Strategic and Proactive Efficient Financial Investigation...

Strategic and Proactive Efficient Financial Investigation of Cigarettes Smuggling – SPECIFICS (Investigaţia financiară strategică şi proactivă eficientă în domeniul contrabandei cu ţigarete)

Home/2011/ISEC/AG/4000002572

1

ModeleşisistemenaţionalepentrucombatereacontrabandeicuţigareteînRomânia,Ungaria,Lituania,LetoniaşiEstonia

1. INTRODUCERE

Înainte de a începe o analiză exhaustivă asupra modelelor şi sistemelor naţionale pentru combaterea contrabandei cu ţigarete în toate cele 5 ţări participante la proiect, trebuie subliniat faptul că toate aceste ţări se situează la graniţa Uniunii Europene, constituind prima linie de apărare pentru interesele economice şi sociale ale întregii Uniuni Europene. De asemenea, este necesar să se furnizeze o descriere a acţiunilor aplicate de UE pentru neutralizarea fenomenului, în special pentru toate cele 5 ţări, pentru a se vedea modul în care acestea au implementat recomandările UE şi/sau şi-au configurat legislaţia pe baza acestor recomandări. În acest sens, scopul acestui document este de a oferi o imagine cuprinzătoare asupra fenomenului de contrabandă cu ţigarete în general, asupra acţiunilor UE, legislaţiei interne a ţărilor analizate, referitoare la contrabanda cu ţigarete, precum şi asupra acţiunilor întreprinse pentru abordarea fenomenului de contrabandă. De asemenea, acest document va servi drept fundament-cheie pentru elaborarea Manualului precum şi a concluziilor şi recomandărilor pentru ţările participante.

Din statisticile disponibile, putem observa că cea mai amplă contrabandă cu ţigarete introduse în spaţiul UE are loc prin graniţa sa estică. Această activitate ilegală cauzează pierderi financiare importante pentru bugetul UE şi pentru bugetul Statelor Membre. Nu există statistici exacte care să ilustreze situaţia totală a fraudei produse, însă pierderea directă de venituri vamale ca urmare a contrabandei cu ţigarete este estimată la peste 10 miliarde de euro pe an. Prin urmare, abordarea problemei influxului de produse accizabile de contrabandă, în special de ţigarete provenite mai ales din Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Belarus a devenit o prioritate pentru Comisia Europeană.

Astfel, Comisia Europeană îşi îmbunătățește şi modernizează permanent Strategia Anti-fraudă. Obiectivul general al Strategiei Anti-fraudă a Comisiei este îmbunătăţirea prevenirii, detectării şi condiţiilor de investigare a fraudei şi atingerea unui nivel adecvat de remediere şi descurajare, cu sancţiuni proporţionale şi disuasive, precum şi respectarea procedurilor standard, în special prin introducerea de strategii anti-fraudă la nivelul Serviciilor Comisiei, ce vizează respectarea şi clarificarea diferitelor responsabilităţi ale diferitelor părţi interesate. Articolul 325 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) cere Comisiei şi Statelor Membre să combată frauda şi orice activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Prin urmare,


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

2

prevenirea şi detectarea fraudelor constituie o obligaţie generală pentru toate Serviciile Comisiei în cadrul activităţilor lor zilnice ce implică utilizarea resurselor. Managementul şi responsabilitatea financiară au fost întărite. Serviciile Comisiei sunt responsabile pentru managementul resurselor operaţionale şi administrative ce le sunt alocate în vederea implementării politicilor UE sau în vederea contribuirii la funcţionarea fără dificultăţi a instituţiilor UE într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor precum şi pentru reducerea poverii administrative cât mai mult posibil. În acest sens, Serviciile Comisiei au responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru a oferi o asigurare rezonabilă pentru reuşita prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor.

Prevenirea şi detectarea fraudelor constituie elementul fundamental al politicilor anti-fraudă ale Comisiei. Totuşi există şi alţi factori la fel de importanţi, precum investigarea efectivă şi eficientă, recuperarea rapidă a sumelor de bani plătite în exces din bugetul UE sau sancţiunile cu efect descurajant. Statele Membre administrează aproape toate veniturile din bugetul UE. De asemenea, Statele Membre se ocupă împreună cu Comisia de managementul a circa 80% din cheltuielile bugetare. Restul de 20% este administrat direct de către Serviciile Comisiei, parţial împreună cu administraţiile ţărilor non-UE şi cu organizaţiile internaţionale.

În recomandările lor privind procedurile de desărcinare şi în diferite alte rezoluţii şi rapoarte, Parlamentul European (PE), Consiliul Europei şi Curtea Europeană a Auditorilor au cerut o protejare mai eficientă a intereselor financiare ale UE împotriva neregulilor şi fraudelor. Totuşi, Consiliul şi Parlamentul European au cerut simplificarea şi evitarea poverii administrative în programele europene. Prin urmare, Comisia trebuie să găsească o cale de mijloc între simplificare şi controlul eficient din punct de vedere al costurilor.

În 2010, Consiliul a adoptat Programul multianual de la Stockholm pentru politici în domeniul justiţiei, libertăţilor cetăţeneşti şi securităţii. Prin acesta s-a solicitat Uniunii Europene şi Statelor Membre să îşi sporească eforturile de combatere a corupţiei şi a altor forme de criminalitate financiară. Acestea includ construirea capacităţii pentru investigaţii financiare şi determinarea clară a „beneficiarilor reali“ ai bunurilor.

Începând cu 2011 au fost luate o serie de iniţiative pentru intensificarea luptei împotriva fraudelor şi corupţiei ce afectează banii publici ai Uniunii Europene:

Propunerea Comisiei pentru modificarea cadrului legal al OLAF (Oficiul European de Luptă Anti-fraudă) a avut ca scop sporirea eficienţei şi rapidităţii desfăşurării investigaţiilor OLAF, consolidarea garanţiilor procedurale, întărirea


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

3

cooperării OLAF cu Statele Membre şi îmbunătăţirea autorităţii OLAF. Oficiul European de Luptă Anti-fraudă (OLAF) desfăşoară investigaţii administrative. Acesta utilizează experienţa şi cunoştinţele de care dispune pentru a veni în sprijinul altor Servicii ale Comisiei în prevenirea şi detectarea fraudelor.

Comunicatul privind protecţia intereselor financiare ale UE prin investigaţii administrative şi de drept penal prevede modul în care Comisia intenţionează să protejeze banii contribuabililor la nivel UE de activităţile ilegale, inclusiv de ameninţările pe care le ridică corupţia din interiorul şi din exteriorul instituţiilor UE. Comunicatul privind strategia anti-fraudă a Comisiei din iunie 2011 a indicat o serie de oportunităţi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ penal şi a uneltelor procedurale pentru investigatori şi procurori precum şi oportunităţi pentru potențialele dezvoltări instituţionale, precum înfiinţarea unui Birou al Procurorului Public European, asupra căruia încă există dezbateri în prezent, în 2014.

În completarea acestor iniţiative, Comunicatul privind combaterea corupţiei în UE prevede un mecanism UE de raportare anti-corupţie pentru evaluarea periodică a Statelor Membre („Raport anti-corupţie pentru statele UE“).

Programul de Lucru al Comisiei pentru anul 2011 a inclus de asemenea şi o Propunere pentru un nou cadrul legal referitor la confiscarea şi recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni, cu titlul „Iniţiative privind Protecţia Economiei Licite“, propunere implementată parţial în unele ţări UE.

Există mai mulţi factori care contribuie la acest fenomen de contrabandă la scară largă. Schimbul de informaţii operaţionale între autorităţile competente la nivel naţional şi internaţional în regiune nu este întotdeauna suficient. Încă există lacune în infrastructură şi echipament la graniţele externe. Corupţia rămâne o unealtă prevalentă utilizată de contrabandişti pentru a-şi acoperi şi facilita activităţile ilegale.

Prevederile legislative cu divergenţe semnificative în ceea ce priveşte pedepsele în Statele Membre pot reprezenta pentru contrabandişti stimulente în utilizarea punctelor de intrare în spaţiul UE prin ţările unde sunt prevăzute şi/sau aplicate în prezent pedepsele cele mai blânde. Diferenţele mari de preţuri şi impozite între UE şi vecinii săi cu nivele mai scăzute de impozitare constituie de asemenea un factor important. Aşadar, lupta împotriva acestui tip de fraudă reprezintă o responsabilitate comună, iar problemele legate de contrabanda cu ţigarete nu au legătură sau nu constituie doar sarcina celor 5 ţări analizate, ci a întregii Uniuni Europene. Sunt necesare acţiuni urgente şi îmbunătăţite la toate nivelele: la nivelul Comisiei, al Statelor Membre şi al ţărilor învecinate. Este absolut necesar ca demersurile să se sprijine pe succesele deja înregistrate ale


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

4

colaborării de până acum, prin continuarea schimbului de informaţii şi consolidarea unor relaţii solide pentru abordarea comună a problemei contrabandei cu ţigarete la graniţa estică.

Statele Membre cu nivel ridicat al accizelor trebuie să exercite un control intern corespunzător. Statele non-UE învecinate trebuie să-şi sporească controalele atât în ceea ce priveşte consumul intern cât şi contrabanda de la vecinii lor, contribuind la oprirea ieşirilor de ţigarete de contrabandă de pe teritoriul lor către alte State Membre.

Pentru a furniza un răspuns eficient la aceste provocări, Comisia Europeană a identificat o serie de acţiuni, în special pe termen scurt şi mediu, care să fie desfăşurate cu ajutorul Statelor Membre, precum şi cu ajutorul Rusiei şi statelor Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina). Deşi acest Plan de Acţiune se concentrează pe o zonă geografică deosebit de problematică, o serie de acţiuni avute în vedere vor aborda problema contrabandei cu ţigarete la un nivel mai larg şi prin urmare vor fi relevante şi pentru alte regiuni. Contrabanda cu ţigarete este, desigur, un fenomen global ce necesită soluţii globale. Prin propunerea de acţiuni concentrate asupra graniţei estice, Comisia Europeană are de asemenea ca scop contribuirea la aceste eforturi globale împotriva contrabandei.

2. PROPORŢIA, IMPACTUL ŞI NATURA FENOMENULUI DE CONTRABANDĂ LA GRANIŢA ESTICĂ

2.1. Ţigaretele

Evoluţia şi dezvoltarea pieţei ilegale de tutun în Uniunea Europeană au fost remarcabile în ultimii ani. Contrabanda şi ţigaretele contrafăcute se găsesc în toate Statele Membre UE.

Statele Parteneriatului Estic, în special Republica Moldova, Ucraina şi din ce în ce mai mult Belarus şi Rusia, sunt una dintre principalele surse de ţigarete confiscate de organele executive UE de aplicare a legii, iar această tendinţă pare să fi crescut în 2012.

Confiscările de ţigarete includ următoarele trei categorii:

• ţigarete autentice produse de fabricanţi multinaţionali introduse ilegal în UE (contrabandă);

• ţigaretele ieftine („cheap whites“), adică ţigarete produse legal în ţara lor de origine la un cost foarte scăzut, care sunt introduse ilegal în UE; şi


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

5

• ţigaretele contrafăcute.

La începutul anilor 2000, problema contrabandei la graniţa estică a UE se referea în cea mai mare parte la contrabanda cu produse autentice. Astăzi situaţia este oarecum diferită. Majoritatea ţigaretelor care intră ilegal în UE prin graniţa estică sunt fie ţigarete ieftine („cheap whites“), fie ţigarete contrafăcute. Din confiscările efectuate în UE, aproximativ 20% sunt ţigarete ieftine, ele reprezentând un element care ia tot mai multă amploare în cadrul comerţului ilicit cu tutun.

Deşi multe dintre ţigaretele ilegale care intră în UE prin graniţa estică sunt destinate pieţelor ilegale din Europa de Vest, în special din Germania şi Marea Britanie (acolo pot fi vândute la preţuri mai mari), o cotă semnificativă din ţigaretele de contrabandă vizează pieţele locale. Se estimează că în unele regiuni de graniţă consumul de ţigarete ilegale depăşeşte 90% din consumul total. Creşterile de impozite în noile State Membre conform acquis-ului comunitar au dus la o creştere a consumului de ţigarete ilicite în unele State Membre noi. Pe lângă contrabanda la scară largă mai există şi aşa-numitul „fenomen de furnică“, unde contrabandiştii tranzitează graniţa frecvent cu cantităţi mici de ţigarete; acesta constituie o problemă semnificativă la anumite puncte de trecere a frontierei.

Impactul negativ al comerţului ilicit de ţigarete este foarte divers. Din punct de vedere economic, rezultatul său este o pierdere semnificativă de venituri şi o afectare a intereselor legitime de afaceri, atât la nivelul fabricării cât şi la nivelul vânzării cu amănuntul. De asemenea, acest comerţ ilicit duce la vânzări şi consumuri de ţigarete ce nu respectă legislaţia UE de control al tutunului. Din punct de vedere al sănătăţii, comerţul ilicit poate avea ca rezultat creşterea consumului de produse din tutun şi scăderea protecţiei sănătăţii publice, în acest fenomen fiind implicate în special grupuri vulnerabile precum tinerii.

Una din pierderile mai puţin evidente dar cu impact mai grav este aceea că această contrabandă cu ţigarete constituie aproape exclusiv domeniul grupurilor infracţionale organizate care obţin câştiguri financiare substanţiale din activităţile lor ilegale. Din ce arată cazurile, aceste grupuri operează la nivel internaţional şi sunt adesea implicate şi în alte tipuri de crimă organizată gravă.

3. MĂSURI EXISTENTE PENTRU COMBATEREA CONTRABANDEI

Comisia şi Statele Membre UE dispun de o serie de instrumente pentru abordarea problemei contrabandei la graniţa estică. Aceste instrumente includ cooperarea operaţională, inclusiv investigaţiile comune şi schimbul de


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

6

informaţii şi servicii de informaţii, asistenţă tehnică şi financiară pentru Statele Membre şi statele non-membre învecinate, acorduri cu comercianţii legali, negocierea de acorduri cu ţările învecinate şi în cadrul unui context global, armonizarea cotei accizelor şi prevederilor legale privind pedepsele.

3.1. Măsuri anti-fraudă

• OLAF, Oficiul European de Luptă Anti-fraudă, coordonează o serie de investigaţii la scară largă ce cuprind mai multe State Membre şi non-membre pe baza solicitărilor de asistenţă din partea Statelor Membre conform Reglementării Consiliului (CE) nr. 515/976, sau cere autorităţilor Statelor Membre şi cooperărilor dintre acestea şi Comisie să asigure aplicarea corectă a reglementărilor vamale şi agricole (Jurnalul Oficial L 82, 22.3.1997, pag. 1). Pe baza Programului HERCULE II8, Statele Membre primesc cofinanţare pentru achiziţionarea de echipament tehnic şi pentru asistenţă tehnică şi instruire.

OLAF organizează o Conferinţă anuală a grupului de lucru privind ţigaretele, cu experţi din Statele Membre şi din ţări non-membre cheie care reuneşte punctele naţionale de contact desemnate de OLAF pentru probleme legate de ţigarete din Statele Membre şi non-membre. A 15-a Conferinţă anuală a grupului de lucru privind ţigaretele a avut loc la Marsilia, în Franţa, în perioada 9-13 septembrie. Cea de-a 16-a Conferinţă anuală a grupului de lucru privind ţigaretele a avut loc în Austria, în octombrie 2011. Cea de-a 18-a a avut loc în noiembrie 2013 la Bucureşti, fiind co-organizată de Autoritatea Naţională a Vămilor din România.

Conferinţă anuală a grupului de lucru privind ţigaretele aduce laolaltă investigatori, analişti şi dezvoltatori de politici care să revizuiască rezultatele obţinute în ultimele 12 luni şi să identifice tendinţele şi ameninţările apărute, pentru a stabili priorităţi. Conferinţa ajută de asemenea la cimentarea relaţiilor operaţionale între Statele Membre şi alte ţări, pentru a se asigura schimburi mai rapide de informaţii operaţionale ce vizează contrabanda şi falsificarea.

• Acordurile cu comercianţii legali constituie de asemenea o parte importantă a strategiei Comisiei în vederea combaterii contrabandei şi falsificării. Uniunea Europeană şi Statele Membre au semnat cu cei mai mari patru producători de tutun patru Acorduri de Cooperare pe mai mulţi ani, ce sunt executorii şi obligă din punct de vedere legal. Aceste Acorduri garantează faptul că producătorii desfăşoară anumite proceduri pentru a preveni diversiunea produselor lor spre canale de comerţ ilicit. Aceste acorduri şi cooperarea cu producătorii rezultată din aceste contracte s-a dovedit a fi foarte reuşită, mai ales în ceea ce priveşte comerţul ilicit cu produse autentice.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

7

În iulie 2010, Comisia UE a obligat compania British American Tobacco (BAT) să investească în următorii douăzeci de ani 134 de milioane de euro într-un sistem de prevenire a contrabandei cu ţigarete şi a falsificării. În septembrie 2010, Comisia Europeană a încheiat un acord similar cu compania Imperial Tobacco, astfel încât Imperial va plăti 207 de milioane de euro în favoarea UE în următorii 20 de ani. Obiectivul îl constituie reducerea contrabandei şi compensarea eforturilor UE pentru combaterea contrabandei de până acum cu produse Imperial.

De câţiva ani, Comisia UE îşi sporeşte în prezent presiunea asupra industriei tutunului, forţând companiile să controleze mai bine distribuţia produselor lor. Concesii similare celor făcute de BAT au fost făcute anterior şi de alte două mari companii producătoare de ţigarete - Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Comisia le-a imputat faptul că nu au luat suficiente măsuri pentru combaterea contrabandei cu ţigarete din producţia lor şi că au profitat tacit de pe urma contrabandei. Companiile care resping negocierea cu Bruxelles-ul, vor plăti daune-interese.

Acestor trei companii li se cere acum să îşi controleze clienţii mai îndeaproape şi să monitorizeze modul în care ţigaretele lor ajung la fumători.

Comerţul cu ţigarete contrafăcute aduce pierderi atât de mari pentru companiile de tutun, încât este foarte rentabil ca acestea să îşi angajeze propriii investigatori. Prin urmare, corporaţiile mari precum Reemtsma, British American Tobacco şi Philip Morris au un departament pentru protecţia mărcii şi combaterea comerţului ilegal.

În 2004, Statele Membre UE au semnat un acord executoriu şi ferm cu Philip Morris International în vederea combaterii contrabandei cu ţigarete şi falsificării. UE a acuzat companiile vestice că produc surplus de ţigarete, de exemplu în Ucraina, acceptând în mod conştient că acesta este utilizat pentru contrabandă. Astfel, Philip Morris şi-a luat angajamentul ca, în cazul confiscării de ţigarete neimpozitate aparţinând mărcii sale, să achite valoarea impozitului aferent acestora.

Grupul British American Tobacco organizează în prezent seminare pentru oficialii vamali din Polonia şi Ucraina, ce vizează, de exemplu, identificarea mărcilor de ţigarete contrafăcute.

• Convenția-cadru privind Controlul Tutunului (CCCT), un tratat ferm al OMS ratificat în prezent de 172 de participanţi, a intrat în vigoare în 2005. Comisia este negociatorul UE pentru UE şi cele 27 de State Membre ale sale în cadrul Organismului de Negociere Interguvernamental (ONI), pentru negocierea unui Protocol la CCCT în vederea eliminării comerţului ilicit cu produse din


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

8

tutun. În preambulul său, protocolul subliniază faptul că participanţii „vor lua în considerare faptul că acţiunile efective de prevenire şi combatere a comerţului ilicit cu produse din tutun presupun o abordare internaţională cuprinzătoare şi o cooperare strânsă în toate aspectele comerţului ilicit“. La partea a III-a a Protocolului, denumită „Controlul Lanţului de Aprovizionare“, s-au făcut adesea referiri precum „Nucleul Protocolului“. Ca o prevedere centrală, se solicită stabilirea unui regim global de detectare şi urmărire, în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a Protocolului, care să cuprindă sisteme naţionale şi/sau regionale de detectare şi urmărire şi un punct global de schimb de informaţii, localizat la Secretariatul Convenţiei din cadrul OMS. Pe baza articolului 8 al Protocolului, participanţii vor cere ca, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia, să se ataşeze pe cartuşele de ţigarete, pe pachete şi pe ambalajul exterior al ţigaretelor o serie de „marcaje de identificare unice, sigure şi fără posibilitate de înlăturare (de tip coduri sau ştampile)“; aceleaşi marcaje se vor ataşa şi pe alte produse din tutun, în termen de 10 ani. Alte prevederi menite să asigure controlul lanţului de aprovizionare se referă la licenţiere (Articolul 6), verificări prealabile (Articolul 7) şi menţinerea unei evidenţe (Articolul 9). Participanţii vor stabili un sistem obligatoriu de licenţiere pentru toţi cei care fabrică, importă sau exportă produse din tutun şi echipament de fabricare. Alte activităţi, precum vânzarea cu amănuntul sau cultivarea de tutun, pot fi desfăşurate pe bază de licenţă. Protocolul include de asemenea aspecte importante referitoare la infracţiuni, inclusiv răspundere (Articolele 14 şi 15), urmărire penală şi sancţiuni (Art. 16), plăţi pentru confiscări (Art. 17) şi tehnici speciale de investigare (Art. 19), precum şi aruncarea şi distrugerea produselor confiscate (Art. 18). O altă secţiune importantă abordează aspecte precum cooperarea internaţională, impunându-se măsuri legate de schimbul de informaţii (Articolele 20, 21 şi 22), cooperarea tehnică şi pentru aplicarea legii (Articolele 23, 24 şi 27), protecţia suveranităţii (Art. 25), jurisdicţia (Art. 26), asistenţa juridică şi administrativă reciprocă (Articolele 28 şi 29) şi extrădarea (Art. 30). Protocolul a fost deschis spre semnare şi ratificare de către toţi participanţii în data de 10 ianuarie 2013, la sediul OMS din Geneva. Se speră că Protocolul va aduce instrumente suplimentare pentru organele executive de aplicare a legii ce sunt implicate în combaterea fenomenului de contrabandă cu ţigarete şi că va implica mai multe responsabilităţi pentru producătorii de ţigarete.

3.2. Măsuri vamale şi fiscale:

• Programele Vamă 2013 şi Fiscalis 2013, administrate de către Directoratul General Impozitare şi Uniune Vamală (TAXUD) sunt utilizate în sprijinul iniţiativelor politice sau operaţionale în domeniul vamal şi fiscal. În cadrul programului Fiscalis, o primă vizită de lucru a experţilor din mai multe State


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

9

Membre a avut loc în România. Discuţiile au fost centrate pe schimb de experienţe, pe elaborarea celor mai bune practici şi pe coordonarea acţiunilor comune.

• Asistenţa tehnică, inclusiv expertize şi asistenţă logistică în probleme de administrare fiscală şi în lupta împotriva fraudei este oferită de Comisie la cererea Statelor Membre.

• Armonizarea legislaţiei. Armonizarea cotelor accizelor între UE şi vecinii săi ar fi cea mai eficientă soluţie pe termen mediu până la lung pentru combaterea contrabandei cu produse din tutun şi cu alte produse accizabile. Comisia a propus o serie de prevederi în acest sens în noile Acorduri de Asociere cu Ucraina şi în acordul semnat cu Republica Moldova.

3.3. Sancţiuni

• Codul Vamal curent al UE nu conţine prevederi specifice privind sancţiunile penale. Articolul 21 al Codului Vamal Modernizat stipulează însă obligaţia Statelor Membre de a impune sancţiuni în cazul nerespectării legislaţiei vamale şi confirmă faptul că aceste sancţiuni trebuie să fie eficiente, proporţionale cu fapta şi disuasive. De asemenea, Statele Membre trebuie să anunţe Comisia în legătură cu regimurile lor de sancţionare.

• Convenţia din 1995 privind protecţia intereselor financiare ale UE (şi protocoalele sale) abordează fenomenul de fraudă şi din perspectiva veniturilor şi stabileşte un standard minim pentru protecţia oferită de legile penale. În două rapoarte (din 2004 şi 2008), Comisia a identificat lacune şi deficienţe în legislaţia naţională ce transpune Convenţia, ea permiţând astfel ca anumite delicte să rămână nepedepsite, şi a semnalat diferenţele considerabile între Statele Membre în ceea ce priveşte sancţiunile penale, fapt ce duce la o serie de îndoieli în legătură cu eficienţa şi caracterul adecvat şi disuasiv al legislaţiei. Comisia şi-a exprimat recent viziunea sa pentru o protecţie consolidată a intereselor financiare de către legislaţia penală şi de către investigaţiile administrative. Noile unelte sugerate în acest Comunicat includ o iniţiativă legată de legislaţia penală substanţială, bazată pe Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale UE, luându-se în considerare deficienţele rămase şi cele identificate în implementarea acestei iniţiative.

• Un studiu comparativ al legislaţiei Statelor Membre privind încălcarea prevederilor vamale şi regimurile naţionale de sancţionare a indicat că există diferenţe semnificative între sancţiunile penale, o parte din ele fiind aplicabile şi pentru contrabanda cu ţigări.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

10

3.4. Măsuri regionale şi transfrontaliere

• Obiectivele comerciale şi vamale ale Parteneriatului Estic includ combaterea fraudelor vamale şi facilitarea dezvoltării unui comerţ legal la frontiera estică. Acţiunile specifice includ sprijin pentru reformele vamale ale ţărilor partenere, promovarea unor controale de frontieră comune la graniţele UE cu Ucraina, Belarus şi Republica Moldova şi seminare internaţionale pe subiecte specifice. Contrabanda cu produse din tutun este abordată şi în Iniţiativa emblematică a Parteneriatului Estic referitoare la Managementul Integrat al Frontierei (IBM Flagship Initiative).

Aceste activităţi pot fi sprijinite prin măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei la nivelul poliţiei de frontieră şi autorităților vamale, după cum este prevăzut în programul de lucru al Iniţiativei emblematice referitoare la Managementul Integrat al Frontierei.

• Unul dintre principalele obiective ale Programelor de cooperare transfrontalieră ale ENPI (Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat) este asigurarea unor graniţe eficiente şi sigure. Unele dintre programele aflate în desfăşurare prevăd măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.

• O Conferinţă la nivel înalt privind cooperarea vamală la graniţa estică a UE a avut loc între 13-15 aprilie 2011 la Budapesta. Pe agenda conferinţei au fost discuţii privind cooperarea în prevenirea contrabandei cu ţigarete şi alte mărfuri. Seminarul a avut ca rezultat Declaraţia de la Budapesta, ce a inclus recomandări pentru „consolidarea şi coordonarea acţiunilor vamale comune în vederea combaterii contrabandei cu mărfuri cu impozitare ridicată, precum ţigaretele şi alte mărfuri cu risc economic sau care periclitează securitatea şi siguranţa“ şi pentru „sporirea eforturilor de combatere a comerţului ilicit cu produse din tutun şi finalizarea unui protocol solid pe baza Convenţiei-cadru privind Controlul Tutunului cât mai curând posibil, pentru a se elimina acest tip de comerţ.“

• În contextul Parteneriatului Estic, s-a stabilit un Comitet pentru Lupta împotriva Corupţiei, pentru a se spori procesele anti-corupţie şi de reformă pentru o bună guvernare în ţările semnatare ale Parteneriatului Estic printr-o abordare multilaterală în vederea aducerii acestora mai aproape de standardele internaţionale (în special cele formulate în Consiliul Europei şi de către Naţiunile Unite prin facilitarea schimbului de informaţii şi a celor mai bune practici pentru consolidarea integrităţii, prevenirii şi pedepsirii corupţiei. Printre participanţi s-au numărat ţările Parteneriatului Estic, Statele Membre, instituţiile UE, Consiliul Europei şi reprezentanţi ai societăţii civile.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

11

• Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi în Ucraina (EUBAM) este un organ tehnic consultativ ce a fost înfiinţat la cererea comună a preşedinţilor Moldovei şi Ucrainei, pentru asistarea acestor ţări în abordarea unei serii de activități infracţionale ce au loc peste graniţa comună a acestor ţări, aici incluzându-se contrabanda şi imigrarea ilegală, şi pentru asistenţă la modernizarea managementului serviciilor de frontieră conform standardelor Europene. Misiunea este fondată în totalitate de Uniunea Europeană şi are un staff de peste 200 de persoane, dintre care aproximativ 120 de experţi în probleme vamale şi de frontieră din Statele Membre UE, care oferă consultanţă şi instruire organelor executive de aplicare a legii din Moldova şi din Ucraina. De când a fost înfiinţată, Misiunea a adus o contribuţie substanţială la controlarea graniţei dintre Ucraina şi Moldova şi la reducerea contrabandei în regiune. Contrabanda cu ţigarete la frontiera dintre Ucraina şi Moldova a fost monitorizată şi evaluată în 2013 de către Misiune ca fiind una dintre cele mai serioase ameninţări la securitatea frontierei conform Raportului Comun EUBAM de Evaluare a Situației la Frontieră. A fost efectuat şi un raport de evaluare privind exportul ţigaretelor în Transnistria, din punct de vedere al cantităţilor, mărcilor de ţigarete şi ţărilor de origine. Analiza a inclus o estimare a cererii de ţigarete în Transnistria precum şi a sumei care depăşeşte cererea, ambele elemente fiind indicatori-cheie pentru scenariile ulterioare şi modurile de operare în ceea ce priveşte scoaterea ţigaretelor de contrabandă din Transnistria. S-a observat că într-o perioadă de douăsprezece luni, de la 01 decembrie 2012 până la 30 noiembrie 2013, au fost exportate 8 miliarde de ţigarete către zona transnistreană a Republicii Moldova. Ţigaretele au fost exportate în principal de la producători situaţi în Rusia (Donskoy Tabak CJSC din Rostov-pe-Don şi Baltic Tobacco Factory Ltd din Kaliningrad) şi în Belarus (Tobacco Factory Neman din Grodno). Cantităţi relativ mici au provenit din Moldova (Tutun CTC din Chişinău) şi din alte ţări (China, Germania, Italia, Lituania, Polonia şi Emiratele Arabe Unite). Cantitatea de ţigarete exportate este de douăzeci de ori mai mare decât cererea estimată în Transnistria. Surplusul de ţigarete, dacă ar fi introdus ilegal în Ucraina, ar cauza bugetului Ucrainei pierderi financiare de 150 de milioane de euro ca urmare a neachitării taxelor vamale, a TVA-ului şi a accizei. Dacă ţigaretele ar fi introduse ilegal în Moldova, s-ar produce o pierdere financiară de 100 de milioane de euro, iar dacă ar fi introduse ilegal în UE, pierderea financiară ar fi de aproape 700 de milioane de euro. În marea majoritate a cazurilor, ţigaretele introduse ilegal în Transnistria fac parte din segmentul cu preţ scăzut. În raportul menţionat mai sus, posibilele scenarii de contrabandă ilegală cu ţigarete din Transnistria spre alte regiuni au luat în considerare ambele direcţii: spre Ucraina şi Moldova, cu o potenţială extindere a rutelor de contrabandă spre Statele Membre UE. Acesta este doar un exemplu al modalităţilor prin care EUBAM este implementată în


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

12

cele două ţări în ceea ce priveşte contrabanda cu ţigarete, fără a se mai menţiona faptul că la nivelul sediului EUBAM a fost creat un Grup de Lucru special menit să sprijine organele executive de aplicare a legii din Ucraina şi Moldova în îmbunătăţirea combaterii contrabandei cu ţigarete.

3.5. Convenţia privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Napoli II) - instrument utilizat în combaterea contrabandei cu ţigarete

În această fază a analizei, punctul central nu îl vor constitui uneltele generale pe care procurorii şi organele executive de aplicare a legii din Statele Membre UE le utilizează în combaterea contrabandei cu ţigarete, ci doar Convenţia privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (Napoli II). Acest instrument foarte util este utilizat de 4 dintre ţările participante, cu excepţia României, unde Autoritatea Naţională a Vămilor a nominalizat o persoană de contact, dar, din cauza lipsei autorităţii de a efectua investigaţii penale, această Convenţie se utilizează la un nivel minim. Obiectivul general al Convenţiei Napoli II este reglementarea anumitor forme de cooperare ce implică acţiuni transfrontaliere de prevenire, investigare şi urmărire penală a anumitor încălcări atât ale legislaţiei naţionale a Statelor Membre cât şi ale reglementărilor vamale comunitare. Baza legală o constituie Actul Consiliului European nr. 98/C 24/01 din 18 decembrie 1997 şi Articolul K3 al Tratatului Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost ratificată Convenţia privind asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale. Conform Convenţiei, Statele Membre ale Uniunii Europene îşi vor oferi asistenţă reciprocă şi vor coopera între ele prin administraţiile lor vamale în vederea (Art. 1): prevenirii şi detectării încălcărilor prevederilor vamale naţionale precum şi în vederea urmăririi penale şi sancţionării încălcărilor prevederilor vamale comunitare şi naţionale. Convenţia nu influenţează prevederile aplicabile referitoare la asistenţa reciprocă în materie penală între autorităţile judiciare sau prevederile mai favorabile din acordurile bilaterale sau multilaterale dintre Statele Membre ce determină cooperarea vamală. Autorităţile vamale vor aplica această Convenţie în limitele puterilor ce le-au fost conferite conform prevederilor naţionale (Art. 2). În cadrul autorităţilor lor vamale, Statele Membre vor desemna o unitate centrală (unitate de coordonare). Aceasta va fi responsabilă cu primirea tuturor solicitărilor de asistenţă reciprocă conform Convenţiei precum şi cu coordonarea acestei asistenţe reciproce (Art. 5). Statele Membre pot încheia acorduri între ele în ceea ce priveşte schimbul de ofiţeri de legătură pentru perioade de timp limitate sau nelimitate precum şi în ceea ce priveşte condiţiile stabilite de comun acord (Art. 6). Pentru a oferi asistenţa solicitată conform acestui Acord, autoritatea căreia i se transmite solicitarea sau autoritatea competentă căreia i se adresează solicitarea va proceda ca şi cum ar acţiona în


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

13

nume propriu sau la solicitarea unei alte autorităţi din propriul său Stat Membru. Autoritatea căreia i se transmite solicitarea va extinde această asistenţă asupra tuturor aspectelor delictului care au o legătură identificabilă cu solicitarea de asistenţă, fără a mai fi necesare alte solicitări suplimentare (Art. 8).

După cum se specifică în Convenţie, autorităţile competente ale fiecărui Stat Membru, potrivit limitărilor impuse de legislaţia naţională, vor oferi asistenţă autorităţilor competente din celelalte State Membre fără alte solicitări prealabile (Art. 15). Administraţiile vamale se vor implica în cooperarea transfrontalieră conform Convenţiei. Ele îşi vor oferi reciproc asistența necesară, în ceea ce priveşte personalul şi suportul organizatoric. Ca o regulă, solicitările de cooperare vor avea forma unor solicitări de asistenţă în conformitate cu paragraful 7 (Art. 19). Pe baza aceluiaşi articol, cooperarea transfrontalieră poate fi permisă pentru prevenirea, investigarea şi urmărirea penală a încălcărilor în numeroase cazuri penale, aici incluzându-se şi comerţul transfrontalier ilegal cu mărfuri impozabile în scopul evitării impozitelor sau obţinerii unor plăţi neautorizate din partea statului legate de importul sau exportul de mărfuri, acolo unde amplitudinea comerţului practicat şi a riscului implicit legat de impozite şi subvenţii este într-atât de mare încât potenţialele costuri pentru bugetul Comunităţii Europene sau Statelor Membre sunt considerabile (combaterea fraudei).

Atunci când vine vorba de livrările controlate (activitate care necesită o reacţie rapidă din partea organelor executive de aplicare a legii), Convenţia stipulează că fiecare Stat Membru îşi ia angajamentul să se asigure că, la solicitarea altui Stat Membru, livrările controlate pot fi permise pe teritoriul său în cadrul unor investigaţii penale pentru infracţiuni pasibile de extrădare (Art. 22). Prin acord reciproc, autorităţile unor State Membre pot înfiinţa o echipă comună specială de investigaţii (a nu se confunda cu Echipele Comune de Investigaţii înfiinţate pe baza Convenţiei din 29 mai 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală), cu sediul într-un Stat Membru şi care să includă ofiţeri cu specializări relevante ce vor avea următoarele sarcini (Art. 24): implementarea investigaţiilor dificile şi solicitante şi coordonarea activităţilor comune.

Atunci când au loc schimburi de informaţii, administraţiile vamale vor avea în vedere, în fiecare situaţie specifică, cerinţele de protecţie a datelor personale. Ele vor respecta prevederile relevante ale Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal şi prevederile Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiei în domeniul vamal (Art. 25).

Administraţiile vamale vor ţine cont, în fiecare situaţie specifică de schimb de informaţii, de cerinţele de confidenţialitate ale investigaţiei (Art. 27).


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

14

Convenţia se va aplica pe teritoriile Statelor Membre după cum se face referinţă în Art. 3(1) al Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar şi în Regulamentul (CE) nr. 82/97 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 (Art. 31).

Orice stat care devine Stat Membru al Uniunii Europene poate accede la Convenţie. În prezent aproape toate Statele Membre au ratificat Convenţia Napoli II, cu excepţia Italiei.

3.6. Echipe Comune de Investigaţii (ECI)

O Echipă Comună de Investigaţii (ECI) este o echipă de investigaţii înfiinţată pe o perioadă fixă, pe baza unui acord între două sau mai multe State Membre UE şi/sau autorităţi competente, pentru un scop specific. Statele non-membre UE pot participa la o ECI cu acordul tuturor celorlalţi participanţi. Obiectivul unei ECI, prin definiţie, este să investigheze cazuri specifice. Nu este posibil să se stabilească un grup de lucru cu competenţă generală pentru un anumit tip de infracţiune şi nici nu se poate înfiinţa o echipă operaţională permanentă pe baza modului de organizare şi conceptului ECI.

Conceptul de Echipe Comune de Investigaţii îşi are originea în Convenţia din 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală, scopul lor fiind îmbunătăţirea cooperării între autorităţile judiciare, poliţieneşti şi vamale prin actualizarea prevederilor existente legate de asistenţa legală reciprocă. Condiţiile de înfiinţare a ECI sunt specificate în Articolul 13. Totuşi, Consiliul Uniunii Europene a recunoscut ratificarea şi implementarea lentă a Convenţiei din 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală. Prevederile Articolului 13 al Convenţiei din 2000 au fost prin urmare încorporate în Decizia-cadru din 13 iunie 2002, ce constituie de asemenea o bază pentru înfiinţarea ECI. Statelor Membre li s-a impus respectarea prevederilor acestei Decizii-cadru până la 1 ianuarie 2003.

Convenţia din 2000 prevede forme specifice pentru acordurile reciproce, inter alia şi pentru înfiinţarea ECI. Potrivit acordurilor reciproce dintre două sau mai multe State Membre, autorităţile competente ale statelor respective pot înfiinţa o ECI pentru un scop specific şi pentru o perioadă de timp limitată. Această perioadă poate fi prelungită de comun acord. Orice Stat Membru care investighează infracţiuni cu amplitudine transfrontalieră poate solicita înfiinţarea unei ECI. În componenţa echipei vor fi ofiţeri ai organelor de aplicare a legii, procurori şi judecători precum şi alte tipuri de personal relevant. Echipa va fi condusă de o persoană din statul în care operează ECI. Deşi membrii echipei pot proveni din jurisdicţii diferite, ei îşi vor îndeplini atribuţiile în conformitate cu legislaţia naţională de pe teritoriul unde are loc investigaţia.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

15

Investigaţiile se pot desfăşura în Statul Membru în care operează echipa prin membri detaşaţi, cu condiţia aprobării din partea Statului Membru în care operează echipa precum şi din partea Statului Membru care detaşează personal.

Paragrafele 6 şi 7 reflectă inovaţiile acestui concept şi prezintă avantajele unei cooperări şi coordonări sporite. Prevederile permit efectuarea de investigaţii de către membri detaşaţi în Statul Membru în care operează echipa şi introduc posibilitatea ca membrii detaşaţi în alt stat cu echipa să solicite măsuri investigative de la autorităţile lor naţionale competente, fără a mai fi necesare alte solicitări potrivit regimului tradiţional de asistenţă legală reciprocă. Aceste solicitări vor fi privite ca şi cum ar fi fost înaintate pe teritoriul naţional în cadrul unei investigaţii naţionale. În plus, paragraful 9 permite unui membru ECI să pună la dispoziţia echipei informaţii relevante accesibile în statul său, cu condiţia ca acest lucru să aibă loc potrivit legislaţiei naţionale şi să se încadreze în limitele de competenţă ale membrului detaşat. Acolo unde se iau măsuri investigative, membrul detaşat al echipei are dreptul de a fi prezent, dacă autorităţile competente nu iau alte decizii contrare. Liderul echipei poate atribui membrului detaşat sarcina de a lua măsuri investigative, dacă are aprobare din partea Statului Membru în care operează echipa şi din partea Statului Membru care detaşează personal.

Cadrul legal pentru înfiinţarea de Echipe Comune de Investigaţii între Statele Membre UE se regăseşte în Articolul 13 al Convenţiei din 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală precum şi în Decizia-cadru din 2002 privind Echipele Comune de Investigaţii.

Acest cadru legal a fost implementat în toate cele 5 ţări care participă la proiectul SPECIFIC, însă în prezent niciuna dintre ţări nu a utilizat acest instrument pentru combaterea contrabandei cu ţigarete, ci în principal pentru investigaţiile legate de traficul de droguri.

Organelor Europol şi Eurojust li se recomandă cu căldură să utilizeze ECI în investigarea infracţiunilor cu amplitudine infracţională la nivel de UE şi, în cadrul unui proiect numit „Proiect ECI“, acestea au elaborat un „Ghid pentru Legislaţia Statelor Membre UE cu relevanţă pentru ECI“. „Proiectul ECI“ este desfăşurat de Eurojust şi de Europol. Obiectivul acestui proiect este de a sprijini înfiinţarea de ECI prin furnizarea:

• unui manual privind Echipele Comune de Investigaţii - care enumeră problemele practice întâlnite în înfiinţarea ECI, pe care participanţii la o astfel de echipă l-ar putea utiliza ca referinţă;

• unei pagini web ECI – disponibilă pe paginile web ale Eurojust şi Europol;


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

16

• întâlnire manuală a Reţelei de Experţi Naţionali în Echipe Comune de Investigaţii.

4. ACŢIUNI PROPUSE ŞI IMPLEMENTATE ÎN CADRUL UNUI PLAN DE ACŢIUNE LA FRONTIERA ESTICĂ ÎN VEDEREA COMBATERII CONTRABANDEI CU ŢIGARETE

Tendinţele recente în materie de contrabandă au arătat că eforturile şi măsurile actuale în abordarea problemei nu sunt suficiente. După cum s-a ilustrat deja mai sus, în infrastructura şi echipamentul de la frontiera estică rămân lacune şi deficienţe, pentru care nu este întotdeauna uşor să se găsească finanţare suficientă; cooperarea operaţională între serviciile şi autorităţile competente este uneori dificilă şi nu întotdeauna suficientă; corupţia poliţiei de frontieră şi autorităţii vamale rămâne o problemă prevalentă la graniţa estică; diferitele sancțiuni din Statele Membre şi aplicarea diferită a acestora le oferă contrabandiştilor un stimulent puternic pentru a-şi desfăşura activitatea ilicită în ţările cu sancţiuni blânde şi pentru a stânjeni investigaţiile transfrontaliere; nu în ultimul rând, diferenţele mari de preţuri şi de impozite între UE şi vecinii săi îi fac pe infractori şi pe grupurile organizate să creadă că merită să rişte practicând contrabanda. Prin urmare, sunt necesare eforturi conjugate şi urgente în numele Comisiei, Statelor Membre şi ţărilor învecinate în încercarea de a se găsi soluţii corespunzătoare pentru abordarea acestor probleme şi pentru combaterea acestui tip de fraudă.

4.1. Pentru asigurarea unui răspuns coerent, este necesar să se definească obiective clare care să abordeze toţi factorii ce contribuie la problemă

4.1.1. Obiectiv I: Sprijinirea capacităţii de aplicare a legii prin dezvoltarea capacităţilor, asistenţă tehnică şi instruire

Consolidarea capacităţii de aplicare a legii de ambele părţi ale frontierei, în special a controalelor la punctele-cheie de intrare/ieşire prin infrastructură şi echipament adecvat este o componentă a unei soluţii eficiente.

Întărirea infrastructurii de frontieră trebuie combinată cu înfiinţarea unor unităţi mobile echipate şi instruite care să îmbunătăţească controlul şi aplicarea legii la „frontierele verzi“. Echipamentul adecvat include furnizarea de unelte suplimentare precum scannere, dispozitive de recunoaştere automată, vedere pe timp de noapte, etc. Pentru echipamente şi infrastructură nouă sunt necesare fonduri suplimentare, a căror obţinere se poate dovedi a fi dificilă în această


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

17

perioadă plină de constrângeri economice şi bugetare. Prin urmare, este necesar ca fondurile UE existente să fie utilizate într-o manieră coerentă şi să se găsească soluţii flexibile pentru astfel de fonduri pe termen mediu şi lung.

Pentru utilizarea şi dezvoltarea ulterioară a iniţiativelor existente în vederea schimbului de bune practici, sunt de asemenea necesare o serie de indicaţii şi puncte de referinţă pentru planificare şi pentru implementarea acţiunilor viitoare. De aici ar trebui să facă parte sprijinirea înfiinţării şi dezvoltarea ulterioară a unor mecanisme corespunzătoare de prevenire, detectare şi represiune a corupţiei în rândul ofiţerilor poliţiei de frontieră şi autorităţii vamale.

Consolidarea capacităţii de aplicare a legii se poate face şi prin asigurarea instruirii necesare ofiţerilor poliţiei de frontieră şi autorităţii vamale, pentru ca aceştia să poată detecta mărfurile ilicite şi să prevină şi să semnaleze orice practici de corupţie.

4.1.2. Obiectiv II: Sensibilizare şi consolidarea metodelor de descurajare (astfel încât contrabanda să devină mai puţin profitabilă)

Regimurile naţionale privind sancţiunile pentru activităţile de contrabandă trebuie să fie suficient de dure şi să asigure protecţie eficientă şi echivalentă în toate Statele Membre, pentru a se evita şi impactul negativ asupra economiei şi alegerea ţărilor cu pedepse blânde ca loc de desfăşurare a activităţilor ilicite. Aceste regimuri trebuie să trimită un mesaj clar de descurajare tuturor participanţilor (atât persoane juridice cât şi fizice) la activităţile de contrabandă şi să aibă astfel un efect puternic de prevenire. Autorităţile Statelor Membre trebuie încurajate să pună în practică sancţiunile prevăzute, aplicând pedepsele existente pentru obţinerea unui efect maxim.

Unul dintre cei mai importanţi factori ce stă la baza intensificării activităţii de contrabandă prin frontiera estică este diferenţa la impozite şi accize care există între UE şi ţările Parteneriatului Estic şi Rusia. Armonizarea cotelor accizelor între UE şi vecinii săi ar fi cea mai eficientă soluţie pe termen mediu până la lung pentru combaterea contrabandei cu produse din tutun şi cu alte produse accizabile.

Sensibilizarea poate fi o unealtă puternică în eforturile de a descuraja oamenii să cumpere ţigarete de contrabandă sau alte bunuri ilicite accizabile. Această unealtă poate fi utilizată relativ uşor de toţi participanţii, la toate nivelele. De fapt, acţiunile de sensibilizare pot însoţi toate măsurile existente sau prevăzute, pentru a se obţine şi un efect de multiplicare. Un bun exemplu îl oferă Germania, care utilizează mijloacele mass-media pentru a transmite populaţiei mesaje pozitive în legătură cu acţiunile întreprinse de autorităţi în combaterea


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

18

contrabandei cu ţigarete, în legătură cu cazurile soluţionate de organele executive de aplicare a legii precum şi cu deciziile instanţelor luate împotriva contrabandiştilor.

De exemplu, în România, începând cu anul 2010, există un grup de lucru inter-ministerial care se concentrează pe fenomenul evaziunii fiscale, cu 9 principale infracţiuni care duc la evaziune, dintre ele făcând parte şi contrabanda cu ţigarete. Rezultatele acţiunilor întreprinse de acest grup ar putea fi făcute publice în fiecare semestru, o dată pe an sau ori de câte ori este necesar (cazuri importante finalizate de Procuratură sau de instanţe). Astfel, publicul larg ar vedea că guvernul se preocupă de bugetul general, iar contrabandiştii ar putea vedea că activitatea de contrabandă cu ţigarete le-ar putea aduce detenţia.

4.1.3. Obiectiv III: Consolidarea aplicării legii prin cooperare operaţională îmbunătăţită, inclusiv schimbul de date active

Lupta împotriva crimei organizate transfrontaliere implică o cooperare fără obstacole între autorităţile competente de o parte şi de alta a frontierei din regiune, aici incluzându-se schimburile de informaţii şi date active între aceste autorităţi. Cooperarea sporită şi schimbul de informaţii între autorităţile vamale naţionale şi alte autorităţi competente îmbunătăţeşte semnificativ eficienţa acţiunilor de intimidare împotriva contrabandiştilor. Ele trebuie să lucreze într-o manieră coordonată.

Acolo unde este cazul, ar trebui să se aibă în vedere posibilele forme de cooperare cu Europol prin prisma competenţelor sale în materie de crimă organizată, terorism şi alte forme de infracţiuni grave.

Pe parcursul a trei seminare precum şi în cadrul întâlnirilor cu organele executive de aplicare a legii din România, s-a constatat că există cooperare regională transfrontalieră între principalii participanţi la securitatea frontierelor. De exemplu, Autoritatea Vamală Română cooperează activ cu Serviciul Vamal din Republica Moldova în mai multe moduri, precum: operaţiuni comune desfăşurate la frontieră, instruirea inspectorilor vamali, schimb de date operaţionale, antrenarea unităţilor canine, detaşarea de inspectori vamali în Moldova în cadrul unor misiuni internaţionale (precum EUBAM în Moldova şi Ucraina). Aceleaşi acţiuni sunt întreprinse şi de Poliţia Română de Frontieră, în special la graniţele externe ale UE.

4.1.4. Obiectiv IV: Sporirea cooperării internaţionale

Contrabanda nu constituie o problemă doar în UE, iar UE nu o poate combate singură. Ea este un fenomen global ce necesită soluţii globale. Întrucât mare parte din contrabandă, în special cea cu tutun, are loc la frontiera estică, cu


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

19

ţigarete ce provin în principal din Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi tot mai mult din Belarus, UE trebuie să consolideze o cooperare solidă cu aceste ţări pentru a aborda fenomenul. În acelaşi timp, UE trebuie să-şi intensifice eforturile la nivel global pentru a consolida angajamentele ferme luate la nivel mondial (Convenția-cadru privind Controlul Tutunului, menţionată anterior).

4.2. Pentru atingerea acestor obiective, ar putea fi întreprinse o serie de acţiuni în cadrul unui Plan de Acţiune pentru combaterea contrabandei cu ţigarete la frontiera estică a UE

Aceste acţiuni pot fi încadrate în următoarele patru categorii corespunzătoare obiectivelor descrise mai sus: 1) Construirea capacităţii, asistenţă tehnică şi instruire; 2) Sensibilizare şi metode de descurajare; 3) Consolidarea cooperării operaţionale; şi 4) Cooperare internaţională sporită.

4.2.1. Construirea capacităţii şi asistenţă tehnică

4.2.1.1. Acţiuni de control legate de capacitatea tehnică la frontierele terestre (pe termen scurt)

„Grupul de Contact pentru Frontiera Terestră C2013“ este o reţea a oficialilor vamali ai Statelor Membre ce activează la graniţa terestră externă a UE (personal operaţional şi managerial). Acest grup se întruneşte de două ori pe an şi poate planifica şi finanţa activităţi operaţionale. Pe viitor, acolo unde va fi cazul, se are în vedere şi participarea ţărilor învecinate. Grupul a efectuat deja în trecut o acţiune de control pe bază de risc operaţional, iar scopul acesteia a fost testarea implementării modificărilor în materie de securitate, mai exact implementarea criteriilor de risc comun pentru securitate şi siguranţă la graniţa terestră externă, cu sprijinul CRMS (sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal - schimb de informaţii legate de riscuri în timp real, în sprijinul controalelor pe bază de risc asupra profilelor de risc stabilite de comun acord). La acel moment, acţiunea a cuprins 50 de puncte de frontieră estică terestră (din totalul de 85), care au fost conectate direct la CRMS. De asemenea, a fost înfiinţat un grup cu sarcina de colectare anuală a statisticilor. Această reţea ar putea fi utilizată pentru acţiuni de control ajustate la acest obiectiv specific, pe bază voluntară.

Acţiunile comune Vamă 2013 şi Fiscalis 2013 ar putea fi utilizate pentru elaborarea unor directive şi puncte de referinţă pentru efectuarea unor controale de frontieră mai eficiente asupra contrabandei cu mărfuri accizabile precum şi pentru a se construi capacităţi administrative mai bune pentru abordarea comerţului ilicit pe piaţa internă şi pentru consolidarea cooperării între Statele


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

20

Membre. Pe baza acestor directive şi puncte de referinţă, Comisia ar putea oferi asistenţă tehnică Statelor Membre.

4.2.1.2. Promovarea integrităţii şi sprijinirea măsurilor anti-corupţie

Comisia ar putea sprijini Statele Membre prin programul ISEC de „Prevenire şi Combatere a Criminalităţii“ pentru a identifica cele mai bune practici şi pentru a implementa mai eficient măsurile de prevenire şi represiune a corupţiei în rândul ofiţerilor vamali şi ai poliţiei de frontieră. O astfel de asistenţă s-ar putea concentra pe capacitatea poliţiei şi vămii la nivel local de a aborda mai vehement problema corupţiei. Comisia va încuraja Statele Membre să dezvolte şi să implementeze la nivel local documente strategice corespunzătoare pentru abordarea acestui aspect.

Îmbunătăţirea integrităţii va fi un element important al cadrelor strategice privind cooperarea vamală cu ţările Parteneriatului Estic, aceste cadre fiind în prezent în curs de elaborare.

4.2.1.3. Finanţare pentru echipament tehnic (pe termen mediu)

Programul de acţiune al UE, Hercule II, este un instrument de finanţare pentru soluţii tehnice şi echipament nou în Statele Membre. Totuşi, baza legală curentă şi decizia de finanţare presupune o contribuţie substanţială (50%) şi din partea beneficiarilor finanţării legate de combaterea contrabandei cu ţigarete. Dat fiind climatul financiar actual din Statele Membre, această contribuţie pare a fi prea mare.

Pe de altă parte, programele curente Vamă 2013 şi Fiscalis 2013 nu permit sponsorizări pentru echipament tehnic (scannere, etc.).

Pe termen mediu s-ar putea găsi soluţii corespunzătoare pentru facilitarea achiziţiei de echipament relevant, fără împovărarea ţării participante în găsirea unei asemenea finanţări naţionale substanţiale pentru un proiect de interes european mai larg. Acestea ar permite tuturor Statelor Membre să utilizeze pe deplin programele, iar UE şi-ar maximiza astfel investiţiile. Orice soluţie ar trebui să se reflecte în structura programelor de cheltuire din viitoarele Cadre Financiare Multianuale.

Ca un rezultat al seminarelor, reprezentanţii autorităţilor fiscale şi/sau vamale au transmis informaţii privind utilizarea echipamentului tehnic de securizare a frontierei UE: Rapiscan, Roboscan (România), raze X, unităţi canine de detectare a tutunului precum şi alte tipuri de echipamente.

4.2.1.4. Proiectele transfrontaliere de finanţare conform Facilităţii de Implementare (pe termen scurt şi mediu) a Strategiei UE pentru Regiunea Mării


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

21

Baltice (EUSBSR) pentru combaterea contrabandei sunt prevăzute în prioritatea 15 a EUSBSR („Reducerea volumului şi impactului negativ al infracţionalităţii transfrontaliere“). Valoarea totală a finanţării prin Facilitatea de Implementare este de 10 milioane de euro, iar această sumă trebuie utilizată integral.

4.2.1.5. Recunoaşterea automată a numărului de înmatriculare şi a codului containerului (pe termen mediu)

Ca parte a acţiunilor Programului de Facilitare a Tranziţiei pentru anumite Instituţii în noile State Membre, în perioada 2004-2006, au fost identificate anumite puncte slabe specifice la noile frontiere externe, în recunoaşterea automată şi monitorizarea traficului suspect la frontiera externă a UE, fără interferarea nenecesară cu fluxurile de trafic care respectă legea. Aceste puncte slabe au fost abordate prin consolidarea capacităţii operaţionale şi de aplicare a legii la nivelul serviciilor de control la frontieră ale Statelor Membre relevante, furnizându-se 10 milioane de euro pentru instrumente de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi a containerelor la graniţele externe. Dată fiind importanţa acestui proiect şi faptul că au rămas totuşi unele lacune clare în această infrastructură - regiunea Kaliningrad şi frontiera sud-estică (BG, RO, GR) în special, s-a utilizat Programul Hercule II pentru a se asigura finanţarea menită să umple lacunele identificate. Totuşi condiţia de 50% cofinanţare pare să fie un obstacol în calea dezvoltării acestui proiect util şi ambiţios. Prin urmare, ar trebui explorată posibilitatea de consolidare şi îmbunătăţire a infrastructurii de unelte de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi a containerelor la graniţa estică precum şi posibilitatea de extindere a amplitudinii la nivelul ţărilor Parteneriatului Estic şi Rusiei, prin utilizarea altor fonduri UE precum Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP).

4.2.1.6. Instruire şi seminare

Organizarea de instruiri şi seminare este de asemenea o metodă utilă de a ajuta Statele Membre şi ţările învecinate să sporească aplicarea măsurilor anti-contrabandă.

Întrucât comerţul ilicit este legat în mod direct de existenţa unei pieţe informale/a unor reţele de vânzare cu amănuntul, DG TAXUD are în plan organizarea unui seminar Fiscalis pentru Statele Membre pe tema celor mai bune practici în abordarea canalelor de distribuţie pentru comerţul ilicit şi pentru mişcările comerţului ilicit în piaţa internă, din perspectiva fiscală. Seminarul ar trebui să ofere o platformă pentru schimbul de puncte de vedere, experienţe şi sugestii de îmbunătăţire şi identificare a viitoarelor acţiuni la nivel de UE pentru combaterea eficientă a comerţului ilicit.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

22

Seminare specifice regionale şi naţionale, ateliere de instruire şi studiu pe tema fraudei, contrabandei şi anti-corupţie sunt avute în vedere în contextul Iniţiativei emblematice a Parteneriatului Estic referitoare la Managementul Integrat al Frontierei, în vederea îmbunătăţirii aptitudinilor şi cunoştinţelor necesare pentru efectuarea unui control şi a unei examinări eficiente. Acestea vor avea participanţi experţi din ţările Parteneriatului Estic, din Statele Membre şi din organizaţiile partenere.

4.2.2. Sensibilizare şi metode de descurajare

4.2.2.1. Sancţiuni şi aplicarea legii la nivel UE (pe termen scurt şi mediu)

În prezent nu există o armonizare a prevederilor legale la nivel UE care să asigure sancţiuni similare pentru toţi operatorii sau contrabandiştii, indiferent în ce Stat Membru îşi desfăşoară aceştia activitatea.

Astfel, contrabandiştii sunt stimulaţi să utilizeze porturi/puncte de intrare în UE din ţări în care legislaţia naţională impune sancţiunile cele mai mici pentru contrabandă (selectarea ţărilor cu sancţiuni blânde), iar de aici rezultă deficienţe care favorizează fraudele în cadrul UE. Armonizarea nivelelor şi severităţii pedepselor ar avea ca rezultat un mediu uniform „lipsit de fraude“.

Prin urmare, după cum se propune în programul de la Stockholm, în Planul său de Acţiune şi în Comunicatul privind Strategia Anti-fraudă a Comisiei, posibilitatea de armonizare a sancţiunilor vamale ar putea fi luată în considerare.

Ca bază pentru o posibilă aliniere a politicilor Statelor Membre şi a legislaţiei în acest domeniu, în iunie 2010 a fost finalizat un studiu privind regimurile naţionale ale sancţiunilor vamale în 24 de State Membre, iar în iunie 2011 a fost finalizat un studiu privind impactul economic al diferenţelor între infracţiunile şi sancţiunile vamale asupra afacerilor desfăşurate în UE.

Toţi participanţii au semnalat că este necesar ca autorităţile judiciare să fie conştiente de gravitatea infracţiunii de contrabandă cu ţigarete ca atare, fără a o lega de alte posibile infracţiuni. Prin urmare, s-a sugerat efectuarea unui studiu complementar asupra sancţiunilor şi procedurilor aplicate în practică de către instanţe în cauzele legate de tutun. Pe baza acestor studii, va fi efectuată o analiză a impactului care, în funcţie de rezultate, va duce la propunerea alinierii sancţiunilor vamale în 2012.

4.2.2.2. Sensibilizarea (pe termen scurt şi mediu)

Este foarte important ca măsurile propuse să fie însoţite de acţiuni adecvate de sensibilizare şi să se organizeze şi alte acţiuni suplimentare în acest sens.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

23

Comisia, Statele Membre şi ţările partenere trebuie să sensibilizeze publicul larg în legătură cu pierderile imense pe care contrabanda le cauzează bugetului UE şi bugetelor naţionale, acest lucru având efect în ultimă instanţă asupra contribuabililor şi consumatorilor. Pe lângă comunicate de presă lansate regulat şi conferinţe de presă care să marcheze începerea unor acţiuni concrete, vor fi avute în vedere şi programe şi rapoarte specifice în ziare şi la televizor, precum şi interviuri cu oficiali cu funcţii de conducere.

4.2.2.3 Sensibilizare la nivel legislativ cu subliniere a legăturilor dintre contrabandă şi alte tipuri de crimă organizată.

Contrabanda nu este doar un „pivot“ al crimei organizate, ci şi un „factor de legătură“ care facilitează componentele crimei organizate. Legătura sa cu alte tipuri de crimă organizată este atât de evidentă încât nu sunt necesare alte demonstraţii. Este necesară observarea, analiza şi cercetarea, pentru a se identifica regulile care guvernează şi determină interrelaţia lor. Contingenţa contrabandei cu diferite infracţiuni este atât de strânsă încât poate duce la confuzie, ca de exemplu confuzie cu evaziunea fiscală. Practica legală (juridică) a arătat că există legătură între contrabandă şi corupţie, traficul de droguri, spălarea de bani, terorism, migraţia ilegală, etc.

În lupta cu acest fenomen complex, măsurile separate ale instituţiilor direct abilitate sunt adesea insuficiente, prin urmare este necesar ca o acţiune drastică de contracarare să vină din zona legislativă.

De pildă în România, în perioada 2008-2009, contrabanda cu ţigarete din Republica Moldova şi Ucraina a atins cote uriaşe, ocupând 40% din piaţa din România. Acţiunea imediată a fost de natură legislativă, prin modificarea Codului Vamal şi a Codului Fiscal printr-o decizie a guvernului (OUG 54/2010), introducându-se măsuri suplimentare drastice. De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis un ordin prin care a înfiinţat un grup de lucru inter-ministerial compus din reprezentanţi ai tuturor organelor executive de aplicare a legii din România, Procuratura, Ministeriul de Finanţe - Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, cu scopul clar de a contracara evaziunea fiscală sub toate formele ei, inclusiv contrabanda cu ţigarete. Aceste măsuri legislative suplimentare, împreună cu dispoziţiile legale anterioare, au dus la o scădere a contrabandei cu ţigarete de la 40% în 2011-2012 la aproximativ 12% sub media europeană, 11% în 2013 (studiu Novel Research).

Acelaşi rezultat pozitiv a fost observat la toate mărfurile accizabile (tutun, alcool, combustibili), înregistrându-se progrese importante la colectarea de impozite.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

24

În acest caz se poate observa foarte clar că politicile şi voinţa politică pot genera măsuri precise şi eficiente în combaterea şi prevenirea contrabandei.

4.2.3. Consolidarea cooperării operaţionale

4.2.3.1. Acordurile de Cooperare Administrativă (pe termen scurt, mediu şi lung) OLAF au început să stabilească legături mai strânse cu partenerii operaţionali din ţările non-membre şi cu organizaţiile internaţionale (ACA). Acţiunile specifice includ sprijin administrativ, schimb de informaţii operaţionale, protecţia datelor, instruire reciprocă şi desemnarea unor puncte de contact pentru cooperare mai strânsă. ACA reprezintă o metodă bună de consolidare a relaţiei şi a cooperării practice cu autorităţile ţării partenere. A fost negociat un acord de cooperare cu Serviciul Vamal Ucrainean, acesta fiind primul acord cu o ţară a Parteneriatului Estic. Ca un obiectiv pe termen mediu, OLAF intenţionează să se sprijine treptat pe experienţele ACA cu Ucraina în întărirea şi adâncirea cooperării cu alte autorităţi ale ţărilor Parteneriatului Estic.

4.2.3.2. Operaţiuni Vamale Comune (pe termen scurt)

Operaţiunile Vamale Comune (OVC) sunt o unealtă eficientă în identificarea contrabandei şi fraudei în anumite zone cu risc şi/sau pe anumite rute comerciale. Ele ajută la îmbunătăţirea cooperării practice între autorităţile vamale şi de asemenea contribuie la dezvoltarea unei mai bune înţelegeri a localizării riscurilor pe rutele comerciale specifice. OVC nu doar protejează interesele financiare ale UE, ci şi cetăţenii şi afacerile legale, prin interceptarea produselor ilegale care încearcă să pătrundă în UE. Pe termen scurt şi mediu, în contextul zonei frontierei estice sunt prevăzute OVC-uri specifice care să se sprijine pe experienţa OVC-urilor din trecut. În 2013, agenţiile din România, în special Autoritatea Naţională a Vămilor, a participat la 3 OVC importante care au vizat combaterea contrabandei cu ţigarete: Romoluk, Dismantle şi Warehouse.

4.2.3.3. Ofiţer de legătură (pe termen scurt)

La jumătatea anului 2011, OLAF a înfiinţat un post de ofiţer de legătură în Kiev. Principalul rol al ofiţerului de legătură este de a îmbunătăţi şi dezvolta relaţiile şi fluxurile de informaţii între OLAF şi autorităţile din Ucraina, în special în ceea ce priveşte combaterea comerţului ilicit cu ţigarete. De asemenea, rolul său este de a ajuta la atingerea obiectivelor acordurilor privind tutunul, încheiate cu entităţi din industria tutunului. În Cairo, OLAF va instala în curând ofiţeri de legătură care să lucreze mai îndeaproape cu autorităţile egiptene. Aşadar, reţeaua se extinde.

4.2.3.4. Acorduri cu producători de tutun (pe termen scurt şi mediu)


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

25

Comisia intenţionează de asemenea să încerce să încheie mai multe acorduri cu alţi producători de tutun. Este atât în interesul producătorilor cât şi în interesul UE să utilizeze oportunitatea de colaborare prin semnarea unor acorduri ferme pe baza exemplului pozitiv al acordurilor existente, pentru a se asigura că producătorii legali îşi protejează lanţul de aprovizionare, astfel încât produsele lor să nu intre pe piaţa ilegală din UE.

4.2.3.5. Eliminarea importului ilegal de ţigarete ieftine (pe termen scurt)

Una dintre problemele cu care se confruntă organele executive de aplicare a legii în Statele Membre este creşterea numărului de ţigarete ieftine („cheap whites“) introduse ilegal în UE. De exemplu, din 2005 s-a înregistrat o creştere susţinută a contrabandei cu ţigarete Jin Ling din Rusia în UE. Aceste ţigarete sunt fabricate în Kaliningrad şi se estimează că generează pierderi de încasări ale UE de 700 de milioane de euro pe an. OLAF a fost în permanent contact cu Serviciul Vamal Federal al Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte ţigaretele Jin Ling.

OLAF va continua să acorde o atenţie sporită prevenirii importului ilegal de ţigarete Jin Ling. În paralel, este necesar să se continue colaborarea cu Ministerul rus de Interne şi cu alte servicii relevante din Rusia (în special Departamentul Vamal şi de Securitate Economică al Ministeriului de Interne) pe problema contrabandei cu ţigarete şi să se încerce implicarea acestora. Asemenea cooperări au produs deja rezultate palpabile, pe care trebuie să se sprijine eforturile viitoare.

Ca o descriere generală a caracteristicii comune tuturor „ţigaretelor ieftine“/„ţigaretelor ilicite“, acestea sunt produse legal în ţările lor de origine şi exportate şi vândute legal primului cumpărător, însă ele nu se regăsesc în cifra de afaceri legală în ţara de producţie şi nici în cea de destinaţie. În ultimii ani, confiscările de ţigarete ilicite/de contrabandă cu denumiri de mărci mai mult sau mai puţin cunoscute au crescut semnificativ. Cu toate acestea, consumul general de ţigarete la nivel naţional nu corespunde cu volumul producţiei. Cumpărătorii ulteriori ai acestor ţigarete introduc fraudulos produsele în ţara de destinaţie, utilizând adesea rute elaborate, pentru a acoperi adevărata sursă şi ţară de plecare a transportului. Un număr mare de ţigarete ieftine nu sunt disponibile legal în ţările de destinaţie şi în general nu respectă standardele de reglementare (pot fi periculoase pentru sănătate întrucât au nivele ridicate de gudron, nicotină şi monoxid de carbon). Este important de reţinut că informaţiile privind locul în care se situează facilităţile de producţie ale multor mărci sunt oarecum obscure; facilităţile de producţie nu sunt situate neapărat în acelaşi loc cu sediul de afaceri al producătorului înregistrat sau există mai multe facilități de producţie în diferite ţări. Cea mai comună marcă de ţigarete ieftine este „Jin Ling“:


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

26

acestea sunt produse în Rusia (Baltic Tobacco Factory, Kaliningrad), în Ucraina şi în Moldova. Alte mărci mai cunoscute de ţigarete ieftine sunt „Gold Classic“, „Palace“ (se pare că sunt produse în mai multe ţări) şi „Raquel“ (al căror producător are sediul în Cipru, însă se pare că există şi alte facilităţi de producţie în alte ţări).

În Moldova, Jin Ling sunt produse, printre altele, de către Tutun CTC, însă ele sunt fabricate exclusiv pentru export şi nu sunt disponibile pe piaţa legală din Moldova. Conform informaţiilor disponibile, nu s-au înregistrat cazuri de confiscări de Jin Ling de către autorităţile vamale de pe teritoriul Moldovei. Conform raportului Organizaţiei Mondiale a Vămilor, cele mai comune mărci de ţigarete ieftine ilegale la nivel mondial în 2012 au fost Jin Ling, Palace, Raquel şi Gold Classic. În Europa au fost făcute confiscări semnificative în Irlanda (38 de milioane de ţigarete ieftine în portul Dublin, aparţinând mărcii Golden Eagles), în Grecia (53 de milioane de ţigarete marca Cleopatra, în portul Kissamos; 23 de milioane de ţigarete marca Raquel în portul Tesalonic). Ţigaretele de contrabandă au fost transportate prin portul Rotterdam (transportul spre Irlanda), Muntenegru şi Libia (transportul spre Grecia) şi Egipt (transportul spre portul Tesalonic).

În 2012, în ţările CSI au fost confiscate peste 30 de milioane de ţigarete ieftine, în timp ce în Europa Centrală şi de Est cantitatea de ţigarete confiscate s-a ridicat la 170 de milioane de bucăţi, iar în Europa de Vest la 300 de milioane de bucăţi. În timp ce cantitatea s-a menţinut la nivele similare în CSI şi Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu 2011, cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat în Europa de Vest - cantitatea s-a dublat în 2012. În ceea ce priveşte ţările de plecare a ţigaretelor ieftine de contrabandă, raportul Organizaţiei Mondiale a Vămilor enumeră următoarele ţări în ordinea importanţei (număr de confiscări): Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă, Grecia, Lituania şi Polonia.

Strategia UE 2014 subliniază necesitatea contracarării comerţului ilicit cu „alte mărci“ - expresia „alte mărci“ este utilizată pentru descrierea altor mărci decât „mărcile principale“ ale celor mai importanţi patru producători mondiali: Philip Morris International, Japan Tobacco International, British American Tobacco şi Imperial Tobacco Ltd. Strategia subliniază faptul că în ultimii ani, cota de contrabandă cu „mărcile principale“ a scăzut, iar pe de altă parte cea de contrabandă cu „alte mărci“ este în creştere. În plus, Strategia menţionează că conform datelor disponibile, principalele ţări de provenienţă a produselor din tutun de contrabandă sunt, în ordinea importanţei, următoarele: China, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, Malaiezia, Federaţia Rusă, Singapore, Belarus şi Ucraina.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

27

Conform Raportului KMPG Project Star pe 2012, consumul de ţigarete ieftine ilicite în UE a totalizat 16 miliarde de ţigarete în 2012. În acest raport, expresia „ţigarete ieftine ilicite“ include şi mărcile: Minsk, NZ, Premier produse de Belarussian Tobacco Factory Neman (atât NZ cât şi Fest au fost exportate în Transnistria în cantităţi foarte mari comparativ cu alte mărci). Raportul KMPG a estimat consumul de ţigarete ieftine ilicite în UE după cum urmează: Jin Ling (1.5 miliarde de ţigarete), Fest (1.5 miliarde), Minsk (1 miliard), NZ (0.7 miliarde). În 2012, conform studiului efectuat de KMPG Project, Polonia a înregistrat cel mai mare consum de ţigarete ieftine ilicite din Europa, printre marii consumatori fiind menţionate şi Italia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, România, Spania, Bulgaria, Lituania şi Germania.

Conform analizei Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi Oficiului Regional pentru Schimbul de Informaţii, ţigaretele Jin Ling şi Classic au fost cele mai frecvent confiscate mărci în perioada 2008-2010 în Polonia. Analiza a identificat Polonia ca fiind în principal o ţară de tranzit pentru ţigaretele ieftine ilicite cu destinaţia Europa de Vest, unde preţurile ţigaretelor sunt mai mari.

O categorie specială de ţigarete ieftine sunt imitaţiile unor produse, care au aceleaşi elemente grafice şi culori ca mărcile cunoscute, fiind foarte similare cu acestea din urmă. Exemple de astfel de produse sunt „Dunston“ (o imitaţie „Winston“) şi „Monte Ceneri“ (o imitaţie „Monte Carlo“). Preţul acestor imitaţii este în medie cu 50% mai mic decât cel al produselor originale. Având în vedere faptul că ţigaretele ieftine sunt de obicei produse în unităţi legale de producţie, indiferent unde s-ar afla acestea, unii consumatori de ţigarete ilicite le preferă în locul mărcilor bine cunoscute şi „vechi“ pe piaţă, întrucât multe dintre ţigaretele de pe piaţa ilicită cu denumiri de marcă celebre sunt contrafăcute. Însă chiar şi ţigaretele ieftine cele mai populare ajung să fie contrafăcute după o vreme. Investigaţiile au arătat că s-au produs şi ţigarete contrafăcute „Jin Ling“, „Raquel“ şi altele.

4.2.3.6. Îmbunătăţirea schimbului de informaţii (pe termen lung)

În contextul luptei anti-fraudă, Statele Membre sunt dotate cu sisteme de raportare dedicate pentru mijloace de transport specifice sau pentru anumite tipuri de fraudă (Marinfo, Yachtinfo, Ciginfo) precum şi cu baze de date dedicate pentru stocarea mesajelor de alertă sau fişierelor de investigaţii (Sistemul Informatic Vamal (CIS), Fişier pentru Investigaţii Vamale (FIDE)). De la jumătatea lunii iunie 2010, Mutual Assistance Broker (MAB), o interfaţă utilizator de afaceri creată pentru Statele Membre şi pentru Comisie pentru înregistrarea automată a unui singur caz în mai multe sisteme de tip back-end (de ex. Sistemele Informatice Vamale (UE), (MS) Marinfo, Yachtinfo, Ciginfo) este complet funcţional. Statele Membre ar trebui să mai avanseze cu un pas,


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

28

stabilind un singur sistem de tip back-end (în loc să aibă mai multe componente) pentru a face întregul caz actualizabil şi uşor de căutat de către grupurile corespunzătoare de utilizatori. Grupurile Marinfo/Yachtinfo vor fi consultate în prealabil.

S-ar putea avea în vedere şi punerea uneltelor IT precum MAB mail (un sistem securizat de mesagerie) şi baza de date MAB la dispoziţia ţărilor Parteneriatului Estic şi Rusiei, pe baza unui mecanism care să permită deţinătorului datelor să restricţioneze accesul la informaţii în funcţie de fiecare caz în parte. Pentru o asemenea abordare ar fi nevoie nu doar de modificarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 515/97, care este deja prevăzută, ci şi de elaborarea unei convenţii sau decizii specifice privind extinderea aplicaţiilor AFIS (Sistemul Informaţional Anti-fraudă) / MAB către ţările aderante, (potenţialele) ţări candidate, ţările învecinate şi Rusia. Un astfel de instrument ar trebui să aibă în vedere un nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal în aceste ţări.

Un proiect-pilot de schimburi avansate de informaţii vamale (de tranzit) între UE şi Rusia este operaţional încă din ianuarie 2009. Schimburile avansate de informaţii vamale, în măsura în care pot contribui la îmbunătăţirea managementului riscului şi funcţionării vămilor, va fi de asemenea avut în vedere în contextul Cadrelor Strategice privind cooperarea vamală.

4.2.3.7. Alte acţiuni de sprijin în cadrul programelor Vamă şi Fiscalis (pe termen scurt)

Cea de-a 6-a conferinţă privind cooperarea vamală la frontiera estică a UE organizată pe 19-20 octombrie în Cracovia a îmbunătăţit dialogul între Statele Membre UE şi vecinii din est în domeniul securităţii şi siguranţei, facilitării comerţului, luptei anti-fraudă şi modernizării vamale.

În plus, în 2013, ţările Parteneriatului Estic şi Rusia au participat ad-hoc la acţiuni Vamale Comune specifice. Acţiuni anti-contrabandă ar putea fi organizate şi pe parcursul anului 2014.

4.2.4. Cooperare internaţională sporită

4.2.4.1. Negocierea unor noi acorduri (pe termen mediu)

În prezent, Uniunea Europeană negociază noi acorduri de asociere cu ţările Parteneriatului Estic, cu excepţia Belarusului, şi un nou acord cu Rusia. Prevederile legate de impozitare din noile acorduri vizează cooperarea şi armonizarea politicilor în contracararea şi combaterea fraudei şi contrabandei cu produse accizabile, aici incluzându-se şi armonizarea treptată a cotelor accizelor la produsele din tutun. Prevederile vamale vizează prevenirea şi combaterea


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

29

traficului transfrontalier ilicit de mărfuri, inclusiv de produse din tutun (Rusia şi Moldova).

4.2.4.2. Cadre strategice privind cooperarea vamală (pe termen scurt, mediu şi lung)

După aprobarea unui astfel de cadru cu Rusia în decembrie 2010, Comisia a lucrat la un proiect de Cadru Strategic pentru cooperare vamală cu vecinii din est, pe baza interesului reciproc al părţilor în ceea ce priveşte integrarea economică, modernizarea vamală şi convergenţa. Un astfel de cadru ar putea fi întemeiat pe baza a trei mari priorităţi: a) culoare comerciale sigure şi neobstrucţionate, b) managementul riscului şi lupta anti-fraudă şi c) modernizarea vamală. Acţiuni concrete relevante pentru lupta împotriva contrabandei ar putea fi avute în vedere în cadrul celei de-a doua priorităţi:

– Dezvoltarea managementului riscului: managementul riscului pe baza datelor electronice şi procesării este indispensabil în atingerea unor nivele mai ridicate de protecţie anti-fraudă. Schimburile de bune practici sunt deosebit de importante. Proiectul-pilot privind schimbul avansat de informaţii vamale ce se desfăşoară în prezent cu Rusia ar putea fi extins şi spre alţi vecini, în special Belarus şi Ucraina.

– Lupta anti-fraudă: dialogul cu fiecare dintre partenerii relevanţi ar putea fi consolidat cu obiectivul atingerii unei mai bune înţelegeri a provocărilor şi conceperii unor răspunsuri corespunzătoare.

În data de 29 noiembrie 2013, Georgia şi Moldova au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană în cadrul unui summit organizat la Vilnius şi dedicat ţărilor aflate în Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană - ţările ex-sovietice. Semnarea este doar primul pas într-un proces de ratificare pentru acordurile de asociere cu UE, care ar putea dura un an. Din păcate, Ucraina a decis să nu semneze acordul, fapt ce s-a încheiat cu evenimentele de la Kiev. În acest moment, UE pregăteşte un acord special de asociere pe care să îl semneze Ucraina.

4.2.4.3. Conferinţă privind contrabanda cu tutun (pe termen scurt)

Există o serie de ţări şi organe executive de aplicare a legii care nu comunică deloc sau comunică insuficient unele cu altele la nivel naţional şi internaţional în regiune. Pentru a aborda această problemă specifică, OLAF a decis să organizeze o conferinţă regională „operaţională“ în iunie 2011, cu participarea personalului naţional operaţional responsabil cu lupta împotriva comerţului ilicit cu produse din tutun. Conferinţa s-a finalizat prin Programul Hercule II. Scopul conferinţei a fost reunirea experţilor operaţionali ai diferitelor organe executive


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

30

de aplicare a legii în vederea facilitării cooperării şi schimbului de date active şi informaţii. Este prevăzut ca OLAF să constituie nucleul acestor noi schimburi de date active şi să ajute în coordonarea internaţională a cazurilor penale, pe măsură ce acestea vor apărea, împreună cu Eurojust acolo unde este cazul. Au fost invitaţi reprezentanţi ai serviciilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor de securitate din fiecare dintre următoarele ţări: Ucraina, Moldova, România, Bulgaria şi Ungaria.

4.2.4.4. Protocol la Convenția-cadru privind Controlul Tutunului în vederea eliminării comerţului ilicit cu produse din tutun (pe termen scurt)

Au fost organizate două grupuri de lucru de către OMS în 2011, la care Comisia a contribuit cu finanţare semnificativă din Programul Hercule. Este crucial ca Protocolul să rămână un text ferm care să ofere rezultatele necesare abordării eficiente a comerţului ilicit, iar partenerii de negociere să colaboreze pentru a ajunge la un compromis fezabil şi semnificativ. Detalii privind Protocolul au fost deja furnizate.

5. CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN COMBATEREA CONTRABANDEI CU ŢIGARETE - GERMANIA

5.1. Situaţia generală

În Germania, în anul 2011 s-au fumat 111.1 miliarde de ţigarete. Dintre acestea, 23, miliarde au fost neimpozitate. Dintre acestea, cel puţin 7 miliarde au fost ţigarete de contrabandă. Pierderea economică pentru bugetul Germaniei este estimată la aproximativ 1 miliard de euro. Cele mai multe ţigarete ilicite au provenit din Ucraina (3,2 miliarde) şi din Rusia (2,4 miliarde). Se estimează că în fiecare an ajung în UE cel puţin cinci miliarde din aceste ţigarete, în special în Germania şi Marea Britanie. În ambele ţări, impozitele pe tutun sunt mari, fapt care face să crească profitul contrabandiştilor de ţigarete.

Iată câteva cazuri care pot servi drept exemplu:

- În martie 2013, ofiţerii vamali au descoperit în timpul unei inspecţii de rutină într-un depozit din landul federal Austria Inferioară, 26.988 de pachete de ţigarete Marlboro (5.397 de milioane de ţigarete). Valoarea vânzărilor se situează la aproape 1,2 milioane de euro, iar valoarea impozitului pe tutun este de peste 680.000 de euro. Nu este exclus ca aceste ţigarete să fi fost introduse fraudulos prin Ungaria. În apartamentul deţinătorului depozitului, ofiţerii vamali au descoperit o mitralieră şi o armă manevrabilă cu o singură mână.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

31

Concluzie: contrabanda cu ţigarete este un element al crimei organizate cu răspândire internaţională, unde participanţii nu ezită să facă uz de violenţă

- În martie 2013, o instanţă din Berlin a condamnat un bărbat de 42 de ani din Lituania, membru lider al unei grupări, pentru contrabandă cu ţigarete în valoare de 37 de milioane de euro, la nouă ani de închisoare. Inculpatul a declarat greşit impozitele pe tutun în 21 dintre cazuri, împreună cu alţi trei lideri ai grupării, în perioada 2007 - 2011. Acesta a fost condamnat pentru contrabandă comercială în cadrul unei grupări şi pentru evaziune fiscală. Printr-un sistem elaborat, acesta comanda mărfuri din Brazilia şi din Emiratele Arabe Unite, aceste mărfuri ajungând în Lituania. Acolo, grupul de contrabandişti declara marfa ca fiind tutun neprelucrat, deoarece impozitele ridicate nu se aplică în cazul acestei categorii de marfă. Tutunul livrat de fapt era destinat fumatului - aşa-numitul tutun tăiat în firicele foarte fine - şi avea o cotă de impozit ridicată. Grupul îl procesa într-o fabrică de ţigarete de lângă Varşovia. De aici, mărfurile erau plasate pe piaţa neagră din Europa, în special în Marea Britanie. Astfel se produceau 1,2 miliarde de ţigarete nedeclarate şi neimpozitate. Concluzie: Contrabandiştii cu ţigarete sunt inteligenţi şi profită de lacunele din legislaţia fiscală.

După cum s-a menţionat deja, pierderea financiară cauzată de contrabanda cu ţigarete în UE şi în Statele Membre este de circa zece miliarde de euro pe an. Cele mai multe ţigarete fabricate ilegal în ultimii ani aparţin mărcii „Jin Ling“. Jin Ling se află pe locul nouă în lista celor mai bine vândute ţigarete în Germania - deşi aceste ţigarete cu o capră de munte pe pachet nu sunt comercializate legal.

În ceea ce priveşte ţigaretele contrafăcute, au fost descoperite facilităţi de producţie în Hengelow, un oraş din Olanda, şi în Bielefeld, un oraş din Germania. Însă fabricile în Europa de Vest sunt rare. Cele mai mari unităţi de producţie se află în China - conform Organizaţiei Mondiale a Vămilor, în China au existat circa 300 de miliarde de ţigarete contrafăcute în 2010. Multe falsuri provin din Moldova, Ucraina, Polonia şi din Rusia.

Prin extinderea graniţelor Uniunii Europene, s-a creat enclava de la Kaliningrad. În ceea ce priveşte amploarea sa, comerţul ilegal cu tutun este comparabil cu contrabanda cu droguri şi arme. Iar Jin Ling oferă profituri uriaşe. Oamenii din spatele acestui model infracţional de afaceri se află în Rusia, Kaliningrad. Aici se află sediul principal al companiei „Baltic Tobacco Factory“. Compania este înregistrată formal şi produce - aparent foarte legal - două duzini de diferite mărci de ţigarete pentru piaţa din Rusia. De fapt aceasta este cea mai importantă facilitate de producţie pentru Jin Ling. Înregistrări secrete făcute în interiorul fabricii demonstrează că aici se produc exclusiv ţigarete Jin Ling. Se presupune


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

32

că doar această facilitate are o capacitate de 13 miliarde de ţigarete pe an. Iar compania mai are încă trei facilităţi în Rusia şi Ucraina.

Astfel, un container plin cu ţigarete Jin Ling poate fi produs în opt ore, a afirmat cu mândrie deţinătorul companiei, Vladimir Kazakov, într-un interviu. Aşadar în fiecare lună părăsesc fabrica 120 de containere. Astăzi ţigaretele Jin Ling nu sunt aduse în vest doar prin ruta terestră directă prin Polonia, Lituania şi Ucraina. Ţigaretele au început să fie transportate şi în containere maritime către Franţa, Benelux şi Italia, de unde pleacă apoi pe diferite rute terestre.

Graniţele sunt atât de largi, încât contrabandiştii îşi pot transporta mărfurile cu uşurinţă de la Kaliningrad în Asia şi înapoi în Europa, de exemplu. Investigatorii Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF) au dat de urma ţigaretelor Jin Ling în ţări precum Singapore, Emiratele Arabe Unite şi Egipt. În Cairo, OLAF va instala în curând ofiţeri de legătură care să lucreze mai îndeaproape cu autorităţile egiptene.

Ofiţerii vamali din Kaliningrad le furnizează investigatorilor germani date privind rutele de livrare a încărcăturilor de ţigarete Jin Ling. Dacă oficialii germani confiscă o încărcătură de Jin Ling, ei pot utiliza această informaţie pentru a reface ruta de transport şi pentru a trage concluzii privind modul în care operează contrabandiştii.

Numeroase proceduri aplicate în instanţele din Germania în legătură cu contrabanda cu ţigarete arată că această afacere se află sub controlul ferm al crimei organizate. Există reţele care se întind pe teritoriul mai multor ţări şi au structuri operaţionale clare. Cineva aflat la nivelul median al ierarhiei, care are, de pildă, responsabilitatea colectării încasărilor din diferite locuri, nu va avea niciodată contact cu şoferii. Aceasta este doar o parte din mecanismele de securitate ale iniţiatorilor din spatele acestei activităţi.

Efortul merită. Un cartuş de ţigarete Jin Ling părăseşte fabrica din Kaliningrad la preţul de aproximativ 1,60 euro. Într-un oraş din Germania, un cartuş va costa între 15 şi 20 de euro. O asemenea rată a profitului poate fi cu greu atinsă în alte domenii, chiar şi în comerţul cu droguri. Iar sancţiunile pe care riscă să le primească cei care fac afaceri ilegale cu ţigarete nu sunt atât de aspre.

Eliminarea graniţelor externe ale Statelor Membre semnatare ale Convenţiei Schengen a sporit importanţa frontierelor externe ale Uniunii Europene.

5.2. Alte idei care ar putea contribui la lupta împotriva contrabandei cu ţigarete


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

33

5.2.1.) Controale de frontieră în cadrul Uniunii Europene şi la frontierele externe

Faptul că nu există controale de frontieră obligatorii în cadrul Acordului de la Schengen nu duce neapărat la stoparea inspecţiilor. Să luăm ca exemplu frontiera dintre Polonia şi Lituania. Purtătorul de cuvânt al autorităţii vamale competente a declarat că nu mai există contrabandă cu cantităţi mici. Însă numărul de livrări de mari dimensiuni a crescut puternic. În 2009 au fost oprite 14 transporturi cu peste un milion de ţigarete de contrabandă, în total 103 milioane de ţigarete. Purtătorul de cuvânt a declarat de asemenea că în opinia sa, aceste încărcături se infiltrează din zona Königsberg sau din restul Rusiei în Statele Baltice, de unde îşi încep călătoria prin UE.

5.2.2.) Utilizarea tehnologiilor moderne

Ofiţerii de la controlul frontierei poloneze utilizează aşa-numitul sistem OCR (recunoaşterea optică a caracterelor). Acest sistem scanează automat plăcuţa cu numărul de înmatriculare al fiecărui autocamion şi înregistrează indicatorul într-o bază de date. Dacă autocamionul sau compania a mai fost înregistrată, LED-ul de culoare roşie se aprinde. Pe teritoriul Poloniei, autorităţile vamale au confiscat şi distrus în 2008 circa 600 de milioane de ţigarete de contrabandă, Polonia ocupând al doilea loc în UE din acest punct de vedere, pe primul loc fiind Marea Britanie.

Mai mult, autocamioanele trec printr-un senzor cu raze X. Pe ecran, ochiul antrenat poate recunoaşte umbrele de culoare care indică existenţa unor cantități mai mari de ţigarete ascunse.

Există de asemenea tehnici şi clasificări prin care containerele pot fi controlate fără a fi deschise. Containerele în care sunt introduse fraudulos ţigaretele, transportă la vedere porţelanuri uşoare, mobilă din împletitură de trestie sau jucării.

5.2.3.) Cooperarea cu producătorii legali de ţigarete

Pe lângă detaliile menţionate mai sus în legătură cu cooperarea cu marii producători, este important de menţionat că autorităţile române au relatat despre cooperarea lor strânsă cu o serie de producători în vederea sporirii capabilităţilor operaţionale în combaterea contrabandei cu ţigarete. De exemplu, atât Autoritatea Naţională a Vămilor cât şi Poliţia de Frontieră au semnat acorduri de cooperare cu JTI. Pe baza acestora, JTI furnizează date privind o anumită zonă sau infracţiune, date privind autenticitatea unui anumit produs, promovare media atunci când sunt reţinute cantităţi mari de ţigarete de


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

34

contrabandă, analiza fenomenului, unităţi canine pentru detectarea tutunului şi instruire pentru acestea precum şi alte produse solicitate de autorităţi.

5.2.4.) Confiscarea dispozitivelor adaptate, a banilor găsiţi şi utilizaţi pentru vehicule cu care se săvârşesc infracţiuni

Singurul scop al contrabandei cu ţigarete este de a se câştiga cât mai mulţi bani posibil. Una dintre principalele sarcini ale combaterii contrabandei cu ţigarete este aşadar înlăturarea infractorului care deţine putere financiară sau pricinuirea de pagube financiare acestuia.

Fără nici un dubiu - ţigaretele descoperite şi banii în numerar trebuie confiscaţi. Însă dacă este identificat un făptaş, este necesar a se verifica dacă acesta are proprietăţi şi dacă ele provin din infracţiuni săvârşite anterior. Dacă este cazul, atunci şi aceste proprietăţi fac obiectul confiscării. În acest scop se utilizează aşa-numitele investigaţii financiare.

Adesea, vehiculele cu care sunt transportate ţigaretele pot fi asigurate. Obiectivul trebuie să fie confiscarea permanentă a acestor vehicule, deoarece ele au adesea o valoare considerabilă. Problema apare atunci când vehiculele nu aparţin făptaşilor identificaţi, ci au fost închiriate. În multe cazuri, acest lucru face ca deţinătorii să-şi primească înapoi bunurile, deoarece aceştia susţin, fireşte, că nu au ştiut dinainte că vehiculele lor vor fi utilizate pentru contrabanda cu ţigarete.

Dar dacă vehiculele, în special cele de tip autotren, prezintă modificări structurale menite să faciliteze ascunderea de ţigarete, de exemplu prin instalarea unor partiţii, acest lucru constituie un indiciu suficient de clar că deţinătorul vehiculului ştia că vehiculul său va fi utilizat pentru contrabandă. Atunci vehiculul poate fi confiscat, deoarece deţinătorul a favorizat, cel puţin, contrabanda.

5.2.5.) Nu în ultimul rând: lupta anti-corupţie

Pentru ca lupta împotriva contrabandei cu ţigarete să aibă succes, este nevoie de ofiţeri vamali, ofiţeri de poliţie, procurori şi judecători loiali. Cele mai bune metode de investigaţie sunt inutile dacă cei care conduc investigaţia închid ochii la nereguli în schimbul unor sume de bani mai mari sau mai mici.

Cel mai important aspect în lupta împotriva corupţiei este remunerarea corespunzătoare a oficialilor. Prin remuneraţia acordată în raport cu sarcinile şi responsabilităţile lor, aceştia trebuie să poată să-şi permită un standard de viaţă corespunzător şi să nu fie tentaţi câtuşi de puţin să accepte bani de la infractori. Pe de altă parte, trebuie să se asigure faptul că riscul de detectare a actelor de


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

35

corupţie este mare şi implică sancţiuni penale ce pot duce la eliberarea din funcţie, fapt care chiar trebuie să se întâmple în cazul unui anumit nivel de corupţie.

Metode

Cel mai adesea: investigaţii în paşi mici

Cercetarea începe adesea cu o singură ţigaretă sau cu un singur container. În ceea ce priveşte caracteristicile maşinilor sau naţionalitatea şoferilor, investigatorul trebuie să încerce să localizeze destinaţia contrabandei, pachetele suspecte fiind analizate în laborator. Falsurile se detectează de obicei rapid, pe baza detaliilor care indică o imitaţie făcută de mântuială. Uneori capacul pachetului nu se închide drept, folia de plastic are cute de la îmbinarea la cald la o temperatură prea ridicată, uneori lipseşte numărul de identificare fiscală. Astăzi, când există atâtea scannere şi imprimante laser color, calitatea tipăriturii este foarte bună, iar erorile de dactilografiere sunt în prezent rare.

Interceptarea convorbirilor telefonice

Interceptarea convorbirilor telefonice reprezintă o investigaţie dificilă şi care consumă mult timp. Făptaşii sunt conştienţi de pericolul de a fi interceptaţi. În convorbirile lor telefonice, aceştia nu folosesc niciodată termenul de „ţigaretă“ sau numele unei mărci, ci apelează la denumiri false. Ei îşi schimbă adesea telefoanele sau utilizează mai multe în acelaşi timp. Cartela SIM este schimbată foarte des şi se utilizează doar cartele preplătite, astfel încât identitatea interlocutorului să nu poată fi determinată. Pe cât posibil, făptaşii utilizează programul Skype, care nu poate fi interceptat. Convorbirile pe Skype pot fi cel mult controlate ulterior, pe computere confiscate. În fiecare caz, este vorba de un număr foarte mare de convorbiri telefonice care trebuie controlate.

Observarea

Observarea este şi ea foarte dificilă. Sunt necesari ofiţeri foarte bine pregătiţi care să excludă posibilitatea ca făptaşii să-şi dea seama că sunt observaţi. Întotdeauna trebuie utilizate echipe diferite, cu posibilitatea alternării lor. Din nou, este importantă utilizarea unor tehnologii cât mai bune, ca de exemplu camere performante de mici dimensiuni şi dispozitive puternice de ascultare. Întrebarea-cheie este când trebuie să aibă loc accesul. Acesta nu trebuie să aibă loc la prima observare, deoarece obiectivul investigaţiei nu este doar reţinerea şoferului vehiculului de transport, a acţionarilor şi cumpărătorilor de ţigarete, ci şi a celor care organizează contrabanda, aceştia acţionând întotdeauna din umbră. Iar găsirea lor este o sarcină foarte dificilă.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

36

5.3. Situaţia juridică în Germania

Pedepsirea contrabandei cu ţigări ca un caz special de evaziune fiscală

Codul Fiscal este principala lege fiscală germană. El conţine în principal reglementări administrative, dar şi definiţii ale infracţiunilor pentru evaziunea fiscală şi contrabandă. Acest cod se aplică pentru toate tipurile de impozite. Impozitele individuale, precum cel pe venit, pe vânzări şi pe tutun sunt reglementate în legi speciale.

Principala reglementare referitoare la evaziunea fiscală este cuprinsă în secţiunea 370 a Codului Fiscal. Trei infracţiuni sunt pasibile de pedeapsă, mai exact:

Nr. 1: depunerea de declaraţii fiscale incorecte;

Nr. 2: nedepunerea declaraţiei de impunere conform obligaţiei legale;

Nr. 3: neutilizarea caracterelor de control conform obligaţiei legale. Aici sunt incluse şi etichetele fiscale pentru tutun.

Pedeapsa uzuală este o sancţiune financiară sau închisoare până la cinci ani.

O altă condiţie pentru aplicarea pedepsei este ca actul infracţional comis să fi cauzat o pierdere fiscală.

Paragraful 2 al prevederii menţionate mai sus spune că şi tentativa este pasibilă de pedeapsă. Se poate vorbi de tentativă atunci când este depusă o declaraţie falsă, iar la verificare se descoperă că declaraţia respectivă este falsă.

Paragraful 3 prevede pedepse mai mari pentru cazurile grave, mai exact închisoare de la 6 luni la 10 ani. Nu se mai aplică sancţiuni financiare. Sunt descrise 5 exemple de cazuri deosebit de grave. Dacă este îndeplinit un astfel de exemplu, nu se poate vorbi neapărat de un caz foarte grav. Dacă există circumstanţe atenuante, precum o mărturie sau o remediere a pierderii fiscale, cazul poate fi descris ca fiind normal. Judecătorul trebuie să efectueze o evaluare completă.

Pentru contrabanda de ţigări, care constituie şi ea o sustragere de la obligaţia plăţii impozitelor pe tutun, exemplele nr. 1 şi 5 sunt foarte importante.

Se poate vorbi de un caz foarte grav atunci când făptaşii se sustrag de la plata unor sume mari cu titlu de impozit. Instanţa supremă a stabilit două limite. Dacă paguba fiscală constă în faptul că autoritatea fiscală a plătit bani făptaşului, cum este cazul adesea atunci când vine vorba de TVA, limita este de 50.000 de euro. Dacă paguba fiscală constă în faptul că persoana în cauză nu a plătit un impozit


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

37

pe care trebuia să îl plătească, cum este cazul atunci când vine vorba de contrabanda cu ţigarete, limita este de 100.000 de euro.

Deoarece impozitele pe tutun sunt accize, exemplul nr. 5 se aplică în cazul contrabandei cu ţigarete. Comiterea sustragerii de la plata impozitelor pe tutun de către un grup organizat este un caz deosebit de grav. Un grup trebuie să aibă cel puţin trei persoane. Nu toate persoanele trebuie să fie făptaşi, este suficient ca unele persoane doar să ajute la comiterea faptei. În cazul grupurilor organizate, pot fi pedepsiţi şi membrii care nu au fost prezenţi în mod direct la comiterea actului, dar l-au sprijinit sau l-au planificat.

Paragrafele 6 şi 7 prevăd jurisdicția internaţională a autorităţilor germane de investigare în cadrul Uniunii Europene. Aceste paragrafe au fost introduse după extinderea Uniunii Europene spre est. Înainte de această extindere, ţigaretele erau introduse fraudulos în special din Polonia în Germania. Pe lângă impozitele pe tutun şi taxele vamale din Germania, făptaşii se sustrăgeau şi de la plata TVA-ului pe import. După extinderea Uniunii Europene, TVA-ul pe import este evitat prin importul pe teritoriul Uniunii Europene, întrucât comerţul în cadrul Uniunii Europene este scutit de TVA. Acum autorităţile germane de investigare sunt responsabile şi pentru infracţiunile de natură fiscală ce nu sunt comise pe teritoriul Germaniei şi care nu afectează TVA-ul german sau impozitele germane pe tutun.

Legislaţia germană privind impozitul pe tutun este foarte complicată şi reglementează tot felul de situaţii care generează impozit pe tutun: producerea legală şi ilegală de ţigarete, importul privat şi comercial de ţigarete. Legea stabileşte în ce moment este generat impozitul şi cine este plătitorul.

În Germania situaţia uzuală de producere legală şi comerţ legal cu ţigarete - la fel ca în toate ţările - este cea a achiziţionării de etichete fiscale care se aplică pe pachetele de ţigarete. În aceste cazuri, impozitul pe tutun survine odată cu scoaterea ţigaretelor din depozit şi este deja plătit prin etichetele fiscale aplicate.

Persoanele private au posibilitatea de a cumpăra din ţări străine ţigarete impozitate pentru scopuri private şi de a le importa în Germania fără a plăti impozitul german pe tutun. Însă pentru aceste ţigarete este prevăzută o limită.

Iar această situaţie se aplică doar în cazul ţigaretelor impozitate legal. Dacă o persoană importă în Germania ţigarete neimpozitate sau contrafăcute, se aplică reglementarea conform căreia acea persoană trebuie să plătească impozitele germane pe tutun şi, de asemenea, taxe vamale şi TVA. În acest caz, legea şi instanţele presupun că ţigaretele au fost scoase ilegal dintr-un depozit de ţigarete, iar persoana care cumpără astfel de ţigarete ştie, ca urmare a lipsei etichetei fiscale sau preţului mic, că ţigaretele respective sunt ilegale.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

38

Calcularea impozitului este foarte complicată şi depinde în toate cazurile de aşa-numitul preţ de vânzare la bucată a unei ţigarete, adică preţul unei singure ţigarete dintr-un ambalaj comercial.

În Germania există această particularitate, conform căreia impozitul pe tutun trebuie să aibă o anumită valoare minimă. Acesta este fel de impozit de tip sancţiune pentru mărcile foarte ieftine sau pentru ţigaretele contrafăcute. În acelaşi timp, este prevăzută şi o valoare maximă.

Prin urmare, impozitul calculat cu precizie trebuie să fie cel puţin peste valoarea minimă, fără a o depăşi pe cea maximă.

Preţurile de vânzare şi controlul tutunului la mărcile obişnuite de ţigarete sunt stabilite regulat şi publicate de către Ministerul German de Finanţe. Aceste date sunt utilizate la calcularea valorii minime a impozitului.

Astfel se calculează impozitul minim aplicat atunci când se importă ţigarete ieftine sau contrafăcute.

Conform § 372, importul, exportul şi transportul ilegal de mărfuri constituie o infracţiune. Aici sunt incluse, desigur, şi ţigaretele neimpozitate sau contrafăcute. Nivelul sancţiunii depinde de reglementarea din secţiunea 370, paragraful 1 şi 2.

Conform secţiunii 373, primul paragraf, contrabanda profesională este pasibilă de o pedeapsă sporită, de la 6 luni la 10 ani de închisoare.

Profesional se referă la acţionarea cu intenţie - deşi nu neapărat necesar pe termen lung, sau pe durată îndelungată şi nu doar temporar - în scopul obţinerii unor venituri de pe urma comiterii aceloraşi infracţiuni în mod repetat.

Totuşi se poate vorbi despre aşa-numite cazuri minore, în care paguba fiscală este mică, iar făptaşul a mărturisit şi/sau a rambursat paguba fiscală. În acest caz minor, făptaşul este pasibil doar de pedeapsa prevăzută în secţiunea 270, paragraful 1. Din nou, judecătorul trebuie să efectueze o evaluare completă.

În secţiunea 373, paragraful 2, actele de contrabandă sunt pasibile de o pedeapsă mai mare dacă

1. în timpul săvârşirii contrabandei, făptaşul poartă o armă de foc, indiferent din ce motiv

sau

2. făptaşul poartă un alt tip de armă pentru a o utiliza împotriva altei persoane


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

39

sau

3. contrabanda este săvârşită de către un grup infracţional.

Şi în aceste cazuri tentativa se pedepseşte, iar autorităţile germane de investigare - prin referire la secţiunea 370, paragraful 6 şi 7 - au jurisdicţie internaţională.

Nu doar contrabandistul este pasibil de pedeapsă, ci şi persoana care cumpără şi/sau revinde ţigaretele de contrabandă. Indiferent dacă această persoană acţionează într-o manieră profesională sau ca membru al unei grupări, ea riscă în orice caz pedepse mai mari. Şi în aceste cazuri tentativa se pedepseşte, iar autorităţile germane de investigare - prin referire la secţiunea 370, paragraful 6 şi 7 - au jurisdicţie internaţională.

Ca o consecinţă a infracţiunii, secţiunea 375 reglementează faptul că ţigaretele de contrabandă pot fi confiscate. Referinţa la secţiunea 74 a din Codul Penal stipulează că ţigaretele găsite, care nu pot fi asociate cu un anumit act, pot fi confiscate.

Singura condiţie este ca presupunerea că ţigaretele sunt de contrabandă să fie justificată. În mod normal, obiectele unei infracţiuni pot fi confiscate doar dacă constituie proprietatea făptaşului sau dacă există riscul ca acestea să fie utilizate şi pentru alte infracţiuni. Astfel, secţiunea 74 a este importantă pentru ţigaretele de contrabandă care au fost impozitate legal în altă ţară. Ţigaretele contrafăcute sau ţigaretele ieftine pot fi confiscate pe baza secţiunii 74, care reglementează cazul normal de confiscare.

5.4. Reglementări legale în Germania pentru confiscarea proprietăţilor unui infractor

În Republica Federală Germania, s-a stabilit de mai bine de 10 ani că în domeniul crimei organizate şi în special în domeniul infracţionalităţii economice, singurul motiv al făptaşilor este adesea cel al obţinerii unor profituri maxime într-o perioadă de timp cât mai scurtă. Recuperarea bunurilor este o încercare, prin aplicarea legii, de a confisca bunuri ale infractorilor astfel încât acestea să fie utilizate pentru compensarea pagubelor cauzate ca urmare a infracţiunii. Reţinerea bunurilor făptaşilor în favoarea părţii păgubite sau a statului ar trebui să le demonstreze făptaşilor sau potenţialilor făptaşi, ca o măsură preventivă, că infracţiunile nu garantează câştiguri.

Recuperarea bunurilor potrivit § 74 din Codul Penal se aplică nu doar în cazul obiectelor care „au fost utilizate la comiterea sau pregătirea sau în scopul unei infracţiuni“. Pe lângă armele obişnuite ale crimelor, de exemplu, aici se includ


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

40

şi vehiculele sau computerele care au fost utilizate în comiterea infracţiunii. Colecţiile constituie de asemenea articole care au fost „ocazionate de infracţiune“. Acest lucru nu înseamnă prada sau profitul dintr-o infracţiune, ci produsele originale ale infracţiunii, ca de exemplu certificate falsificate sau bani falşi. Aşadar, pentru recuperarea bunurilor, regula recuperării are doar un rol subordonat, vizând mai mult profiturile generate de actul comis.

Confiscarea acestor obiecte este permisă doar dacă infractorul este deţinătorul obiectelor sau dacă acestea prezintă riscul de a fi utilizate la comiterea unor alte infracţiuni ulterioare. Dacă o armă este descoperită la un infractor, nu contează dacă acesta este sau nu deţinătorul ei, deoarece cu o armă se pot comite mai multe infracţiuni. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul ţigaretelor de contrabandă. Ele nu pot fi vândute în mod legal. Problema însă o constituie vehiculele care au fost utilizate pentru contrabanda cu ţigarete. Adesea vehiculele nu aparţin făptaşilor identificaţi, ci au fost închiriate. În multe cazuri, acest lucru face ca deţinătorii să-şi primească înapoi bunurile, deoarece aceştia susţin, fireşte, că nu au ştiut dinainte că vehiculele lor vor fi utilizate pentru contrabanda cu ţigarete. Dar dacă vehiculele, în special cele de tip autotren, prezintă modificări structurale menite să faciliteze ascunderea de ţigarete, de exemplu prin instalarea unor partiţii, vehiculele respective pot fi confiscate. Există riscul ca acestea să fie utilizate în comiterea unor acte ilegale.

§ 73 al Codului Penal prevede aşa-numita „confiscare prin decădere din drepturi“. Acesta este un alt tip de confiscare în legislaţia germană; un făptaş are „ceva“ obţinut dintr-o infracţiune, aşadar se impune confiscarea acelui obiect. „Ceva“ include totalitatea bunurilor materiale obţinute dintr-o infracţiune. Singura restricţie este aceea ca făptaşul să fi deţinut efectiv obiectul, fie şi pentru un timp foarte scurt. Nu este suficient ca el să fi vrut să-l obţină sau probabilitatea ca el să fi deţinut obiectul. Decăderea din drepturi se extinde şi asupra veniturilor şi serviciilor conexe pe care un făptaş le-a primit în schimbul unui obiect provenit dintr-o infracţiune.

Prin contrast, „ceva“ nu se limitează doar la profit. Acesta este principiul de bază. Cheltuielile sau costurile suportate de infractor pentru comiterea infracţiunii nu se iau în considerare. Această interpretare este o manifestare a exerciţiului procesual.

Secţiunea 2 a paragrafului 73 prevede că şi bunurile pe care infractorul le-a primit ca „pradă“ a infracţiunii pot fi confiscate. Dacă, de exemplu, acesta a cumpărat o maşină cu banii câştigaţi dintr-o infracţiune, maşina poate fi şi ea confiscată.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

41

Chiar şi obiectele deţinute de terţi pot fi confiscate. Conform paragrafului 3 al prevederii, confiscarea se îndreaptă împotriva unui terţ dacă infractorul a acţionat în cunoştinţă de cauză, iar terţul a obţinut şi el un folos de pe urma actelor infractorului. Aici însă este necesar să se facă distincţie între trei scenarii.

Primul este aşa-numitul caz de reprezentare. El are legătură cu faptul că în legislaţia penală din Germania doar persoanele fizice pot fi urmărite penal, nu şi cele juridice, precum societăţile cu răspundere limitată sau corporaţiile. O persoană a comis o infracţiune pentru a permite persoanei juridice să obţină un avantaj economic, aşadar se pune întrebarea dacă acest beneficiu financiar poate fi confiscat.

A existat un caz în care managerul unei companii de construcţii a obţinut acordarea de comenzi cu valori de milioane de euro prin corupţie în raport cu managerii de contract. În acest caz s-a aplicat măsura de confiscare împotriva companiei, astfel încât să se anuleze cel puţin avantajul economic al companiei pe care l-a dobândit prin comenzile ce i-au fost atribuite. Directorii companiilor care au atribuit comenzile au fost condamnaţi pe motiv de neloialitate. Prin suma de bani care a fost confiscată, compania păgubită care a suferit pierderea financiară ca urmare a comenzilor, a fost despăgubită. În urma apelului înaintat de persoana condamnată, Curtea Federală Supremă de Justiţie, în calitate de instanţă penală supremă, a menţinut sentinţa pronunţată.

Un tânăr are nevoi financiare urgente. Nu îşi poate plăti chiria pentru apartament, iar prietena sa se plânge constant din cauza maşinii vechi şi ruginite cu care trebuie să meargă la serviciu. Tânărul decide să facă contrabandă cu ţigarete. El reuşeşte să facă acest lucru cu succes, obţinând un profit de 25.000 de euro. Din această sumă el ia 2.000 de euro, merge la proprietarul apartamentului şi achită chiria la zi. Cu ceilalţi 20.000 de euro tânărul merge la o reprezentanţă auto şi cumpără o maşină nouă pe care o oferă prietenei sale.

Însă fapta sa este descoperită, tânărul este arestat, apartamentul este percheziţionat. Sunt găsite ţigarete de contrabandă şi 3.000 de euro în numerar. Aceste articole sunt confiscate. Tânărul este interogat. El recunoaşte că a comis fapta, că a plătit chiria şi că i-a donat o maşină nouă prietenei sale, care nu ştia nimic despre această infracţiune.

În această situaţie apar două întrebări:

1 Pot fi confiscaţi cei 2.000 de euro pe care i-a primit proprietarul apartamentului?

2 Poate fi confiscată maşina prietenei tânărului?


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

42

Conform legislaţiei germane, situaţia este următoarea:

Proprietarul apartamentului este un creditor real al făptaşului. Proprietarul este o persoană de bună credinţă, care nu a ştiut nimic despre infracţiune. Prin plata efectuată, făptaşul şi-a îndeplinit o obligaţie de plată existentă anterior. În cazul îndeplinirii unei astfel de obligaţii, banii nu pot fi confiscaţi.

Însă în cazul prietenei tânărului, situaţia este diferită. Ea nu a avut nici un fel de revendicări faţă de tânăr, pentru a primi bani pentru o nouă maşină. Donaţia a fost făcută fără un temei legal. Acesta este un caz de „transfer de beneficii“. Făptaşul a transferat parţial în favoarea prietenei sale ceea ce a câştigat din comiterea infracţiunii. În această situaţie nu se impune protecţie. Maşina prietenei tânărului poate fi confiscată.

§ 73 se aplică în cazurile în care prada infracţiunii poate fi găsită imediat sau, cel puţin, există o legătură directă între prada infracţiunii şi obiectul sau dreptul găsit. În cazul în care nu există o astfel de conexiune directă, însă există certitudinea că prada infracţiunii constituie o parte din bunurile făptaşului, se pot aplica prevederile § 73 a. Astfel este posibil accesul la toate bunurile făptaşului. Bunurile vor fi confiscate până la concurenţa sumei corespunzătoare prăzii rezultate din infracţiune.

În cazul descris mai sus, făptaşul şi-a plătit chiria cu banii obţinuţi din contrabanda cu ţigarete, ceea ce ar face posibilă aplicarea § 73 a. Faptul că făptaşul nu mai are acum de plătit chirie constituie un avantaj financiar pentru el. Însă acest avantaj nu poate fi confiscat. Însă valoarea avantajului, adică 2.000 de euro, constituie o parte din bunurile sale. Prin urmare, dacă tânărul are bani în bancă, conturile sale pot fi blocate.

5.5. Investigaţia financiară

Aceasta este o metodă importantă de investigare, aplicată cu succes în Germania.

Nu există o anumită autoritate responsabilă cu efectuarea investigaţiilor financiare, însă metoda de investigare este una specială, utilizată în principal în cazul infracţiunilor de natură economică. Ea constituie responsabilitatea procurorilor şi organelor de poliţie, în calitate de organe executive.

Sarcinile şi obiectivele acestei investigaţii sunt următoarele:

- identificarea bunurilor dobândite ca urmare a infracţiunii;

- posibilităţi de confiscare a acestor proprietăţi;


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

43

- constatări, sugestii şi pregătiri necesare pentru a avea acces la bunurile făptaşilor.

Pe parcursul întregii proceduri, o investigaţie penală este însoţită de investigaţii financiare cu proces integrat.

Primii paşi ai investigaţiilor financiare sunt:

- investigaţii pentru cunoaşterea persoanei în cauză;

Din surse administrative interne şi eventual din alte surse externe nedivulgate disponibile şi utilizabile se vor aduna informaţii privind persoanele suspecte şi mediul lor de activitate.

- investigaţii în vederea identificării bunurilor făptaşului, ca de exemplu: bunuri financiare sub formă de proprietăţi imobiliare, asigurări de bunuri ca bunuri separate; alte bunuri private

- investigaţii privind venitul legal al suspecţilor;

- investigaţii privind cheltuielile curente ale suspecţilor;

- compararea venitului legal cu cheltuielile curente ale suspecţilor efectuate în vederea achiziţiei de bunuri (situaţia transferurilor de bani).

6. SITUAŢIA SPECIFICĂ ŞI LEGISLAŢIA DIN ŢĂRILE PARTICIPANTE LA CONFERINŢĂ: ESTONIA, LETONIA, LITUANIA, ROMÂNIA ŞI UNGARIA.

Toate aceste ţări au în comun faptul că formează graniţa estică a Uniunii Europene cu statele non-membre. Ţările învecinate, în special Ucraina, Belarus, Rusia cu enclava de la Kaliningrad şi Moldova fac parte dintre ţările în care se produc legal sau ilegal ţigarete cu care se face apoi contrabandă. Statele baltice au de asemenea porturi mari la Marea Baltică. România are ca port principal la Marea Neagră portul Constanţa. Aceste porturi oferă contrabandiştilor posibilitatea de a aduce containere de contrabandă sau echipamente pentru producţia ilegală de ţigarete în Statele Membre.

Această situaţie constituie o provocare importantă pentru statele participante la conferinţă. Prin combaterea contrabandei, aceste ţări îşi apără nu doar propriile interese fiscale. Ca membre ale Uniunii Europene, aceste ţări au sarcina responsabilă de a combate introducerea ţigaretelor de contrabandă în ţările Uniunii Europene unde impozitele pe tutun sunt mari. Aşadar este în interesul tuturor ţărilor Uniunii Europene şi prin urmare a Uniunii Europene ca atare să


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

44

sprijine această luptă, fie prin activităţi de consultanţă, fie, în special, prin asistenţă financiară şi personală.

Una dintre cele mai dificile sarcini este controlul efectiv al frontierelor. Rezultatele discuţiilor au arătat că contrabanda cu ţigarete are loc prin „frontiera verde“, sub forma aşa-numitului „fenomen de furnică“, unde contrabandiştii tranzitează graniţa frecvent cu cantităţi mici de ţigarete. În special delegaţiile din Ungaria şi din România au demonstrat acest lucru prin exemple, în unul dintre cazuri fiind disponibile chiar şi înregistrări video. Grupuri de oameni cu rucsacuri mari încărcate cu ţigarete de contrabandă trec din Ucraina în Ungaria sau în România. Aceştia se folosesc de protecţia întunericului şi se deplasează pe terenuri accidentate, în timpul nopţii. Prin urmare, observarea lor este foarte dificilă.

Ţigaretele sunt aduse la un punct de colectare unde aşteaptă vehicule mici de transport. Acestea aduc ţigaretele de contrabandă în nişte tabere secrete. Atunci când a fost colectată o cantitate suficient de mare de ţigarete de contrabandă, acestea sunt transportate cu vehicule mai mari către ţările de destinaţie din Uniunea Europeană, unde impozitele pe tutun sunt mari.

Şi acest procedeu intră în categoria infracţiunilor organizate.

Cei care organizează întreaga infracţiune trebuie să-i convingă pe cei care trec graniţa cu ţigaretele de contrabandă, că merită să îşi asume acest risc. Organizatorii profită de faptul că situaţia economică în ţările non-membre este una precară. Oamenii nu au loc de muncă sau nu reuşesc să suporte toate costurile nevoilor de bază.

Organizatorii contrabandei trebuie aşadar să poată achiziţiona ţigaretele necesare din ţările non-membre. Conform rapoartelor, se presupune că numeroase mărci de ţigarete ieftine sunt produse nu doar în fabricile de ţigarete din Kaliningrad, dar şi în cele din Ucraina şi Moldova, numărul de ţigarete produse fiind mai mare decât cel al ţigaretelor care pot fi vândute pe piaţa internă. Acest lucru indică faptul că ţigaretele produse în statele non-membre unde impozitele pe tutun sunt mici, sunt utilizate în scopuri de contrabandă.

Supraproducţia de ţigarete din aceste ţări este aşadar un factor ce nu trebuie trecut cu vederea. Ţările non-membre beneficiază de pe urma câştigurilor din producţia de ţigarete şi colectează de asemenea impozitul pe tutun aplicabil în fiecare ţară. Aşadar este de înţeles că în aceste ţări nu există nici un interes de a se restricţiona exportul de ţigarete produse. Din perspectiva economică, pentru aceste ţări este irelevant dacă exportul este legal sau ilegal.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

45

Delegaţiile participante la conferinţă au raportat constant că solicitările înaintate Rusiei, Belarusului şi Ucrainei de a ajuta la investigaţiile împotriva contrabandei cu ţigarete nu au avut succes. Acest lucru este de altfel logic, având în vedere interesele economice ale acestor state. Doar cu autorităţile din Moldova există o cooperare satisfăcătoare, conform celor declarate de investigatorii din România.

Contrabanda cu ţigarete are loc nu doar în cantităţi mici, prin frontiera verde. Porturile şi punctele normale de frontieră reprezintă porţi pentru transporturile de contrabandă mai mari, realizate fie cu containere de transport, fie cu autocamioane. Conform rapoartelor participanţilor la conferinţă, porturile şi punctele de trecere sunt în general echipate cu facilităţile tehnice necesare, precum echipament cu raze X pentru inspectarea containerelor şi autocamioanelor, pentru a se stabili dacă acestea conţin produse de contrabandă împreună cu sau în locul mărfurilor specificate în documentele de livrare. Problema este însă aceea că agenţii de frontieră, din cauza corupţiei, nu utilizează aceste facilități tehnice, ci permit trecerea necontrolată a frontierei în schimbul unei remuneraţii corespunzătoare. Lupta împotriva corupţiei agenţilor de frontieră este aşadar o componentă esenţială a luptei împotriva contrabandei cu ţigarete. Investigatorii din Lituania şi România au raportat că toţi agenţii de la un punct de frontieră au fost arestaţi deoarece făceau parte dintr-un sistem de corupţie înfiinţat la punctul de trecere în care lucrau aceştia.

Cel mai important aspect în lupta împotriva corupţiei este remunerarea corespunzătoare a oficialilor. Prin remuneraţia acordată în raport cu sarcinile şi responsabilităţile lor, aceştia trebuie să poată să-şi permită un standard de viaţă corespunzător şi să nu fie tentaţi câtuşi de puţin să accepte bani de la infractori. Pe de altă parte, trebuie să se asigure faptul că riscul de detectare a actelor de corupţie este mare şi implică sancţiuni penale ce pot duce la eliberarea din funcţie, fapt care chiar trebuie să se întâmple în cazul unui anumit nivel de corupţie.

O metodă de combatere a corupţiei o reprezintă investigaţiile financiare. Astfel se poate stabili dacă un agent de frontieră deţine proprietăţi a căror provenienţă nu poate fi explicată pe baza veniturilor sale legale.

Baze legale pentru lupta anti-corupţie există în toate ţările participante la conferinţă. Pedeapsa pentru contrabanda cu ţigarete este reglementată în toate legile penale ale statelor implicate. De asemenea, legile penale şi procedura penală în general permite atât confiscarea mărfurilor de contrabandă cât şi a mijloacelor utilizate la comiterea infracţiunii, în special a vehiculelor de transport.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

46

În special în cazul confiscării bunurilor făptaşilor, se aplică limitele legale care protejează proprietăţile persoanelor fizice şi juridice. Astfel este necesar, în principiu, să se demonstreze că bunurile suspecţilor provin dintr-o anumită infracţiune. Doar suspiciunea în acest sens nu este suficientă. Din perspectiva urmăririi penale, aceasta este o piedică, însă ea se impune din motive constituţionale.

Cu siguranţă există o serie de reglementări legale referitoare la combaterea contrabandei cu ţigarete, care pot fi îmbunătăţite. Este sarcina legiuitorilor să ia în considerare experienţa practică, eventual a altor state din Uniunea Europeană, şi să implementeze prevederile legale. Mă refer în special la faptul că pe lângă procedurile penale pot fi create opţiuni legale pentru autorităţile fiscale pentru ca acestea să înainteze revendicări legitime legate de impozit bazate pe revendicări referitoare la contrabanda cu ţigarete şi să-i execute silit pe făptaşi. În Germania, de exemplu, autorităţile vamale şi fiscale au adoptat notificări de revendicare a taxelor vamale şi impozitelor ce pot fi executate silit şi în afara procedurilor penale, în acest scop putând fi valorificate bunurile făptaşilor. Desigur, făptaşilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a contesta executarea silită.

Referitor la legile care guvernează contrabanda cu ţigarete şi confiscarea de bunuri, inclusiv confiscarea extinsă, merită menţionat aici un extras din Codul Penal estonian referitor la contrabanda cu ţigarete.

§ 391. Traficul ilicit

(1) O persoană care, în timp ce transportă bunuri ce trebuie declarate la trecerea frontierei şi intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii Europene se sustrage de la controlul vamal, nu declară bunurile, declară bunurile cu o încadrare tarifară incorectă sau utilizează o descriere falsă a acestora sau orice alte mijloace frauduloase, dacă obiectul acţiunii sale îl constituie o cantitate mare de bunuri,

este pasibilă de amendă sau de pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani.

[RT I, 05.07.2013, 2 - intrat în vigoare la data de 15.07.2013]

(2) Aceeaşi faptă, dacă:

1) este comisă de un oficial care profită de poziţia sa oficială; sau

2) este comisă de către un grup,

este pasibilă de pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(3) Fapta prevăzută la subsecţiunea (1) a acestei secţiuni, dacă este comisă de o persoană juridică,


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

47

se sancţionează cu amendă.

(4) Potrivit prevederilor § 83 al acestui Cod, o instanţă poate dispune confiscarea unei substanţe sau a unui obiect care a constituit obiectul direct al comiterii unei infracţiuni prevăzute în această secţiune.

(5) Pentru infracţiunea prevăzută în această secţiune, instanţa va dispune confiscarea extinsă a bunurilor sau proprietăţilor dobândite de pe urma infracţiunii potrivit prevederilor § 832 al acestui Cod.

[RT I 2007, 2, 7 - intrat în vigoare la data de 01.02.2007]

§ 392. Importul şi exportul ilegal de mărfuri interzise sau de mărfuri pentru care este necesară o aprobare specială

(1) Transportul de mărfuri interzise sau substanţe radioactive, substanţe explozive, narcotice sau substanţe psihotrope, precursoare ale narcoticelor sau substanţelor psihotrope, produse medicinale non-narcotice, substanţe chimice sau deşeuri periculoase, mărfuri strategice, arme de foc sau muniţie fără un document obligatoriu sau fără înregistrare în registrul statului aflat la graniţa cu teritoriul vamal al Uniunii Europene sau cu frontiera de stat

este pasibil de amendă sau de pedeapsa cu închisoarea până la 5 ani.

[RT I, 05.07.2013, 2 - intrat în vigoare la data de 15.07.2013]

(2) Aceeaşi faptă, dacă:

1) este comisă de un oficial care profită de poziţia sa oficială; sau

2) este comisă de către un grup,

este pasibilă de pedeapsa cu închisoare de la 2 la 10 ani.

(3) Fapta prevăzută la subsecţiunea (1) a acestei secţiuni, dacă este comisă de o persoană juridică,


(4) Instanţa poate dispune confiscarea unei substanţe sau a unui obiect care a constituit obiectul direct al comiterii unei infracţiuni prevăzute în această secţiune.

(5) Pentru infracţiunea prevăzută în această secţiune, instanţa va dispune confiscarea extinsă a bunurilor sau proprietăţilor dobândite de pe urma infracţiunii potrivit prevederilor § 832 al acestui Cod.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

48


§ 376. Încălcarea procedurii de manipulare a produselor din tutun

(1) Comerţul cu produse din tutun pe care nu este aplicat un timbru fiscal sau care sunt ambalate într-un ambalaj ce nu respectă alte cerinţe, dacă a fost pronunţată împotriva infractorului o pedeapsă pentru aceeaşi faptă sau dacă obiectul faptei este o cantitate mare de produse din tutun, precum şi posesia, depozitarea sau distribuirea de produse din tutun ce nu au timbru fiscal sau sunt ambalate într-un ambalaj ce nu respectă alte cerinţe,

este pasibil de amendă sau de pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani.


(2) Aceeaşi faptă, dacă este comisă de o persoană juridică,


(3) Instanţa poate dispune confiscarea a ceea ce a constituit obiectul direct al comiterii unei infracţiuni prevăzute în această secţiune.

În Letonia, contrabanda este reglementată în legislaţia penală, în special de articolul 190 al Codului Penal. Paragraful 1 al articolului 190 al Codului Penal prevede răspunderea pentru contrabandă dacă a fost cauzată o pagubă substanţială. În paragraful 3 al articolului 190 al Codului Penal este prevăzută răspunderea pentru comiterea acestei infracţiuni la scară largă.

Articolul 23 al Codului Penal „privind procedurile de intrare în vigoare şi aplicare a Codului Penal“ prevede răspunderea pentru comiterea infracţiunii specificate în Codul Penal prin care se cauzează o pagubă substanţială sau prin care se provoacă nu doar o pierdere materială, dar sunt ameninţate şi alte interese neprotejate de lege sau dacă această ameninţare este semnificativă. O pierdere materială semnificativă este o pierdere recunoscută care la momentul comiterii infracţiunii depăşeşte valoarea a cinci salarii lunare minime aplicabile în Letonia.

Articolul 20 al Codului Penal „privind procedurile de intrare în vigoare şi aplicare a Codului Penal“ prevede că răspunderea pentru comiterea infracţiunii săvârşite la scară largă şi specificată în Codul penal se aplică dacă valoarea totală a obiectului infracţiunii la momentul comiterii acesteia este de minim valoarea a cincizeci de salarii lunare minime aplicabile în Letonia. Valoarea obiectului infracţiunii se determină în conformitate cu preţurile pieţei sau cu alte preţuri comparabile la momentul comiterii infracţiunii.


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

49

Valoarea totală a ţigaretelor introduse fraudulos în Letonia se calculează adunând valoarea vamală a ţigaretelor şi a tuturor impozitelor [inclusiv taxa vamală, acciza şi taxa pe valoare adăugată], care ar trebui plătite dacă ţigaretele ar fi aprobate pentru introducere în circuitul liber în Letonia.

Începând cu 1 ianuarie 2014, salariul lunar minim în Letonia este de 320 de euro.

Astfel, potrivit paragrafului 1 al articolului 190 al Codului Penal, o infracţiune prin care se produce o pagubă semnificativă se încadrează aici dacă valoarea totală a obiectului infracţiunii depăşeşte 1.600 de euro (320 de euro x 5). Prin urmare, infracţiunile săvârşite la scară largă conform paragrafului 3 al articolului 190 din Codul Penal se încadrează aici dacă valoarea totală a obiectului infracţiunii depăşeşte 16.000 de euro (320 de euro x 50).

În ce priveşte România, în perioada 2008-2009, contrabanda cu ţigarete din Republica Moldova şi Ucraina a atins cote uriaşe, ocupând 40% din piaţa din România, în special ca urmare a creşterii impozitelor. Acţiunea imediată a fost de natură legislativă, prin modificarea Codului Vamal şi a Codului Fiscal printr-o decizie a guvernului (OUG 54/2010), introducându-se măsuri suplimentare drastice:

“1. Articolul 270 (2) a fost modificat după cum urmează:

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit paragrafului (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri (1 euro = 4,5 lei);

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit paragrafului (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care


Home/2011/ISEC/AG/4000002572

50

trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.”

7. CONCLUZII GENERALE

Procurorii din întreaga lume joacă un rol important în lupta împotriva infracţiunilor transfrontaliere. De asemenea, şi organele executive de aplicare a legii, în special cele care îşi desfăşoară activitatea la frontieră, au nevoie de software-ul şi de hardware-ul necesar precum şi de cunoştinţe şi aptitudini corespunzătoare pentru implementarea unor proceduri de control simplificate şi îmbunătăţite, prin tehnici operaţionale moderne. Pentru asigurarea eficienţei în era digitală a zilelor noastre, fluxul rapid de informaţii între ţări, agenţii şi personalul din linia întâi constituie un factor-cheie în controlul eficient al frontierelor şi împiedicarea comerţului ilicit. În faţa sarcinii de promovare a unei mai bune conectivităţi şi a unei interacţiuni mai armonioase, Uniunea Europeană pune accent tot mai mult pe tehnologie şi inovaţie.

În final, factorii decisivi pentru lupta cu succes împotriva contrabandei cu ţigarete sunt cunoştinţele şi aptitudinile investigatorilor, fie ei ofiţeri de poliţie sau agenţi de frontieră, procurori sau judecători. Este absolut necesar ca aceste persoane să beneficieze de instruire şi formare specială pentru lupta împotriva contrabandei cu ţigarete, împotriva evaziunii fiscale şi infracţionalităţii financiare în general. Experienţele din cele trei seminare de până acum au arătat că participanții care au fost prezenţi la aceste seminare au dat dovadă de experienţa necesară. Seminarele au arătat de asemenea că schimbul de experienţă între investigatorii din diferite ţări este foarte util.

În Germania există judecători specializaţi în astfel de cazuri, care iau decizii în dosare de contrabandă cu ţigarete, evaziune fiscală şi alte infracţiuni de natură economică. După cum legea prevede deja, la fiecare instanţă regională, s-a înfiinţat câte un departament special responsabil cu infracţiunile economice. Şeful acestui departament are de obicei o experienţă îndelungată în domeniul faptelor cu caracter penal săvârşite în domeniul afacerilor sau de către funcţionari. Astfel se garantează faptul că judecătorii înţeleg investigaţiile desfăşurate în astfel de proceduri. Germania are deja o experienţă pozitivă cu acest sistem. Acelaşi sistem ar putea fi adoptat şi în alte state membre UE, conform legislaţiei naţionale.

Strategic and Proactive Efficient Financial Investigation...

Documents

Transcript of Strategic and Proactive Efficient Financial Investigation...