the10th of September,was cleaning the area of the self-grown vegetationand waste, cultivating the soil and planting grass,

Am mers de sute de ori pe lângă panoul ilu-minat al tribunelor care se afl ă pe malul de nord-est al lacului Pancharevo. Am trecutîn timpul zilei, noaptea, la apus, pe vreme

însorită, ploioasă, zăpadă și ceață, vara, iarna, pri-măvara și toamna. Am trecut pe lângă panou chiar și în visele mele, dar rareori l-am observat.

Text: Assen GeorgievFoto / Photo: Transformatori

Oamenii adeseori ignoră obiectele neglijate șitriste, locurile și lucrurile din împrejurimile lor. Poate de aceea observam doar zăpada grea de pecopaci, valurile strălucitoare ale lacului sau panta verde a pădurii. Dar asta a fost odată.

Într-o zi din vara asta, în timp ce lucram intens la birou, am dat de campania de curățare a între-gii zone din jurul vechiului și neglijatului panou. Atunci mi-am amintit că acel panou există. M-amsupărat pe mine însumi, deoarece ideea nu-mi tre-cuse mai devreme prin cap, și chiar de-a doua zi am luat parte la campanie.

Acțiunea se numește TabloID și e o lucrare a arhitecților din asociația Transformatori. Proiectul are două părți – scopul celei dintâi, care a fost atins pe 20 septembrie, a constat în curățarea vegetației crescute și a resturilor, cultivarea solului și planta-rea gazonului, modelarea locurilor pentru odihnă și ședere, diferențierea zonelor pentru sport și parcare,

76 #3

IhA

modelling places for rest and sitting, diff eren-tiating areas for sport and parking, separating greenareas from the parking. 70 volunteers took part inthis action. Many home made spaghetti, cakes andother goodies were eaten, many coff ees and beerswere drunk and many smiles rose.

The fi rst stage transformed and human-ized the whole area. At the beginning, the sight was very unpleasant. Th e area was overgrown with wild vegetation and full of

rubbish – plastic cups, bottles, even lounges, sofasand whatever you can think of. After the 10th of September 2011, the parking is already surroundedby a stone wall, which stops the sliding of rubbleand sand from the overhanging steep slope. Th egreen area is cleaned and replanted and around itthere are several gabions used as car stoppers. Th ereare places to sit, stairs leading to the lake, badmin-ton playground and a nice atmosphere.

The second stage is yet to come. Th e idea is that, once the whole area is improved, the Panel will be transformed in a multifunc-tional stage /screen where a lot of cultural

and sports events can take part. Competitions, out-door movie screenings, public discussions, and whynot theatrical productions.

Soon after the fi nishing of the fi rst stage, therewas a warm autumn day. In the evening I went atthe Panel. Th is time I noticed its outline in the darkfrom far away. It stood there and was telling itsown story.

Th e Light Panel, a massive concrete device, isplaced in the area of “Th e Tribunes” built especiallyfor the world canoe kayak championship in 1977held in the “Pancharevo” lake. After the politicalchanges in 1989 the place turns down along withthe canoe kayak clubs on the territory of the lake.

However, “Th e Tribunes” continue to be a pre-ferred place for strolls, cross and biking as it is todaythough the infrastructure is very bad.

Th e Panel next to the “Tribunes” is located atabout 40–50 meters from the benches for the view-ers of the canoe kayak competitions that took placethere once. Th e panel height is several meters andhad a direct visibility from the seats before it.

Till now the space around was full of lush vegeta-tion. Now there is nice green grass, new places to sit,a parking, a badminton fi eld. Why don’t you comeand see it yourself ?

separarea zonelor verzi de parcare. 70 de voluntariau luat parte la acțiune. Multe spaghetti, prăjituri șialte bunătăți de casă au fost mâncate, multe cafele șiberi s-au băut și multe zâmbete au apărut.

P rima etapă a transformat și a umanizat în-treaga zonă. La început, priveliștea era foarte neplăcută. Zona era împânzită de vegetațiesălbatică și plină de gunoi – cești de plastic,

sticle, dar și canapele și tot ce vă puteți imagina. După 10 septembrie 2011, parcarea a fost înconjurată de un zid de piatră care oprește alunecarea restu-rilor și nisipului de pe panta abruptă. Zona verde e curățată și replantată, iar în jurul ei sunt amenajate gabioane folosite pe post de bariere pentru mașini. Există locuri în care să te așezi, scări care duc la lac, un teren de badminton și o atmosferă plăcută.

Adoua etapă urmează. Ideea este ca, odată îmbunătățită întreaga zonă, panoul să fi e transformat într-un ecran sau o scenă multifuncțională unde se pot desfășura

multe evenimente culturale și sportive. Competiții, proiecții de fi lme în aer liber, dezbateri publice și, de ce nu, producții teatrale.

Curând după ce-am terminat prima etapă, a fosto zi caldă de toamnă. Seara m-am dus la panou. De data asta, i-am observat conturul pe întuneric dedeparte. Stătea acolo și își spunea povestea.

Panoul de lumină, o instalație masivă de beton, e situat în zona Tribunelor construite special pentru campionatul de caiac canoe din 1977, ținut pe lacul Pancharevo. După schimbările politice din 1989, locul s-a degradat odată cu cluburile de caiac canoedin zona lacului.

Totuși, Tribunele au continuat să fi e un loc pre-ferat pentru plimbări, cros și ciclism ca și azi, deși infrastructura e foarte proastă.

Panoul de lângă Tribune e plasat cam la 40–50 mde băncile spectatorilor pentru concursurile caiaccanoe care au avut loc odată. Panoul are câțiva metri înălțime și o vizibilitate directă de la locurile din față.

Până acum, spațiul din jur a fost plin de vegetațieluxuriantă. Acum există un gazon frumos, noi locuride odihnă, parcare, terenul de badminton. De ce nuvii să vezi cu ochii tăi?

77k

sep

Tuning is both an industry and a hobby, in which an automobile is modifi ed in order to improve its performance, handling and appearance. Th at’s what Wikipediap

says to this topic. But can we refer this title alsoto architecture?

We, Transformatori association, and the Spanisharchitect Javier Pena tried to fi nd an answer to thisquestion during our workshop at the 2011 editionof Sofi a Architecture Week. We have chosen a darkpedestian underpass connecting the central park of Sofi a (Borisova Garden) to a small park in the resi-dential area of Iztok.

Th e topic was pretty simple: to improve a darkunderpass, where all the lights had been broken orstolen, which had neither stairs or ramps and alsohad a very limited height (only 210 cm). We wereplanning a 4-day workshop with a budget for a small but permanent intervention. Unfortunatelythe organizers were forced to cut the funding forall workshops, so we had to go for an one-day-on-ly-workshop with very limited materials. Our goaltherefore changed to a series of experiments withboth natural and artifi cial light. We built-up some“mirrors” out of cardboard and aluminum foil, westuck stripes of refl ecting tape to the front of the

Tunarea e atât o industrie, cât și un hobby prin care un automobil e modifi cat pentru a-i îmbunătăți performanța, manevrabi-litatea și aspectul. Asta indică Wikipediap

referitor la subiect. Dar putem lega acest titlu de arhitectură?

Text: Valeri GyurovFoto / Photo: Transformatori

Noi, asociația Transformatori, împreună cu arhi-tectul spaniol Javier Pena, am încercat să găsim răs-punsul la această întrebare în cursul workshop-ului de la ediția 2011 a Săptămânii Arhitecturii de la Sofi a. Am ales un pasaj pietonal întunecos care leagă parcul central al Sofi ei (Grădina Borisova) de un parcmic din zona rezidențială Iztok.

Subiectul a fost destul de simplu: să îmbunătă-țim un pasaj destul de întunecos în care toate be-curile fuseseră furate sau sparte, care nu avea scărisau rampe și suferea de o înălțime limitată (doar 210 cm). Plănuiam un workshop de patru zile, cu un buget pentru o intervenție mică, dar permanentă.Din păcate, organizatorii au fost forțați să taie din fondurile pentru toate seminariile, astfel încât am ajuns la un workshop de o zi și cu resurse foarte limitate. De aceea, scopul nostru s-a schimbat într-o serie de experimente atât cu lumina naturală, cât și cea artifi cială. Am construit câteva „oglinzi” dincarton și folie de aluminiu, am lipit fâșii de bandă

Tuning SOFIAUn workshop Transformatori & Javier Pena în cadrul Săptămânii Arhitecturii la Sofi a, 2011Tuning SOFIAWorkshop by Transformatori & Javier Pena at Sofi a Architecture Week 2011

78 #3

TT

stone pediment of the two underpass walls,and we marked two bicycle lines and a pedestrianpath in the tunnel that should help preventingtraffi c accidents.

Th e workshop ended with some nice experimentswith artifi cial light that we have taken (il)legallyfrom a billboard above, which itself on it was takingits electricity from the underpass (what an irony :).

Pedestrian and bikers congratulated us for theeff orts we made that day and encouraged us to workfurther on this topic; we’ll defi nitely do this withmore money and time.

refl ectorizantă pe placajul din piatră al celor doi pereți ai pasajului și am marcat două trasee pen-tru biciclete și o alee pietonală prin tunel, pentru a preveni accidentele de circulație.

Workshop-ul s-a încheiat cu câteva experimen-te interesante cu lumina artifi cială pe care am obținut-o printr-o racordare (i)legală la un panou publicitar de deasupra, care la rândul lui se alimenta din rețeaua pasajului (ce ironie!).

Pietonii și bicicliștii ne-au felicitat pentru efortu-rile făcute și ne-au încurajat să lucrăm mai departela această temă; vom face asta în curând, cu ceva mai mulți bani și timp.

Is there something in common between street art and architecture? What is the most ad-equate place for street art but the street itself ? Is it possible to call street art pieces artefacts in

case they are taken away from their context andare being sold in fancy galleries?

Text: Valeri GyurovFoto / Photo: Transformatori

Există ceva comun între arta stradală șiarhitectură? Care este cel mai potrivitloc pentru arta stradală, dacă nu strada în sine? Mai putem numi lucrările artei

stradale artefacte dacă sunt luate din context și vândute în galerii de lux?

Poţi să-mi spui cum să ajungCum să ajung pe strada ShishmanCan you tell me how to getHow to get to Shishman Street

80 #3

IsE

I was asking myself similar questions beforestarting to work on the project Shishman Streetexhibition. For those of you who have never been inSofi a – Shishman is one of the cities’ most visitedby young people places. Th e street is full of bars, res-taurants, the famous semi-basement shops whoseclients must kneel on the side walk, plenty of bou-tiques and bookstores. Accordingly, Shishman Streethas a certain power to attract graffi ti artists too.

Speaking of graffi ti I have to say a few words about the Bulgarian scene. Unlikely the other ele-ments of the so called hip-hop culture, graffi ti cameto our country quite late. For instance breakdancing(bboying) was popular even before the fall of the Ironcurtain as by some miracle or so the cult movie BeatStreet is shown in Bulgaria already in 1985/1986. Rapmusic enters the country already in the beginningof the 90s. But let’s go back to paintings in the pub-lic space.

Bulgarian towns remain gray and more or less spotless until the end of the ’90s. With some excep-tions (Sofi a, Plovdiv, Targovishte) graffi ti is not tobe seen until the year 2000. Approximately at thispoint the real invasion of that sort of art or vandal-ism, depending on the point of view, emerged.

Mi-am pus întrebări similare înainte să încep lucrul la proiectul expoziției de pe strada Shishman.Pentru aceia care nu au fost niciodată în Sofi a – Shishman e unul dintre locurile cele mai vizitate de tineri din oraș. Strada e plină de baruri, restaurante,renumitele magazine din demisoluri, ai căror clienți trebuie să îngenuncheze pe trotuar, de o mulțime de buticuri și librării. De aceea, strada Shishman are și o anumită putere de atragere a artiștilor graffi ti.

Fiindcă veni vorba de graffi ti, trebuie să spuncâteva cuvinte despre scena din Bulgaria. Spre deosebire de alte elemente ale așa-numitei culturi hip-hop, graffi ti a apărut în țara noastră destul de târziu. De exemplu, breakdance (b-boying) era popular chiar înaintea căderii Cortinei de Fier ca și cum printr-un miracol sau ceva asemănător cultul străzii Beat apare în Bulgaria din 1985/1986. Muzica rap intră în țară la începutul anilor ’90. Dar să ne întoarcem la desenele din spațiul public.

Orașele bulgărești rămân gri și lipsite de culoarepână la sfârșitul anilor ’90. Cu câteva excepții (Sofi a,Plovdiv, Targovishte), graffi ti nu e observabil până în 2000. Cam din acest moment, apare adevărata inva-zie a acestui tip de artă sau de vandalism, în funcție de punctul de vedere.

Such a delay of the wave coming across Europe already in the mid-80s can be explained by severalreasons – the distance from the epicenter of theevents (Paris, Berlin, Amsterdam etc.) and the lackof current information, the fact that traveling wasalmost impossible, the lack of spray cans, caps andwhatsoever knowledge about this type of culture.

Th e years between 2001 and 2011 have defi nitelychanged the view of the city. Right now it is hardto fi nd a street in Sofi a that is not sprayed untilbeing unrecognizable. Th e main reason for that isthe lack of serious fi nes and punishments as well asthe low interest of the offi cial authorities towardsthe problem.

And while graffi ti develops at a higher or similartempo the situation with street-art looks quite dif-ferently. Th e fi rst stencils and posters date from be-fore the year 2000 but there is no serious presencein the urban surroundings until 2005. It is thenapproximately when massive actions by diff erentartists became noticeable in the city.

One of the main problems of Sofi a is the domi-nant presence of advertisements. Wherever youlook there are huge billboards, tons of posters andthousands of fl yers. Th at is why street-art is not easyto be spotted. One has to mount their pieces eithervery highly or generally on not easily accessibleplaces, so that they can survive more than a few days/weeks. I guess that this is what demotivatesmany of the small number of present artists.

Întârzierea acelui val care apăruse în Europa deja la mijlocul anilor ’80 poate fi explicată de maimulți factori – distanța față de epicentrul eveni-mentelor (Paris, Berlin, Amsterdam etc.) și lipsa informației la zi, deoarece călătoriile erau aproape imposibile, lipsa sprayurilor, pulverizatoarelor și a oricăror cunoștințe despre acest tip de cultură.

Perioada dintre 2001 și 2011 a schimbat clar pers-pectiva orașului. Acum e greu să găsești o stradă în Sofi a care să nu fi fost dată cu spray până când a de-venit de nerecunoscut. Motivul principal pentru asta e absența amenzilor usturătoare și a pedepselor, dar și lipsa interesului autorităților față de chestiune.

Așa că, în timp ce graffi ti se dezvoltă în acelașipas sau mai lent, situația artei stradale e destul de diferită. Primele șabloane și afi șe datează dinain-tea lui 2000, dar nu există o prezență serioasă înmediul urban până în 2005. Cam atunci au putut fi observate în oraș primele acțiuni masive ale diverșilor artiști.

Una din principalele probleme din Sofi a esteprezența dominantă a reclamelor. În orice direcțieprivești, există panouri imense, tone de afi șe și miide pliante. De aceea, arta stradală nu se observă ușor. Ai fi e de plasat lucrările la mare înălțime, fi e delucrat în locuri greu accesibile, astfel încât să supra-viețuiască mai mult de câteva zile/săptămâni. Credcă asta e ceea ce îi demotivează pe mulți din grupul și așa mic al artiștilor prezenți.

Întâ erea acel

#3

Either way my colleagues from Transformatoriand me have planned to organize a street exhibi-tion – on the one side to motivate artists to be moreactive and on the other side to leave a lasting markin the city. We have therefore submitted a projectproposal to the municipality which was approvedand apart from that we received an invitation fromSofi a Design Week 2011 to include our exhibitioninto the festival programme.

Since we wanted the exhibition to have a thor-ough look and to be identifi able we have chosenplenty of power boxes on the street and used themas urban canvases. With the help of volunteers andfriends we prepared nearly 40 power boxes – cleanedthem from several layers of paint and posters. Weinvited many interesting and active artists not onlyfrom Sofi a bus also from the country. So we couldhave the full scale of styles and techniques:

► Fars from Varna and Mouse from Isperih whohave been actively painting on the streets for yearsnow and have deveopled their own style;

► 140ideas with their unique combination of typography and images, fi lled with markers, acryl,paint brushes, rollers and spray cans;

► Dssy Mssy, Rayax&Shunzan, who stay behind projects like Hip hip atelier & Blood becomesp p water(the fi rst more sustainable Bulgarian art fanzine);

► Iskren Semkov – one of the most talented andsuccessful Bulgarian artists known also abroad;

► Boris Pramatarov – a very talented young illustrator whom will be heard of soon;

► Hrustmo – best known for his socially aimedpaintings in the urban surroundings;

► Mr.A0&Spit from the cult Trashloverz crew;► Erase&Arsek from the design collective 4+;► As well as Gabi, Alex, Vladi and Vozkres

who spontaneously and very successfully joinedthe exhibition.

Th e good thing is that, apart from several mis-understandings about urgent renovations andchanges of power boxes, the exhibition items stillstay – today, four months later. Our hope is that theexhibition managed to provoke not only the artists,bus also the rest of the citizens and guests of Sofi a,and that in a while there will be an even more activestage and more intriguing urban surroundings.

Oricum, colegii mei de la Transformatori șicu mine am plănuit organizarea unei expoziții stradale – pe de o parte, ca să motivăm artiștii să fi e mai activi, pe de alta, să lăsăm un semn distinctiv în oraș. Pentru a realiza aceasta, am depus o propunerede proiect către municipalitate care a fost apro-bată și, în plus, am primit invitația la Săptămâna Designului la Sofi a 2011 pentru a ne include expozi-ția în programul festivalului.

Întrucât voiam ca expoziția să arate bine și să fi e identifi cabilă, am ales mulțimea cutiilor de trans-formatoare electrice de pe stradă și le-am folosit pepost de pânză. Cu ajutorul voluntarilor și prietenilor,am pregătit aproape 40 de cutii de transformatoa-re – le-am curățat de vopsea și afi șe. Am invitatmulți artiști interesanți și activi nu doar din Sofi a, ci și din țară. Ca să avem o gamă completă a stilurilorși tehnicilor:

► Fars din Varna și Mouse din Isperih care au pictat activ străzile de mulți ani și au propriul stil;

► 140deidei și combinația unică de tipografi e și imagini, umplute cu markere, acril, pensule, rollereși sprayuri;

► Dssy Mssy, Rayax&Shunzan, care s-au afl atîn spatele unor proiecte cum ar fi atelierul Hip hip & p pBlood becomes water (prima revistă durabilă de artă bulgărească);

► Iskren Semkov – unul dintre cei mai talen-tați și de succes artiști bulgari, cunoscut dincolode granițe;

► Boris Pramatarov – un foarte talentat tânărilustrator de care vom auzi curând;

► Hrustmo – foarte cunoscut pentru picturilesale cu temă socială în mediile urbane;

► Mr.A0&Spit din grupul Trashloverz;► Erase&Arsek din grupul de design 4+;► Dar și Gabi, Alex, Vladi și Vozkres care s-au

alăturat spontan și foarte reușit expoziției.Partea bună este că, dincolo de mai multe neîn-

țelegeri pentru renovări urgente și schimbările cu-tiilor de transformatoare, piesele din expoziție încă rămân – azi, patru luni mai târziu. Speranța noastră este că expoziția a reușit să provoace nu doar artiștii,dar și restul cetățenilor și vizitatorilor din Sofi a și că,peste un anumit timp, va exista o scenă mai activă chiar și în împrejurimi urbane și mai incitante.

83-

dd

Inspired by the power of sport to socialize and re-p y p pmove all boundaries in communication between diverse groups of people, we decided to paint the g p p p , pentire yard.y Transformatori association

Th e action for rationalizing the asphalt yard of “St. Constantine” Social and Youth Center and turn-ing it into a fi eld for games and communication is a typical Tranformatori project. It’s about understand-ing, participation and transformation – not only onthe outside, but also inside us.

Transfomatori certainly act like pioneers inchanging the urban environment. Th is is not justabout refurbishment and design, but rather aboutstating that if you want something beautifularound, you should fi rst feel it inside and you shouldthen create it outside.

Transformatori were invited by “Concordia” Organisation, which manages the youth center, to“do something” for the yard…. In a single one day,under the hot sun and with the help of 2–3 vol-unteers from the social center they drew up andpainted the combined volleyball and basketballfi elds, a “Man, don’t get angry-game” board at hu-man scale, two parking lots, a chessboard and a few other drawings on the asphalt.

Inspirați de puterea sportului de a socializa și de a p ț p p șîndepărta barierele de comunicare între diferitepgrupuri de persoane, am hotărât să pictăm în-g p p , ptreaga curte.g Asociația Transformatori

Text: Iva DelovaFoto / Photo: Transformatori

Acțiunea de amenajare a curții asfaltate a Centrului Social și de Tineret „Sfântul Constantin”este un proiect tipic pentru grupul Transformatori. Se referă la înțelegere, participare și transformare – nu doar în afară, ci și în interiorul nostru.

Transformatori acționează într-adevăr ca pio-nieri în schimbarea peisajului urban. Nu e vorba doar despre renovare și proiectare, ci mai degrabă despre faptul că, dacă vrei ceva frumos în jur, atunci trebuie să simți asta în interior întâi și ar trebui apoisă o creezi în afară.

Grupul Transformatori a fost invitat de organiza-ția Concordia, care coordonează centrul de tineret, să facă „ceva” cu acea curte… În cursul unei singure zile, sub soarele dogoritor și cu ajutorul a 2–3 volun-tari din centrul social, membrii lui au desenat și aupictat terenurile comune de volei și baschet, un „Nute supăra, frate” la scară umană, două zone de par-care, un joc de șah și alte câteva desene pe asfalt.

Poate că am obosit să afl ăm de ideile arhitecțilorcare „repară” lumea doar desenând, proiectând con-cepte complexe pentru un viitor mai luminos, cu o

CurteaCentrului ConcordiaConcordia Center Yard

84 #3

II In

Perhaps we are tired of ideas and architectswho “fi x” the world by just drawing, thinking com-plex concepts for a brighter future with a cleanernature and a better social environment. Some draw it, others do it. Th ere are people (another coinci-dence, architects as well) who leave drawing and the vicious circle of intelligence and change the realitywith their own voluntary work and smart ideas.Instead of some arrogant unreal projects, they createa mini-reality that continues to pulse in time andspace with the sense it carries.

In the courtyard of the social youth center, along with some youths living there, they paintedenthusiasm, creativity, respect, being together,improvement, smile… change.

natură mai curată și un mediu social mai bun. Unii îl desenează, alții îl fac. Există oameni (coinci-dență, tot arhitecți) care părăsesc desenul și cercul vicios al intelectului și, cu muncă voluntară și ideiistețe, transformă realitatea. În locul unor proiecte arogante și nerealiste, ei creează o minirealitate care continuă să pulseze în timp și spațiu cu sensul pecare îl poartă.

În curtea Centrului Social de Tineret, împreună cu câțiva tineri care trăiesc acolo au pictat entuzias-mul, creativitatea, respectul, a fi împreună, ceva mai bun, un zâmbet… schimbare.

86 #3

Architects on site…

The inability of the administration and governance body to communicate with its edges (towns, communities and regions) resulted in more numerous movements and

micro-community and self-regulation actions… Th ecrisis infl uenced this increase, but also the reactionto an over-centralized and standardization imposedfrom top to bottom. Th e role of the architect inthis context is no longer just that to design build-ings, but that of a catalyst of ideas expressed bymicro-communities, and of a moderator (togetherwith sociologists or even psychologists) of debateson WHAT and HOW… Th e architect should participate in setting up micro-communities and the discourseon a local-communal-spatial self-defi nition, or evena philosophical one, of a settlement or even a region.Th e Public Buildings Chair (Faculty of Architecture,Technical University of Budapest) organized anextraordinary research at Vöröstó, a village in theNorth-West of Balaton Lake. Th e project coordinator(and its catalyst, actually), János Vági, is convincedby the fact that architecture education hides a trulvast potential of community activation.

He used the media and a blog in his actions (ac-tively now as well) – www.govorosto.blogspot.comg g pTh is blog includes each bit or piece of idea aboutVöröstó community and region rehabilitation. Th eresearch was completed on groups with diff erenttopics. Th e community took part in the research,that is the locals, as this community is still underway… Th ey were the start of the research and thediscourse; and the various infl exion or joint topicscover forums to take the discourse even further.

At a certain moment, a workbook was publishedby the organisers: the “Village User Manual”. Fora programme of adjusting abandoned sources, forinstance, see the manual, from this to that page…for opportunities of development and regeneration,for opportunities of communication with otherplaces, and communities in the region (Mencshely-Dörgicse-Vászoly-Pécsely-Barnag-Vöröstó)…the same. Th e process is at its full speed. On 12November 2011 another stage of debates in betweenthe various actors took part: this time, many artists,small bio preserves and various jam producers inthe area, wine or brandy producers etc… Somethingstarts happening in Vöröstó. Including the top ar-chitecture, as one could see with the rehablitation of a former household by architects Weichinger Miklósand Benczúr László.

Arhitecţi pe teren…

Text: Miklós Péterffy (folosind materialul lui János Vági) / (following János Vági’s article)foto / Photo: Go Vöröstó!, Weichinger Miklós

Incapacitatea centrului administrativ și de gu-vernare de a comunica cu marginile (localități, comunități, regiuni) a condus la amplifi carea mișcărilor și acțiunilor microcomunitare și de

autoreglementare… La această amplifi care a con-tribuit și criza, dar și reacția față de supercentrali-zarea și standardizarea impuse de sus în jos. Rolularhitectului în acest context nu mai este doar cel de a proiecta clădiri, ci de a deveni un catalizator al ide-ilor formulate de microcomunități și de moderator (împreună cu sociologi și chiar psihologi) al dezba-terilor despre CE și CUM… Arhitectul trebuie să parti-cipe la formarea microcomunităților și la discursulde autodefi nire locală-comunală-spațială și chiar fi lozofi că a așezării sau chiar a regiunii. Catedra de Arhitectura Clădirilor Publice (Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică din Budapesta) a organizat o cercetare extraordinară la Vöröstó,sat în regiunea din nord-vestul lacului Balaton. Responsabilul de proiect (și, de fapt, catalizatorul acestuia), János Vági, este convins de faptul că în în-vățământul de arhitectură se ascunde un potențial foarte amplu de activare comunitară.

Pentru organizare a folosit mass-media și un blog (activ și în prezent) – www.govorosto.blogspotg g p .com. Pe acest blog se găsește fi ecare particică sau picătură de idee în legătură cu reabilitarea comuni-tății și regiunii Vöröstó. Cercetarea a fost făcută pe grupuri cu diferite teme. La cercetare a participatși comunitatea, sau mai precis locuitorii, pentrucă deocamdată comunitatea încă se construiește…Cu ei s-au început cercetarea și discursul; și îndiferite puncte de infl exiune și de intersecție aletemelor se organizează forumuri care duc discursulmai departe.

La un moment dat, a fost publicat de organiza-tori un caiet: „Manual de întrebuințare a satului”.Pentru un program de adaptare a șurelor abando-nate, de exemplu, vezi caietul, paginile cutare…pentru posibilități de dezvoltare și de regenerare,pentru posibilități de comunicare cu alte locali-tăți, comunități din regiune (Mencshely-Dörgicse-Vászoly-Pécsely-Barnag-Vöröstó), la fel. Procesulfuncționează din plin. Pe 12 noiembrie 2011 a mai fost organizată încă o fază a discuțiilor între diferiți actori părți: de această dată, mulți artiști plastici,mici producători de conserve bio și gemuri din dife-rite fructe din zonă, producători de vin sau palincă etc… Ceva începe să se întâmple la Vöröstó. Inclusiv din punctul de vedere al arhitecturii de calitate, așa cum se poate vedea la reabilitarea unei fostegospodării de către arhitecții Weichinger Miklós șiBenczúr László.

87lyy

--..

↓ FRAGMENT DIN CERCETAREA CATEDREI DE ARHITECTURA CLĂDIRILORPUBLICE: POSIBILITĂŢI DE COLABORARECU CELELALTE COMUNITĂŢIDIN REGIUNE

↓ FRAGMENT FROM THE RESEARCH CONDUCTED BY TEH CHAIR FOR PUBLICARCHITECTURE: COLLLBAORATIONPOSSIBILITIES WITH OTHERCOMMUNITIES IN THE REGION

888888

← PAGINI DIN „MANUAL DEÎNTREBUINŢARE A SATULUI”

← PAGES FROM THE“USER MANUAL FOR THE VILLAGE”

→ „SĂ NE ÎMPRIETENIM CU ȘURELE”.PROMOVAREA ÎN CADRUL CERCETĂRII MENŢIONATE MAI SUSA UNOR MOTIVAŢII ȘI PRINCIPII DEREABILITAREA ȘURELOR GOSPODĂRIILOR

→ “LET'S GET FRIENDS WITH THE BARNS”. PROMOTION (WITHIN THE RESEARCH) OF REASONS AND PRINCIPLES FORREHABILITATING THEBARNS OF EACH PLOT

↓ DE LA PROIECTCOMUNITAR LA PRINCIPII ȘI REALIZĂRI ARHITECTURALE. WEICHINGER MIKLÓS, BENCZÚR LÁSZLÓ: REABILITAREA UNEI GOSPODĂRII (ÎN IMAGINE, ȘURA)

↓ FROM COMMUNITY PROJECT TO ARCHITECTURAL PRINCIPLES AND REALIZATIONS. WEICHINGER MIKLÓS, BENCZÚR LÁSZLÓ: REHABILITATION OF A FRAM (PICTURE OF THER BARN).

ECHIPA DE CERCETARE (STUDENŢI) / RESEARCH TEAM / STUDENTS:

BALOGH GERGELY, BIRI BALÁZS, BUZÁSSY TAMÁS, CSILLIK BARBARA, DANYI BALÁZS,DOBOS HAJNALKA, FARKAS ISTVÁN, HORY GERGŐ, KASZÁS NÓRA, KOVÁCS MÁTÉ GERGŐ,KOVÁLCSIK ÁGNES, MAJOR ZOLTÁN, MAKAI ISTVÁN, MÜLLNER PÉTER, OBER MÁRTON,PATAKI DÁNIEL, RÉVAI VIRÁG, RIDZI JÚLIA, SOLTÉSZ JUDIT, SOLTÉSZ LÁSZLÓ GÁBOR,SZABÓ ZOLTÁN, SZEKERES ÁGNES, TOMATIBOR TAMÁS, URBÁN BOGLÁRKA, VÁGI BENCE,VARGA LUCA, VARGA MÓNIKA, KOVÁCS ENIKŐ, SZUCSÁNYI ANNA, OROSZ ÁDÁM

89

The history of the small building goes back to the 1970’s, when architect Zoltán Ries (nowadays a photographer) designed a tobacco-shop (trafi k) in Dabas village (today

it is a town). Th e new edifi ce was built from concreteand modern pitted bricks. Th ese were rest materials,stemed from other construction operations of thelocal government. Workers had undertaken to buildTrafi k in their free time, so we would assume that itwas made out of love of work.

Concrete brutalism gives a very strong look tothis small edifi ce. Th e form is clubed together fromcurved planes and shapes. Th e most interestingdetails are the (water) runoff cylinder, the chim-ney and the big concrete console which holds thetext TRAFIK.

In 1985–86 terraced houses appeared behindthe building, and the small edifi ce got into anurban situation. It seemed a good moment in itslife – a chance to become a real “urban object”. Butwhen the supermarkets appeared, and the socialisteconomy failed, Hungarian tobacco-culture brokeoff , and after the change of the system these shopscould not subsist.

Trafi k was out of work for many years, and this was the ruin of it. Youngsters waiting for the busused it as a dust-bin, and the residents of the terac-ced houses evaded it, and wanted it to be demol-ished. Th en István Ligetvári, a local architect,  askedthe mayor to rescue Trafi k, and to fi nd another

Istoria micii clădiri pornește din 1970 când ar-hitectul Zoltán Ries (actualmente fotograf ) a pro-iectat un chioșc de tutun (trafi k) în satul Dabas (în prezent, oraș). Noul edifi ciu a fost construit

din beton și cărămizi cu goluri. Acestea erau resturi, provenind de la alte operațiuni de construcție aleadministrației locale. Lucrătorii au ridicat clădirea în timpul lor liber, așa că putem presupune că au făcut-o cu drag.

Brutalismul betonului îi imprimă acestui edifi ciumic o imagine foarte puternică. Forma rezultă dincoliziunea formelor plane și curbe. Cele mai intere-sante detalii ale clădirii sunt cilindrul de evacuare(a apei), coșul și consola mare de beton care susținetextul TRAFIK.

Între 1985–86 case înșiruite au început să fi e con-struite în spatele clădirii, iar micul edifi ciu a intrat într-o situație urbană. Părea un moment bun în viața sa, o șansă de a deveni un „obiect urban” real.Dar, când au apărut supermarketurile și economia socialistă a eșuat, cultura maghiară a tutunului s-a destrămat, iar după schimbarea regimului acestechioșcuri nu au putut să supraviețuiască.

Trafi k a fost scos din funcțiune mulți ani, iarasta l-a distrus. Tinerii care așteptau autobuzul l-au folosit drept coș de gunoi, iar locuitorii caselor tip îl evitau, dorind prin urmare să fi e demolat. Apoi,István Ligetvári, un arhitect local, a cerut primarului să îl salveze și să-i găsească o altă funcție. Aceasta a devenit tema principală a expoziției de arhitectură

Trafi k – Punct de Artă Contemporană, Dabas, UngariaTrafi k – Contemporary Art Point, Dabas, Hungary

Text & Foto / Photo:Asociația Trafik 90 #3

TII

function for it. Th is became a main topic in a 2006 architectural exibition in Dabas. Ligetvári ex-plained his plans for its regeneration as a contem-porary art point, a future “culture chapel”.

Planning by István Ligetvári and the two ar-chitecture students Ádám Balog and Csaba Póra started after a couple of years, aiming at restoringthe original state of the building. One of the maindetails, the chimney, had come down, so designersdecided to rebuild it after the original plans. Th e up-per concrete slab was covered in Cor Ten steel, and a glass portal was mounted. Th ese new elements givea sharp contemporary contour to the building.

Inside there is only a glass table, and fi lms canbe screened on a monitor. In front of the building,architects formed a little square from which guestscan look at the exibitions and the videos.

Residents are now glad, because there is a pleas-ant and lovely public building in front of theirhomes, and there are more and more people comingeven from out of town to see the exhibitions. Th ereconstruction of Trafi k won in 2010 the “LocalArchitectural Heritage Prize”, and reached the 4thplace in the voting of the “Architectural Prize of the Media”.

Th e exibitions are held by the local TRAFIK-KÖRContemporary Art Association, which is one of the best-known non-profi t art organisations of the Hungarian countryside. Th e association plansother rescue projects, too, which will help Dabas tobecome an attractive art and leisure town for bothresidents and tourists.

din 2006, din Dabas. Ligetvári și-a expus pla-nurile de regenerare a clădirii ca punct de arhitectu-ră contemporană, o viitoare „capelă culturală”.

István Ligetvári și studenții la arhitectură Ádám Balog and Csaba Póra au început după câțiva ani unproiect care a urmărit redarea statusului inițial al clădirii. Unul din principalele detalii, coșul, dispă-ruse, iar autorii restaurării au hotărât să-l recon-struiască după planurile originale. Dala de betonsuperioară a fost acoperită cu oțel Cor Ten și s-a montat o ușă de sticlă. Aceste noi elemente conferă cu claritate contur contemporan clădirii.

Înăuntru există doar o masă de sticlă, și se pot prezenta fi lmele pe un monitor. În fața chioșcului, arhitecții au modelat o mică piață din care vizitato-rii pot privi expozițiile și proiecțiile video.

Locuitorii se bucură acum, deoarece există o clădire publică plăcută în fața caselor lor și din ceîn ce mai mulți oameni (inclusiv din afara orașului) vin la expoziții. Reconstrucția lui Trafi k a câștigat„Premiul de Patrimoniu Arhitectural Local” în 2010 și a obținut locul al 4-lea în votul „Premiilor Media pentru Arhitectură”.

Expozițiile sunt defășurate de Asociația de Artă Contemporană TRAFIK-KÖR, care e una dintre cele mai cunoscute organizații artistice nonprofi t dinmediul rural maghiar. Asociația are în plan și alteproiecte de salvare care să ajute Dabas să devină un oraș atractiv pentru artă și recreere, atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

91o

In spring 2011, the topic of the MA project of theArchitecture Department for public buildings, Faculty of Architecture (Technical University in Budapest) was to design a community buildingy g

in Dabas, Gyón area (a former independent villagecurrently part of the town). Th e topic also impliedan urban morphology research and the mapping of local values, mainly for Kör (Circle) street.

Our workshop reinterpreted this programme –instead of a community buildingy g, we aimed at shap-ing a community spacey p .

In our opinion, the preservation and protectionof local values can be validated and can truly workout only if that community is supported and consol-idated. Th at is why we need a real community space.

We thought that the best way to complete such a project is a community action, that is to invite localsto take part in the design and implementation.

We started the work through a set of question-naires providing data about the needs of the localsand their availability (rather considerable, as it cameout) to work and contribute to the regeneration of public spaces.

In the second stage, we contacted a very activenongovernmental association in Dabas, namely

În primăvara anului 2011, tema proiectului deÎÎmaster, la Catedra de arhitectură a clădirilor ÎÎpublice a Facultății de Arhitectură (Universitatea ÎÎTehnică din Budapesta) a fost proiectarea unei ÎÎclădiri comunitare în orașul Dabas, cartierul Gyón(fost sat independent, inclus în oraș). Tema presupu-nea și o cercetare de morfologie urbană și cartarea valorilor locale, mai ales a străzii Kör (Cercului).

Text: Zsuffa ZsoltFoto / Photo: Atelier Gyóni KörTraducerea / translation: Miklós Péterffy

Atelierul nostru a reinterpretat acest program în locul unei clădiri comunitare și am încercat să formulăm un spațiu comunitarp ț .

În opinia noastră, menținerea și ocrotirea va-lorilor locale pot fi justifi cate și pot funcționa cu adevărat numai dacă și comunitatea respectivă estesusținută și consolidată. Pentru aceasta, este nevoie de un spațiu comunitar real.

Am considerat că cel mai adecvat mod de reali-zare a unui astfel de proiect constă într-o procedură comunitară, prin invitarea localnicilor de a participa la procesul de proiectare și apoi la cel de realizare.

Am început lucrul printr-o serie de chestionarecare ne-au furnizat date despre nevoile locuito-rilor și despre disponibilitatea lor (considerabilă,așa cum s-a dovedit) de-a conlucra la regenerarea spațiilor publice.

Gyóni Kör – Cercul din GyónGyóni Kör – Gyón Circle

↑ DESEN COLECTIV

↑ COLLECTIVE DRAWING

92 #3

InÎ

Trafi k Kör (Trafi k Circle), to help us organ-ize the process. Its members (mostly architects) areknown and credible among the locals. Th e involve-ment of the Trafi k Kör and local residents is basedon the idea that the role of an architect is going tochange substantially, and that debate and negotia-tion turn into key design tools.

Th en, several meetings with the locals took place, a type of forums with barbecues and genuinedebates. Following the brainstorming in those par-ties, we organized an architecture competition forMA students. Th e projects were discussed togetherwith the people in Gyón. Based on the best ideas ac-cepted by the locals as well, a new master plan wasdesigned, graphically shaped and produced.

Practically, the “work” was eventually not so much the rehabilitation of the square, but thevery process of creation with the community. Th eparticipation of the locals off ers coherence, and a unique feature of such a project while enhancing itsspiritual character… Genius loci, if you prefer.

AUTHORS: DÉRI-PAPP ÉVA, HOLLÓ MÁTYÁS, NAGY ZSUZSA AND ZSUFFA ZSOLT (ARCHITECTS), TRAFIK KÖR ASSOCIATION AND PEOPLE IN GYÓN.

În cea de-a doua fază, am luat legătura cu o asociație civilă foarte activă în orășelul Dabas, aso-ciația Trafi k Kör (Cercul Trafi k). Membrii asociației(arhitecți) sunt renumiți și au multă credibilitateîn rândul localnicilor; la baza activității lor stă con-vingerea că rolul arhitectului este pe cale să sufere o schimbare fundamentală și că dezbaterea și negoci-erea devin elementele esențiale ale proiectării.

Au urmat o serie de întâlniri cu locuitorii, fo-rumuri sub forma unor petreceri cu grătare și cuconvorbiri spontane. În urma bursei de idei de la party-uri a fost inițiat un concurs de arhitectu-ră pentru masteranzi. Proiectele au fost discutate împreună cu locuitorii din Gyón. Pe baza celor maibune idei acceptate inclusiv de către locuitori, a fost conceput un nou master plan care a fost modelat și documentat grafi c.

Practic, „opera” a devenit în fi nal nu atât reabili-tarea în sine a pieței, cât procesul de creare împre-ună cu comunitatea. Implicarea locuitorilor dă ocoerență și, de fapt, un caracter unic unui astfel deproiect și intensifi că spiritul unui loc… Genius loci,dacă vreți.

AUTORI: DÉRI-PAPP ÉVA, HOLLÓ MÁTYÁS, NAGY ZSUZSA ȘI ZSUFFA ZSOLT (ARHITECŢI), ASOCIAŢIA TRAFIK KÖR ȘI LOCUITORII CARTIERULUI GYÓN.

→ PLAN DESITUAŢIE – STRADA CERCULUI. ÎN STÂNGA, SUS, VIITORUL SPAŢIU COMUNITAR

→ CIRCLE STREET,SITE PLAN. UPPER LEFT OF THE STREET LIES THE FUTURE COMMUNITY SPACE

→ DISCUTAREA PROIECTELOR ÎMPREUNĂ CU LOCUITORII

→ DISCUSSIONOF THE PROJECTS TOGETHER WITH THE INHABITANTS

→ VIZUALIZARE DE INSERŢII DE FUNCŢIUNI

→ INSERTIONOF FUNCTIONS – VISUALISATION

93

Textele și imaginile din versiunea tipărităș g pTexts & images from the print versiong p Filmul „Looking for October” din programul School of Missing Studies (partea a treia) The movie „Looking for October” from The School of Missing Studies Program (3rd part) István Ligetvári: „Cutia neagră și picnic cultural contemporan” István Ligetvári: „Black box and contemporary cultural picnic” Ivan Kucina: Reţeaua comunitară „Responsabil (faţă) de proiect”

Ivan Kucina: Project Responsible Network Community„Cronologia proiectului Trans Urban București (TUB)”

„Chronology of Trans Urban Bucharest (TUB) Project”

#3

Temele celor 3 volume UrbanReport sunt / The Themes of the3 Urban Report Volumes are:

Vol 1: Poetica tranziţiei în derulare / The Poetics of Transition on the RunVol 2: Condiţiile urbanităţii auto-reglementate /

The Conditions of Self-Regulated UrbanityVol 3: Pionierii practicilor emergente / The Pioneers of Emergent Practices