Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

143 Section: Social Sciences

THE IMPACT OF REGIONALIZATION ON THE ORGANIZATION OF COURTS

Adrian Boantă Lecturer, PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș

Abstract:The problem of regionalization has provoked both civil society and decision-making factors

to identify optimal solutions concerning the phenomenon of regionalization. Thus, at the level of state

bodies, work-groups have been created with the mission to identify: formulas of regionalization, the impact of regionalization on society, economy and the legal system. The paper analyses how

regionalization will affect the way in which trial courts are set-up.

Keywords: regionalization, courts, legal system, justice, organization

Regionalizarea a reprezentat o preocupare importantă pentru autorităţi în sensul

legiferării unei formule de organizare denumită regiune, în special în cursul anului 2013, dar

şi, timid, la începutul anului 2017, motiv pentru care, o astfel de temă prezintă importanţă şi

necesită o analiză atentă asupra posibilităţilor juridice de implementare şi asupra consecinţelor

pe care le poate avea asupra organizării administrative şi a sistemului judiciar.

În doctrină1 s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la noţiunea de regiune

pornind de la semnificaţia juridică pe care autorii doresc să o acorde acestui concept. Astfel,

s-a vorbit despre regiune ca formă de organizare administrativ-teritorială, regiunea ca formă

de dezvoltare socio-economică lipsită de personalitate juridică şi regiunea ca formulă

organizatorică în state Uniunii Europene2.

Problema regionalizării3 a provocat societatea civilă şi factorii decidenţi în vederea

identificării unor soluţii optime cu privire la acest fenomen. Astfel, la nivelul organelor

statului (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice4) s-au constituit grupuri

de lucru cu misiunea de a identifica: formule de regionalizare, impactul regionalizării asupra

societăţii, economiei şi sistemului de drept. În esenţă, dezbaterea publică5 generată de ideea

regionalizării a evidenţiat o serie de avantaje, precum:

- avantaje de ordin economic (reducerea costurilor la bugetul de stat, valorificarea

potenţialului economic inclusiv cel turistic, punerea în practică a unor proiecte

interjudeţene, atragerea fondurilor europene în mod direct şi NU centralizat);

1Bukfeyes-Rakossy Zsombor Realităţi şi perspective ale regionalizării României, Revista Transilvană de Ştiinţe

Administrative nr. 2(37)/2015, pp.28-37. 2 Mihaela Pacesilă Regionalizarea în statele Uniunii Europene, Revista Administraţie şi Management Public, nr.

3/2004, pp.104-111, Florina Popa Aspecte privind formele de regionalizare în Uniunea Europeană, Revista

Managementul Intercultural , Volumul XVI, nr. 1(30)/2014, pp.211-218 . 3 Noţiunea de regionalizare este definită în DEX ca fiind forma de împărţire a teritoriului în regiuni.

4 În prezent denumirea organului central este Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi

Fondurilor Europene, iar pe paginea de internet oficială nu se mai regăsesc informaţii cu privire la procesul de

regionalizare http://regionalizare.mdrap.ro/ 5 Astfel de dezbateri au fost organizate şi cu implicarea Academiei Române – Procesul de regionalizare şi

descentralizare în România, dezbatere publică aprilie 2013.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

144 Section: Social Sciences

- avantaje de ordin politic şi administrativ (eliminarea parcursului birocratic pentru

realizarea unor proiecte, ruperea reţelelor de putere existente la nivel local şi

eliminarea „baronilor locali‖ ca factori decidenţi)6.

În dezbaterile publice legate de regionalizare s-au evidenţiat şi o serie de dezavantaje precum:

- dezavantaje de ordin economic (costuri mari cu crearea unor noi structuri

administrative, distanţe mult mai mari de parcurs pentru cetăţeni pentru rezolvarea

unor probleme administrative, probleme legate de terenurile agricole care nici până

în prezent nu au fost împărţite, riscul de concentrare al dezvoltării regionale la

nivelul zonei imediat apropiate de capitala de regiune);

- dezavantaje de ordin cultural şi istoric (nu există o tradiţie a regiunilor în privinţa

românilor, modelul euroregiunilor nu şi-a dovedit eficienţa)7.

Dincolo de avantajele şi dezavantajele regionalizării o problemă specială o reprezintă

justiţia în contextul regionalizării. Discuţiile publice au evidenţiat două tendinţe: 1) o negare

în totalitate a reformării justiţiei ca urmare a regionalizării administrative, negare care are la

bază principiul separaţiei puterilor în stat; şi

2) o abordare nouă, progresivă care are în vedere o nouă redimensionare a puterii

judecătoreşti, prin stabilirea Curţilor de Apel ca instanţe regionale, instanţe ce trebuie să

reprezinte un ultim grad de jurisdicţie pentru majoritatea proceselor.

Organizarea instanţelor de judecată din România are ca temei legal Legea nr. 304 din

20048, republicată. Potrivit acestei reglementări care pune în valoare dispoziţiile

constituţionale, justiţia se realizează prin: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţile de Apel,

Tribunalele, Tribunalele specializate, Judecătoriile şi Instanţele militare9. În ceea ce priveşte

organizarea administrativ-teritorială a României, în temeiul art. 3, alin.3 din Constituţie se

poate observa că „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi

judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”. Există în prezent vreo

legătură între organizarea administrativ-teritorială şi organizarea instanţelor? Din interpretarea

şi corelarea dispoziţiilor mai sus amintite putem constata următoarele:

- la nivelul comunelor nu există nicio instanţă de judecată;

- la nivelul oraşelor şi municipiilor există înfiinţate Judecătorii;

- la nivelul judeţelor există Tribunalele Judeţene cu sediul în oraşul reşedinţă de

judeţ;

Mai mult legiuitorul a înţeles să reînfiinţeze începând cu 1993 Curţile de Apel care

potrivit legii „gestionează‖ mai multe tribunale judeţene şi tribunale specializate10

. Deci, pe

de o parte există o formă de organizare administrativ teritorială (comuna) care nu

„beneficiază‖ de instanţă de judecată, iar pe de altă parte există instanţă de judecată (Curtea

de Apel) care nu „urmăreşte‖ o singură unitate administrativ-teritorială. În concluzie: în

prezent organizarea justiţiei nu este condiţionată de organizarea administrativ teritorială.

6Regionalizarea României De ce? – Sinteza audieriipublice, document disponibil

http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/pagina-audiere/alte_documente/2013-03 7Ibidem. 8 Legea nr. 304/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. În

prezent Legea privind organizare judiciară se află în dezbaterea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul

justiţiei, articolele referitoare la sistemul instanţelor de judecată şi legătura acestora cu formele organizare

administrativ-teritorială nefiind supuse modificării.

http://www.cdep.ro/comisii/suasl_justitie/pdf/2017/rd_1031;1.pdf 9 Art.2 alin.2 din Legea nr. 304 /2004, republicată. 10 Art.35 din Legea nr. 304/2004.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

145 Section: Social Sciences

Avem nevoie de Curţi de apel (o singură Curte) la nivelul fiecărei regiuni?

Factorii politici îşi doresc ca odată cu reformarea administrativă să se realizeze şi o

reformare a justiţiei „Raţional ar fi să avem câte o curte de apel în fiecare

regiune”11

Termenul limită de implementare al celor două proiecte a fost sfârşitul anului 2013.

Dacă în privinţa regionalizării procesul dezbaterii publice a fost unul accentuat în anul 2013,

documentat, transparent, în privinţa reorganizării sistemului judiciar nu s-au organizat

dezbateri cu privire la modalităţile concrete de modificare şi reorganizare a instanţelor de

judecată. În anul 2017 dezbaterile legate de organizarea sistemului judiciar nu sunt corelate cu

problema regionalizării dezbatute iniţial pe parcursul anului 2013. Practic stabilirea unei

singure Curţi de Apel la nivelul fiecărei regiuni ar avea drept efect dispariţia altor Curţi de

Apel (unele dintre ele cu o bogată tradiţie istorică).

Care sunt principalele probleme care pot apărea în procesul de comasare a Curţilor de

Apel:

- profesii liberale precum profesia de notar şi cea de executor judecătoresc ar trebui

reorganizate deoarece structura organizatorică, competenţa, acestor profesii este

determinată de existenţa Curţilor de Apel şi arondarea anumitor judeţe unei Curţi;

- potrivit statisticilor oficiale începând cu 2010 (legea micii reforme) şi până în

2012 Curţile de Apel au fost cele mai încărcate instanţe, ori înjumătăţirea

numărului lor ar avea ca principal efect creşterea numărului de dosare la nivelul

Curţilor de Apel12

;

- implementarea noilor Coduri (Codul Civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi

Codul de procedură penală) a avut în vedere actuala structură organizatorică a instanţelor de

judecată. Din acest ultim punct de vedere în Raportul final cu privire la pregătirea

implementării celor patru coduri: Consultantul consideră că amploarea noutăţilor introduse

de Noile Coduri sub aspectul structurii cauzelor şi redistribuirii competenţei de soluţionare a

acestora, corelat cu modificările de procedură, impune precauţie în definirea nivelurilor ţintă

de eficienţă pentru sistemul judiciar.

- nevoia de resursă umană şi relocarea acesteia. În acest context acelaşi raport

stabileşte un termen de 2 ani de implementare pentru a stabili necesarul uman, încărcătura pe

instanţă „Având în vedere cele de mai sus, în opinia Consultantului, conceperea şi

implementarea sistemului de planificare a necesarului de resurse umane, fiind prin natura sa

strâns corelat cu monitorizarea performanţelor, necesită aplicarea şi funcţionarea noilor

reglementări pentru o anumită perioadă de timp, care să permită colectarea unor date şi

obţinerea unor exemple reale privind modul în care noile prevederi afectează funcţionarea

instanţelor şi parchetelor din România. Această perioadă ar trebui să fie de aproximativ 2

ani, având în vedere că în România 99% din dosare se soluţionează de obicei în 2 ani13

.

Putem constata că cele două proiecte de lege trebuiau dezbătute şi implementate

împreună, dar în realitate s-au dezbatut separat, aspect ce ne îndreptăţeşte să tragem concluzia

că nu există nicio legătură între organizarea pe regiuni şi organizarea sistemului judiciar.

În loc de concluzii:

11 Discursul Primului-Ministru Victor Ponta în cadrul dezbaterilor cu membrii CSM,

2013.https://www.agerpres.ro/doc-reg/2013/03/02/proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea-in-perioada-2010-

2013-16-35-28 12http://www.magistrati.ro/s612-comasarea-curtilor-de-apel-prin-regionalizare-o-dezbatere-

.html#ixzz2Sn9nGr92.

13 Proiect Asistenţa Tehnică cu privire la pregătirea implementării noului Cod civil, Cod penal, Cod de procedură

civilă, Cod de procedură penală, noiembrie 2011.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

146 Section: Social Sciences

1) O formulă de regionalizare trebuie să lămurească, într-o primă etapă dacă

atunci când ne referim la regiune avem în vedere o unitate administrativ teritorială. Dacă

răspunsul este afirmativ, atunci prima etapă din punct devedere juridic este revizuirea

Constituţiei României art.3 alin (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în

comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. Într-o astfel

de perspectivă se impune şi fundamentarea unor modificări cu privire la organizarea

sistemului judiciar. În acest context, se poate menţine actualul sistem de organizare

judecătorească cu următoarele precizări:

- În regiunile în care există două Curţi de Apel, acestea să poarte denumirea legată de

regiune şi oraşul în care îşi are sediul (spre ex. Curtea de Apel Tg. Mureş, Regiunea

Centru, Curtea de Apel Alba-Iulia, Regiunea Centru) stabilindu-se astfel şi competenţa

lor teritorială;

- Modificarea competenţei materiale a instanţelor de judecată prin modificarea

Codurilor de procedură civilă şi penală, astfel încât Curţile de Apel să devină ultimul

grad de jurisdicţie, iar aceste din urmă modificări nu ar bulversa nici organizarea din

cadrul profesiilor liberale (notar public şi executor judecătoresc).

2) O formulă de regionalizare care se referă la dezvoltarea economică a

României, există şi este întemeiată pe prevederile Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea

regională a României14

cu modificările şi completările ulterioare şi în consecinţă, în măsura

în care nu corespunde realităţilor se poate modifica în raport cu noile cerinţe.

BIBLIOGRAPHY

A. Lucrări publicate în Reviste de specialitate

1. Bukfeyes-Rakossy Zsombor Realităţi şi perspective ale regionalizării României,

Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative nr. 2(37)/2015.

2. Mihaela Pacesilă Regionalizarea în statele Uniunii Europene, Revista

Administraţie şi Management Public, nr. 3/2004.

3. Florina Popa Aspecte privind formele de regionalizare în Uniunea Europeană,

Revista Managementul Intercultural , Volumul XVI, nr. 1(30)/2014.

B. Legislaţie

1. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională a României publicată în M.Of.

al României nr. 577/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.

C. Resurse electronice

1. Regionalizarea României De ce? – Sinteza audieriipublice, document disponibil

http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/pagina-

audiere/alte_documente/2013-03

2. http://www.cdep.ro/comisii/suasl_justitie/pdf/2017/rd_1031;1.pdf Site-ul oficial al

Camerei Deputaţilor.

3. http://www.magistrati.ro/s612-comasarea-curtilor-de-apel-prin-regionalizare-o-

dezbatere-.html#ixzz2Sn9nGr92 dezbateri ale magistraţilor pe proiectul

regionalizării.

4. https://www.agerpres.ro/doc-reg/2013/03/02/proiecte-si-discutii-privind-

regionalizarea-in-perioada-2010-2013-16-35-28

14Legea a fost publicată în M.Of. al României nr. 577/2004.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

147 Section: Social Sciences

5. http://regionalizare.mdrap.ro/ site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale,

Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.