Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomlnieiMusashi, Miyamoto / Cartea celor cinci cercuri = Go rin no sho

Miyarnoto Musashi; trad. qi ingrijire ed.: Maria Genescu. -Ed. a2-a,

- Bucureqti: Herald, 2018

ISBN 97S-973- 1 I 1 -678-5

I. Genescu, Maria (trad.) (ed.)

796

Miyamoto MusashiThe Book of the Five Rings

Introduction and translation by Victor Harris, London, 1974.

Miyamoto Musashi

Traitd des Cinq Roues

Introduction et traduction par M. Shibata, Aibin Michel, 1983'

Miyarnoto Musashi

e#wYsfr &s{wKffiNA EEREURI

ffi*wwGO R.IN NO SHO

EDITIA A II-A

Tiadricere gi ingrijire edilie:MARIA GENESCU

EDrruRA db "r*roBucuregti,20l8

ffiffi'ur&ugffiu,WM{ rffill'trlt

ffi,@*

qy

172Mryetroro MusesHr

Bibliografie

Inoue, Takehiko - Vagabond, Viz Commu-nications, 1998.

Tokitsu, Kenji - Miyamoto Musashi: HisLife andWritings, Shambhala Pu-blications, Inc., 20A4.

Tsunetomo, Yamamoto - Hagakure: The

Book of the Samurai, KodanshaInternation al,2AA2.

Turnbull, Stephen R. - The Lone Samu-

rai and the Martial Arfg London:Arms and Armour Press, 1992.

Wilson, William Scott - The Lone Samurai:TheLift of Miltamoto Musashi,Ko-dansha Internation al, 2004.

Yoshikawa, Eiji * Musasftl (reeditare), Ko-dansha International, 1995.

PREFATA

CUVANT-iNAINTE(al lui Miyamoto Musashi)

CAPITOLUL I - P[mAnt

CAPITOLUL iI - Apd

CAPITOLUL iII - Foc

CAPITOLUL IV - VAnt

CAPiTOLUL V - VidANEXE

'fu* :,

&h

%l'

,h

L

wW

Wffi,

ffiffiffi

ffitrf;

ffiWw

ffiffiwtmffilm

8W#W&wtffiwHffi? ffi,

;i ffiJ

#UPRNruS

5

29

33

65

101

r39r63r67

t*&

%t\

WWW

32Mryanroro Musasnr

qr

ffi

S-ar putea ca victoriile mele si se fi datoratgi faptului cb adversarii rnei nu aveau niciostrategie.

Aqadar, am hotdrAt si aprolundez infe_legerea Ciii alese de mine, antrenAndu-rndde dimineafa pin6 seara pentru ca, in sfrr_git, ajungind la vdrsta de 50 de ani, conto_pirea mea cu Calea si se producl de la sine.Din acel moment, n-am mai avut rnotive sdcaut vreo alti Cale, iar timpul s_a scurs. Amaplicat principiile strategiei in toate dome_niile artelor marfiale" Ca urmare, in niciu_nul dintre aceste domenii nu am avut unmaestru. Chiar astdzi, scriind aceasti carte,pot spune ci nu am imprumutat nimic nicidin budism gi nici din confucianism. Num-am inspirat din nicio poveste ostdgeas_ci din vechime Ei nici din vreun manualde strategie din Antichitate. Arn incercat siredau in aceastd carte adevdratul spiriti al

;coliilchi ca pe o reprezentare a Ciii ceruluigi a lui Kannon. Agadar, in zorii celei de_azecea zile din octombrie, la ceasul tigrului2,arn apucat o pand gi am inceput sd scriu.I Shin sau Kokoro a fost tradus ca,,spirit'l,,mintdl,,suflet'lO vorbd spune ci ,,Sabia este sufletul samuraiului,l2 intre trei qi cinci dimineala.

wwwwffiwar

._ %, CAPITOLUL r

K M Pfru.nrutwffimgw-.,ffi,-a,{n'W

Strategia este meseria samurailor gi,

chiar daci este pusi in practicd mai ales de

citre ofi{eri, Calea aceasta trebuie insugiti gi

de citre cei ce lupti ca simpli soldaf. ins[, inlumea in care trdim noi astlzi, niciun samu-

rai n-a infeles cu exactitate Calea strategiei.

Pentru a face si se in{eleagd ce este

aceasti Cale, voi arlta ci existi mai multeCii. Existi mai lntdi Calea eliberirii, prinrespectarea legii lui Buddha; apoi Calea in-viflrii, ca in conftrcianism; Calea vindecirii,ca medic; Calea poetului care inva{6 Waknt;I Waka e opoezie cu formi fixi, alcituite din 31 de silabe.

*64r'#/":,'t,4!,Bbffi

qr

34Ivftyanroro Musasnr

Calea ceaiuluil; Calea trasului cu arcul2 gi

multe alte arte. Fiecare om face meseria pecare o lube.gte Ei spre care se simte indernnat.

Se spune cd samuraii sunt familiarizatricu cele dou$ aspecte ale Cdii; pana gi sabia3.

in acestea doul consti Calea lor qi, chiar qi

atunci cind nu se aratl intru totul demni deea, samuraii trebuie si depuni. toate ef<rrtu-rile pentru a-gi insugi strategia militari, infuncfie de gradul pe care il au.

In general vorbind, Calea unui lupti-tor inseamnd d?rzenie in fala morliia. ins6Calea morfii nu este singura cale la inde-1 Cha no yu, arta ceaiului (ca ceremonie) era studiati ingcoli, la ftl ca lupta cu sabia, kend6.Este aceremonie ba,zatd pe reguli simple gi rafinate, desfiguratd intr-un locspecial.2 Arcul a fost principala armd a samurailor in perioa-dele Nara gi Heian" fiind ulterior inlocuit de sabie. Tra-sul cu arcul este practicat ca un ritual, precum biutulceaiului sau scrima. Hachiman, zeul rdzboiului, esteadesea reprezentat ca un iuptitor cu arcul, iar armaaceasta este adesea citatd printre bunurile zeilor.3 Bunchu lchi, sau,,pana 9i sabia in acord", este prezen_tati adesea in ideogrameie (Kanji) din diferitele cali-grafii vectri. Tinerii nobili din perioada Tokugawa eraueducali in aceste doud arte: scrierea clasicelor ihineze gimdnuirea satriei.a Ideea aceasta derivd din filosofia expusi in Hagakuresau ,;Foiie ascunse", o carte scrisi in secoiul al XV[-leade citre Yamamoto Tsunenori.

tw

www

w

ww

w

wwffi

{Wh\ ffid

WWW

wwffi

uxrr

35CeRrra cELOR cINCI cERcuRI

@W

mAna unui samurai. Bonzii inqigi, femeile,

firanii, chiar cei care aparfin celor mai de

jos pituri ale societiiii trebr-rie si gtie si iacr hotirAre in privinfa mortii lor, alegind

drumul datoriei implinite sau cel al ruginii.

in privinfa aceasta nu existA nicio deosebire

intre samurai gi ceilalli oameni" in plus fafide aceEtia, samuraii urmeaza Calea strate-

giei. Ei trebuie se se arate intru totul supe-

riori adversarilor lor - Ei atunci c6nd duc

pentru seniorull lor, dar gi pentru ei ingiEi.

lntregul lor cAgtig este datorat virtufilorstrategiei.

Alfii considerd ce studiul Cdii stra-

tegiei nu folosegte la nimic atrinci cAnd,

intr-adev6r, ai nevoie de ea. Dac6 se dove-

degte ci este aga, strategia trebuie exersate

?n aEa fel incdt si te porli servi de ea in orice

moment qi trebuie insuEiti intr-un aseme-

nea mod incAt si poatir fi aplicati in orice

domeniu. in acestea conste adevirata Cale

a strategiei.i Se referd la nobilii japonezi, daimyo, care folosesc unanumit numdr cle samurai care si lupte pentru ei.

tfiB

ff

r

Wi&WA

wwwWWv&tww@t

WM

wwwMwwwW

wwwX

36Mryauoro MusesHr

d*,,%ilfqr

ffi

Calea strategiei

in China gi in ]aponia, cei care alegaceastd Cale sunt numi{i

",maegtri ai strate_giei'l Lupthtorii trebuie si studieze aceast[Cale.

in zilele noastre, unii oameni trdiescpretinzdnd cd sunt strategi, cAnd in fapt,spunXnd aceasta, ei se mirginesc numai lalupta cu sabia (kendo). preofii gintoigti de lasanctuarele Kashima gi Katoril din provin_cia Hitachi2 au intemeiat gcoli de lupti cusabia prin care transmiteau invdfdtura pri_miti de lazeitdfi. Ei mergeau din provinciein provincie pentru a rispAndi invifituraacestor scoli.

CuvAntul ,,strateg", aga cum este folositastdzi, are aeest sens. insi, in wemurile celernai indepdrtate, el se referea ia un num6rde Zece indeminiri gi $apte arte, printrecare lupta cu sabia figureazd.sub numele de

'. $colile originale de iuptd cu sabia pot fi gdsite in tra-difiile pistrate in templele qinroiste. Mul{istrimogi aiacestor qcoli se afli inmormdntafi in zona templelor.Arima Kihe, samuraiul pe care Musashi l_a ucis L vdr_sta de 13 ani, era un luptitor al gcoiii Shinto asaciat|cutemplele. $coala Yagyu a derivat din stilul Kashima.2 Provincie situati la nord-est de Tokyo, iar templelemenlionate se afld cam la 60 km de capitaii.

WWW

anJ/Cenrne cELoR CINCI cERcuRr

WW,,mijloace de a dobAndi avantajul'l finAndcont de acestea, lupta cu sabia poafe fi con-

siderati o formd de meqtegug artistic. Dar,

pentru cI a fost denumiti drept,,mijloc de a

dobAndi avantajul'l lupta cu sabia nu poate

fi restrinsi numai la scrimi. Dacl ii delimi-

tlm domeniul de aplicare numai la scrimd,

nici micar aceasta n-ar putea fi cunoscut[

gi, firegte, ar fi inapti pentru a o aplica la o

strategie militari de anverguri.

CAnd privesc in jurul meu, vid ci toa-

te artele au ajuns de v6nzare, cd oamenii

au ajuns nigte negustori care fabrici obiec-

te doar ca si le vAndi. Si ludm ca exemple

floarea gi fructul. Observfun adesea c[ se

acordl mai pufind insemndrtate fructuluidecit florii - rnai ales pe Calea strategi-

ei, unde egti plasat intr-un anumit decor,

ca s6-[i etalezi tehnica plinl de inflorituri.Cutare sau cutare dojol este creat anume

pentru a-i invlfa pe cei care il frecventeazi

acest model de strategie, astfel ci toati lu-

mea se antreneaz[ in vederea oblinerii unui

cd$tig oarecare, Dupl cum spune un dicton:t Ddjo inseamni ,,locul Cdii", camera sau sala unde se

studiazd o anumitb arti; sali de antreuament.

dtII

t&

&trT*,f .sS"*trg

wwffit

ffiffiffitr&

ffiffiffiB

wffi

ffi

;.*,{L.l t-

af

3BMryemoro Musasur

,,O strategie nepus[ la punct este cauza rd_

nilor foarte grave'l Ceea ce este adevirat.in general, existi patru modalitifi de

a-{i trii via}a: ca samurai, ca fdran, ca me5_tegugar gi ca negustor.

Cnlea fdranului. Eiau diverse unelte giinstrumente agricole. Observd fir[ incetaresuccesiunea anotimpurilor. Astfel se petre-ce viafa lor.

Calea negustorului. Distilatorii de sakdfolosesc unelte gi instrumente adaptate in-deletnicirii lor gi, prin acestea, igi petrecviala cdurAnd si obgn6 cigtiguri cAt maimari. ln toate domeniile ce fin de comert,negustorii dobAndesc cAgtiguri in funcfiede activitdfile pe care le au gi igi petrec vialastimula{i de aceste beneficii.

Calea snmuraiului. in ceea ce_i privegrepe samurai, ei inventeazd tot soiul de arme.Acegtia trebuie sd cunoasci, ?n arndnunt,caracteristicile fiecirui tip de armi. Dacdsamuraiul n-ar fi f'arniliarizat cu arrnele gi

tn-ar cunoaste specificul fiecireia, n_ar liig{ oare ceva lipsit de orice sens?

ffi Caleu artizanului. De exemplu, dul_

' *gherii pricepufi folosesc tot felul de scule siI {wWWW

&ffi,|n

1&

\tl

39Cenrne cELoR cINCI cERCURI

WWunelte pe care le mdnuiesc cu atenlie, corec-

tind gregelile acestora cu ajutorul mdsuri-

torilor. Ei lucreazd fbri si-gi ingiduie vreun

rdgaz giin felul acesta igi petrec viala. Viefile

acestor samurai, fbrani, negustori gi artizani

reprezint[ patru moduri diferite de a trdi.

Aq vrea acum si fac o comparalie intre

strategie qi meseria de dulgher. Ideea unei

paralele intre strategie gi meseria dulgheru-

lui mi-avenit cugetdnd la cuvAntul ,,gcoalf';

se spune qcoali de nobili, gcoald de samurai,

existi patru Ecoli de cha-no-yu (cerernonia

ceaiului) sau de ikebana (aranjamente flo-

rale). Mai rnult chiar, se spune gi c[ gcoala

cutare a decilzut qi i-a urmat o aita. Se mai

vorbegte qi despre cutare sau cutare curs de

invifimAnt, despre cutare sau cutare lecfie,

despre cutare sau cutare qcoal6... iar toate

acestea m-au dus cu gindul la Calea dul-

gherului. In japonezi, cuvintul ,,dulgher"

este sinonim cu,,mare indeminare'l Strate-

gia noastr[,la fel, se imprrne si fie sinonirnlcu o mare iscusinfi, iar acesta este Ei rnn-

tivul pentru care eu fac aceastl comparafie

cu rne;tegugul dulgherului. Daci dorili sd

studiafi strategia, luali aminte la tot ce vefi

lfiwat

I

wW

ffiwWEffiw

w

wwM&a

w

w

wwwI

,

Wrj

j

,

,

f.,

$r

il$i&l&t

rii

I

Iti

40Mryeuoro Musasnr

ff{".,,.,%fl[qf

w

#

ffi

citi in aceasti carte. Fie ca maestrul sd fieacul, discipolul sd fie afa, iar amdndoi sdconlucreze neincetat.

Comparalie intre Caleadulgherului gi Calea strategiei

Comparafia intre cele doud (Cii) arelegiturd cu casele. Megterul clulgher cu_noagte la perfecfie cum se construiegte unpavilion, un turn sau Lln templu" El este ca_pabil sd intocmeasci planuri qi schife pen_tru construcfia unui palat sau castel, iarpentru ridicarea acestor edificii se folosestede ajutorul lucrdtorilor.

Intr-un anume fel, fiecare general dearmatd este un megter dulgher. Generalulposedi simful dimensiunilor lumii, corectea_zb mdsurile unui teritoriu gi ii cunoagte pemembrii tribului sau clanului din provinciarespectivS. in acestea consti Calea unui ge_nerai. in felul acesta, veclem cd megterul dirl-gher gi maestrul strategiei sunt aserninitori.

Pentru a construi o cldclire, rnegteruldulgher folosegre lemn de calitili diferite.Folosegte lemnul drept gi fird noduri pentruirfile de faladi, iar lemmrl drept qi masiv,

WW@@eS@*

4tCeRrse cELoR cINCI CERCURT

WWchiar daci are citeva noduri, il folosegte pen-

tru spafiile ce nu sunt la vedere. Folosegte

lemnul frri noduri gi cu aparenli frumoasi,chiar daci este mai pufin rezistent, pentrupraguri gi buiandrugi, pentru ugi obignuitegi pentru ugile glisante. Folosegte lemnul cunoduri gi risucit care, in schimb, este rezis-

tent pentru locurile care sunt expuse unorpresiuni. Daci el igi alege materialele in acest

fel, cu toati grija, construcfia va diinui mult[weme de aici incolo. De asemenea, lemnulstr6mb, noduros gi mai pufin durabil il poate

folosi la construcfia schelelor, iar, mai apoi,

ca lemn de foc pentru incilzit.Cdnd un megter dulgher iqi angajeazd

lucrltorii, el trebuie si se informeze asu-

pra capacitdfii gi priceperii fiecdruia: foar-te buni, mediocri, slab pregitifi" in funcfiede califlcarea pe care o au, ii va folosi fie la

amenajarea a ceea ce se cheamd. tokonomal,

fie la confeclionarea uEilor obignuite gi augilor glisante, fie la execufia pragurilor, a

buiandrugilor, a tavaneior etc. in felul aces-

ta, fiecare dintre lucritorii dulgheri va fia$ezat la locul ce i se potriveqte. Cei mai pu-I Nigi speciald, fhcuti pentru a ageza in ea aranjamenteflorale, pentru a expune o sabie sau un alt obiect de preq.

Htr{

l8 I&

rII

a

Iff

W#.

wffit

ffi

ffi

&ffiffi

ffiffi

trffiw\

q/

42Mryerroro Musesnr

{in pricepufi vor fi folosifi la agezatul dugu-melelor gi la treburi grele, vor rindelui, vorface icuri sau pene de fixare gi ivire. in acest

mod, dacd megterul dulgher gtie cum si se

foloseascd de capacitifile {iecdrui lucrdtor,randamentul va fi bun gi rezultatele munciivor fi excelente.

Randarnentul, lucrdtura frumoasl, a nulua lucrurile cu uqurinli, a nu pierde din ve-dere ideea generali ce stl la baza lucrdrii, pu-tinfa de a deosebi nivelul puterii de munci a

fieciruia - superior, mijl<lciu sau inferior -,gtiin{a de a-i stimula pe lucritori cunoscAndgi limitele a ceea ce este posibil sd se reali-zeze - acestea toate constituie regula de aurpe care megterul dulgher trebuie sd o aibd inminte. Acesta este 9i principiui strategiei.

Calea strategiei

Asemenea solda{ilor, dulgherul igi as-

cutel propriile unelte, igi fabrici el insusifelurite unelte pe care le aqaz| intr-o cutie,i Ascu{irea qi glefuirea sibiilor japoneze este realiza-te astizi doar de cdtre specialiqti, insi aceastd meserieera probabil mult mai rispinditd in epoca rdzboaielor.Daci o sabie nu era pregititi pentru lupti dupd toate

.regulile artei, ea igi pierdea mult din eficacitate.

bw

www

w

w

ffiffi

WWW

WtrY6"4

"t1t&

1tr

43CanrBe cELoR crNcr CERCURT

WWpe care o poart[ cu sine" Primegte ordine de

la megterul siu, cresteazd grinzlle pentru a

fi agezate vertical sau orizontalt face cu cea

mai mare atenfie toate rn[suritorile, faso-

neazd nigele Ei etajerele, cresteazd sau cio-pleqte, executd cu seriozitate orice operalie,

pdni Ia cel mai nrdrunt detaliu: aceasta este

regula dulgherului. Daci un dulgher igi

face bine meseria prin puterea mAinilor gi

a brafelor sale, daci qtie cum se face o md-

suritoare corect6, va deveni mai tirziu, la

r6ndul siu, me;ter <lulgher.

Pe de altb parte, meseria de dulgher

oblig[ ia a define unelte potrivite gi este

foarte important ca acestea si fie intretinutegi verilicate in orice moment. De unul sin-gur, clulgherul este capabii si confecfioneze

din lemn, ajutat de uneltele saie: firide, raf-

turi, glafuri de ferestre, mese,larnpi, plansee

decupate sau capac€" Aceleagi lucruri sunt

valabile gi in cazui truptdtorilor. Ginditri-vd

bine la toate acestea.

Dulgherii trebuie s[ vegheze ntereu

asupra urmltoarelor lucruri: precizia inexecu{ie, lmbinarea perf-ecti a tuturor pir-filor lucrdrii, folosirea cu mliestrie a unei

{ftx

WW

wffiWwwffi

ffi

ww.

ffiwwwffi

W

ffiq