UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar Contabil

 "Analiza cifrei de afaceri "

ANALIZA CIFREI DE AFACERI 

 Coordonator Stiintific

 Lector univ.drd.Carmen Mitea Popia

            Nitulescu Ana Maria 

                          an III FR  

seria C   

                                                           CUPRINS

CAPITOLUL I - PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

            1.1. Prezentarea societatii                                                                                

                                   

            1.2. Mediul intern

                                   

            1.3. Mediul extern al firmei

                                   

            1.4. Piata si evolutia pietei                                                                                

                                               

CAPITOLUL II - ANALIZA IN DINAMICA A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

           

2.1. Analiza in dinamica a veniturilor                                                                             

            2.2. Analiza in dinamica a cheltuielilor                                                   

            2.3. Analiza in dinamica a rezultatelor exercitiului (profit sau pierdere)   

2.4. Analiza in dinamica a marjei comerciale                                                     

            2.5. Analiza in dinamica a valorii adaugate                                                        

2.6. Analiza in dinamica a excedentului brut din exploatare                                

            2.7. Analiza in dinamica a altor indicatori (Ns, W, Qr, VAN)

            2.8. Analiza raportului statistic si dinamic dintre indicatorii valorici                     

CAPITOLUL III - ANALIZA DIAGNOSTIC A CIFREI DE AFACERI

            3.1. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri                                                                      

            3.2. Analiza factoriala a cifrei de afaceri                                                

                                                           

                          

                                  BIBLIOGRAFIE

                                  

CAPITOLUL I

  1.1 Prezentarea societatii

            Societatea comerciala "SC PRIMEX SRL" s-a constituit sub forma unei societati cu raspunere limitata, conform legii Nr. 31/1990

privind regimul juridic al persoanelor inregistrate ca societati pe actiuni sau cu raspundere limitata, tinand cont si de reglementarile Codului

Comercial si alte acte normative.

            Asociatii au convenit sa constituie o societate avand un disponibil de mijloace circulante, capabila sa faca fata cheltuielilor de

desfasurare a activitatilor de productie, comerciale si prestari de servicii.

Aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare procesului de productie si a marfurilor ce fac obiectul comercializarii si desfacerii se

face de la furnizori interni sau externi, in conditii de competitivitate. Societatea este condusa de catre Adunarea Generala a Actionarilor si in

conformitate cu prevederile statutului societatii. Directorul General desemnat de actionari este  Domnul Cristian Dobrescu. Gestiunea

societatii este controlata direct de catre asociati precum si de catre experti autorizati, in conformitate cu legile in vigoare.

            Durata de functionare a firmei este nelimitata, iar capitalul social este divizat in 20 de parti sociale dupa cum urmeaza:

Tomescu Valentin 12 parti sociale, reprezentand 60% din capitalul social, in totalitate numerar

Dobrescu Cristian 4 parti sociale, reprezentand 20% din capitalul social, in totalitate numerar

Tomescu  Georgiana 4 parti sociale, reprezentand 20% din capitalul social, in totalitate numerar

Obiectul de activitate al firmei este:

Tipografie si editura prin amenajarea unor spatii si exploatarea utilajului specific adus din import, cu angajati calificati, deservind, pe baza de

comenzi, societati comerciale, regii autonome, persoane particulare cat si reclama proprie a societatii .

Amenajarea unui atelier pentru confectionarea de material sportiv si adecvat turismului, precum si pentru imbracaminte in lohn, producerea

de mobilier

Realizarea de studii si proiecte pe baza cercetarii stiintifice in domeniile: economie, constructii de masini, electronica si chimie; efectuarea de

operatiuni de consulting, deservire a tertilor cu sprijinul calculatoarelor proprii in tinerea evidentelor si a altor operatiuni:

Intermediere, traduceri si copieri de acte

Inchirieri de material sportiv, audio-video si pentru turism

Prestari de servicii in domeniul transportului si consignatiei

Operatiuni imobiliare

Operatiuni de import-export de marfuri, turism, agrement si alimentatie publica, comercializarea prin retea proprie sau prin unitati de profil a

marfurilor din productia societatii, cat si a celor din import

Activitatea cea mai importanta este presatrea de servicii,repararea si intretinerea aparatelor de marcat, de contabilizat si a calculatoarelor

Comercializarea de produse birotice si a serviciilor aferente.

1.2. MEDIUL INTERN AL FIRMEI

Mediul intern al unei societati comerciale se refera la totalitatea energiilor existente intr-o firma si care conduce la realizarea in

conditii de rentabilitate si productivitate a activitatii firmei.Intr-un cuvant se refera la sinergia firme

Firma "SC PRIMEX SRL" este din punctul de vedere al numarului de

angajati o societete de mici dimensiuni .In structura sa organizatorica se distinge

nivelul conducator si esalonul condus. Practic firma este divizata intre sediile

sale: pe de o parte sediul central, cu magazinul de prezentare, birourile de

conducere si cele de service si reincarcari si sediul de marketing in care isi

desfasoara activitatea agentii de marketing si in final atelierul de recuperari a

materialelor refolosibile .

DESCRIEREA ACTIVITATII SOCIETATII

Imprimante, copiatoare, faxuri si asigurarea de service pentru acestea, furnizarea de componente de computere, copiatoare si de

faxuri clientilor firmei.Clientii sunt contactati de catre agentii de marketing ai firmei prin Cu toate ca in domeniul de activitate inscris in

documentele de infiintare a societatii sunt inscrise numeroase activitati s-a constatat ca profitul maxim si rentabilitatea ridicata o prezinta

comercializarea consumabilelor transmiterea de oferte ce contin preturile marfurilor si serviciilor prestate de societate.

Firma asigura service-ul produselor furnizate si a celor pentru care se solicita asistenta (sub forma abonamentelor lunare sau a

interventiilor ultra-rapide), servicii de reincarcare a cartuselor si de transport gratuit la domiciliul clientilor.

  Pe baza ofertelor transmise de agentii firmei SC PRIMEX SRL clientii solicita procurarea de echipamente, service sau

consumabile birotice. Prezenta marfurilor in stocul firmei (datorata pozitiei sale de importator direct) duce la satisfacerea rapida a cerintelor

acestora; in caz contrar, se solicita cumpararea rapida a marfurilor solicitate de la furnizorii traditionali ai firmei. In calitate de reseller

S.C.PRIMEX SRL  beneficiaza de reduceri substantiale fata de end-useri ceea ce-i confera posibilitatea de a achizitiona, in scopul

revanzarii, marfurile dorite.

 Cartusele din imprimantele laser pe care clientii firmei doresc sa le reincarce (obtinand in acest fel o reducere de 70% fata de un

cartus nou, in aceleasi conditii de calitate si fiabilitate precum unul nou) sunt preluate de specialistii firmei, pregatiti de ingineri canadieni, si

sunt supuse unui proces tehnologic de curatire, reumplere, reambalare si apoi sunt livrate consumatorului.

 S.C. PRIMEX SRL se ocupa si cu reciclarea unor componente de calculatoare si computere ce contin materiale rare sau

pretioase, urmand a fi exportate in Canada pentru extragerea acestora.

 Circulatia rapida a informatiilor, rapiditatea cu care raspund angajatii firmei, sunt facilitate de suportul informational de care

dispune firma. In momentul de fata ea detine doua retele separate de calculatoare, copiatoare,conectare permanenta intre sedii si cu clientii

prin posturi de telefon fixe si mobile, acces internet si e-mail.. Mai mult, se intentioneaza introducerea de noi scanere in patrimoniul firmei,

adaugarea de noi calculatoare si up-graduri pentru cele existente, controlul rapid al schimburilor efectuate prin programe si soft de specialita

353v2124d te.

 Sistemul informal este completat de cel formal, toti angajatii societatii participand la sedinte cu scopul de a-i antrena in

conducerea firmei, a spori creativitatea si noutatea ideilor discutate.

 Felul in care se ia decizia si se implementeaza in procesul de productie este atributul activitatii de management. Teoretic

activitatea a fost divzata in management de tip X si management de tip Y.

 Managerul de tip X considera fiinta umana avand un nivel mediu, nedorind sa se implice in activitatea de conducere, nu-i place

sa conduca, este o persoana lenesa, careia nu-i place sa munceasca. Ca urmare el trebuie obligat sa munceasca, indemnat pentru a urma

deciziile luate, condus cu o mana de fier.

 Managerul de tip Y pleaca de la premisa ca fiinta umana este de o conditie superioara, nemultumindu-l conditita actuala, fiind

intr-o continua perfectionare. Este o persoana creativa, care doreste sa conduca, are idei noi, iar pentru atingerea idealurillor o face prin

munca.El nu trebuie obligat sa munceasca deoarece o face din proprie initiativa, se implica in modernizarea firmei.

 Pentru societatea SC PRIMEX SRL este caracteristic un tip de management ce combina elementele pozitive ale celor doua

conditii enumerate mai sus. Este drept in acest sens sa recunoastem ca aceasta clasificare s-a facut la mijlocul acestui secol.

 Dl. Cristian Suliman, Director al Departamentului de Marketing este o persoana tanara, dinamica si un bun cunoscator al naturii

umane. Se poate observa ca este un adept al tipului Y, fara a cadea in idealism: omul este o fiinta buna, perfecta, care nu asteapta decat sa

munceasca. Contactarea clientilor prin telefon (telemarketing) implica din partea angajatilor prezenta de spirit, rapiditate, calm si stapanire de

sine. Acesta este favorizata prin climatul de la locul de munca, siguranta locului de munca, a veniturilor. Toate acestea sunt conditii ale

deciziei de management dar si rezultate ale acestuia.

1.3. MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

            Mediul extern este constituit din totalitatea factorilor care influenteaza firma din afara procesului tehnologic intern.Acestia

interactioneaza cu factorii interni ai intreprinderii, contribuind decisiv la realizarea procesului de productie si distributie. Practic este vorba de

asa numitul proces feed-back de culegere a rezultatelor din mediul extern si reglarea mecanismului intern de productie in functie de cerere si

de conditiile naturale ale mediului.

FURNIZORII FIRMEI

            SC PRIMEX SRL are o gama larga de furnizori de materiale, echipamente si componente. Practic, conditia de resseler il aduce in

pozitia favorita din care reuseste sa achizitioneze marfurile dorite la un pret mai redus decat end-userii si chiar de la firme de an-gros la care

clientii nu ar avea altfel acces.

Pentru a enumera cativa furnizori interni: K-TECH ELECTRONICS (computere si accesorii), CHI, AGIS (componente de

calculatoare, produse CANNON, faxuri, copiatoare), ROM TEAM SOLUTION (furnizor de birotica RANK XEROX), ROMUS, GEMINI, CARO

GROUP, etc.

            Firma apeleaza, in scopul maximizarii profitului, la importuri de tonere, cartuse originale si compatibile din Canada, intermediate de

Valentin Tomescu

 TIPUL CLIENTILOR FIRMEI

            Practic orice firma ce detine un fax, copiator, imprimanta sau calculator devine pentru SC. PRIMEX SRL un potential client.

Necesitatea continuarii activitatii oricarei firme, necesita asigurarea suportului material pentru desfasurarea activitatii: imprimarea,

transmiterea / receptarea unor documente prin fax, copierea unor acte, etc. Din acest motiv orice firma este un potential client. Bineinteles

firma si-a creat o situatie buna a clientilor, raspanditi in toate domeniile de activitate: CONEL, CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI, BANCA

POPULARA ROMANA, CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI, PROCTER&GAMBLE, SANOFI  ar fi cativa din clientii pe

deplin satisfacuti de firma.

 COTA DE PIATA SI CONCURENTA

            Concurenta o reprezinta firmele de profil existente si care tind sa promoveze o politica extensiva, de obtinere a noilor clienti. Practic

are loc si o concurenta indirecta, cu toti ceilalti producatori de bunuri din tara, dar nu aceasta este directia spre care sa ne indreptam atentia.

            Cota de piata se poate calcula in doua moduri, sub forma cotei de piata absoluta si a cotei de piata relativa.

                                                     Vanzarile firmei

Cota de piata    =

   absoluta                          Vanzarile totale din domeniu

 

               Vanzarile firmei

Cota relativa

   de piata                             Volumul de vanzari ale liderului

           

Impreuna cu factorul natural si cel demografic, factorul economico -social si cel politic ofera imaginea de ansamblu asupra

mediului extern al firmei.

Climatul economico-social se refera la nivelul de dezvoltare al economiei romanesti si deci implicit la numarul de firme competitive

ce se afla in lupta directa pe piata.

Factorul social influenteaza atat sub aspectul personlului pe care il furnizeaza intreprinderilor, cat si prin atitudinea psihica a

acestuia.

Factorul politic influenteaza activitatea tuturor categoriilor de agenti economici prin cadrul legislativ in schimbare, mentinerea unui

sistem contabil si financiar adecvat, asigurarea sumelor corespunzatoare pentru protectie sociala si fond de pensii

1.4. PIATA SI EVOLUTIA PIETEI

            Piata a evoluat in ultimii ani in sens crescator, piata reprezentand mai precis in acceptiunea firmei "SC PRIMEX SRL" numarul de firme,

posesori sau doritori de computere personale. Mai mult este vorba de un factor atat calitativ cat si cantitativ: cresterea numarului de

echipamente / firma adica a dotarii fiecarei societati.

CAPITOLUL II

2.1. ANALIZA IN DINAMICA A VENITURILOR

            In functie de natura activitatii aducatoare de profit, veniturile unei societati sunt grupate astfel:

                        -venituri din activitatea de exploatare

                        -venituri din activitatea financiara

                        -venituri extraordinare,

ele delimitandu-se in cadrul fiecarei activitati, in functie de natura rezultatelor obtinute.

            Veniturile se obtin in mai multe etape succesive sau simultane in timp si anume:

                        -productia

                        -facturarea sau vanzarera pe credit

                        -incasarea si incorporarea.

            Productia reprezinta activitatea prin care se obtin produsul in curs de fabricatie si produsul finit, ca urmare a consumului de resurse

materiale si energetice.

            Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferul dreptului de proprietate de la vanzator la client.

            Incasarea este etapa in care produsul vandut se transforma in lichiditati, iar incorporarea este o etapa strict contabila prin care

veniturile sunt inglobate in rezultate, pentru a absorbi cheltuielile aferente.

            Veniturile se mai pot clasifica si in:

                        -venituri curente - venituri constatate, inregistrate si incorporate in rezultatul exercitiului curent

                        -venituri inregistrate in avans - venituri constatate in exercitiul N, dar incorporate in rezultatul exercitiului N+1

                        -venituri de realizat - venituri realizate efectiv in exrcitiul N si incorporate in in rezultatul aceluiasi exercitiu, dar pentru care nu

s-au intocmit acte .

            In contabilitatea financiara a intreprinderii, veniturile sunt structurate dupa natura lor in:

                        -venituri din exploatare

-venituri financiare

-venituri extraordinare

Delimitarea si inregistrarea veniturilor din exploatare se face incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea

acestora, sau a marfurilor cumparate, fiind considerate enituri realizate numai cele obtinute in urma vanzarii, dupa transferarea dreptului de

propritate. In categoria veniturilor din exploatatre se regasesc:

-venituri din vanzarea productiei proprii si a marfurilor

-venituri din prestari servicii, executie lucrari si alte activitati

-venituri din productia stocata

-venituri din productia de imobilizari

-venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

-venituri din subventii de exploatare

-alte venituri din exploatare

            O pondere importanta in veniturile de exploatare o detin cifra de afaceri si productia exercitiului.

            Cifra de afaceri, conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii din Romania, reprezinta suma veniturilor aferente bunurilor

livrate, serviciilor prestate, lucrarilor executate, precum si a altor venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri

acordate clientilor .

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca:

-cifra de afaceri totala (CA), reprezentand volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preturile pietei, respectiv incasarile

totale

            -cifra de afaceri medie (CA), ca reflectie a incasarilor pe unitate de rodus, sau serviciu, calculandu-se dupa formula

                                                    CA

                                    CA =  -

                                         Q

 unde: - CA = cifra de afaceri totala

            - Q   = volumul fizic al productiei vandute

            -cifra de afaceri marginala (Cam), care exprima variatia incasarilor unei firme (ΔCA) generata de cresterea sau scaderea cu o unitate

a cantitatii vandute (ΔQ):

                                           ΔCA

                                    CAm = 

                                                   ΔQ

                       

-cifra de afaceri critica sau minima (CAmin), reprezentand nivelul incasarilor la care se asigura acoperirea cheltuielilor, pragul de la

care firma incepe sa produca profit. In functie de profilul societatii, aceasta poate avea mai multe formule de calcul:

        societati de productie

   

     F

CAmin = 

               1-Cv

        societatile de distributie

      F

CAmin = 

                   _

               C-Nv

 Unde: - F =suma cheltuielilor fixe

             - Cv =cheltuielile variabile la un leu cifra de afaceri

- C = cota medie de adaos comercial

- Nv = nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie variabile.

Intre cifra de afaceri marginala si cifra de afaceri totala pot exista urmatoarele corelatii:

-cand cifra de afaceri totala atinge valoarea maxima, cifra de afaceri marginala este nula

-daca incasarea totala creste, cifa de afaceri marginala este pozitiva

-daca incasarea totala scade, cifra de afaceri marginala este negativa.

            Fiind considerata indicatorul fundamental al volumului activitatii unui agent economic, cifra de afaceri nu lipseste din nici un sistem de

indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a intreprinderii.

            Analiza cifrei de afaceri este necesara pentru apreciererea pozitiei societatii in sectorul de activitate de care apartine si pe piata, a

posibilitatilor acesteia de a lansa si a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In functie de cifra de afaceri se poate spune cat de

importanta sau neglijabila este participarea societatii in sectorul de activitate sau pe piata.

            Analiza cifrei de afaceri se raporteaza permanent la pozitia strategica a firmei, o pozitie strategica favorabila caracterizand o

intreprindere mai dinamica si mai profitabila decat alte intreprinderi din acelasi sector, o intreprindere fara forta strategica urmand a avea

rezultate mediocre sau negative.

            O intreprindere isi adapteaza operativ si elastic productia intervenind in structura activitatii si modificad ponderea anumitor produse in

totalul productie si diversificand oferta de produse in functie de cererea produselor pe piata. Aceasta operatiune este necesara pentru a

diminua riscul si gradul de incertitudine ce poata sa apara in comercializarea produselor sale.

            In teoria manageriala a intreprinderii moderne, care implica o disociere crescanda intre proprietate si control, pozitia cifrei de afaceri

in sistemul de performante eonomice este sensibil consolidat. In acest sens W. Baumol, remarca legatura dintre interesele generale ale

managerilor, de care depinde politica generala a firmei si maximizarea cifrei de afaceri sau a vanzarilor.

            Dimensiunea cifrei de afaceri are la baza doi parametri fundamentali:

            -volumul si structura cererii

            -capacitatea de oferta a agentului economic.

Cererea este strans legata de pretul produselor, puterea de cumparare a beneficiarilor, preferintele acestora, precum si preturile

altor produse similare.

Capacitatea de oferta a firmei depinde de capacitatea si randamentul factorilor productiei, ceea ce implica o functionare logistica a

pietei resurselor si utilizarea cu randament maxim al acestora.

Alaturi de cifra de afaceri, in analiza activitatii de productie si comercializare a unei societati comerciale se folosesc si alti

indicatori ca: productia marfa vanduta, productia marfa fabricata, valoarea adaugata, productia exerciului, etc. 

Productia exercitiului (Qe) este un alt indicator important din componenta veniturilor din exploatare, care dimensioneaza

intreaga activitate a firmei, reprezentand valoarea bunurilor si serviciilor obtinute de intreprindere in vederea vanzarii, stocarii, sau utilizarii

pentru nevoile proprii. In componenta acestui indicator se cuprind trei elemente:

-productia vanduta, evaluata la pretul de vanzare

-cresterea sau descresterea productiei stocate (stocuri de produse finite, semifabricate, productie neterminata)

-productia imobilizata (imobilizari corporale si necorporale evaluate la costul de productie).

In structura veniturilor financiare sunt cuprinse veniturile din:

            -participatii

            -titluri de plasament cedate

            -diferente favorabile din cursuri valutare

            -dobanzi cuvenite

            -sconturi obtinute

            -alte venituri financiare

Veniturile extraordinare sunt obtinute din activitatea extraordinara a firmei si se impart in doua categorii:

            -venituri extraordinare obtinute din operatii de gestiune

            -venituri extraordinare obtinute din operatii de capital

Veniturile din prima categorie sunt obtinute din operatii ca: bunuri sau valori primite prin donatie sau cu titlu gratuit, drepturi de

personal neridicate dupa prescrierea lor, valoarea imputatiilor privind lipsurile constatate cu ocazia inventarierii, sume cuvenite din amenzi

sau despagubiri.

            Veniturile obtinute din operatii de capital provin din pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate, exclusiv TVA si subventiile

pentru investitii virate la venituri.

            Din datele prezentate in tabelul nr. 1 se observa ca veniturile totale ale SC PRIMEX SRL  au crescut in 2005 fata de 2004 cu 874.971

lei, adica cu 69.41 %, cu 1.487.045 lei in 2006 fata de 2004, adica   117.97 % si cu 612,074 lei in 2006 fata de 2005, adica 28,66 % .

            Ponderea cea mai mare, in totalul veniturilor, dupa cum rezulta din tabelul nr. 2, o detin veniturile din exploatare si anume 99,37 % in

2004, 97,53 in 2005 si 99,49 % in 2006 . In 2005 aceasta pondere a inregistrat o usoara scadere, de 1,84 % fata de 2004, dar in 2006 a

sporit cu 0,12 % fata de 2004 si cu 1,96 % fata de 2005 .

            Veniturile din exploatare au crescut in 2005, fata de 2004 cu 830.119 lei, ceea ce inseamna 66,27 %, in 2006 cu 1.480.906 fata de

2004, reprezentand 118,.23 % si cu 650.787 in 2006 fata de 2005, respectiv 31.25 %.

            Cifra de afaceri a avut, la randul ei o evolutie ascendenta, in anul 2005 fiind de 2.075.825, fata de 1.251.226 in 2004, deci mai mare

cu 824.599    (65,9 %) si 2.731.149 in 2006, cu 1.479.923 in plus fata de 2004 (118,28 %) si cu 655.324 fata de 2005 (31,57 %).Chiar daca

in 2006 s-a inregistrat o crestere mai lenta decit in 2005, totusi societatea isi mentine  in continuare pozitia pe piata.

Se observa, din tabelul nr. 3,  ca in 2004 ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare a fost de 99,89 %, scazind usor in

2005, pina la   99,67 %, cu 0,22 %, dar redresandu-se in 2006, cand a crescut cu    0,02 % fata de 2004 si cu 0,24 % fata de 2005, pina la

99,91 % .

Productia exercitiului s-a majorat in 2005 fata de 2004, cu 258.214 lei, in 2006 cu 208.469 lei, fata de 2004 si a scazut cu 49.745

lei fata de 2005, ceea ce in valori relative inseamna o majorare cu 168,78 % in 2005 fata de 2004 si cu 136,26 % in 2006 fata de acelasi an

si o scadere cu 12,1 % in 2006 fata de 2005. Ponderea in veniturile din exploatare este de 12,2 % in 2004,    19,7 % in 2005 si 13,3 % in

2006, observandu-se o sporire,  comparativ cu 2004, de 7,53 procente in 2005 si 1,01 in 2006 si o diminuare de 6,52 procente in 2006 fata

de 2005, ceea ce inseamna o scadere a comercializarii productiei proprii, luand proportii comercializarea de marfuri .

Veniturile financiare detin o pondere nesemnificativa in totalul veniturilor, inregistrand procentajul cel mai scazut in 2006 si anume

0,51 %, fata de 0,63 %  in 2004 (mai putin cu 0,12 %) si 2,47 % in 2005 (mai putin cu 1,96 %), cind a crescut cu 1,84 % fata de anul

anterior . Aceste venituri provin din diferente favorabile de curs valutar si dobanzi incasate pentru depozitele bancare.

SC PRIMEX SRL nu are venituri extraordinare, structura veniturilor acesteia fiind formata doar din venituri din exploatare si

venituri financiare.

Concluzia analizei in dinamica a veniturilor societatii SC PRIMEX SRL este ca principala sursa de venituri o reprezinta activitatea

de exploatare, concretizata in vanzare de marfuri (echipamente de birou si consumabile pentru acestea), prestarea de servicii, repararea si

intretinerea aparatelor de marcat, de contabilizat si a calculatoarelor, veniturile din exploatare detinand ponderea cea mai ridicata in cadrul

veniturilor totale, veniturile financiare fiind nesemnificative, iar cele extraordinare, inexistente.

2.2. ANALIZA IN DINAMICA A CHELTUIELILOR

            In functie de natura activitatii aducatoare de profit, veniturile unei societati sunt grupate astfel:

                        -venituri din activitatea de exploatare

                        -venituri din activitatea financiara

                        -venituri extraordinare,

ele delimitandu-se in cadrul fiecarei activitati, in functie de natura rezultatelor obtinute.

            Veniturile se obtin in mai multe etape succesive sau simultane in timp si anume:

                        -productia

                        -facturarea sau vanzarera pe credit

                        -incasarea si incorporarea.

            Productia reprezinta activitatea prin care se obtin produsul in curs de fabricatie si produsul finit, ca urmare a consumului de resurse

materiale si energetice.

            Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferul dreptului de proprietate de la vanzator la client.

            Incasarea este etapa in care produsul vandut se transforma in lichiditati, iar incorporarea este o etapa strict contabila prin care

veniturile sunt inglobate in rezultate, pentru a absorbi cheltuielile aferente.

            Veniturile se mai pot clasifica si in:

                        -venituri curente - venituri constatate, inregistrate si incorporate in rezultatul exercitiului curent

                        -venituri inregistrate in avans - venituri constatate in exercitiul N, dar incorporate in rezultatul exercitiului N+1

                        -venituri de realizat - venituri realizate efectiv in exrcitiul N si incorporate in in rezultatul aceluiasi exercitiu, dar pentru care nu

s-au intocmit acte .

            In contabilitatea financiara a intreprinderii, veniturile sunt structurate dupa natura lor in:

                        -venituri din exploatare

-venituri financiare

-venituri extraordinare

Delimitarea si inregistrarea veniturilor din exploatare se face incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea

acestora, sau a marfurilor cumparate, fiind considerate enituri realizate numai cele obtinute in urma vanzarii, dupa transferarea dreptului de

propritate. In categoria veniturilor din exploatatre se regasesc:

-venituri din vanzarea productiei proprii si a marfurilor

-venituri din prestari servicii, executie lucrari si alte activitati

-venituri din productia stocata

-venituri din productia de imobilizari

-venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

-venituri din subventii de exploatare

-alte venituri din exploatare

            O pondere importanta in veniturile de exploatare o detin cifra de afaceri si productia exercitiului.

            Cifra de afaceri, conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii din Romania, reprezinta suma veniturilor aferente bunurilor

livrate, serviciilor prestate, lucrarilor executate, precum si a altor venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri

acordate clientilor .

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca:

-cifra de afaceri totala (CA), reprezentand volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preturile pietei, respectiv incasarile

totale

            -cifra de afaceri medie (CA), ca reflectie a incasarilor pe unitate de rodus, sau serviciu, calculandu-se dupa formula

                                                    CA

                                    CA =  -

                                         Q

 unde: - CA = cifra de afaceri totala

            - Q   = volumul fizic al productiei vandute

            -cifra de afaceri marginala (Cam), care exprima variatia incasarilor unei firme (ΔCA) generata de cresterea sau scaderea cu o unitate

a cantitatii vandute (ΔQ):

                                           ΔCA

                                    CAm = 

                                                   ΔQ

                       

-cifra de afaceri critica sau minima (CAmin), reprezentand nivelul incasarilor la care se asigura acoperirea cheltuielilor, pragul de la

care firma incepe sa produca profit. In functie de profilul societatii, aceasta poate avea mai multe formule de calcul:

        societati de productie

   

     F

CAmin = 

               1-Cv

        societatile de distributie

      F

CAmin = 

                   _

               C-Nv

 Unde: - F =suma cheltuielilor fixe

             - Cv =cheltuielile variabile la un leu cifra de afaceri

- C = cota medie de adaos comercial

- Nv = nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie variabile.

Intre cifra de afaceri marginala si cifra de afaceri totala pot exista urmatoarele corelatii:

-cand cifra de afaceri totala atinge valoarea maxima, cifra de afaceri marginala este nula

-daca incasarea totala creste, cifa de afaceri marginala este pozitiva

-daca incasarea totala scade, cifra de afaceri marginala este negativa.

            Fiind considerata indicatorul fundamental al volumului activitatii unui agent economic, cifra de afaceri nu lipseste din nici un sistem de

indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a intreprinderii.

            Analiza cifrei de afaceri este necesara pentru apreciererea pozitiei societatii in sectorul de activitate de care apartine si pe piata, a

posibilitatilor acesteia de a lansa si a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In functie de cifra de afaceri se poate spune cat de

importanta sau neglijabila este participarea societatii in sectorul de activitate sau pe piata.

            Analiza cifrei de afaceri se raporteaza permanent la pozitia strategica a firmei, o pozitie strategica favorabila caracterizand o

intreprindere mai dinamica si mai profitabila decat alte intreprinderi din acelasi sector, o intreprindere fara forta strategica urmand a avea

rezultate mediocre sau negative.

            O intreprindere isi adapteaza operativ si elastic productia intervenind in structura activitatii si modificad ponderea anumitor produse in

totalul productie si diversificand oferta de produse in functie de cererea produselor pe piata. Aceasta operatiune este necesara pentru a

diminua riscul si gradul de incertitudine ce poata sa apara in comercializarea produselor sale.

            In teoria manageriala a intreprinderii moderne, care implica o disociere crescanda intre proprietate si control, pozitia cifrei de afaceri

in sistemul de performante eonomice este sensibil consolidat. In acest sens W. Baumol, remarca legatura dintre interesele generale ale

managerilor, de care depinde politica generala a firmei si maximizarea cifrei de afaceri sau a vanzarilor.

            Dimensiunea cifrei de afaceri are la baza doi parametri fundamentali:

            -volumul si structura cererii

            -capacitatea de oferta a agentului economic.

Cererea este strans legata de pretul produselor, puterea de cumparare a beneficiarilor, preferintele acestora, precum si preturile

altor produse similare.

Capacitatea de oferta a firmei depinde de capacitatea si randamentul factorilor productiei, ceea ce implica o functionare logistica a

pietei resurselor si utilizarea cu randament maxim al acestora.

Alaturi de cifra de afaceri, in analiza activitatii de productie si comercializare a unei societati comerciale se folosesc si alti

indicatori ca: productia marfa vanduta, productia marfa fabricata, valoarea adaugata, productia exerciului, etc. 

Productia exercitiului este un alt indicator important din componenta veniturilor din exploatare, care dimensioneaza intreaga

activitate a firmei, reprezentand valoarea bunurilor si serviciilor obtinute de intreprindere in vederea vanzarii, stocarii, sau utilizarii pentru

nevoile proprii. In componenta acestui indicator se cuprind trei elemente:

            -productia vanduta, evaluata la pretul de vanzare

-cresterea sau descresterea productiei stocate (stocuri de produse finite, semifabricate, productie neterminata)

            -productia imobilizata (imobilizari corporale si necorporale evaluate la costul de productie).

In structura veniturilor financiare sunt cuprinse veniturile din:

            -participatii

            -titluri de plasament cedate

            -diferente favorabile din cursuri valutare

            -dobanzi cuvenite

            -sconturi obtinute

            -alte venituri financiare

Veniturile extraordinare sunt obtinute din activitatea extraordinara a firmei si se impart in doua categorii:

            -venituri extraordinare obtinute din operatii de gestiune

            -venituri extraordinare obtinute din operatii de capital

Veniturile din prima categorie sunt obtinute din operatii ca: bunuri sau valori primite prin donatie sau cu titlu gratuit, drepturi de

personal neridicate dupa prescrierea lor, valoarea imputatiilor privind lipsurile constatate cu ocazia inventarierii, sume cuvenite din amenzi

sau despagubiri.

Veniturile obtinute din operatii de capital provin din pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate, exclusiv TVA si subventiile

pentru investitii virate la venituri.

Din datele prezentate in tabelul nr. 1 se observa ca veniturile totale ale SC PRIMEX SRL au crescut in 2005 fata de 2004 cu

874.971 lei, adica cu 69.41 %, cu 1.487.045 lei in 2006 fata de 2004, adica   117.97 % si cu 612,074 lei in 2006 fata de 2005, adica 28,66

% .

Ponderea cea mai mare, in totalul veniturilor, dupa cum rezulta din tabelul nr. 2, o detin veniturile din exploatare si anume 99,37

% in 2004, 97,53 in 2005 si 99,49 % in 2006 . In 2005 aceasta pondere a inregistrat o usoara scadere, de 1,84 % fata de 2004, dar in 2006 a

sporit cu 0,12 % fata de 2004 si cu 1,96 % fata de 2005 .

Veniturile din exploatare au crescut in 2005, fata de 2004 cu 830.119 lei, ceea ce inseamna 66,27 %, in 2006 cu 1.480.906 fata

de 2004, reprezentand 118,.23 % si cu 650.787 in 2006 fata de 2005, respectiv 31.25 %.

Cifra de afaceri a avut, la randul ei o evolutie ascendenta, in anul 2005 fiind de 2.075.825, fata de 1.251.226 in 2004, deci mai

mare cu 824.599    (65,9 %) si 2.731.149 in 2006, cu 1.479.923 in plus fata de 2004 (118,28 %) si cu 655.324 fata de 2005 (31,57 %).Chiar

daca in 2006 s-a inregistrat o crestere mai lenta decit in 2005, totusi societatea isi mentine  in continuare pozitia pe piata.

Se observa, din tabelul nr. 3,  ca in 2004 ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare a fost de 99,89 %, scazind usor in

2005, pina la   99,67 %, cu 0,22 %, dar redresandu-se in 2006, cand a crescut cu    0,02 % fata de 2004 si cu 0,24 % fata de 2005, pina la

99,91 % .

Productia exercitiului s-a majorat in 2005 fata de 2004, cu 258.214 lei, in 2006 cu 208.469 lei, fata de 2004 si a scazut cu 49.745

lei fata de 2005, ceea ce in valori relative inseamna o majorare cu 168,78 % in 2005 fata de 2004 si cu 136,26 % in 2006 fata de acelasi an

si o scadere cu 12,1 % in 2006 fata de 2005. Ponderea in veniturile din exploatare este de 12,2 % in 2004,    19,7 % in 2005 si 13,3 % in

2006, observandu-se o sporire,  comparativ cu 2004, de 7,53 procente in 2005 si 1,01 in 2006 si o diminuare de 6,52 procente in 2006 fata

de 2005, ceea ce inseamna o scadere a comercializarii productiei proprii, luand proportii comercializarea de marfuri .

Veniturile financiare detin o pondere nesemnificativa in totalul veniturilor, inregistrand procentajul cel mai scazut in 2006 si anume

0,51 %, fata de 0,63 %  in 2004 (mai putin cu 0,12 %) si 2,47 % in 2005 (mai putin cu 1,96 %), cind a crescut cu 1,84 % fata de anul

anterior . Aceste venituri provin din diferente favorabile de curs valutar si dobanzi incasate pentru depozitele bancare.

SC PRIMEX SRL  nu are venituri extraordinare, structura veniturilor acesteia fiind formata doar din venituri din exploatare si

venituri financiare.

Concluzia analizei in dinamica a veniturilor societatii SC PRIMEX SRL este ca principala sursa de venituri o reprezinta activitatea

de exploatare, concretizata in vanzare de marfuri (echipamente de birou si consumabile pentru acestea), prestarea de servicii, repararea si

intretinerea aparatelor de marcat, de contabilizat si a calculatoarelor, veniturile din exploatare detinand ponderea cea mai ridicata in cadrul

veniturilor totale, veniturile financiare fiind nesemnificative, iar cele extraordinare, inexistente.

2.2. ANALIZA IN DINAMICA A CHELTUIELILOR

La fel ca veniturile si cheltuielile se clasifica in functie de natura activitatilor pe care le desfasoara intreprinderea, existand trei mari

categorii de cheltuieli:

            -cheltuieli de exploatare

            -cheltuieli financiare

            -cheltuieli extraordinare

Cheltuielile se mai pot clasifica si in functie natura resurselor consumate:

                        -cheltuieli cu materii prime si materiale

                        -cheltuieli cu salariile

                        -cheltuieli cu amortizari

                        -etc.

Cheltuielile apar succesiv sau simultan, pe masura desfasuarii activitatii consumatoare de resurse in urmatoarele etape:

a)      angajarea

b)      consumul

c)      plati

d)      imputare

Prima etapa, angajarea are loc in momentul contractarii obligatiei banesti, generatoare de plati sau consumatoare de resurse.

Consumul reprezinta utilizarea efectiva a resurselor in procesul de productie in scopul obtinerii de produse, lucrari si servicii.

Platile constau in achitarea obligatiilor fata de furnizori utilizandu-se moneda ca echivalent in cadrul relatiilor financiare.

Operatia de decontare si repartizare a cheltuielilor asupra rezultatelor obtinute este etapa finala a exercitiului financiar-contabil in

care apar cheltuielile si poarta numele de imputare.

In contabilitatea financiara cheltuielile sunt grupate in:

            -cheltuieli curente

            -cheltuieli inregistrate in avans

            -cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

            -cheltuieli de plata.

Cheltuielile curente sunt cheltuieli angajate si recunoscute de rezultatul exercitiului curent sau in curs.

Cheltuielile inregistrate in avans si cele repartizate pe mai multe exercitii sunt cheltuieli constatate sau angajate in exercitiul N, dar

recunoscute in exrcitiul N+1, respectiv N+n (n Є N*) .

Cheltuielile de plata sunt consumurile constatate efectiv, dar pentru care nu s-au primit documente justificative pana la inchiderea

exercitiului.

Din punctul de vedere al cheltuielilor, activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind

aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor, precum si operatiile de investitii prin care se realizeaza productia si

constructia proprie de mijloace fixe. Astfel, cheltuielile de exploatare cuprind cheltuielile cu: marfuri, materii prime si materiale, energie si apa,

lucrari si servicii executate de terti, impozite, taxe si varsaminte asimilate, personalul, amortizarea si provizioanele.

Cheltuielile financiare cuprind cheltuielile privind: pierderile din creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de

plasament diferentele de curs valutar, dobanzi aferente imprumuturilor primite, sconturi acordate clientilor si alte cheltuielui financiare.

Cheltuielile extraordinare, ca si veniturile extraordinare, sunt ocazionate de:

-operatii de gestiune

-operatii de capital .

Cheltuielile extraordinare provenite din operatiile de gestiune sunt:

-pierderi inregistrate la stocuri si productia in curs de executie in urma unor calamitati

-debite prescrise si debitori insolvabili

-despagubiri

-amenzi si penalitati datorate sau platite

-donatii si subventii acordate.

Cheltuielile extraordinare privind operatiile de capital sunt:

-valoarea neamortizata a imobilizarilor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate

neamortizabile cedate sau scoase din functiune

                        -pierderi determinate de rascumpararea propriilor actiuni

                        -cheltuieli determinate de incetarea unor activitati

                        -alte cheltuieli extraordinare.

Din tabelul 4 se observa ca totalul cheltiuielilor firmei inregistreaza o crestere anuala, dar nu ritmica. Astfel in anul 2005 au crescut

cu 880.095 lei fata de 2004, cind erau de 1.267.761 lei, ajungand la 2.147.856 lei, iar in 2006 au o valoare de 2.748.832 lei, mai mult cu

1.481.071 lei decat in 2004 si cu 600.976 lei decat in 2005, ceea ce procentual inseamna: 69,42% in perioada 2005-2004, scazind la numai

27,98% in 2006-2005 si 116,83% din 2004 pana in 2006.

            Pentru calculul ponderii cheltuielilor in venituri vom utiliza urmatoarul raport:

CT 2004/2005/2006

                                            ¯  ¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯

                                                VT 2004/2005/2006

VT 2004/2005/2006 CT 2004/2005/2006

1260505 1267761 1,012135476 2147856 1,01

_

27475502748832 1,00

Din acest tabel se observa ponderea cheltuielilor totale in veniturile totale este constanta (de 1,01) in 2004 si 2005 inregistrind o

scadere insignifianta in 2006, de 0,01 ajung

            Pentru a compara ritmurile de crestere ale cheltuielilor si veniturilor totale de la un an la altul, facem urmatoarele calcule:

Indicatori 2005/2004 2006/2004 2006/2005

CT 169,42 216,83 127,98VT 169,41 217,97 128,66

Variatii 1,00 0,99 0,99

Din tabel se observa ca veniturile si cheltuielile totale au inregistrat in 2004/2005 acelasi ritm de crestere, veniturile avind o

crestere mai mare decit a cheltuielilor cu 0,01 % in 2004/2005 si 2005/2006 .

            Ponderea cea mai insemnata in cadrul cheltuielilor totale o detin cheltuielile de exploatare, dupa cum rezulta din tabelul nr. 5. Astfel

in 2004 acestea erau de 1.261.704 lei intr-un total de 1.267.761 lei, ceea ce inseamna 99,52 %, inregistrind o scadere in 2005 de 2,155 %

ajungind la o pondere de 97,37 %, adica la 2.091.298 lei intr-un total de 2.147.856 mii  lei, iar in 2006 ajung la 98 %, crescind cu 0.634 %

fata de 2005, dar mai mica cu 1,51 % fata de 2004, valoarea absoluta fiind de 2.693.894 lei din 2.748.832 lei cheltuieli totale . De la an la an,

cheltuielile de exploatare au variat astfel: in 2005 au crescut cu 829.594 lei fata de 2004, ceea ce inseamna 65,75 % si in 2006 avind o

crestere mai usoara, doar  cu 602.596 lei fata de 2005, adica 28,81 %, iar fata de 2004 fiind mai mari cu 1.432.190 lei, 113,51 %.

Indicatori 2004 2005 2006Ch expl. 1261704 2091298 2693894,00V expl. 1252576 2082695 2733482,00Variatii 1,01 1,00 0,99

In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor de exploatare in veniturile din exploatare, aceasta are o scadere constanta de 0,01

anual ceea ce inseamna o crestere mai rapida a cheltuielilor decit cea a veniturilor .

            O variatie insemnata o au cheltuielile financiare si cele extraordinare, ceea ce se observa tot din tabelul nr. 5 .Cheltuielile financiare

erau in 2004 numai de 6.037 lei, detinind o pondere de 0,476 % in cheltuielile totale, insa in 2005 acestea inregistreaza o crestere puternica,

ajungind la 56.543 lei ceea ce inseamna cu 50.506 lei mai mult decit in anul precedent (procentual 836,61%) si o pondere de 2,633 % in

totalul de cheltuieli, mai mare cu 2,156 % si scazind in 2006 pina la 11.248 lei, mai mult cu 5.211 lei decit in 2004 (procentual 65,75 %) si

mai putin cu 45.295 lei decit in 2005 (procentual 80,11%), cu o pondere de numai 0,41 % in cheltuielile totale, mai mica decit in anul 2004 cu

0,067% si cu 2,223% decit in 2005 .

            Cheltuielile extraordinare erau in 2004 de 20 lei, avand o pondere de 0,002 % in chelruielile totale, urmind sa scada in 2005 la 15 lei,

ceea ce insemna o scadere de 5 lei, adica 25 %, cu ponderea de numai 0,001%, dar avind o crestere puternica in 2006 pina la 43.690 lei,

ajungind la o pondere de 1,59 %, cu 1,589 % mai mult decit in 2005.

           2.3. ANALIZA IN DINAMICA A REZULTATULUI EXERCITIULUI

Contul de profit si pierdere regrupeaza, pentru o perioada de activitate data, ansamblul fluxurilor economice generatoare de

venituri (ca surse de imbogatire) si de cheltuieli (ca surse de saracire).

            In cadrul contului de rezultate se disting doua categorii de fluxuri:

1.      fluxul de venituri incasabile, sau de cheltuieli platibile

2.      fluxuri calculate

Fluxul de venituri incasabile sau de datorii platibile majoreaza sau diminueaza rezultatul net si trezoreria, iar fluxurile din a doua categorie nu

au influenta decat asupra rezultatului, fara a afecta trezoreria intreprinderii (amortizarile si provizioanele calculate, reluari asupra

provizioanelor, valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau disparute).

            Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din

activitatea de exploatare, financiara si extraordinara.

            Structura contului de rezultate pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate

sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare

de gestiune. Aceste solduri reprezinta in fapt paliere succesive in formarea rezultatului final.

Constructia indicatorilor porneste de la cel mai cuprinzator - productia exercitiului plus marja comerciala - si se incheie cu cel mai

sintetic - rezultatul net al exercitiului. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la nivelul respectiv de acumulare. Astfel,

fiecare tip de activitate desfasurata de intreprindere degaja un anumit rezultat:

3.      Rezultatul exploatarii = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare

4.      Rezultatul financiar = Venituri finaciare - Che;ltuieli financiare

5.      Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii +/- Rezultatul financiar

6.      Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

7.      Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar

8.      Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului - Impozitul pe profit

            Rezultatul exploatarii evalueaza rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii curente a intreprinderii (inclusiv

operatiile efectuate in exercitiile anterioare, dar aferente exercitiului curent). Acest rezultat este utilizat in compararea performantelor cu

politici financiare diferite. Rezultatul exploatarii, dupa cum se observa din tabelul nr.6, imbraca forma de pierdere in primii 2 ani ai perioadei

analizate, el fiind in suma de 9128 lei in 2004, 8603 lei in 2005 si se regaseste sub forma de profit in 2006, in suma de 39.588 lei .

            Rezultatul financiar se regaseste sub forma de profit in primul si ultimul an al periadei, avand urmatoarele sume: 1892 lei in 2004 si

2820 lei in 2006 si sub forma de pierdere in 2005, avand valoarea de 3762 lei .

            Rezultatul extraordinar este numai sub forma de pierdere in toti cei trei ani  astfel: in 2004 se inregistreaza o pierdere de 20 lei, care

scade in 2005 cu 5 lei ajungand la 15 lei si in 2006 creste cu 43.675 lei, avand o valoare de 43.690 lei .

            Rezultatul brut al exercitiului, denumit si rezultatul exercitiului inainte de impozitare, a fost sub forma de pierdere: in 2004   in suma de

7256 lei, in 2005, in suma de 12.380 lei si in 2006, 1282 lei . Fiind pierdere, rezultatul exercitiului nu a fost impozitat si aceste valori au ramas

ca rezultat net al exercitiului, neputand fi vorba de o distribuire a profitului, in acest caz urmand ca pierderile sa fie acoperite din profitul

viitor .

2.4. ANALIZA IN DINAMICA A MARJEI COMERCIALE

Marja comerciala este primul sold intermediar de gestiune si se refera la activitatea comerciala desfasurata de intreprinderile de

distributie, sau la partea pur comerciala a intreprinderilor producatoare.

Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, adica a bunurilor cumparate pentru a fi revandute in

aceeasi stare.

Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala.

Marja comerciala = Veniturile din vanzarea marfurilor - Cheltuieli de achizitie a marfurilor

Costul de cumparare al marfurilor revandute include pretul de cumparare, fara TVA, majorat cu cheltuielile accesorii de

cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.

Marja comerciala este denumita si marja bruta si se exprima adesea ca procent din cifra de afaceri.

Activitatea predominanta a societatii S.C. PRIMEX SRL. este cea comerciala. Din tabelul nr. 6 se observa evolutia marjei

comerciale, astfel in 2004 valoarea acesteia este de 103.207 lei, urmand sa scada in 2005 cu 204.779 lei, ajungand sa aiba valoare negativa

si anume -101.572 lei, ceea ce inseamna pierdere din activitatea comerciala, dar se redreseaza in 2006 crescand cu 324.132 lei fata de

2005 si cu 119.353 lei fata de 2004, ajungand la 222.560 lei. In valori relative variatia marjei comerciale are urmatoarele valori: in 2005 a

scazut cu 198,42 % fata de 2004, iar in 2006 a crescut cu 115,64 % fata de 2004 si cu 319,12 % fata de 2005 .

In cifra de afaceri, marja comerciala se regaseste intr-o pondere de   12,12 % in 2004 si 12,27 % in 2006.

2.5. ANALIZA IN DINAMICA A VALORII ADAUGATE

            Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie (forta de munca si capitalul), peste

valoarea bunurilor si serviciilor provenite de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii:

Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumuri de la terti

Acest sold intermediar de gestiune este o valoare bruta ce realizeaza jonctiunea intre micro si macrocontabilitate, deoarece

introducerea in contabilitatea intreprinderii a acestui sold intermediar usureaza calculul acestui indicator in contabilitatea nationala (obtinut

prin agregarea valorilor adaugate la nivel microeconomic si numit la nivel macrocontabil Produs Intern Brut) si conduce la ameliorarea

calitatii informatiei economice in general .

            La nivel microeconomic, valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii, ea reprezentind sursa de acumulari

banesti din care se face rambursarea factorilor de productie:

3.      remunerarea muncii prin salarii, indemnizatii, prime, cheltuieli sociale

4.      remunerarea statului prin impozite, taxe si varsaminte asimilate              (subventiile de exploatare fiind excluse)

5.      remunerarea creditorilor prin dobanzi si comisioane platite

6.      remunerarea investitiilor prin amortismente calculate

7.      remunerarea capitalului propriu prin dividende platite actionarilor

Societatea, in calitate de participant direct la viata economica va fi remunerata prin capacitatea de autofinantare, adica prin ceea

ce ramane la dispozitia ei dupa remunerarea partenerilor sai: personalul, statul, creditorii si actionarii.

            Valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre productia globala a exercitiului (productia exercitiului, plus marja comerciala) si

consumurile de bunuri si servicii furnizate de terti pentru aceasta productie (denumite si consumuri intermediare).

            Consumurile intermediare se obtin prin aditionarea urmatoarelor elemente de cheltuieli:

8.      cheltuieli cu materii prime

9.      cheltuieli cu materii consumabile

10.  cheltuieli cu energia si apa

11.  alte cheltuieli materiale (cum sunt: cheltuieli cu obiecte de inventar, cheltuieli cu baracamente si amenajariprovizorii, cheltuieli cu

materiale nestocate, cheltuieli cu animale si pasari  si cheltuieli cu ambalaje)

12.  cheltuieli cu servicii si lucrari executate de terti .

Primele patru categorii se numesc cheltuieli materiale.

            Valoarea adaugata este un indicator important si pentru faptul ca reprezinta baza de calcul pentru principalul impozit indirect: taxa pe

valoarea adaugata.

Curent utilizata in practica financiara aceasta marja de acumulare este interesanta pentru ca:

13.  la nivel microeconmic, este un indicator mai sintetic decat cifra de afaceri

14.  este un indicator care masoara gradul de integrare pe verticala              (valoarea adaugata / cifra de afaceri)

15.  este un indicator de structura al functiei de productie, care poate fi expimat prin rapoartele: cheltuieli de personal / VA, amortizari / VA

16.  permite aprecierea eficientei intreprinderii pentru o activitate data, in functie de mijloacele materiale utilizate

17.  repartitia sa furnizeaza informatii importante in legatura cu remunerarea: participanti / drepturi avute

18.  evolutia sa in timp evidentiaza imbogatirea societatii

Valoarea adaugata a societatii S.C. PRIMEX SRL. a avut o crestere ascendenta, conform tabelului nr.7 . In anul 2004 avea o

valoare de 46.324 lei, iar in 2005 a crescut cu 57.086 lei ajungand la 103.410 lei si la 203.932 lei in 2006, crescand fata de 2005 cu 100.522

lei si cu 157.608 lei fata de 2004, ceea ce procentual inseamna o crestere cu 123,23 % in 2005 fata de 1997, 340,23 % in 2006 fata de 2004

si 97,21 % in 2006 fata de 2005.

Aceste rezultate au fost date de variatiile indicatorilor care compun valoarea adaugata. Astfel, productia globala a exercitiului a

avut o variatie ascendenta: de la 256.200 lei in 2004, in 2005 a atins valoarea de 309.635 lei, mai mult cu 53.435 lei decat in anul anterior,

adica mai mult cu 20,86 %, iar in 2006 continua sa creasca pana la 584.022 lei mai mult cu 327.822 lei fata de 2004, 127,96 % si cu 274.387

lei fata de 2005, adica 88,62 % .

Cheltuielile materiale au scazut in 2005 fata de 2004 de la 60.336 lei la 30.530 lei, cu 29.806 lei, procentual insemnand o scadere

cu 50,6 %, dar s-au majorat in 2006 cu 22.977 lei fata de 2004, adica 38,08 % si cu 52.783 lei fata de 2005, adica cu       172,9 % .

Cel din urma indicator din care se compune valoarea adaugata si anume cheltuielile cu serviciile executate de terti, a crescut in

urmatorii ani astfel: de la 149.540 lei cat inregistra in 2004, la 175.695 lei in 2005, deci cu 26.155 lei (17,5 %), ajungand la 296.777 lei in

2006, mai mult cu 147.237 decat in 2004 (98,5 %) si cu 121.082 lei fata de 2006 (68,9 %) .

2.6. ANALIZA IN DINAMICA A EXCEDENTULUI BRUT DIN EXPLOATARE (INSUFICIENTA BRUTA DE EXPLOATARE)

            Excedentul brut din exploatare (insufucienta bruta de exploatare) este cel de-al patrulea sold degajat de tabloul soldurilor

intermediare de gestiune si el reprezinta diferenta dintre valoarea adaugata plus subventiile de exploatare, pe de o parte si impozitele, taxele

si cheltuielile de personal pe de alta parte:

EBE    =    (VA +Subventii de exploatare)     -      (Ch.cu personalul +

       Impozite, taxe si varsaminte asimilate)

           

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, resursa principala a societatii, cu influenta

hotaratoare a rezultatului financiar si capacitatii de dezvoltare a firmei.

            Un excedent brut de exploatare suficient de mare va permite societatii reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizare, acoperirea

riscului din provizioane constituie si asigurarea finantarii sale care antreneaza cheltuieli financiare, iar diferenta va fi distribuita statului

(impozit pe rpofit), actionarilor (dividende) si / sau conservata prin autofinantare.

            Acest sold intermediar de gestiune nefiind influentat de politica societatii in materie de finanatare, amortizare, provizioane, fiscalitate,

furnizeaza informatii semnificative cu privire la performantele comerciale, fiind de aceea recomandat in analizele comparative ale societatilor

apartinand aceluiasi sector de activitate. El poate sa puna in evidenta, mai bine decat rezultatul final, o deficienta structurala a societatii in

plan comercial.

            De altfel, excedentul brut din exploatare exprima masura resurselor degajate de exploatare pe baza carora intreprinderea exercita

deciziile strategice. Luind in calcul veniturile incasabile si cheltuielile platibile, indicatorul capata o semnificatie deosebita in termeni de

resurse financiare (EBE reprezinta fundamentul autofinantarii societatii) si trezorerie (EBE masoara trezoreria potentiala degajata de

exploatare si decalajele dintre scadenta incasarii creantelor si plata datoriilor:

EBE    =    Excedentul de trezorerie al exploatarii    +    Necesarul de fond de    

                  rulment al exploatarii)                             

           

In primii doi ani ai perioadei analizate, asa cum reiese din tabelul nr.6, SC PRIMEX SRL  a avut insuficienta bruta de exploatarein

valoare de: 5725 lei in 2004, scazand cu inca 3958 lei in 2005, cand a inregistrat o valoare de 9683 lei . In anul 2006, societatea

inregistreaza un excedent brut din exploatare in valoare de  46.767 lei, ceea ce inseamna o crestere de 50.725 lei fata de 2005 si 52.485 lei

fata de 2004.

2.7. ANALIZA IN DINAMICA A ALTOR INDICATORI   (ÑS, W, Qr, VAN)

Numarul mediu de salariati, al societatii SC PRIMEX SRL, a crescut cu 8 persoane din 2004 pana in 2005, in 2004 fiind de 17

persoane, iar in 2005 ajungand la 25, in 2006 venind in firma inca 2 persoane, in total fiind 27 de salariati, mai multi cu 10 decat in 2004,

respectiv cu 47,06 % mai multi in 2005 fata de 2004 si cu 48,76 % mai multi in 2006 fata de 2004 si 8 % fata de 2005 .

Productivitatea muncii este definita in literatura de specialitate ca fiind forta productiva a muncii, adica sub forma capacitatii fortei

de munca de a crea, intr-o anumita perioada de timp, un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii . Ea caracterizeaza eficienta

cu care este cheltuita o anumita cantitate de munca . Pentru a calcula productivitatea muncii la nivel macroeconomic, se pot folosi urmatorii

indicatori:

19.  productia marfa fabricata

20.  cifra de afaceri

21.  valoarea adaugata sau valoarea adaugata neta

In tabelul nr. 8 a fost calculata ca raport intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati.

            In cazul societatii SC PRIMEX SRL, productivitatea muncii a crescut in anul 2005, fata de 2004, cu 7.449 lei, ceea ce inseamna

82,77 %, de la 9.000 lei la 16.448 lei, iar in 2006 a scazut fata de 2005 cu 3.061 lei, inregistrand o valoare de 13.387 lei si fata de 2004

crescand cu 4.388 lei.

            Productia marfa fabricate reprezinta productia obtinuta destinata livrarii si cuprinde: valoarea produselor finite si a semifabricatelor

destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate.

 Productia marfa fabricata a societatii SC PRIMEX SRL  a fost in 2004 de 152.993 lei, in 2005 de 411.462 lei si in 2006 de

361.462 lei crescand in primul an cu 258.214 lei, adica 168,78 %, dar diminuindu-se in ultimul an al perioadei analizate (2006) cu 49.745 fata

de 2005, ceea ce procentual inseamna o scadere de 12,1 %, fiind totusi mai mare decat in 2004 cu 208.469 lei, adica 136,26 % .

            Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea nou creata intr-o perioada determinata si se calculeaza ca diferenta intre valoarea

adaugata si cheltuielile cu amortizarea privind activitatile de exploatare.

In comparatie cu productivitatea muncii si productia marfa fabricata, valoarea adaugata neta a cunoscut o curba ascendenta,

crescand in 2005, de la 41.571 lei cat era in 2004, pana la 97.620 lei, deci cu 56.049 lei mai mult, ceea ce in procente inseamna 134,83 % si

in 2006 ajunge la 194.420 lei, mai mult cu 152.849 lei decat in 2004 (367,68 %) si cu 96.800 lei fata de 2005  (99,16 %) .

2.8. ANALIZA RAPORTULUI STATIC SI DINAMIC DINTRE INDICATORII VALORICI

            Pentru dimensionarea activitatii de productie si de comercializare, se recomanda utilizarea unui sistem de indicatori valorici, care

fiecare, prin continut si mod de determinare, avand o putere informationala, caracterizeaza anumite aspecte ale unei societatii.

            In practica societatilor comerciale, pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare se folosesc urmatorii indicatori

valorici: cifra de afaceri ; cifra de afaceri din activitatea de baza sau valoarea productiei marfa vandute, care reprezinta vanzarile din

activitatea de baza a unei firme ; productia marfa fabricata ; valoarea adaugata ; valoarea adaugata neta si productia exercitiului .

            Analiza situatiei concrete dintr-o firma se realizeaza in raport cu corelatiile normale, care trebuie sa existe intre indicatorii valorici

mentionati. Astfel daca din punct de vedere pur teoretic, se admite egalitatea: ICA = IQ f = IVA = IQe, inseamna ca fata de baza de raportare,

se mentin aceleasi proportionalitati intre elementele care diferentiaza indicatorii respectivi, fapt ce nu poate fi intalnit in activitatea unei firme

si nici nu e de dorit, deoarece, de la o perioada la alta, pe langa schimbarile cantitative, trebuie sa intervina si cele de natura calitativa.

            In principiu, intr-un interval de timp dat, intre indicatorii valorici pot exista urmatoarele corelatii, considerate normale:

            a) ICA ≥ IQf    - egalitatea arata ca se mentine ponderea imobilizarilor in stocuri, insa tendinta fiind de scadere a acestora, cifra de

afaceri trebuie sa inregistreze o dinamica superioara.

            b) IQf  > IQe     - inegalitatea marcheaza reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern, dar pana la limita la

care se asigura o desfasurare normala aprocesului de productie .

            c) IVA > IQe - inegalitatea rezulta din reducerea ponderii cheltuielilor cu materialele, cu implicatii directe asupra costurilor si profitului

firmei. O asemenea situatie se apreciaza favorabil, cu conditia ca reducerea ponderii cheltuielilor cu materiale sa nu afecteze calitatea

produselor, respectiv a serviciilor.

            d) IVAN ≠ IVA           - aceasta diferenta este rezultatul variatiei cheltuielilor cu amortizarea.

            Raportul static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea elementelor care ii diferentiaza.

Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricate (CA/Q f) exprima modificarile intervenite in stocurile de

produse finite si alte venituri, exclusiv cele financiare si extraordinare.

Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricate si valoarea productiei exercitiului (Q f / Qe) caracterizeaza evolutia stocurilor,

precum si a consumului intern.

Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului (VA / Qe) evidentiaza evolutia ponderii cheltuielilor cu

materialele.

Rapoartele statice calculate cu ajutorul indicilor valorici ai activitatii SC PRIMEX SRL se prezinta astfel :

Nr. crt

Indicatori 2004 2005 2006

1 Cifra de afaceri - CA 1.251.226 2.075.825 2.731.149

2Productia marfa

fabricata - Qf152.993 411.207 361.462

3Productia exercitiului

- Qe152.993 411.207 361.462

4Valoarea adaugata -

VA46.324 103.410 203.932

5 CA / Qf 8,18 5,05 7,566 Qf / Qe 1,00 1,00 1,007 VA / Qe 0,30 0,25 0,56

            Pe baza datelor prezentate in tabel, se constata ca in 2005 raportul static CA / Qf s-a redus ceea ce arata ca stocurile de productie

marfa fabricata au crescut mai rapid decat volumul vanzarilor, iar in 2006, fata de 2005 a crescut, deci vanzarile au crescut mai rapid decat

productia marfa fabricata . Urmatorul raport, Qf / Qe, ramane constat in toti cei trei ani, ceea ce inseamna ca productia fabricata a fost

vanduta integral, iar VA / Qe are o variatie oscilatorie, in 2005 scade, ceea ce o crestere a consumului intern si in 2006 creste, deci

consumul intern s-a redus.

CAPITOLUL III

ANALIZA DIAGNOSTIC A CIFREI DE AFACERI

3.1. ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Supravietuirea si dezvoltarea unei firme intr-o economie libera si concurentiala este conditionata de maniera in care aceasta face

fata cerintelor pietei. Aceasta presupune identificarea corecta a cerintelor clientilor si motivatiile reale ale acestor cerinte, precum si

asigurarea prompta a unei oferte de servicii si produse. Trebuie avuta, de asemenea, in vedere si satisfacerea criteriului eficacitatii in

alocarea si utilizarea potentialului intern (material, uman si financiar) al firmei.

Orice analiza diagnostic incepe prin investigarea complexa a indicatorului in cauza, in dinamica si comparativ cu obiectivele

stabilite pe total si pe diverse structuri specifice.

O judecata pertinenta, in masura sa evidentieze situatia reala din intreprindere, necesita corelarea cifrei de afaceri cu urmatoarele

elemente esentiale intr-o economie de piata:

-     rata inflatiei

-     pozitia firmei

-     politica de preturi

            Analiza in dinamica a cifrei de afaceri sta la baza fundamentarii strategiilor de dezvoltare si la calculul indicatorilor de eficienta

economica, cifra de afaceri fiind indicatorul care reprezinta firma.

            Pentru definirea cadrului general in care se inscrie activitatea intreprinderii se folosesc marimile absolute si ritmurile de crestere (cu

baza fixa, cu baza in lant si ritmurile medii). Marimile absolute caracterizeaza evolutia cifrei de afaceri fata de o anumita baza de comparatie.

Examinarea lor pe mai multe exercitii financiare permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii: cresterea puternica sau slaba, stabilitate.

regresie lenta sau rapida.

            Analiza cifrei de afaceri a unei firme trebuie sa raspunda unor intrebari cum sunt:

        Care este structura cifrei de afaceri din punct de vedere al principalelor categorii de venituri care o

formeaza?

        Care este evolutia surselor de venituri in ultimii ani si cat de stabile sunt?

        Care este tendinta de evolutie a acestor surse in viitorul apropiat?

        Cum sunt determinate veniturile si care este modul lor de masurare?

        Cum anume se coreleaza evolutia cifrei de afaceri cu rezultatele financiare si ce raporturi exista intre

acestea?

Pentru a-si diminua riscurile sau a-si reduce incertitudinile care apar pe segmentele de piata pe care activeaza, firmele isi diversifica oferta

de produse si servicii, avand astfel o structura variata a veniturilor.

            In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea societatii in functie de modul de operare, respectiv daca

opereaza pe o singura piata sau pe mai multe, intrucat fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra

rezultatelor obtinute de firma. De aceea, in evaluarea potentialului de crestere a veniturilor sunt necesare informatii privind sursele de venituri,

evolutia in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.

            Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioadele precedente,

precum si modificarile intervenite in structura cifrei de faceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele

care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

            Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii. Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite

activitati, sortimente, grupe, sectoare, care formeaza nomenclatorul unei societati.

            Analiza cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse tipuri structurale, explicarea acestor variatii si a

implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale societatii. Intr-o intreprindere pot fi identificate o varietate de trepte de analiza

structurala si anume: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati si tipuri de unitati, categorii de

clientela.

            Analiza structurii cifrei de afaceri se bazeaza pe marimile relative de structura.

            In metodologia analizei structurii productiei sau vanzarii marfurilor, pentru comparatii intre exercitii si intre firme este operationla

folosirea coeficientului de concentrare numit si coeficientul GINI-STRACK:

    

unde:

gi = ponderea produsului sau activitatii " i " in cifra de afaceri totala

n = numarul de termeni ai seriei

            Acest coeficient poate lua valori intre 0 si 1. Apropierea de "1" arata ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care dau cea mai

mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de "0" semnifica o distributie relativ uniforma a productiei si respectiv a vanzarilor pe structurile

implicate in calcul.

            In acelasi scop se poate folosi si indicele HARFINDHAL, care permite masurarea gradului de diversificare a activitatii pe diverse

structuri utile analizei si deciziei.

                                   

                                                              QV

                                                gi  = -----

                                                              CA

           

Valoarea acestui coeficient este unitara daca firma vinde un singur produs si este egala cu "1/n" daca productia sau vanzarile sunt

repartizate in proportii egale in cadrul nomenclatorului acesteia.

            Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este esentiala pentru intelegerea strategiei firmei si pozitiei acesteia pe piata. In acest scop

se urmareste evolutia componentelor cifrei de afaceri: productia vanduta, vanzari de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii.

            De regula, o intreprindere puternica din punct de vadere concurential cauta sa dezvolte activitati colaterale celei de baza, ceea ce

contribuie la imbunatatirea activitatii pe de o parte si la consolidarea imaginii sale  in randul clientelei, pe de alta parte.

            Variatia absoluta si relativa a cifrei de afceri este rezultatul actiunii unui numar mare de factori interni si externi. Identificarea starii reale

a intreprinderii prezinta o importanta deosebita pentru definirea strategiei acesteia.

            Este usor de inteles ca problemele intreprinderii nu sunt aceleasi daca ea se afla in faza de crestere sau in faza de declin. La o

intreprindere la care dinamica cifrei de afaceri inregistreaza o cerestere puternica, deciziile strategice sunt orientate spre asigurarea unui control

al dinamicii costurilor si mai ales spre gasirea unor soluti de acoperire a nevoilor financiare. In schimb la o intreprindere a carei activitate

stagneaza se va urmari schimbarea strategiei de produs.

            Cifra de afaceri este, in mod normal, inregistrata in unitati monetare curente. In perioada de puternica crestere a preturilor, daca nu se

procedeaza la corelarea cu inflatia, informatiile isi pierd mult din finalitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflatia are efecte la toate

nivelurile: flux de exploatare, flux de finantare, structura patrimoniala, intrucit antreneaza variatii nominale carora nu le corespund variatii reale

ale activitatii. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor reale ale unitatii impun cu necesitate luarea in calcul a efectelor inflatiei.

            Rata de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza pe baza relatiei:

                  1 + Rc

Rr =     100 * ____________

 

                  1 + Rp

                                   

unde:

                        Rr  = rata de crestere reala a cifrei de afaceri

                        Rc = rata de crestere a cifrei de afaceri constante

                        Rp = rata de crestere a preturilor

            Dupa cum se observa din tab.10, cresterera medie anuala a cifrei de afaceri este de 48,74 % si difera de rata reala de crestere a cifrei

este de doar 5,33 %, corelata cu rata anuala a inflatiei, inregistrand o crestere de 9,15 % in 2005 fata de 2004 si de 1,52 % in 2006 fata de

2005.

            Comparativ cu rata anuala de crestere a cifrei de afaceri, rata reala de crestere  a vanzarilor de marfuri are o usoara scadere in 2005

fata de 2004 si anume de 0,28 %  urmata de o crestere semnificativa de 9,84 % in 2006, rata anuala fiind de 4,78%. In ceea ce priveste rata

rata de crestere reala a productiei vandute inregistreaza o crestere piternica in 2005 comparativ cu 2004 si anume de 76,83%, urmand sa

creasca si in 2006 cu 32,18 %, rata medie anuala mentinandu-se ridicata, la o valoare relativa de 22,32 %.

3.4. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

            Analiza factoriala a cifrei de afaceri se poate face la nivelul societatii comerciale, precum si la nivel de produs.

In diagnosticul static al cifrei de afaceri prezinta interes analiza de tip factorial a abaterii ei fata de un nivel de referinta de regula

prestabilit (previzionat sau programat), stabilindu-se astfel sistemul de factori si cuantificandu-se influenta acestora asupra evolutiei ei.

Din analiza factoriala a cifrei de afaceri rezulta ca sporirea sau micsorarea acesteia se poate explica atat prin actiunea factorilor

interni, cat si prin ameliorarea sau deteriorarea conditiilor generale economico-sociale si politice. Daca sporul cifrei de afaceri este generat in

totalitate de factori externi, el nu exprima dinamismul societatii, mai mult, in anumite conditii poate masca un recul relativ.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI LA NIVEL DE SOCIETATE

            Analiza cifrei de afaceri la nivel de societate se poate face cu ajutorul mai multor modele de analiza multiplicativa, care au rolul de a

evidentia influenta directa sau indirecta a factorilor, care intra in componenta modelelor, asupra cifrei de afaceri a unei intreprinderi.

Modelul I

           

            Un prim model multiplicativ de analiza factoriala are in vedere prezentarea cifrei de afaceri in functie de numarul de angajati,

productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei fabricate si anume:

unde:

            CA = cifre de afceri

             ÑS =   numarul mediu de salariati

            Qf = productia marfa fabricata

            Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe

            Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe active

                       

            Pentru rezolvarea acestui model s-au folosit date preluate din bilantul societatii S.C.PRIMEX SRL.

Nr.

crt.Indicatori Valori (lei)  

2005 2006  1 CA 2.075.825 2.731.149

2 N 25 273 Qf 411.207 361.4624 Mf 35.253 25.8735 Mfa 35.253 25.873

6 Modificarea cifrei de afaceri: 655.324

7 1.Infl.modif.nr. mediu de salariati: 166.066

8 2.Infl.modif. productivitatii muncii -417.185