Test SEC Reloaded

8/15/2019 Test SEC Reloaded

1/99

id intrebare varianta_a varianta_b varianta_c varianta_d raspuns

1 Care sunt principale serii

de tabele cuprinse în

cadrul SEC :

conturile sectoarelor

instituţionale precum şi

sistemul intrări-ieşiri şi

conturile pe ramuri de

activitate

conturile sectoarelor

bifuncţionale

conturile internaţionale conturile aferente

fiecărei ţări

a

2 Nominalizaţi o identitatecontabilă importantă din

cadrul sistemului intrari-

iesiri::

cererea este egala cuoferta pentru orice

produs sau grup de

produse

cifra de afaceri esteridicata

valoarea adaugataprodusa este mai mica

decat suma veniturilor

generate

valoarea neta la sfarsitulperioadei contabile

a

3 EC 2010 este un

regulament care

stabile ște normele,

convențiile, definițiile și

clasificările care trebuie

să fie aplicate la:

calculul deficitului

bugetului de stat

producerea conturilor

nationale implicate in

programul de

transmitere a datelor

consolidarea

transparentei

informatiilor contabile în

România

diminuarea

discrepantelor la nivelul

statelor UE

b

4 Nominalizaţi una dinanalizele şi evaluările ce

pot fi realizate utilizând

cadrul SEC:

performantele sectoruluibancar in cadrul acestui

domeniu

situatia bunurilor dindomeniul public al

statului

dezvoltarea uneieconomii de a lungul

timpului

nevoile gospodariilorpopulatiei

c

5 Conceptele SEC sunt

compatibile pe plan

international, deoarece:

reprezinta baza legala

comuna cu statele UE in

ceea ce priveste

organizarea institutiilor

publice

constituie norma pentru

transmiterea datelor

contabilitatii nationale

catre toate organismele

internationale

au specificate in

componenta elemente

caracteristice fiecarei tari

nu se bazeaza pe date

statistice

b

6 Utilizarea de concepte

comune in intregul cadrual conturilor nationale si

in celelalte sisteme de

statistici sociale si

economice permite:

accesul la informatii

economice clasificate

estimarea trendului

economic la nivel UE

elaborarea de masuri

consecvente

mentinerea echilibrului

economic

c


2/99

7 Principalele concepte ale

SEC 2010 sunt bine

definite si stabilite

pentru o perioada

indelungata, deoarece:

fiecare stat membru isi

impune caracteristicile

economice

acestea au fost adoptate

ca standarde

internationale pentru

multi ani şi faptul că în

metodologiile

interna ționale succesive

privind conturilenaționale, s-au schimbat

foarte puține concepte

de bază

se schimbă foarte des

conceptele de bază

privind conturile

naţionale

nu permit modificări b

8 Care din următoarele

exemple se inscriu în

afara limitelor producţiei

şi nu se inregistreaza in

SEC:

serviciile voluntare care

nu reprezinta o

productie de bunuri

productia de bunuri

pentru consumul final

propriu

piscicultura in fermele

piscicole

productia de servicii

individuale si colective

de catre administratiile

publice

a

9 Pentru unele cerinte de

date este necesar sa seelaboreze conturi satelit

deoarece:

nu furnizeaza date

suplimentare

au un grad de acoperire

al cadrului contabil extinsprin adăugarea de

informații nemonetare

nu modifica conceptele

de baza

prezinta pe scurt

conceptele de referinta

b

10 Unitatile institutionale au

una din urmatoarele

caracteristici:

nu detin bunuri si active nu subscriu angajamente exercita activitati

economice

nu exercita, in nume

propriu operatiuni cu

alte societati

c

11 Sistemul SEC 2010 se

distinge prin faptul ca:

nu permite stabilirea

unui ansamblu complet

de conturi de flux

permite stabilirea unui

ansamblu complet de

conturi de flux şi de

conturi de patrimoniu

unitatile institutionale

sunt grupate in 7

sectoare institutionale

nationale

sectoarele institutionale

nu se divizeaza in

subsectoare

b

12 La nivelul unită ților

locale cu activitate

economică (UAE locale):

activitatile nu sunt

divizate in functie de

tipul de activitati

desfasurate

regrupeaza ansamblul

părților unei unit ăți

institu ționale în calitatea

sa de producător

nu se înregistrează

pentru fiecare activitate

secundară

nu apar ține numai unei

singure unită ți

institu ționale

b


3/99

13 Una din următoarele

categorii de informaţii de

bază care se

înregistrează în SEC

2010:

numărul populaţiei previziuni economice consumul pe gospodări i stocuri le d

14 În SEC „operaţiunea”

este definită ca fiind:

unitatea economică care

are capacitatea de adeține bunuri și active,

de a subscrie

angajamente, a exercita

activită ți economice și a

realiza, în nume propriu,

operațiuni cu alte unit ăți

capacitatea de a stabili

politica generală sauprogramul unei unită ți

institu ționale

un flux economic care

reprezintă o interac țiune între unită țile

institu ționale care

acționează de comun

acord sau o ac țiune în

interiorul aceleia și

unități instituționale pe

care aceasta este

interesată să o trateze ca

o operațiune deoarece

unitatea în discu țieprezintă două calită ți

diferite

descriere sistematică a

diferitelor etape aleprocesului economic

c

15 În ce situaţie o activitate

poate fi considerată o

activitate de piaţă, în

cazul în care bunurile şi

serviciile sunt în proces

de comercializare:

comercianţii nu caută să-

şi sporească la maximum

profitul pe termen lung

comercianţii nu vând

bunurile şi serviciile

oricărei persoane care se

află în posibilitatea de a

plătii preţul solicitat

cumpărătorii caută un

grad cât mai scăzut de

utilitate

în condiţiile în care

pieţele eficace sunt cele

la care cumpărătorii şi

comercianţii au acess şi

despre care aceştia

dispun de informaţii

d

16 O matrice de

contabilitate socială

(MCS) :

permite legătura între

tabelele resurselor și

utilizărilor și conturile

sectoriale

nu furnizează informa ții

suplimentare referitoare

la volumul și structura

forței de munc ă

nu se aplică pentru

utilizarea popula ției

ocupate pe ramuri de

activitate

nu se aplică pentru

repartizarea for ței de

muncă pe subgrupe

socioeconomice

a


4/99

17 Divizarea operaţiunilor

constă în:

descompunerea unei

operaţiuni considerată

unică de către părţile

implicate în două sau

mai multe operaţiuni,

care sunt apoi

înregistrate în moddiferit

descompunerea unei





care sunt apoi

înregistrate în acelaşimod

intervenţia altor unităţi

instituţionale în afara

celor implicate în

operaţiune

descompunerea unei





care nu se mai

înregistrează

a

18 Prin stocuri se înţelege: activele deţinute la un

anumit moment

pasivele deţinute la un

anumit moment

activele şi pasivele

deţinute la un anumit

moment

fluxul de produse finite c

19 Stocurile se înregistrează

în contabilitate :

la începutul fiecărei

perioade contabile

la sfârşitul fiecărei

perioade contabile

la începutul şi sfârşitul

fiecărei perioade

contabile

nu se înregistrează c

20 Din categoria conturilor

curente fac parte:

conturile capitale conturile financiare conturile altor modificări

de volum

conturile care prezintă

producţia generarea și

alocarea venitului,distribuirea și

redistribuirea venitului ș

utilizarea acestuia

d

21 Conturile de acumulare

sunt:


generarea venitului


alocarea venitului

conturile capitale şi cele

financiare și conturile

altor modificări de volum


distribuirea şi

redistribuirea venitului

c

22 În sistemul SEC 2010,

conturile de patrimoniu

înregistrează în parteastângă a contului de

operaţiuni curente:

activele pasivele pasivele şi valoarea netă diferenţa dintre active şi

pasive

a


5/99

23 În contabilitatea

naţională, operaţiunile

efectuate de către o

úntate sau un sector se

înregistrează:

o singura dată de două ori de trei ori de patru ori b

24 Înregistrarea

operaţiunilor în partidădublă înseamnă:

efectuarea unei

înregistrări ca resursă şio dată ca utilizare

efectuarea a două

înregistrări ca resursă

efectuarea a două

înregistrări ca utilizare

înregistrarea ca variaţie

de pasive

a

25 Cu excepţia anumitor

variabile referitoare la

populaţie şi forţă de

muncă, toate fluxurile şi

stocurile prezentate în

sistemul SEC 2010 sunt

exprimate în:

dividende termeni monetari număr de operaţiuni preţurile de referinţă

naţionale

b

26 Înregistrarea pe bază de

angajament se aplică:

tuturor fluxurilor doar fluxuri lor monetare doar fluxuri lor

nemonetare

nu se aplică o astfel de

înregistrare

a

27 Consolidarea înseamnă: eliminarea din utilizări a

operațiunilor care au loc

între unită țile regrupate

eliminarea atât din

utilizări, cât și din

resurse, a opera țiunilor

care au loc între unită țil

regrupate

eliminarea activelor și

pasivelor financiare

reciproce

eliminarea atât din

utilizări, cât și din

resurse, a opera țiunilor

care au loc între unită țil

regrupate, precum și

eliminarea activelor și

pasivelor financiare

reciproce

d

28 Nu trebuie consolidate: fluxurile și stocurile

dintre unită țilecomponente din cadrul

subsectoarelor sau

sectoarelor

fluxurile dintre unită țile

componente din cadrulsubsectoarelor

stocurile dintre unită țile

componente din cadrulsectoarelor

fluxurile dintre unită țile

componente din cadrulsectoarelor

a


6/99

29 Unităţile care constituie

economia naţională şi ale

căror fluxuri şi stocuri

sunt întregistrate în SEC

2010 sunt:

entităţile altor ţări unităţile rezidente toate unităţile din spaţiul

european

toate unităţile aferente

UE

b

30 Exporturile și importurilede bunuri și servicii

includ:

schimburile între filiale fluxurile de venituriprimare către sau

dinspre restul lumii

vânzarea saucumpărarea

transfrontalieră de active

financiare sau de active

neproduse

toate unităţile aferenteUE

d

31 Importurile și exporturile

de bunuri includ

operațiuni între rezidenți

și nerezidenți cu

următoarele tipuri de

bunuri:

bunurile care tranzitează

o țarăefectivele de animale

care trec frontiera

echipamentul de

transport sau alte tipuri

de echipament

mobilizabil care părăsesc

temporar o țară, fără să

aibă loc vreun transferde proprietate

echipamente și alte

bunuri trimise în

străinătate pentru

prelucrare, între ținere,

revizie sau reparare

b


de bunuri nu pot fi

înregistrate în

următoarea situa ție:

data producerii bunului data contractului data furnizării bunurilor

și serviciilor și a

dobândirii unei crean țe

de plată

data stingerii crean ței a


de bunuri se evaluează

franco la bord la

frontiera țăriiexportatoare (free on

board – FOB). Această

valoare este:

valoarea bunurilor la

prețurile de baz ă plus

serviciile de transport și

distribuire aferente pânăla punctul respectiv al

frontierei plus orice

impozite minus

subvențiile pentru

bunurile exportate


prețurile de baz ă minus




impozite minus

subvențiile pentru

bunurile exportate


prețurile de baz ă minus




impozite plus subven țiile

pentru bunurile

exportate


prețurile de baz ă plus



frontierei minus orice

impozite minus

subven țiile pentru

bunurile exportate

a


7/99

34 Prețul cost-asigurare-

navlu (CIF) este pre țul

unui bun livrat la

frontiera țării

importatoare sau pre țul

unui serviciu furnizat

unui rezident :

după achitarea oricăror

taxe de import

după achitarea oricăror

taxe de import sau a

altor impozite pe

importuri sau comer ț

după plata adaosurilor

comerciale

înaintea achitării

costurilor pentru

transportul în țară

d

35 Exporturile de servicii nu

include următorul caz:

transportul bunurilor

importate de către un

transportator rezident

serviciile furnizate de

către nerziden ți

rezidenților

transportul bunurilor

efectuat de reziden ți în

beneficiul nereziden ților

care nu implică importuri

sau exporturi de bunuri

activită țile de prelucrare

și reparare în beneficiul

nereziden ților

b

36 Bunurile existente nu

includ:

clădirile și alte bunuri de

capital fix care au fost

vândute de unită țile

producătoare altorunită ți

bunurile de consum de

folosință îndelungată

care au fost vândute de

gospodării altor unită ți

obiectele de valoare care

nu se vând

bunurile consumabile

care au fost vândute de

către orice unitate, fie

pentru a fi reutilizate, fiepentru a fi transformate

în materii prime pentru

fabricarea de bunuri noi

c

37 Terenul este definit

drept solul propriu-zis

incluzând următorul

element:

apele de suprafa ță viile, livezile sau alte

planta ții de arbori și

culturi pe picior etc.

zăcămintele resursele biologice

necultivate

a

38 Operațiunile cu resurse

naturale sunt înregistrate:

nu se înregistrează la aceea și valoare în

conturile cumpărătoruluiși în cele ale vânz ătorului

la o valoare mai mare în

conturile cumpărătoruluiși la o valoare mai mic ă

în cele ale vânzătorului

la o valoare mai mică în

conturile cumpărătoruluiși la o valoare mai mare

în cele ale vânzătorului

b


8/99

39 Operațiunile de

reparti ție sunt operațiuni

prin care

valoarea adăugată

generată în produc ție

este repartizată for ței de

muncă și capitalului

valoarea adăugată

generată în produc ție nu

se repartizează

valoarea adăugată


este repartizată doar

forței de munc ă

valoarea adăugată


este repartizată for ței de

muncă, capitalului și

administra ției publice

d

40 Remunerarea angaja țilo

este compusă din :

salarii indemniza ții cotiza ții sociale în sarcina

angajatorului

salarii, indemniza ții și

cotiza țiile sociale aflate în sarcina angajatorului

d

41 Care din următoarele

exemple sunt incluse ca

tipuri de remunerare în

salariile și indemnizațiile

în bani :

hrana serviciile locative plata zilelor de vacan ță

pentru sărbători oficiale

sau concediu anual

împrumuturile acordate

angaja ților la dobânzi

reduse

c

42 Salariile și indemnizațiile

includ :

cotiza țiile sociale,

impozitele pe venit și

alte plă ți de plătit de

către angajat, incluzândcele re ținute de

angajator și plătite direct

sistemelor de asigurări

sociale, autorită ților

fiscale etc., în beneficiul

angajatului

cheltuielile angajatorilor

necesare în procesul de

producție al angajatorilor

totalul salariilor și

indemnizațiilor pe care

angajatorii le plătesc

temporar angaja ților încaz de boală,

maternitate, accident de

muncă, invaliditate etc

plățile către lucrători

externi la unitatea de

bun produs sau de

serviciu prestat

a


9/99

43 În cadrul unui sistem de

presta ții predefinite,

există o cotiza ție

imputată de către

angajator, calculată

conform următoarei

metode de calcul:

creșterea prestației

datorită perioadei

actuale de angajare plus

suma reprezentată de

cotiza ția efectiv ă a

angajatorului plus suma

reprezentată de oricecotiza ție a angajatului

plus costurile operării

sistemului


datorită perioadei

actuale de angajare

minus suma

reprezentată de cotiza ți

efectivă a angajatorului

plus suma reprezentatăde orice cotiza ție a

angajatului plus costurile

operării sistemului


datorită perioadei

actuale de angajare

minus suma

reprezentată de cotiza ți

efectivă a angajatorului

minus sumareprezentată de orice

cotiza ție a angajatului

plus costurile operării

sistemului


datorită perioadei

actuale de angajare plus

suma reprezentată de

cotiza ția efectiv ă a

angajatorului minus

suma reprezentată deorice cotiza ție a

angajatului plus costurile

operării sistemului

c

44 Nu intră în categoria

impozitelor pe produse,

exclusiv TVA și

impozitelor pe importuri:

impozitele pe bunuri și

servicii care sunt plătite

în afara procesului de

producție

accizele și impozitele pe

consum

impozitele de

înmatriculare a

autovehiculelor

impozitele pe primele de

asigurare

a

45 Impozitele înregistrate în

conturi provin din:

o sursă două surse trei surse patru surse b


10/99

46 Nu fac parte din

categoria subven țiilor:

subvențiile pe produse subvențiile pe importuri subvențiile pe care

producătorii reziden ți le

pot primi ca urmare a

abandonării unei

activită ți de producție

subven țiile pentru

societă ți și cvasisociet ă

publice acordate pentru

a compensa pierderile

persistente pe care le

înregistrează în

activitatea lor productivăca urmare a practicării în

mod deliberat a unor

prețuri mai mici decât

costurile medii de

producție din motive de

politică economică sau

socială europene sau ale

autorită ților publice

c

47 Subvențiile pot include

următoarele:

transferurile realizate de

administra țiile publice

către societă țile și

cvasisocietă țile

nefinanciare pentru

acoperirea pierderilor

acumulate în cursul mai

multor exerci ții

financiare sau a

pierderilor excep ționale

cauzate de factori

necontrolabili de către

întreprindere

ștergerea datoriilor pe

care unită țile

producătoare le-au

contractat fa ță de

administra ția public ă

plățile efectuate de


sau de restul lumii

pentru pagube sau

pierderi la nivelul

bunurilor de capital, ca

rezultat al unor acte de

război, altor evenimente

politice sau dezastre

naționale

subven ții pentru salarii

sau pentru for ță de

muncă

d


11/99

48 Subvențiile sunt

înregistrate:

în momentul în care are

loc tranzac ția sau

evenimentul care

generează subven ția

după utilizare la sfârșitul perioadei

contabile

în exerci țiul bugetar

următor

a

49 Subvențiile sunt

înregistrate ca:

utilizări pozitive în contul

de exploatare al

economiei totale

resurse pozitive în contul

de alocare primară a

veniturilor sectoruluiadministra ției publice

resurse pozitive în contul

exterior al veniturilor

primare și transferurilorcurente

utilizări negative în

contul de exploatare al

economiei totale

d

50 Nu se aplică dobânzi: depozitelor titlurilor de natura

datoriei

creditelor bugetare

prevăzute în bugetul de

stat

creditelor c

51 Plățile care decurg din

orice tip de acord swap

sunt înregistrate în

contul financiar :

ca opera țiuni cu

instrumente financiare

derivate

nu se înregistrează ca dobândă aferentă

unui venit din

proprietate

ca dobândă aferentă

titlurilor de natura

datoriei

a

52 Dobânda este înregistrată:

la cerere după utilizarea integralăa valorii de intrare

curente

după 2 ani de neplată în fiecare perioadăcontabilă

d

53 Prețul de achiziție

include şi una din

următoarele variante :

dobânzile pentru servicii

adăugate în temeiul

condițiilor de creditare

impozitele minus

subvențiile pentru

produse

taxele pentru servicii

adăugate în temeiul

condițiilor de creditare

taxe suplimentare

implicate în caz de plată

cu întârziere, ceea ce

înseamnă neefectuarea

plății în intervalul de

timp precizat la data la

care se face achizi ția

b

54 Producția include: curățarea, decorarea și

întreținerea locuinței, în

măsura în care aceste

activită ți revin în egal ă

măsură locatarilor

curățarea, întreținerea și

repararea bunurilor de

folosință îndelungată

pregătirea și servirea

hranei

producția tuturor

bunurilor și serviciilor

individuale sau colective

care sunt livrate unor

unită ți distincte faț ă de

producătorii lor

d


12/99

55 Activitatea principală a

unei UAE locale este:

activitatea secundară

este o activitate

efectuată în cadrul unei

singure UAE locale în

plus față de activitatea

principală

activitatea a cărei

valoare adăugată este

superioară valorii

oricărei alte activită ți

efectuate de unitatea

respectivă

o activitate auxiliară este

o activitate al cărei

rezultat este destinat a fi

utilizat în cadrul unei

întreprinderi

o activitate de sprijin

desfă șurat ă în cadrul

unei întreprinderi cu

scopul de a facilita

desfă șurarea activit ății

principale sau a celor

secundare ale unei UAElocale

b

56 Nu reprezintă o

activitate auxiliară:

cumpărarea vânzarea formarea de capital

pentru uz propriu

transportul c

57 Prețurile semnificative

sunt:

prețurile cele mai mari

practicate pentru un

produs

media pre țurilor exitente

pe piața pentru un

produs

prețuri care au un efect

substan țial asupra

cantită ților de produse

pe care producătorii sunt

dispuși să le ofere și

asupra cantită ților de

produse pe carecumpărătorii doresc să le

cumpere

prețurile stabilite de cel

mai important

producător

c

58 Producția non-piaț ă este:producția care este

furnizată altor unită ți

gratuit sau la pre țuri

nesemnificative din

punct de vedere

economic

UAE locale sau unită ți

institu ționale a c ăror

producție este în cea mai

mare parte produc ție de

piață

UAE locale sau unită ți

institu ționale a c ăror

producție este în cea mai

mare parte destinată

consumului final propriu

în cadrul aceleia și unit ăț

institu ționale

producția nevândut ă a

59 Pentru evaluarea

producție nu exist ă

convenții specifice

pentru:

evaluarea produc ției no

piață

evaluarea produc ției la

prețul de bază

evaluarea produc ției

totale a unei unită ți

institu ționale a c ărei UA

locală este un

producător non-pia ță.

evaluarea

evaluarea produc ției

totale a unui producător

non-pia ță (UAE locală)

b


13/99

60 Producția unui vânz ător

cu ridicata sau cu

amănuntul este dată de

următoarea formulă:

valoarea vânzărilor

minus valoarea bunurilor

cumpărate pentru

revânzare și utilizate

drept consum

intermediar, remunerare

a angaja ților în natur ăsau venit mixt în natură


cumpărate pentru

revânzare plus valoarea

adiționărilor la stocurile

de bunuri pentru

revânzare

valoarea vânzărilor

minus valoarea

adiționărilor la stocurile

de bunuri pentru


bunurilor retrase din

stocurile de bunuripentru revânzare

valoarea vânzărilor plus

valoarea pierderilor

recurente din cauza

ratelor normale de

rebutare, furt sau

pagube accidentale

valoarea vânzărilor plus

valoarea bunurilor

cumpărate pentru

revânzare și utilizate

drept consum

intermediar, remunerare

a angaja ților în natur ăsau venit mixt în natură


cumpărate pentru


adi țion ărilor la stocurile

de bunuri pentru

revânzare minus

valoarea bunurilor

retrase din stocurile de

bunuri pentru revânzareminus valoarea

pierderilor recurente din

cauza ratelor normale de

rebutare, furt sau

pagube accidentale

d

61 Creșterile prețurilor

bunurilor aflate în stocuri

sunt considerate:

producție neterminat ă producție câștiguri din deținere producție excedentar ă c


14/99

62 Serviciile financiare nu

pot fi realizate și pl ătite

în următorul mod:

serviciile financiare

realizate cu plată

indirectă

servicii financiare plătite

prin perceperea de

dobânzi

servicii financiare de

achiziționare și

înstrăinare a unor active

și pasive financiare pe

piețele financiare


realizate în cadrul

sistemelor de asigurări ș

de pensii, în cazul în care

activitatea este finan țat

prin perceperea de

cotiza ții de asigurare șidin venitul realizat din

economii

a

63 Producția aferent ă

asigurărilor generale se

calculează astfel:

Încasările totale din

prime minus prime

suplimentare implicite

(egale cu câ știgul din

veniturile din proprietate

aferent provizioanelor

tehnice) minusdespăgubirile produse

ajustate


prime plus prime





tehnice) minusdespăgubirile produse

ajustate

Prime suplimentare

implicite (egale cu

câștigul din veniturile din

proprietate aferent

provizioanelor tehnice)

minus despăgubirile

produse ajustate


prime minus prime





tehnice) plusdespăgubirile produse

ajustate

b

64 Producția aferent ă

asigurărilor de via ță se

calculează ca:

prime încasate plus

prime suplimentare

prime încasate minus

prime suplimentare plus

beneficiile datorate

minus creșterile (plus

scăderile) provizioanelor

tehnice ale asigurărilor

de viață

prime încasate plus

prime suplimentare

minus beneficiile

datorate minus cre șteril

(plus scăderile)

provizioanelor tehnice

ale asigurărilor de via ță

prime suplimentare

minus beneficiile

datorate minus cre șteril

(plus scăderile)

provizioanelor tehnice

ale asigurărilor de via ță

c

65 Dacă o schemă de

garantare standard a

împrumuturilor operează

ca producător de pia ță,

valoarea produc ției este:

egală cu încasările totale

din prime

egală cu câ știgul din

venituri din proprietate


tehnice

valoarea despăgubirilor

produse ajustate

calculată în acela și mod

ca și în cazul asigur ărilor

generale

d


15/99

66 Nu sunt realizate ca

servicii non-pia ță :

serviciile de

administra ție public ă

serviciile de apărare serviciile obligatorii de

securitate socială

serviciile de învă țământ d

67 Consumul intermediar

exclude:

bunurile și serviciile care

sunt primite de la o altă

UAE locală apar ținând

aceleia și unități

institu ționale

obiectele de valoare închirierea de active fixe,

de exemplu leasingul

operațional de utilaje,

automobile, software și

lucrări originale din sferadivertismentului

onorariile pentru

contracte, contracte de

leasing și licențe pe

termen scurt înregistrate

ca active neproduse;acestea exclud

cumpărarea

nerestric ționată de astfel

de active neproduse

b


include:

îmbunătă țirile majore

care sunt aduse în plus

față de cele necesare

pentru a men ține

activele fixe în bunecondiții de utilizare

software-ul cumpărat

fără restric ții sau produs

pe cont propriu

bunurile și serviciile

utilizate ca resurse în

activită ți auxiliare

armele de uz militar și

echipamentul necesar

pentru livrarea lor

c

69 Cheltuiala pentru

consum final nu

cuprinde:

serviciile de locuin ță

prestate de proprietarii-

ocupanți

bunurile și serviciile care

sunt tratate drept

consum intermediar


plătite direct și partea de

SIFIM utilizată pentru

consumul final al

gospodăriilor

serviciile de finan țare a

pensiilor în valoare

echivalentă cu cea a

plății pentru serviciu

implicite

b


exclude:

plățile pentru servicii de

asigurare generală

efectuate de UAE locale

SIFIM cumpărate de

producătorii reziden ți

plăți pentru licențe și

onorarii ale


care sunt tratate ca alte

impozite pe produc ție

producția non-piaț ă din

producția băncii centrale

se alocă în întregime

consumului intermediar

al altor intermediari

financiari

c


16/99

71 Bunurile și serviciile

pentru consumul

individual sunt:

bunurile sau serviciile

achizi ționate de c ătre

unită țile instituționale

rezidente pentru

satisfacerea directă a

nevoilor umane, fie ele

individuale sau colective

serviciile pentru

consumul colectiv care

sunt furnizate simultan

tuturor membrilor

comunită ții sau tuturor

membrilor unei anumite

părți a comunit ății

bunuri și servicii

achiziționate de o

gospodărie a popula ției

și utilizate pentru

satisfacerea nevoilor și

dorințelor membrilor

gospodăriei respective

serviciile pentru

consumul colectiv care

sunt furnizate unui

individ

c

72 Cheltuielile pentru

consum final al tuturor

gospodăriilor sunt :

nule colective individuale mari c

73 Pentru bunurile și

serviciile furnizate de

unită țile administrației

publice, limita dintre

bunurile și serviciile

individuale și colectiveeste trasată pe baza:

clasificării func țiilor

administra țiilor publice

(COFOG)

importanţei bunurilor şi

serviciilor furnizate

preţurilor bunurilor şi

serviciilor

importanţei bunurilor şi

serviciilor în raport cu

consumatorul final

a

74 Diviziunea 14 din

Clasificarea consumului

individual pe destinaţii

nu cuprinde următoarea

grupă:

locuinţe sănătate învăţământ afaceri economice d

75 Conform SEC 2010

bunurile și serviciile sunt

achizi ționate de unit ățil

institu ționale în

momentul în care:

au prevedere bugetară constată necesitatea

achiziţiei

unităţile instituţionale

devin noii proprietari ai

bunurilor şi prestarea

serviciilor în beneficiul

lor este completă

doresc să aiba bunuri şi

servicii în exces

c


17/99

76 Valoarea agregatului

reprezentat de cheltuiala

pentru consum final faţă

de agregatul consumul

final efectiv este :

mai mare identică mai mică mai mare sau egală b

77 Dividendele nu includ: venitul plătitadministra țiilor publice

de către întreprinderile

publice care sunt

recunoscute ca entită ți

juridice independente

neconstituite în societă ț

veniturile generate deactivită țile necuprinse în

statistici și transferate

proprietarilor de

societă ți care particip ă l

astfel de activită ți pentr

uzul lor privat

acţunile emise pentruacționari reprezentând

plată a dividendelor

pentru exerci țiul

financiar

superdividendele d

78 Retragerile din veniturile

cvasisocietă ților nu

includ:

excedentul net din

exploatare primit de

rezidenți în calitate deproprietari de terenuri și

clădiri situate în restul

lumii

sumele pe care

proprietarii le primesc

din vânzarea bunurilorde capital fix existente

sumele pe care


din vânzarea terenurilorși a altor active

neproduse

sumele pe care


din retragerile dinparticipa ții

d


18/99

79 Beneficiile reinvestite din

investi ții străine directe

sunt egale cu:

excedentul din

exploatare al

întreprinderii care

efectuează investi țiile

străine directe plus orice


sau transferuri curentede primit plus orice


sau transferuri curente

de plătit

excedentul din

exploatare al



străine directe plus orice


sau transferuri curentede primit minus orice



de plătit, incluzând

transferurile efective din

străinătate către

investitorii care


străine directe și orice

impozite curente pevenit, patrimoniu etc., de

plătit de către

întreprinderea care


străine directe

excedentul din

exploatare al



străine directe minus

orice venituri din

proprietate sautransferuri curente de

primit minus orice



de plătit, incluzând

transferurile efective din

străinătate către

investitorii care


străine directe și oriceimpozite curente pe

venit, patrimoniu etc., de

plătit de către

întreprinderea care


străine directe

excedentul din

exploatare al



străine directe minus

orice venituri din

proprietate sautransferuri curente de

primit

Momentul înregistrării

beneficiilor reinvestite

din investi ții străine

directe este:

semestrial anual în momentul în care sunt

realizate

nu se înregistrează c

Venitul din investiţii de

plătit pentru drepturile

aferente cotizaţiilor

predefinite este egal cu :

venitul din investi ții

aferent fondurilor plus

orice venit câ știgat din

închirierea de terenuri

sau clădiri de ținute de

fond


aferent fondurilor




fond


aferent fondurilor minus




fond


19/99

82 Renta din terenuri

reprezintă :

un venit din proprietate un impozit un impozit un ajutor de stat a

83 Rentele sunt înregistrate: trimestrial semestrial anual în perioada în care sunt

plătite

d

84 Cate tipuri diferite de

rente din resurse există?

unul două trei şapte b

85 Impozitele pe venit nu

constă în:

impozite pe venituri profituri câştiguri din capital pensii d

86 Impozitele pe venit nu

includ:

impozitele pe venitul

persoanelor fizice sau al

gospodăriilor, exemple

fiind venituri din muncă,

din proprietate, activită ț

antreprenoriale, pensii

etc.

impozitele pe venitul sau

profitul societă țilorimpozitele pe câ știgurile

din deținereimpozitele pe succesiune

sau impozite pe dona ții

între persoane în via ță,

care sunt considerate a fi

prelevate pe capitalul

beneficiarilor și sunt

prezentate la rubrica

impozite pe capital

d

87 Valoarea totală a

impozitului include:

dobânzi aplicate

arieratelor de impozite

cuvenite

impozitele pe succesiune

sau impozite pe dona ții

între persoane în via ță,

care sunt considerate a fi

prelevate pe capitalul

beneficiarilor și sunt

prezentate la rubrica

impozite pe capital

prelevările ocazionale

sau excep ționale pe

capital sau patrimoniu,

care sunt înregistrate ca

impozite pe capital

(D.91)

impozitele pe terenuri,

clădiri sau alte active

deținute sau închiriate

de întreprinderi, care le

utilizează pentru

producție, astfel de

impozite fiind tratate ca

alte impozite pe

producție

a

88 Impozitele înregistrate în

conturi nu provine din:

sume evidenţiate prin

evaluari

declaraţii încasări amortizare d


20/99

89 Prestaţiile sociale exclud: transferurile curente și

forfetare de la sisteme

care primesc cotiza ții,

vizează întreaga

colectivitate sau păr ți

mari ale acesteia și sunt

impuse și controlate decătre unită țile


(sisteme de securitate

socială)

transferurile curente și

forfetare de la sistemele

organizate de angajatori

în beneficiul angaja ților,

foștilor angajați sau

persoanelor aflate în

întreținerea acestora(alte sisteme de asigurări

sociale aferente

încadrării în muncă).

Cotizațiile pot fi pl ătite

de angaja ți și/sau de

angajatori; ele pot fi

plătite și de lucr ători

independen ți

indemnizațiile de

asigurare vărsate în

cadrul poli țelor

contractate cu unicul

scop de a obține o

reducere, chiar dacă

aceste poli țe decurgdintr-o conven ție

colectivă

transferuri curente de la

unită ți ale administrației

publice și IFSLSGP care

nu sunt condi ționate de

plăți anterioare ale

cotiza țiilor și care sunt

cuplate în general de oevaluare a venitului

disponibil. Astfel de

transferuri sunt

cunoscute ca asisten ță

socială

c

90 Cotizațiile sociale neteconstau în: cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor

minus cotiza țiile sociale

imputate în sarcina

angajatorilor

cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor

plus cotiza țiile sociale


angajatorilor plus

cotiza ții sociale efective

în sarcina gospodăriilor

plus cotiza ții sociale

suplimentare în sarcina

gospodăriilor minus

tarife pentru serviciile

prestate de sistemul de

asigurări sociale

cotizații socialesuplimentare în sarcina

gospodăriilor minus

tarife pentru serviciile

prestate de sistemul de

asigurări sociale

cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor

minus cotiza țiile sociale


angajatorilor minus

cotiza ții sociale efective

în sarcina gospodăriilor

b


21/99

91 Impozitele pe capital nu

sunt înregistrate ca:

varia ții ale pasivelor și

valorii nete (–) în contul

de capital al sectoarelor

în care sunt clasifica ți

contribuabilii

variații ale pasivelor și

valorii nete (+) în contul

de capital al



valorii nete în contul de

capital al restului lumii


valorii nete (–)în contul

de capital al

administra țiilor public

d

92 Ajutoarele pentru

investiţii nu se înregistrează ca:


valorii nete(–)în contulde capital al sectoarelor

care beneficiază de

ajutoare


valorii nete (–) în contulde capital al



valorii nete (+) în contulde capital al sectoarelor

care beneficiază de

ajutoare


valorii nete în contul decapital al restului lumii

a

93 Alte transferuri de

capital nu include

următoarele opera țiuni:

plățile efectuate de c ătr


sau de către restul lumii

către proprietarii de

bunuri de capital distruse

sau avariate de războaie,

alte evenimente politicesau catastrofe naturale

(inundații etc.)

transferurile de la


către societă țile sau

cvasisocietă țile

nefinanciare pentru

acoperirea pierderilor

acumulate în cursul maimultor exerci ții

financiare sau a

pierderilor excep ționale

cauzate de factori

neinfluen țabili de c ătre

întreprindere (chiar în

cazul unei infuzii de

capital)

transferurile între

subsectoarele


destinate acoperirii

cheltuielilor neprevăzute

sau deficitelor acumulate

plățile reprezentând

ajutor de stat repetitiv

pentru economii,

acordate de


gospodăriilor

d

94 Activele contingente și

pasivele contingente

includ:

garanțiile unice cu risc

incert pentru plă țile uno

părți terțe, deoarece

plățile sunt necesare

doar dacă debitorul nu î ș

îndepline ște obligațiile

de plată

angajamentele de

împrumut care oferă o

garanție că anumite

fonduri vor fi puse la

dispoziție, dar nu exist ă

niciun activ financiar

până când fondurile nu

sunt avansate efectiv

scrisorile de garan ție

care reprezintă

promisiuni de a efectua o

plată cu condi ția

prezentării anumitor

documente specificate

într-un contract

provizioanele sistemelor

de asigurări, de pensii și

ale schemelor de garan ți

standardizate

d


22/99

95 Care dintre următoarele

categorii nu reprezintă o

garanţie:

garanțiile oferite prin

intermediul unui

instrument financiar

derivat

garanțiile standard garanțiile unice cu risc

incert

garanţiile derivate d

96 Care din următoarea

categorie nu reprezintă o

operaţiune financiară:

cu numerar şi depozite cu credite cu componenta fizică a

aurului monetar

cu titluri de natura

datoriei

c

97 Soldul contabil al

contului financiar este

teoretic:

identic cu cel al contului

de capital

mai mare decât soldul

contului de capital

mai mic decât soldul

contului de capital

zero a

98 Consolidarea nu poate fi

realizată la nivelul:

economiei totale sectoarelor instituţionale subsectoarelor

instituţionale

ONG –urilor d

99 O operaţiune financiară

are întotdeauna:

profit o operaţiune în

contraparte

sold final creditor sold final debitor b

100 Operațiunea în

contraparte

corespunzătoare uneioperațiuni financiare

poate fi un :

impozit venit din dobânzi venit din proprietate venit din prestări servicii c

101 Operațiunile financiare și

operațiunile în

contraparte ale acestora

se înregistrează:

în acela și moment la sfârşitul anului triemstrial anual a

102 Drepturile de pensie nu

cuprind crean țele

financiare pe care

angaja ții actuali și foștii

angaja ți le dețin în raport

cu:

angajatorii lor un sistem desemnat de

către angajator pentru

plata pensiilor, ca parte a

unui acord de

compensare între

angajator și angajat

un asigurător un coleg d


23/99

103 Primele neîncasate sunt: creanțe financiare pe

care titularii de poli țe de

asigurări generale le au

asupra societă ților de

asigurări generale în

ceea ce prive ște primele

neîncasate șiindemniza țiile de pl ătit

riscuri cum ar fi

accidente, boală sau

incendiu

indemnizații datorate,

dar încă neplătite,

incluzând cazurile în care

suma este în litigiu sau în

care evenimentul care a

generat dauna a

survenit, dar nu a fost încă raportat

primele plătite, dar încă

neîncasate

d

104 Sistemele de asigurări,

de pensii și schemele de

garanții standardizate nu

cuprind una din

subcategorii:

provizioane tehnice de

asigurări generale

drepturi asupra

asigurărilor de via țăși a

rentelor

drepturi de pensie dreptul de concediu de

odihna

d

105 Activele contingente și

pasivele contingente nu

includ:

angajamentele de

împrumut care oferă o

garanție că anumite

fonduri vor fi puse ladispozi ție, dar nu exist ă

niciun activ financiar

până când fondurile nu

sunt avansate efectiv

scrisorile de garan ție

care reprezintă

promisiuni de a efectua o

plată cu condi țiaprezentării anumitor

documente specificate

într-un contract

provizioanele sistemelor

de asigurări, de pensii și

ale schemelor de garan ți

standardizate

liniile de credit, care sunt

angajamente de

acordare de împrumuturi

unui client până la olimită stabilită

c


24/99

106 Depozitele sunt: monedă autohtonă a

statelor membre din

zona euro

contracte standardizate,

nenegociabile cu publicul

general, oferite de

societă țile care accept ă

depozite și, în unele

cazuri, de administra ția

centrală în calitate dedebitori, care permit

plasarea și retragerea

ulterioară de către

creditor a sumei

reprezentând principalul

depozitele care se pot

schimba în numerar, la

cerere, la paritate și care

sunt direct utilizabile

pentru efectuarea de

plăți prin cec, ordin,

mandat,debitare/creditare

directă sau printr-o altă

formă de plată directă,

fără penalită ți sau

restric ții

pasive ale societă ților

rezidente care acceptă

depozite, în unele cazuri

ale administra ției

centrale, și ale unit ăților

institu ționale

nerezidente

b

107 Obligațiunile garantate

sunt:

titluri de natura datoriei

emise de o societate

financiară sau garantate

în întregime de o

societate financiară


ale cărui principal și/sau

dobândă sunt plătibile

doar din fluxul de

numerar produs de către

un grup specificat de

active financiare sau

nefinanciare

transferuri temporare de

titluri de valoare de la

împrumutător la

împrumutat

acorduri care implică

oferirea de titluri de

valoare în schimbul

numerarului sau al altor

mijloace de plată

a

108 În situa ția în care nu sunt

păstrate ca active de

rezervă, conturile de aur

alocate reprezintă:

o creanță asupra

operatorului contului de

a livra aur

un activ financiar dreptul de proprietate

asupra unei mărfi, mai

exact aur nemonetar

un depozit c

109 Monetizarea sau

demonetizarea aurului:

nu generează înregistrări

în contul financiar

genereaza un minus în

contul financiar

genereaza un plus în

contul financiar

genereaza concomitant

un minus si un plus in

contul financiar

a

110 Crearea DST-urilor prin

alocarea lor și stingerea

acestora prin anulare

reprezintă:

transferuri tranzac ții depozite dobanzi b


25/99

111 Numerarul include una

din următoarele:

stocul de bancnote

proprii al unei bănci

central

stocul de bancnote de

urgență

bancnotele și monedele

emise de autorită țile

monetare rezidente ca

monedă na țională în

circula ție deținut ă de

către reziden ți și

nerezidenți

monedele jubiliare care

nu sunt utilizate în mod

obișnuit ca mijloc de

plată

c

112 Depozitele transferabile

nu include:

poziții interbancare între

institu ții financiare

monetare

depozite păstrate la

banca centrală de

societă ți care accept ă

depozite în plus fa ță de

valoarea rezervelor pe

care acestea sunt

obligate să le păstreze și

pe care le pot utiliza fără

notificări prealabile sau

restric ții

depozite în lei depozite în monedă

străină în cadrul unor

acorduri swap

c

113 Alte depozite nu includ: cote rambursabile

referitoare la

instrumentele financiare

derivate, care sunt

pasive ale institu țiilor

financiare monetare

acorduri de

răscumpărare pe termen

scurt (repouri) care sunt

pasive ale institu țiilor

financiare monetare

depozite de economii,

carnete de economii,

certificate de economii

nenegociabile sau

certificate de depozit

nenegociabile

certificate de depozite

negociabile și certificate

de economii negociabile

d

114 Titlurile de natura

datoriei nu pot fi

exprimate în :

monedă na țională monedă străină euro lingouri de aur d


26/99


datoriei cu rată a

dobânzii fixă nu cuprind:


simple, care sunt emise

și răscumpărate la

valoarea nominală


emise cu o reducere sau

cu o primă față de

valoarea lor nominală.

Exemple sunt bonuri de

trezorerie, efecte de

comerț, cambii, accept ăde ordine, andosări de

ordine și certificate de

depozit

obligațiuni cu discount

mare, cu plă ți mici ale

dobânzilor și emise la o

valoare mult redusă fa ță

de valoarea nominal

obliga țiuni

neconvertibile

d

116 Operațiunile cu credite

pot fi împăr țite în dou ă

tipuri în func ție de

scaden ța inițial ă:

credite pe termen scurt

si credite pe termen lung

credite pe termen mediu

si credite pe termen lung

credite pe termen scurt

si credite pe termen

mediu

credite pe termen foarte

scurt si credite pe

termen mediu

a

117 Creditele standardizate

sunt oferite, în

majoritatea cazurilor de

către:

angajatori societati financiare angajati instituţii publice b

118 Creditul comercial este: un transfer temporar de

titluri de valoare de la

împrumutător la

împrumutat

un acord care implică

oferirea de titluri de

valoare, de exemplu


sau acțiuni, în schimbul

numerarului sau al altor

mijloace de plată,

existând un angajament

de a răscumpăra acelea

titluri de valoare sau

unele similare la un pre ț

fixat

creditul acordat direct de

către furnizorii de bunuri

și servicii în beneficiul

clienților lor

este un contract prin

care locatorul, în calitate

de proprietar legal al

unui activ, transmite

locatarului riscurile și

beneficiile proprietă ții

asupra activului

c


27/99

119 Categoria creditelor nu

include:

creditele ipotecare creditele de consum creditele revolving alte conturi de primit/de

plătit incluzând creditele

comerciale și avansurile

d

120 Participa țiile nu cuprind: acțiuni cotate prime nete de asigurare

generala

acțiuni necotate alte participa ții b

121 Titlurile de valoare de tipparticipa ție nu includ: investi țiileadministra țiilor publice

în societă țile publice al

căror capital nu este

împărțit în acțiuni, care,

în virtutea unei legisla ții

speciale, sunt

recunoscute ca entită ți

juridice independente

investi țiileadministra țiilor publice

în capitalul băncii

centrale

participa țiileadministra ției publice la

capitalul organiza țiilor

interna ționale și

suprana ționale, cu

excepția FMI, chiar dac ă

ele sunt juridic

constituite ca societă ți

pe acțiuni (de exemplu,

Banca Europeană de

Investi ții)

acțiunile oferite lavânzare, dar care nu sunt

cumpărate în momentul

emiterii

d

122 Operațiunile cu drepturi

asupra asigurărilor de

viațăși a rentelor sunt

reprezentate de:

acumulări acumulări minus reduceri reduceri acumulari plus reduceri b

123 Caracteristic unui sistem

de garanții standardizate

este faptul că:

există mai multe garan ții

de acela și tip, deși nu

toate se emit pentru

exact aceea și perioad ă

de timp și nu toate încep

și se încheie la aceleași

date

toate garantiile încep și

se încheie la acelea și

date

exista o singura garantie toate garantiile se emit

pentru exact aceea și

perioadă de timp

a


28/99

124 Instrumentele financiare

derivate nu permit

părților s ă facă tranzac ții

cu instrumente

financiare specifice

precum:

riscul ratei dobânzii riscul valutar riscul aferent

participa țiilor și

prețurilor mărfurilor

riscul de credit, cu alte

entită ți care nu sunt

dispuse să- și asume

aceste riscuri, la

tranzac ționarea activului

principal

d

125 Swapurile pe ratadobânzii sunt: tranzacții cu monedestrăine la un curs de

schimb stabilit în

contract

un schimb de fluxuri denumerar aferente

plăților de dobând ă și de

principal la un curs de

schimb convenit la

sfârșitul contractului

un schimb de plă ți aleunor dobânzi de natură

diferită aferente unei

valori fictive a

principalului, care nu

este niciodată

tranzacționat

acorduri contractualeprin care două păr ți,

pentru a se proteja de

varia țiile ratelor

dobânzilor, convin

asupra unei dobânzi de

plătit, la o dată de

definitivare a tranzac ției

specificată, aferentă unei

valori fictive a

principalului care nu este

niciodată tranzac ționat

c

126 În cazul în care

contractele nu implică

schimbul de principal:

se înregistrează o

operațiune la intrarea în

vigoare a contractului

nu se inregistreaza nicio

operațiune la intrarea în

vigoare a contractului


operațiune la incheierea

contractului


operațiune la mijlocul

perioadei de derulare a

contractului

b

127 Variațiile în timp ale

valorii instrumentului

financiar derivat sunt

înregistrate în:

contul de reevaluare contul financiar contul de capital contul de patrimoniu a

128 Alte conturi de primit/de

plătit includ :

remuneraţii şi salarii dividende chirie toate variantele

prevăzute la literele a, b

si c

d

129 Operațiunile financiare

nu pot fi clasificate în

funcție de:

posibilitatea de a fi

negociate

tip de venit scaden ță, valută valoare contract d


29/99

130 Nu sunt crean țe

financiare negociabile:

titlurile de valoare instrumentele financiare

derivate

numerarul şi depozitele opțiunile pe acțiuni ale

angaja ților

c

131 Sunt crean țe financiare

negociabile:

aurul monetar creditele alte participaţii titlurile de valoare d

132 Apariția economic ă a

activelor corespunde

creșterii în volum aactivelor produse și a

celor neproduse care nu

sunt rezultatul procesului

de produc ție. Aceast ă

categorie cuprinde:

monumente istorice

atunci când valoarea lor

este prima datărecunoscută în contul de

patrimoniu

diminuarea valorii

fondurilor comerciale și

activelor comercialeachiziționate

expirarea avantajelor

conferite prin contracte,

leasinguri, licen țe șiautoriza ții transferabile

epuizarea resurselor

naturale

a

133 Activele economice nu

sunt considerate distruse

de catastrofe în cazul în

care:

deteriorarea calită ții

terenurilor se datorează

inunda țiilor sau

furtunilor de o amploare

neobișnuit ă

din cauza secetei sau a

epidemiilor se distrug

activele cultivate

ca urmare a incendiilor

de pădure sau

cutremurelor de pământ

se distrug clădiri,

echipamente sau obiecte

de valoare

ca urmare a unei utilizări

defectuoase

echipamentele din

dotare se defectează

d

134 Există confiscări fără

compensa ție atunci

când:

creditorii deposedează

de active


sau alte unită ți

institu ționale iau în

posesie, fără

compensa ție deplin ă,

activele apar ținând altor

unități instituționale,

inclusiv nerezidente, din

alte motive decât

achitarea impozitelor, a

taxelor sau a prelevărilor

similare

executarea silită a

activelor

se confiscă o proprietate

în urma unei activităţi

infracţionale

b


30/99

135 Modificările de volum

neclasificate în altă parte

ale activelor nefinanciare

includ:

pierderile de numerar

sau de titluri la purtător

din motive (cum ar fi

daunele provocate de

incendii sau furturile)

care nu sunt considerate

ca fiind catastrofe

retragerile din circula ție

de numerar care nu mai

este convertibil, cu

excepția sumelor care au

fost reclasificate în

obiecte de valoare

degradarea unor active

fixe neluate în calcul în

consumul de capital fix

provizioanele pentru

executarea unor scheme

de garan ții standardizate

atunci când executările

prevăzute depă șesc

încasările și recuper ările

prevăzute

c

136 Alte modificări de volum

neclasificate în altă parte

exclud :

refuzul plă ții datoriei: nu

se recunoa ște anularea

unilaterală a pasivului de

către debitor

pierderi excep ționale din

stocuri (cum ar fi

daunele provocate de

incendii, furturi sau

infestarea cu dăunători a

silozurilor) care nu sunt

considerate distrugeri de

active cauzate de

catastrofe

diferența constatat ă

între sumele

contabilizate în

consumul de capital fix

drept pagube normale și

pierderile efectiv suferite

abandonarea

echipamentelor de

producție înainte de a fi

terminate sau puse în

funcțiune

a

137 Modificările de

clasificare nu includ:

modificările de clasificare

sectorială

modificările de structură

ale unită ților

institu ționale

modificările de clasificare

a activelor și pasivelor

transformarea titlurilor

de natura datoriei în

acțiuni

d

138 Soldul unui cont de

patrimoniu se numeşte:

valoare brută valoare netă valoare iniţială valoare finală b

139 Un cont de patrimoniu se

întocmeşte :

doar pentru sectoarele

institu ționale rezidentedoar pentru economia

național ă totalădoar pentru restul lumii pentru sectoarele și

subsectoarele

institu ționale rezidente,

pentru economia

național ă totală și pentr

restul lumii

d


31/99

140 Fondurile proprii sunt

definite ca:

sumă a valorii nete

minus valoarea

participa țiilor

sumă a valorii nete

minus valoarea

participa țiilor și

acțiunilor fondurilor de

investi ții care figureaz ă

ca active în contul de

patrimoniu

sumă a valorii nete plus

valoarea participa țiilor și



ca pasive în contul de

patrimoniu

valoarea participa țiilor și



ca active în contul de

patrimoniu

c

141 Activele înregistrate în

contul de patrimoniu

sunt :

active economice capital fix cheltuieli pierderi nominale a

142 Activele nefinanciare

neproduse se referă la:

activele economice care

includ toate crean țele

financiare, participa țiile

și componenta fizic ă a

aurului monetar

reprezentată de lingouri

perioada de la data

emiterii până la data

plății finale programate a

activelor sau pasivelor

financiare

creanțele financiare care

rezultă din decalajul

temporal dintre

operațiunile de

distribuire sau

operațiunile financiare

pe piața secundar ă și

plățile aferente

activele economice care

nu sunt rezultate ale

procesului de produc ție

d

143 Fiecare activ financiar

are un pasiv în

contraparte?

da nu da, cu excep ția

componentei fizice a

aurului monetar

reprezentate de lingouri,

care este clasificat în

categoria „Aur monetar

și drepturi speciale de

tragere”

poate c

144 Valoarea de piaţă esteegală cu:

valoarea nominală plusreevaluările care decurg

din varia ții ale prețurilor

de piață

reevaluările care decurgdin varia ții ale prețurilor

de piață

valoarea nominală valoarea nominală minusreevaluările care decurg

din varia ții ale prețurilor

de pia ță

a


32/99

145 Valoarea nominală

reflectă:

suma fondurilor

avansate ini țial, la care

se adaugă orice fonduri

avansate ulterior

rambursări plus dobânda

acumulată

suma fondurilor

avansate ini țial, la care

se adaugă orice fonduri

avansate ulterior minus

eventuale rambursări

plus dobânda acumulată

suma fondurilor

avansate ini țial minus

orice fonduri avansate

ulterior plus eventuale

rambursări minus

dobânda acumulată

c

146 Stocurile trebuie

evaluate la:

prețurile în vigoare la

momentul de referin ță al

contului de patrimoniu

la prețurile la care

produsele au fost

evaluate în momentul

intrării lor în stoc

la preţul scontat pentru

vânzare

la preţul la care a fost

achiziţionat

a

147 Valoarea DST este : prețul stabilit pe piețele

organizate ale aurului

fixată zilnic de FMI, iar

paritatea în raport cu

monedele na ționale se

obține pe piețele de

schimb valutar

valorea nominală valoarea de pia ță b

148 Raportul dintre pre țul

acțiunilor și fondurile

proprii poate varia în

funcție de:

profitul societăţilor pierdea înregistrată de

societate

preţul scontat pentru

vânzare

ramura de activitate d

149 Sumele înregistrate

pentru drepturile de

pensie depind de:

tipul de sistem de pensie entitatea angajatoare profesionalismul

angajatului în perioada

activă

eficienţa angajatului pe

parcursul carierei

a

150 Valoarea înregistrată

pentru provizioane

pentru executarea

garanțiilor standardizate

este:

nivelul preconizat de

indemniza ții minus

valoarea eventualelor

recuperări preconizate


indemniza ții




indemniza ții plus



a


33/99

151 Creditele comerciale și

avansurile și alte conturi

de primit/de plătit,

exclusiv credite

comerciale și avansuri ,

care sunt generate de

diferențele de timp între

operațiunile de

reparti ție, precum

impozite, contribu ții

sociale, dividende, rente,

salarii și operațiuni

financiare, sunt evaluate,

atât pentru creditori, cât

și pentru debitori la:

valoarea de piaţă valoarea brută valoarea nominală valoarea netă c

152 Creditele se înregistrează

în contul de patrimoniu

la:

valoarea de piaţă valoarea nominală valoarea brută valoarea netă b

153 Un credit este

neperformant atunci

când:

creşte rata dobânzii dobânda fixă devină

variabilă

creşte valoarea creditului

de rambursat

plățile aferente dobânzii

sau principalului sunt

întârziate cu 90 de zile

sau mai mult peste data

scaden ței

d

154 Activele financiare

neproduse nu cuprind:

active fixe locuinţe maşini şi echipamente resursele naturale d

155 Activele financiareproduse cuprind:

resurse biologicenecultivate

stocuri producţia neterminată produsele finite b


datoriei cuprind:

terenuri obiecte de valore titlurile de natura

datoriei pe termen scurt

depozitele transferabile c

157 Creditele cuprind: numerarul aurul monetar alte depozite creditele pe termen lung d


34/99

158 Participaţii şi

acţiuni/unităţi ale

fondurilor de investiţii

cuprind:

rezervele de apă acţiunile cotate pietrele şi metalele

preţioase

locuinţele b

159 Sistemele de asigurări,

de pensii şi scheme de

garanţii standardizatecuprind:

drepturile de pensie acţiuni cotate acţiuni necotate participaţii a

160 Activele fixe nu cuprind: locuinţele alte clădiri şi construcţii

civile

îmbunătăţiri funciare drepturile de pensie d

161 Resursele naturale nu

cuprind:

terenuri rezerve de minereuri şi

resurse energetice

produsele finite resursele de apă c

162 Contractele, contractele

de leasing şi licenţele nu

cuprind:

contracte de leasing

operaţional

comercializabile

permise de utilizate a

resurselor naturale

permise de exercitare a

unor activităţi specifice

titlurile de natura

datoriei

d

163 Numeralul şi depozitele

nu cuprind:

numeralul depozite transferabile participaţiile poziţiile interbancare c

164 Participaţiile nu cuprind: acţiunile cotate acţiunile necotate alte participaţii creditele neperformante d

165 Variaţiile totale ale

valorii nete cuprind:

aurul monetar numerar şi depozite rezerva de apă variaţii ale valorii nete

datorate economiei şi

transferurilor de capital

d

166 Variaţiile totale ale

valorii nete nu cuprind:

Variații ale valorii nete

datorate altor modificări

ale volumului activelor

Variații ale valorii nete

datorate

câștigurilor/pierderilor

nominale din de ținere

Formarea brută de

capital fix

variaţii ale valorii nete

datorate economiei şi

transferurilor de capital

c

167 Variațiile valorii nete

datoratecâștigurilor/pierderilor

nominale din de ținere

includ:

Titluri de natura datoriei Achiziții de active fixe noi Variații ale valorii nete

datoratecâștigurilor/pierderilor

reale din de ținere

Variația stocurilor c


35/99

168 În categoria operaţiunilor

cu active și pasive

financiare nu regăsim:

Creditele Titlurile de natura

datoriei

Numerar şi depozite Formarea brută de

capital fix

d

169 Conturile de distribuire

de utilizare a venitului nu

cuprind următoareacategorie:

Contul de redistribuire a

venitului în natură

Contul financiar Conturile de distribuire

primară a venitului

Contul de distribuire

secundară a venitului

b

170 Conturile de distribuire


cuprind:

Contul de exploatare Contul de utilizare a

venitului disponibil

ajustat

Contul varia țiilor valorii

nete datorate economiei

și transferurilor de

capital

Contul achizi țiilor de

active nefinanciare

a

171 Contul de alocare a

veniturilor primare are

ca sold contabil:

Economia brută Venitul întreprinderii,

brut

Venitul disponibil ajustat

brut

Capacitatea/necesarul

net de finan țare

b

172 Contul de alocare a altor

venituri primare are ca

sold contabil:

Soldul veniturilor

primare, brut


brut

Capacitatea/necesarul

net de finanțare

Economia brută a

173 Conturi ale opera țiunilor

de acumulare nu

cuprind:

Contul de capital Contul financiar Contul altor modificări

de active

Contul de produc ție d

174 Contul de capital include: Contul varia țiilor valorii

nete datorate economiei

și transferurilor de

capital

Contul de exploatare Contul de alocare a

veniturilor primare

Contul de utilizare a


ajustat

a

175 Contul achizi țiilor de

active nefinanciare are

ca sold contabil:

Economia brută Capacitatea/necesarul

net de finan țare

Venitul disponibil brut Varia ții ale valorii nete

datorate

câștigurilor/pierderilorneutre din de ținere

b

176 Conturile de patrimoniu

nu cuprind:

Contul de patrimoniu de

deschidere

Contul de varia ție a

patrimoniului

Contul financiar Contul de patrimoniu de

închidere

c


36/99


contului de patrimoniu

de deschidere reflectă:

Valoarea netă Capacitatea/necesarul

net de finan țare


brut

Venitul întreprinderii,

brut

a


contului de varia ție a

patrimoniului reflectă:

Variațiile totale ale

valorii nete

Valoarea netă Venitul disponibil ajustat

brut

Venitul disponibil brut a

179 Contul de patrimoniu de închidere are ca principal

agregat:

PIB-ul Valoarea patrimoniuluinațional Economia națională

brută Variația valorii

patrimoniului na țional b

180 Contul de producţie are

ca principal agregat:

Valoarea adăugată brută Produsul intern brut Economia națională

brută

Variația valorii

patrimoniului na ționalb

181 Contul restului lumii nu

cuprinde:

Contul exterior al

operațiunilor cu bunuri și

servicii

Contul exterior al

veniturilor primare și

transferurilor curente

Conturile exterioare ale

operațiunilor de

acumulare

Conturi de reevaluare d

182 Distribuirea și utilizarea

venitului nu sunt

analizate în etapa

distribuirea primară distribuirea secundară redistribuirea în natură utilizarea cheltuielilor d

183 Etapa „distribuirea

primară” permite

determinarea :

valorii adăugate brute subvenţiilor excedentului de

exploatare şi a venitului

primar

venitului mixt net c

184 Etapa „distribuirea

secundară” permite

obţinerea:

drepturilor asupra

impozitelor

venitului disponibil ca

sold contabil

venitului din producţie rentelor b

185 Soldul contului de

redistribuire a venitului

în natură în cadrul etapei

„redistribuirea în natură”

este denumit:

venitul disponibil ajustat capacitatea/necesarul

net de finanţare

valoarea netă valoarea adăugată brută a

186 În etapa „utilizarea

venitului” venitul

disponibil este transferat

în :

contul de redistribuire al

venitului în natură

contul de utilizare a


contul de distribuire

secundară a venitului

conturile de distribuire


b


37/99

187 Contul de alocare a

veniturilor primare se

împarte în:

contul de producţie şi

valoarea adăugată brută


venitului disponibil şi



ajustat

contul de producţie şi

contul de alcoare a altor

venituri primare

contul de venit al

întreprinderii şi contul de

alcoare a altor venituri

primare

d

188 Conturile de reevaluare

cuprind:

contul câ știgurilor /

pierderilor neutre dindeținere şi contul

câștigurilor/ pierderilor

reale din de ținere

contul achizi țiilor de

active nefinanciare şicontul câ știgurilor/

pierderilor reale din

deținere

contul achizi țiilor de

active nefinanciare şicontul de patrimoniu de

deschidere

contul de venit al

întreprinderii şi contul dealocare a altor venituri

primare

a

189 Venitul întreprinderii

corespunde:

excedentului de

exploatare sau venitului

mixt

veniturilor din

proprietate

dobânzilor veniturilor primare a

190 Contul de alocare a altor

venituri primare are ca

obiect:

veniturile din proprietate trecerea de la conceptul

de venit al întreprinderii

la conceptul de venit

primar

dobânzile valoarea adăugată brută b

191 Produsul intern brut nu

poate fi definit în

următorul mod:

metoda producţiei metoda cheltuielilor metoda veniturilor metoda impozitelor d

192 Prin metoda producţiei,

PIB este egal cu:

suma valorilor adăugate

brute ale diferitelor

sectoare institu ționale

sau ale diferitelor ramuri

de activitate, la care se

adaugă impozitele și din

care se scad subven țiilepe produse (care nu sunt

repartizate pe sectoare

ramuri de activitate)

suma utilizărilor finale de

bunuri și servicii ale

unităților instituționale

rezidente (consum final

și formarea brut ă de

capital), plus exporturile

minus importurile debunuri și servicii

suma utilizărilor contului

de exploatare al

economiei totale

(remunerarea

angaja ților, impozitele pe

producție și importuri

minus subven țiile,excedentul brut de

exploatare și venitul mixt

al economiei totale)



unită ților instituționale

rezidente plus

importurile de bunuri și

servicii

a


38/99

193 Cu ajutorul metodei

cheltuielilor, PIB este

egal cu:

suma excedentelor brute

(sau nete) de exploatare

ale diferitelor ramuri de

activitate sau ale

diferitelor sectoare

institu ționale

suma veniturilor brute

(sau nete) ale

întreprinderilor din

diferite sectoare



unităților instituționale

rezidente (consum final

și formarea brut ă de

capital), plus exporturile

minus importurile de

bunuri și servicii

suma veniturilor

disponibile brute (sau

nete) ale sectoarelor

institu ționale

c

194 Prin metoda veniturilor,

PIB este egal cu:

suma utilizărilor contului

de exploatare al

economiei totale

(remunerarea

angaja ților, impozitele pe

producție și importuri

minus subven țiile,

excedentul brut de

exploatare și venitul mixt

al economiei totale)

suma valorilor adăugate

brute ale diferitelor


sau ale diferitelor ramuri

de activitate, la care se

adaugă impozitele și din

care se scad subven țiile

pe produse (care nu sunt

repartizate pe sectoare

ramuri de activitate)

suma veniturilor

disponibile brute (sau

nete) ale sectoarelor

institu ționale

suma veniturilor brute

(sau nete) ale


diferite sectoare

a

195 PIB minus consumul de

capital fix reprezintă:

venitul naţional produsul intern net la

preţul pieţei

venitul naţional brut venitul naţional

disponibil brut

b

196 Excedentul brut (sau net)

de exploatare al

economiei totale este

egal cu:

suma impozitelor suma salariilor suma dividendelor suma excedentelor brute



activitate sau ale


institu ționale

d

197 Venitul mixt brut (sau

net) al economiei totale

este:

egal cu suma veniturilor

brute (sau nete) ale


diferite sectoare

egal cu suma valorilor

nete ale sectoarelor

institu ționale

identic cu venitul mixt

brut (sau net) al

sectorului gospodăriilor

populației

un concept referitor la

producțiec


39/99

198 Cheltuielile


nu cuprind:

consumul intermediar ajustare pentru varia ția

drepturilor de pensie

veniturile din

proprietate, de primit

remunerarea angaja ților c

199 Veniturile


cuprind:

impozite pe produc ție și

importuri, de primit

alte impozite pe

producție, de pl ătitvenituri din proprietate,

de plătit

transferuri de capital de

plătit

a

200 Economia na țional ă

brută (sau netă) este

egală cu:

suma valorilor nete ale

sectoarelor institu țional

suma economiei brute

(sau nete) a diferitelor


suma excedentelor brute



activitate sau ale


institu ționale

venitul mixt brut (sau

net) al sectorului

gospodăriilor popula ției

b

201 Valoarea netă a

economiei totale

reprezintă :

valoarea pasivelor

economiei totale

soldul dintre activele și

pasivele financiare

valoarea activelor

nefinanciare ale

economiei totale la care

se adună soldul activelor

financiare

valoarea activelor

nefinanciare ale

economiei totale, din

care se scade soldul

dintre activele și pasivel

financiare ale restului

lumii

d

202 Sectorul administratiei

publice indeplineste ca

activitati si functii

principale:

productia si furnizarea

de bunuri si servicii

nonpiata pentru consum

individual

productia de bunuri si

servicii nefinanciare de

piata

productia si furnizarea

de bunuri si servicii

nonpiata destinate

consumului individual si

coleactiv; efectuarea

operatiunilor de

redistribuire a venitului si

a avutiei nationale

productia de bunuri si

servicii de piata si de

bunuri si servicii pentru

consum final propriu

c

203 Care este momentul

inregistrarii produselor

din agricultura,

silvicultura si pescuit?

se inregistreaza in

perioada culesului

recoltelor sau sacrificarii

animalelor

se inregistreaza ca si cum

s-ar desfasura continuu

in intreaga perioada de

productie

se inregistreaza la data

valorificarii recoltelor sau

sacrificarii animalelor

se inregistreaza la data

infiintarii culturilor sau

fermelor

b


40/99

204 In cazul construirii unei

cladiri sau a altei

structuri a carei

Test SEC Reloaded

Documents

Transcript of Test SEC Reloaded