FIGURINELE DE MARMURA DIN EPOCA NEOLITICA DE PE TERITORIUL ROMANIEI

EUGEN COM$A

De-a lungul intregii epoci neolitice, pe teritoriul Romoniei, oamenii ~i-au reprezentat divinita\ile dindu-Ie, mai ales, chipul unor personaje fe­minine, in diferite pozi\ii ri tuale. Figurinele au fast reali zate din d iferite materii prime: lut ars, marmura, alabastru. as, aroma ~i aur.

In lucrarea noastra vom sintetiza dotele referitoare 10 figurinele [u­crate din marmura. descoperite in diverse zone ale tarii.

Din' datele de care dispunem pina in prezent rezulta co figurine de marmura s-ou seos 10 ivea la din cuprinsul urmatoarelor obiective arheo­logice :

1. CERNAVODA, judo Constonlo

Tn cursul sapaturilor d in cadrul necropolei apartinind culturii Haman­gia, cu prilejul recuperarii materialelor arheologice din por\iunile de teren alunecate, au fest descoperite trei figurine de marmura, care dupa tecte probabilita\ile au facut parte din inventarul unor morminte. Primele doua (pI. 1/ 1-2) sint mai miDi (au numai 0,04 m inal\ime), i-ar ceo de a t re ia (pI. 1/3) a fast lucrata dintr-un fragment de bra\ara. Piesa are 0,078 m inal\ime 1.

2. OLTENITA, judo Ilfov

In cuprinsul tellului Gumelni\a, in vara anului 1962, a fast gasita in­timplator, 10 0,50 m adincime, a figurina lucrata din marmura alba sti­cioasa, taiata 10 inceput dintr-o placa prismatica, plata 2. Piesa are 0,091 m inal\ime, 0,032 m la\ime ~i 0,013 m grosime, Eo apar\ine "destul de probabil stratului Gumelni\a B (III)" 3. Se pastreaza in colec\ia muzeului de istorie, Olteni\a.

1 D. Berciu. Cuftura Hamangia. No; contribufii (I). Bucure~ti. 1966, p. 79 (fig. 38/4), p.97-99, 100 (fig. 56/2-3), p. 104. ,

2: Silvia Morinescu-Bilcu. 0 statueta neolitica de marmuro descoperito fa Gumefnita. In: SCiV. XIV. 1963. 1, p. 139-142.

3 Ibidem, p. 139-142.

24 EUGEN COM$A

3. PIETRElE. judo IIfov

In anul 1943, in a~ezarea tell de pe marginea terasei Duniirii printre resturile locuin~ei nr. 1 a fast descoperita 0 figurine lucrata dintr-o placo de marmurii de culoare cenu~ie. Figurina a fast in parte distrusii de focul care a mistuit locuinta. Pe alocuri suprafata fjgurinei a fest scrijelata su­perficial pentru a u~ura fixarea culorii ro~ii (crude) cu core a fast orno­mentatii piesa. Culoarea decorului se piistreazii ici ~i colo. In func\ie de analiza provizorie a rocii, materia primii pravine din regiunile de la sud de Dunare. Figurina are: 0,138 m iniil\ime, 0.069 m lii\ime la mijloc ~i 0,025 m grosime. Obiectul dateaza din faza Gumelni\a A 2 (II) 4. Se pas­treazc in coleqia Institutului de arheologie, Bucure~ti.

4, LlUBCOVA, judo Caro~·Severin

Cu prilejul siipiiturilor din a~ezarea de pe locul La Orni\a, in anul 1967, am descoperit in nivelul inferior 0 figurinii de marmurii, foarte stili­zatii. Obiectul are : 0,038 m iniil\ime, 0,05 m liilime ~i 0,011 m grosime. Figurina dateazii din faze Orni\a (Vinca B 2) a culturii Vinca. Se piistreazii in coleclia Institutului de arheologie, Bucure~ti.

Sintetizind datele prezentate reiese co figurinele de marmura sint do­cumentate numoi in: Dobrogea, Muntenia ~i in Banet. Pino acum S-QU

seas 10 lumina, prin sapaturi arheologice sou au fast gasite intimplator. in total 6 figurine de marmura, dintre care: 3 in a~ezari (Gumelni\a, Pietrele ~i liubcova) ~i 3 in cuprinsul unei necropole (Cernavoda). Complexele amintite dateazii numai din neoliticul mijlociu ~i din neoliticul tirziu ~i apar\in culturilor : Hamangia, Gumelni\a ~i Vinca .

Figurinele amintite, din punct de veclere cronologic, se inseriaza ostlel :

A. Figurinele de marmura din aria culturii Hamangia sint caracteri­zate prin dimensiunile lor red use. Cele trei piese descoperite pina acum reprezinta stilizat un personaj feminin in picioare, incadrindu·se deci in seria de figurine de tipul A. dupii clasificarea D. Berciu 5. Figurinele la care ne referim sint de doua tipuri :

- a. Primele doua (pI. 1/1-2) sint redate cu capul ~i gitul prelung, arcuit 10 partea superioaro. Sinii sint volumino~i 6. Se poate presupune co personajul infii\i~at linea miinele sub sini.

- b. Cea de-a treia figurina (pI. 1/3) datoritii faptului ca a fost lu ­crata dintr-un fragment de brii\arii masivii de marmurii, este arcuitii ~i nu are redat relieful anatomic. Capul ~i gitul sint infii\i~ate printr-o mica pre­lungire arcuitii, cu a adinciturii rotundii in virf. In· dreptul bralelor sin! douii

• D. Berciu. (ereetori ~i deseoperiri orheologiee in regiuneo Bucure~ti. In : Materiole, 11.1956. p. 514. 538. 539 (f;g. 64), p . 546 (I;g. 74). p. 562.

5 Idem. Cultura Hamangia"., p. 86-108 . • Ib;dem, p. 100 (I;g . 56/2-3).

J1 ,! -1 --------------- - -

T ---

~ ~

FIGURINELE DE MARMURA DIN EPOCA NEOLITICA DE PE TERITORIUL ROMANIEI. 25

orificii latera le. Mosivitatea ~oldurilor este reprezentatii prin liirgire late­ralii. Picioarele sint despiir\ite printr-o despiciiturii 7.

La primele douii exemplore este evidentii legiituro ~i asemiinarea in privin1a formei ~i coracteristicilor cu figurinele de lut ars. Dupe cum S- Q

oratot - inca de descoperitor - figurinele ontropomorfe din aria culturii Hamangia, din punct de vedere tipologic, ou analogii apropiate in cul­turile neolitice vechi din Asia mica 8 ~i prin urmare se poate admite co ele au prototipuri in ocele regiuni. Figurinele antropomorfe din aria de ros­pindire a culturii Hamangia, co ~i cele similare lor din Asia Micii, mai vechi sou contemporone lor, prezinta inse unele elemente specifice (cum sint in principal fa\etele) care dovedesc strinsa legiiturii dintre reprezen­tiirile pia stice din lut ~i cele lucrate din mormurii sau din piatrii 9. Tinind seama de fa\etele caracteristice de pe figurinele de lut ars din cele douii zone, este de presupus cii 0 bunii parte din figurinele din Asia Micii re­prezinta reproduced in lut ale unor figurine de marmura sou de pi'Clt'ra. D<Jca inse ne referim 10 arec',I'ul cu,lturij Hamangi·a, credem co in reg,iunile noostre prin purtatorii culturii Hamangia S-QU raspindit concomitent ambele tipu ri de figurine, atit cele de lut ars, cit ~i cele de mormurii (propor\ional intr-un procent mult mai redus), fora co sa se poota vorbi, in zona Dunarii inferioore, de 0 copiere in lu t a figurinelor de mormura ~i invers.

Se cuvine subliniat cii figu rinele de marmurii de tip Hamangia des­coperite la Cernavoda, provin dintr-o vastii necropolii 10 ~i este de presu­pus cii dupii toate probabilitii\ile ele dateazii din faze Ceamurlia de Jos, faza mijlocie din evolutio culturii Homangia. Pino in prezent, precum 5-0

ar6tat. inca nu au fost gasite figurine de marmuro nici in complexele din faza mai vee he. nici in cele din perioada tirzie din evolutia culturii amin­tite. Faptul poate se datore~te numiirului redus 01 cercetiirilor din astlel de complexe.

B. In aria culturii Gumelnita au fost descoperite pine in prezent nu ­rnoj doua figurine de mormura, ambele in cuprinsul unor o~ezori (Pietrele ~i Gumelnita). Remarcam co ele dateaza - conform parerii celor ce Ie-au publicat - una din faze Gumelni!a A 2 ji a doua probabil din faze Gu­melni\a B.

Ambele figurine infii\i~eazii personaje feminine stilizate, in picioare. - a. Figuri na din faza Gumelni\a A 2 este masiva, faro redo rea re­

liefului anatomic (pI. 1/4). Capu l statuetei era de formii aproximativ pen ­tagonalii ~i era despiir\it ca ~i bra\ele ~i joldurile de rest, prin crestiituri regulate specifice. Picioarele sint separate printr-o despicaturo adinca. Prin cite 0 linie incizata sint delimitate lobele picioarelor 11 .

- b. Figurina din faza Gumelni\a B are capul rotund, neregulat cu ciie trei orificii mici laterale (pI. 1/5). Ochii, nasul ~i gura sint indicate prin linii mici. incizate. Mai jos de linia gurii sint trei adincituri mici. rotunde,

7 Idem. Deux chefs· d'oeuvre de /'6ft neolithique en Roumonie " Ie "couple" de fa civilisation de Hamangia. In : Dacia, N.S .. IV, 1960, p. 433 (fig. 9/ 1), p. 434.

8 Idem. Culturo Homangia ... , p. 104-106. 9 Ibidem, p. 99. 10 Ibidem. p. 104. 11 Idem. Op. cit. In : Moteriole, II, 1956, p. 538.

26 EUGEN COM$A

dispuse pe orizontala. Partea de sus a corpului este redata prin doua pre­lungiri latera Ie, in unghi, avind de fiecare parte cite un orificiu mare. Sexul este indicat prin linii incizate. Picioarele sint despar\ite printr-o despica­tura prelunga. Subliniem co omul din vechime care a realizat figurina a cautat so redea amanuntele anatomice in relief scund 12.

Daca analizam particularita\ile celor doua figurine gumelni\ene de marmura descrise vom constato co ele cu certitudine reproduc modele rea­lizate in os, specifice ca forma ~i detalii fiecarei faze in parte din evolu\ia culturii. Din acest punct de vedere mai cu seama figurina din faza Gumel­ni\a B se aseamana foarte mult cu figurinele lucrate din placu\e de os 13.

Cu ani in urma s-a considerat co intre figurinele de marmura din aria de raspindire a culturii Hamangia ~i acelea din arealul culturii Gu­melni\a a existat 0 strinsa legatura, in sensul co din punct de vedere ge­netic ~i tipologic, figurinele Hamangia or sto 10 baza evolutiei celor gu­melnitene 14, Dupa parerea noastra, daco vom compara cu atentie fig uri ­nele de marmura din cele daua culturi vom constoto co in realitate avem de a face cu doua ramuri evoJutive deosebite in timp ~i spatiu, fara nici o legatura directa intre ele. Dupa cum am aratat mai inainte figurinele de marmura de tip Hamangia sint strins legate de plastica de lut ars, pe cind cele gumelni\ene sint legate tipologic de cel e lucrate din os.

Pentru moment numarul redus al figurinelor gumelni\ene de la nord de Dunare nu ne permite 0 comparatie'- aprofundata in raport cu cele des­cope rite in aria gumelni\eanii din jumiitatea de est a Bulgariei. Remar­cam numai co 10 nord de Dunare inca nu au fest g6site figurine de tipul celor gumelnitene, de mctrmur6 (scoase 10 iveal6 in numeroase a~ezari din ~ara vecina). caracterizate prin reprezentarea realista a personaju[ui fe­minim redat tot in picioare, cu miinile a~ezate sub sini 15.

- c, Datorita numaru[ui redus de 'cercetari din aria de raspindire a culturii Vinca din partea de sud a Banatului, pina acum se cunoa~te doar un singur obiect de marmura (pI. 1/6), care este considerat ca fiind 0 fi ­gurina antropomorfii foarte stilizatii 16. Piesa este f~rmata din douii par\i : cea de sus (redind probabil bra\ele) este de forma t riunghiu lara, iar cea de jos (infa\i~eaza probabil corpul) se aseamana ca formii cu un evantai. Alte amanunte nu sint redate. Piesa este din faza Orni\a a culturii Vinca. Din punct de vedere tipologic piesa de la Liubcova se deosebe~te mult de figurinele din aria de raspindire a culturilor Hamangia ~i Gumelni\o.

* Analiza har~ii de raspindire a figurine[or de marmura neolitice de pe

teritoriul Romoniei dovede~te co ele sint documentate numaiin sudul \iirii,

12 Silvia Marinescu-Bilcu. Op. cit.. p, 139- 142. 13 Ibidem, p. 140-142. 14 D. Berciu. Cultura Hamangia"" p, 97-99. 15 R. Popov. npeoucmOpU1ieCKII ,'!'!PfI.M,opnU U80AU na,nepe!llf,U 8'0 B'OJlZapUfl. In : Izves­

tiia-Institut, III, 1925, Sofia, 1925, p. 90-108. 16 Moi multe piese similare au fast descoperite in o~ezorea de la Cicca din

R. S. S. lugoslavia (JiFi Neustupny, Studie 0 eneoliticke pfastice, Prcha, 1956, pI. VllIjl-2).

FIGURINELE DE MARMURA DIN EPOCA NEOLlTICA DE PE TERITORIUL ROMANIEI, 27

in zone in core au vieluit comunitalile unor culturi ovind strinse legaturi cu sudul mediteroneon.

Cu toote co numarul d e figurine de mormura din regiunile noostre este inca redus, din compororeo lor rezulta cu toota cioritoteo co ele foc porte din trei serii tipologice de figurine de mormura ovind prototipuri su­dice, rasp.indite spre nord. in rastimpuri diferite, pe coi deosebite, pine dincolo de Dunare.

- Primo serie (ovind prototipuri din Asia M ica) ceo moi veche (da­tind din neoliticul mijlociu) este legato de plostico in lut ~i s-o raspindit din spre sud de-o lungul larmului de vest 01 Marii Negre, pina in Dobro­geo ~i poote moi 10 nord de delta Dunarii.

- A douo serie, cu prototipuri in insulele Marii Egee, s-o raspindit in spre nord prin intermediul comunitatilor gumelnitene. rnai intij de-a lun­gul Morilei in Trocio ~i opoi d incolo de Boleoni ~i de Dunare.

- Ultima serie este ceo vestice din aria culturii Vinca, raspindita de-o lungul caii Vordor-Morovo.

Figurinele descrise au fost lucrote din materie prima, respectiv mar­mura, originara din diferi te locuri 17. In cozul f igurinei gumelnilene de 10 Pietrele se precizeaza co a fost facut6 din marmura zaharoasa originaro de 10 sud de Dunare 16. De o semenea ~i figurino de 10 Gumelnilo a fost reolizota din mormura alba st icioosa, de colitote nu prea buna,19 probobil originora din sud.

Semnifica\ia figurinelor de marmura prezen tate, in principal a celor Homongio ~i Gumelni\o, este in directa legatura cu problemotico plosticii ontropomorfe femin ine in general. Tinind insa seomo de faptul co ombele cotegorii de figurine menlianote infali~eaza un personoj feminin in pi­cioore, in cozul celor de tip Homongio redot cu sinii delvaltoli, cansideram co figurinele de mormura descrise se leo go de cultul fertilita\ii ~i repre ­zinta pe uno din divin ita\i1e feminine redota sub chipul femeii mama. Des­coperirea figurinelor de 10 Cernavoda, in zona necropolei, evident in le90-tura cu mormintele, dovede~te co ostlel de figur ine ole fertilitalii erau de­puse ~i in morminte, probobil de fete ~ i de feme i, ~i in colitote de protec­to ore ole mormintelor, oglindind ostlel inca un otribut 01 lor.

FIGURINES NEOLlTHIQUES EN MARBRE DU TERRITOIRE DE LA ROUMANIE

- Resume -

l es figurines en question sont ottesb;;es dens Ie territoire roumain seulement chez res communautes culturelles habitant Ie Sud du pays et vivant en etroites relations avec Ie

17 Amintim co figurinele nu au fost analizate pentru a se ~ti din ce fel de marmura sau din ce raca onume au fast lucrate. Se poote intimpla uneori co sa se confunde dupa aspect marmura cu coleaTul cristalizat secundar din care oomenii neolitici, respectiv purtatorii culturii Gumelni!a, au realizat unele vase de piotro, cum este de exemplu cel descoperit in a~ezarea Boian B (Eugen Com~o. Un vos de piotro descoperit pe Grodi~tea Ufmilor fa Boian. In : SClV, X, 1959, 1, p. 135-137).

18 D. Berciu. Op. cit. , In : Moteriole, II, 1956, p. 538. 19 Silvio Morinescu Sileu. Op. cit., p. 139.

28 EUGEN COM$A

Midi mediterraneen. l'etude des pieces connues montre qu'elles se rangent dans trois categories typologiques, reproduisont des prototypes meridionoux qui ont royonne vers Ie Nord 0: differentes epoques et suivent des voies diverses. oboutissont au-delo du Danube.

- Une premiere serie (dont on retrouve les prototypes en Asie Mineure, (10 plus on· cienne (puisque oppartenant 0 10 culture Homongic, doh~e du neolithique moyen) se rattache a 10 pJastique de I'orgile. EHe a essoime dons Ie Sud, Ie long de la cote occi­dentale de 10 mer Noire, jusqu'en Oobroudjo et peut-etre cussi ou Nord du Delta donubien.

- La deuxieme serie (avec des prototypes dons les iles de I'Egee) ravenna vers Ie Nord par Ie canol des communoutes Gumelni\o, d'obord en Thrace, ensuite au-dela des Balkans et du Danube.

- Quant a la troisieme serie. c'est celie diffusee dans J'oire de 10 cultu re Vinca, a "Ouest. Ie long des cours du Vardar et de 10 Morava.

Ces figurines cnt ete executees dans du marbe de provenances diverses.