CALATORI STRAIN!

DESPRE

TARILE ROMANEVol. X

Partea a II-a

EDITURA ACADEMIEI ROMAINE

I *h. Jr

. IPFT, -,,M7 ".trI taies'"'.i r.1}

..

-I :, . .1 1

-..

-, t .1

1

' Ii '''' z 'hil

1

I .. i ;; I1

tif' r t'i 's' :11.

' A

-...1 , 1

^' '

.

,t

411

i..*41' -t Z' ."11

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANE

Vol X, Partea a H-a

oDbyloA41/4e;s--02_

2/Ernwctt b-414,e/e/,&"

C, tdikr-4;--e*-44,ie

igiTztleol

,4Fm/e

www.dacoromanica.ro

FOREIGN TRAVELLERSABOUT

THE ROMANIAN COUNTRIES

Vol. X, Part II

CARTEA A APARUT CU SPRIJINULMINISTERULUI CULTURH SI CULTELOR

La elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de la Institutulde istorie N. Iorga" al Academiei Române, format din: t MARIAHOLBAN, MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-DERSCABULGARU, PAUL CERNOVODEANU si t ION TOTOIU.

Revizuirea stiintifica si actualizarea manuscrisului s-au realizatde cdtre Paul Cernovodeanu, cu suportul material obtinut din

Grantul Academiei Ron-lane, nr. 89/1998.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

Institutul de Istorie N. Iorga"

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANEVOL. X

PARTEA a 11-a

Volum ingrijit de t MARIA HOLBAN,MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU,

PAUL CERNOVODEANU (redactor responsabil)

EA

EDITURA ACADEMIEI ROMANEBUCURE$TI, 2001

www.dacoromanica.ro

Copyright © Editura Academiei Romane, 2001.

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMANECa lea 13 Septembrie nr. 13, sector 5,P.O. Box 5-42, Ro-76117,Bucuresti, RomaniaTel.: 401-411 90 08, 401-410 32 00Fax: 401-410 39 83e-mail: edacad@ear.ro

Redactor: NICULINA FLOREATehnoredactor: SILVIA DEOCLETIANCoperta: GIGI GAVRILA

Bun de tipar: 15.10.2001. Format: 16/70x100.Co li de tipar: 44,25 + 18 planF.

C.Z. pentru biblioteci mari: 91(498)(082)91.04(.0: 498)(082)

C.Z. pentru biblioteci mici: 91.

ISBN 973-27-0808-5

Imprimat in Romfinia

Tipografia: SEMNE

www.dacoromanica.ro

JOHANN BAPTIST NAYSS*

(secolul al XVIII-lea)

Johann Baptist Nayss, negustor din Fiume, a intreprins, in august 1787, din insArcinareaadministratiei orasului amintit, o calatorie in Ungaria. Ea avea ca scop atit aprecierea cantitativda rezervelor de produse din Ungaria si posibilitatea exportului lor direct prin Fiurne i MareaAdriatica, cat si studierea posibilitatilor unor noi debusee pentru marfurile de pe litoral", cucentrul la Fiume. Nayss a calatorit in Croatia, dupa aceea, pe Dundre, in Banat si apoi sprenord, prin Ungaria, pana la Kaice. De aici s-a inapoiat la Fiume, trecand prin MitIo16, Egersi Budapesta. La intoarcerea sa din cAlatorie, acest negustor itinerant (cum isi zicea) a inaintatun amplu raport autoritatilor din Fiume expunind constatarile sale.

El preconizeazA o mai buni folosire a posibilitatilor economice ale Ungariei, imbundtatireacirculatiei marfurilor, a navigabilitatii riurilor si urmireste posibilitatile ei de comert exterior,independent de Austria. A fost interesat in special de linia Tisei, pentru transportul marfurilordin Po Ionia spre Fiume, ocolind Viena. Nayss privea dezvoltarea societatii prin prismaeconomismului. El considera necesara desfiintarea iobagiei, pentru stimularea productiei si pentruca serbii eliberati sa depuni eforturi mai marl, in vederea vanzarii prisosului, eventual de produseagroalimentare. A semnalat specula practicata in dauna romanilor sdraci, cdrora li se da, cuimprurnut, bani, pentru plata impozitului, luand in schimb produsele lor la jumatate de pret.

In calAtoria sa prin Banat, el a observat cultura prea primitivA a pdmintului si modulnerational in care se risipeau recoltele. A acordat atentie si cultivArii tutunului de bund calitateprodus de aceastA regiune, precum si culturii orezului.

Relatarea lui Nayss, intitulata pe latinete: Re 1atio mercatoris Nayss super peractacommerciali peregrinatione per Hungarians 1787 aug. 27, dar redactata in limba germana, s-apastrat in Arhivele de Stat din Budapesta (lad. KKK, fasc. VI, nr. 39), fiind publicata cu uncomentariu de KosAry Domokos, sub titlul: Egygazdasdgi utazcis a II Jozsefkori Magyarországon(0 cilatorie economica in Ungaria in timpul lui losif al II-lea), in Agreirthrténeti Szemle.Historia rerun; rusticarum, vol. IV, Budapest, 1962, nr. 1-2, p. 208-233. Textul lui Nayss estenecunoscut istoriografiei romfine.

RELATARE ASUPRA CALATORIEI COMERCIALE DIN 17871[Banatull

p. 222 In intreg Banatul recolta stä in aer liber, in cldi, din cauza lipsei dehambare, find expusä deci la toate intemperiile, la pradAciunile päsarilor sau

* Volumul de fati reprezinta partea a II-a a tomului X si ultima a colectiei Ccilatoristrdini despre Prile Romiine (1368-1800).

Partea I a volumului X a vAzut lumina tiparului in anul 2000.Traducerea s-a facut dupa originalul german publicat in Agrartörténeti szemle, sub titlul:

Egy gazdasági utazcis a II Jozsef-kori Magyarorzágon..., IV (1962), nr. 1-2, p. 222-223.

797

I

www.dacoromanica.ro

ale sobolanilor. Cu exceptia colonistilor germani, care treierd produsele i leleagd in snopi, toti ceilalti (locuitori) obisnuiesc sd le ingramddeasca impreund

unele peste altele ca pe fan si sd le treiere cu caii. Acest fel potrivnicbunului simt datoritd pagubei pe care o suferd cerealele din cauza ploiieste ratiunea pentru care colonistii din Banat si din alte parti ale Ungariei sebucurd numai de o jumdtate din recolta lor, deoarece cealaltd jumdtate sepierde pe camp, find, in parte, mancatd de pdsdri i soareci si, in parte, cdlcatdde cai si putrezitd din pricina umezelii. Propunerea de a obliga pe fiecarecolonist sd-si facd rost de un hambar ar fi costisitoare, de vreme ce acestisupusi abia sunt in stare sd-si pldteascd ddrile la timp. De aceea ar fi mai binesd se perceapd in bani sau produse corvezile i obligatiile de muna, pentruca acesti bieti oameni sä aibd timp sa-si vadd de treburile lor proprii i ca intimpul cand ar trebui sa-si treiere granele sd nu fie obligati sd munceascd fiepentru mosier, fie pentru comitat, deoarece se observd cã acei supusi care si-auplätit in bani corvezile (ca, spre ex., in satul bulgdresc (!)3 Besenova Veche4,in apropiere de Sannicolaul Mare') trdiesc in deplind inlesnire i sunt multumiti.Dacd acesti colonisti ar fi ajutati sa iasd din stramtoarea lor actuald i ar puteasa-si Vann produsele in fiecare anotimp, cu mai mare castig, datoria inlesniriifdcute prin depozitele nou inflintate, s-ar ingriji chiar ei ca sd-si procureposibilitati mai mari, spre a-si spori propriile lor venituri.

§ 14. Timisoara foloseste orice posibilitate prielnicd, pe care i-o oferdsituatia sa favorabild in mijlocul Banatului si a canalului care se varsd in Tisa,la Becicherecul Mare, deoarece acesti negustori aduc toate mdrfurile de pelitora16, pe calea apei, cu cheltuieli reduse, si in acelasi timp ii trimit produseleconstand din: cereale, ceard si land, pe calea apei, pand la Karlove, sauLjubljana. Ar fi de dorit ca acele mdrfuri, ce urmeazd a fi trimise de aici inTransilvania si de acolo incoace, sa poatd folosi raul Mures, pentru usurareachekuielilor de transport si sa nu aibd a pldti 1 florin si 12 creitari pentru unchintal, intrucat toate mdrfurile transportate de aici spre Transilvania, cat si deacolo incoace trebuie sd fie duse pe uscat pentru o mai scurtd duratd atransportului, cu exceptia sdrii care se transportd pe apä. Ar fi, de asemenea,necesar sa se ingrädeascd specula evreilor, care imprumutd pe romani cu sumemici pentru plata impozitelor, iar in loc de bani primesc drept plata' fie produse -ale solului, fie land (insd numai la jumdtatea valorii), imprejurare care mentinepe acesti oameni intr-o sdrdcie vesnicd, in asa fel incat in mod obisnuit ei nupot scoate decat jumdtate din venitul lor; pentru ocrotirea supusilor nu existdun mijloc mai potrivit deck ca, in cazul lipsei de cereale, impozitele sa seprimeascd in naturd, in schimbul unui pret echitabil, care ar trebui stabilit

2 Frohndienste oder Robothen.3 Im dem Buharischen 17.1 Dorfe. De fapt, sat de colonisti bulgari.4 in textul publicat Besckdenize. Probabil corect Bescheniza, veche denumire a satului

si a comunei Dudestii Vechi, jud. Timis.5 Gross St. Miki Os.6 Litoralul adriatic.7 Karlstadt (azi Karlovaó, in Croatia, la S-E de Ljubljana, pe Caul Culpa, afluentul

Savei).

798

www.dacoromanica.ro

anual dupd starea veniturilor mai ridicate sau mai reduse, dupa cum se obisnuiain timpul Directiunii din Tirnisoara8. Cultura orezului a luat de catva timp ointorsätura bund si se sperd, nu numai sa se implineasca pierderile suferite maiinainte, dar chiar sa se obtind §i profituri mari din aceasta. Clima, care estemai rece aici ca in Italia, nu dä vreo speranta ca orezul sa se dezvolte aici atatde bine si sä ajunga ca cel din Lombardia si nici sa fie atat de alb si de tare,deoarece el incepe sa se coacd abia in mijlocul lui octombrie; cum el nuajunge la deplina sa coacere, ramane prea moale si este usor strivit la batere,iar culoarea sa inchisä provine, de asemenea, de la lipsa sa de maturizare.

§ 15. Aradul Nou §i cel Vechi pot furniza pentru litoralul unguresc,folosind Muresul pand la Seghedin, slänind, tutun sarbesc si de Glogova, casi putind ceara H. Pe Mure§ nu se trimit din Transilvania incoace alte märfuri p. 223deck: sare, lemne de constructie si de foc, dar se trimit de aici acolo vinurisi alte cateva varietäti de marfuri de mica importanta, desi acesta ar fi drumulpe care sä se introduca in Transilvania produsele de pe litoral in conditii maiieftine si mai bune deck prin Timisoara.

Acest tutun este vandut pe litoral drept (tutun) de Seghedin, de care sedeosebeste prin aceea cã are tulpinile mai groase si frunzele mai mari; dealtfel acesta este de build calitate §i poate fi folosit ca o resursa in anii candacest articol este mai cautat §i, prin urmare, sa impiedice ridicarea exageratäa pretului celui de Seghedin. In aceasta vecinatate se gaseste mult pretuitul yinrow' care, dupd vinurile de Tokay, trece drept cel mai bun din toatä Ungaria.

Muresul iese adesea din matca sa, inunda §i pustieste multe localitati,livezi si sate in Banat, iar pagubele provocate de aceste inundatii nu ar puteafi oprite cleat prin injghebarea unui canal cu stavilare, in care apa de prisossa fie condusa sa se verse, in sfarsit, in Tisa; iar fiindca aceasta lucrare arcosta o sumä prea considerabila, iar profitul principal al folosirii sale ar reveniproprietarilor de mosii si nu fiscului, in aceste conditii ar fi putin probabil caPre'ainalta Curie sa cheltuiasca in acest scop un milion de guldeni, (mai ales)and particularii nu se oferd ei insisi sa contribuie cu o suma corespunzatoareprofitului ce le-ar veni lor din aceastä binefacere. Tutunul care se cultiva inBanat, si anume in regiunile: Sannicolaul Mare'°, Cernabara"" si spre Canisa'2,se deosebeste de cel adevarat de Seghedin numai prin frunzele sale mai micisi este si vandut drept (tutun de) acesta. Aici se obtin putine grane curate, bachiar majoritatea o constituie asa-numita calitate de cereale amestecateu, sianume, din pricind cd (mai toti) colonistii, in majoritate romani, bulgari siputini germani, nu sunt dispusi sa-si sporeasca veniturile (pand la deplina lorposibilitate), fiindca din aceastä regiune se transporta putine marfuri. DinCanisa ungureasca 'And la Seghedin nu se gaseste nici un articol de speculatpentru (comertul de pe) litoral, cu exceptia tutunului de Seghedin, despre carear fi mai multe de spus aici.

8 A administraliei austriece din Banat.9 Den kostbaren rothen Megneser Ausbruch.

1° Lfingi orasul cu acelasi nume, jud. Timis.II Czernabara = Canisa turceasci", azi Novi Knelevac, in Iugoslavia.12 Canischa, Kanisza ungureasa13 Halbfruct.

799

www.dacoromanica.ro

ERNST FRIEDRICH KONIG

(? -1788)

Ernst Friedrich König, care a delinut din octombrie 1786 OA in ianuarie 1788 functiade consul al Prusiei in Principatele Romane, apare ca o figura pitoreasci si putin caricamrala,in urma unor ecouri rauvoitoare, provenind de la agentii austrieci, rnai intai Raicevich, mai apoibaronul Metzburg. Primul avea pentru colegul sau nedorit un fel de fobie vehementa, iarsuccesorul sau, doar ifosul unui baron fata de un dascal destul de boem, lipsit de rafinamentullumii bune, toate acestea pe un fond de ostilitate NO de Prusia.

Nascut la Breslau, deci silezian de bastina, devenit supus al Prusiei, in virtutea anexariiacesteia de cave Frederic al II-lea, el a studiat dreptul la Universitatea de la Halle, unde si-acheltuit averea de la parinti, si a ajuns nu se stie cum , in 1774, la Bucuresti, unde dadealectii particulare fiilor de boieri. De acolo a trecut in Moldova, unde a predat limba latina inscoala greceasca de la Iai, cu o leafa de o mie de piastri pe an. A avut, pe rand, ca elevi pefiii lui Grigore al III-lea Alexandru Ghica, apoi pe ai lui Constantin Moruzi si, in urma, pe ailui Alexandru Constantin Mavrocordat (Deli bei). Totodata, mai dadea lectii odraslelor marilorboieri. La nevoie era consultat ca jurist in probleme de drept. Secretarul domnului il mai foloseala redactarea corespondentei in limba germani. Cfind in iunie 1784 a trecut prin Iasi insarcinatulcu afaceri al Prusiei la Poarta, Heinrich Friedrich von Diez (care a fost primit cu mari onoruriin Principate, spre marele necaz al agentului imperial Raicevich), Konig, care era de 10 ani inMoldova, si-a oferit serviciile in calitate de consul, chiar neplatit. El nu cerea deocamdata oretributie pecuniara, urmand a trait mai departe cu banii cistigati din lectiile sale. Se stia doarca un consul rnai avea si unele venituri laturalnice: din acordarea supuseniei prusiene unorlocuitori sau negustori din Ora, din eventuale castiguri de la remonta si chiar din profiturilegitime, care ar fi rezultat din incercarea unor operatii comerciale pe cont propriu, stabilindlegaturi directe intre Moldova si centre comerciale, ca Breslau, de pilda.

Urma sa i se trimita patenta de numire prin rezidentul prusian din Polonia, Ludwig vonBuchholtz. Dar nurnirea nu putea fi socotita valabila fad obtinerea unui berat de la Poarta,recunoscand existenta unui consulat prusian in Principate. Inainte de a sosi patenta, i se facelui Konig, din partea domnului (Deli bei), prin medicul acestuia, Beneveni, unul din cei doisinguri credinciosi cu adevarat ai acestuia dupa cum declara König o propunere destul deneasteptata, despre care pomeneste in raportul sau, din 17 ianuarie 1785, citre rege, si anume:ca sa mearga discret in Transilvania, spre a observa si a da seama despre situatia de acolo. Eravorba de rascoala lui Horea, despre care Poarta ii cerea domnului infonnatii sigure. König pareafoarte potrivit, neavand sentimente prea calde pentru imperiali, care sa-1 influenteze in sensullor. Sosind patenta s-a renuntat la acea insarcinare.

Patenta, expediata de rezidentul prusian de la Varsovia la Nimerov, este incredintataacolo unui evreu, David, ce mergea la Iasi, pentru treburile sale. Scrisoarea nu fusese trirnisacu posta, pentru a nu atrage atentia celor doi consuli, rus si austriac, ostili acestei infiintari depost nou consular. Scrisoarca fiind indreptata dlui consul Kanig, bietul David s-a informat dela coreligionarii sai din Iasi, care 1-au condus la Agentia imperiala, sediul lui Raicevich, care,desi intitulat agent, era cunoscut drept consul, si intrebandu-1 pe cancelistul Ochsner daca

800

www.dacoromanica.ro

locuia acolo dl consul Konig, i s-a spus cã da i i s-a relinut plicul, el avfind a veni dupdraspuns a doua zi. Dar cum el mai avea o scrisoare catre maiorul Seidlitz (trimisul prusianpentru remonta) i i se cerea in ea sa confirme primirea_scrisorii de catre Konig, Seidlitz I-atrimis pe evreu indata la Agen tie O chsnersi o ceari inapoi. Dar a tagaduit a fi vizut macar oasemenea scrisoare, sustinut zgomotos de maiorul Beddaeus cu caporalii sai. Bietul David a fostamenintat cu 200 de ciomege si gonit impreuna cu tovardsii sai, adusi de el ca martori. Secretarullui Seidlitz, trimis de acesta, n-a obtinut nici un rezultat. Adevarul este marturisit de Raicevich,in raportul sat' cite cancelanil Kaunitz, in care justified, ba chiar si face un merit din dosireaprovidentiala a patentei.

Odata patenta cazuta in mainile imperialilor, nu se mai putea ascunde existenta ei. Cuatat mai mull, cu cat Konig, din ordinul chiar al domnului, i-a adresat acestuia un protestsolemn, ce trebuia inaintat la Poarta. Din partea sa, si evreul a facut o plangere, dar 'Ana incele din urmi ele au ramas rara urmare. Sau mai bine zis, au avut tocmai urmarea de care setemuse Konig. Caci internuntiul i ambasadorul rus de la Poarta, infonnati de consulii lor din

aveau sa lucreze la Poarta contra eliberarii beratului. Iar diplomatii prusieni, al carorsprijin 11 astepta Konig, ii primeau stäruintele cu multa filosofie, repetand ca patenta nu trebuiadivulgati, cã trebuia sa se purceada la Poarta pe tacute, prin surprindere etc. si ea ar fioarecare incompatibilitate intre situatia de dascal al beizadelclor i calitatea de consul.

Fara sa mai astepte sosirea beratului, König ii incepe activitatea de consul neoficial.Prime le sale rapoarte privesc situatia actuala din Moldova, cu referire mai ales la chestiuneaexploziva a asa-zisilor dezertori", ceruti inapoi de imperiali. El subliniaza pretentiile excesive,ce riscau sa goleasca tam de locuitori, i deosebirea ce trebuia fdcuta intre dezertorii din ultimulrazboi si locuitorii din marginea Transilvaniei, fugiti din cauza conscriptiei din 1766, in legaturasi cu miscarea lui Sofronie. Austriecii ar fi pretins acum 4 000 de familii din Moldova si 8 000din Tara Romfineasca. El mai stabileste i o deosebire intre cei fugiti dupa dcpunerea juramfintuluicare imparat i cei fugiti mai inainte. Totodata, denunta cu toata convingerea intentia imperialilorde a pretinde toata Moldova, in virtutea faptului cã stapaneau Bucovina cu Cernauti, fostacapitala (?) [confuzie cu Suceava] a Moldovei.

In rapoartele urmatoare, Konig face un istoric al progresului vertiginos al abuzurilorpracticate in chestiunea dezertorilor", i anume: goani dupa familii intregi, sistem de depistarea lor printr-un spionaj sustinut, brutalitati ale caporalilor lui Beddaeus etc.

Trebuie urmarit in paralel acest istoric cu seria rapoartelor lui Raicevich in aceastaprivinta. Este aratata metoda ipocrita a scoaterii acestor locuitori in mici transporturi, pentru anu se da alarma, apoi, cand protesteaza domnul, se recurge la un sistem de intimidare. Konigvorbeste chiar de o scrisoare fictiva (Artificial Schreiben), at-Mara ca venind de la cancelar, cumca austriecii impreuna cu rusii (care aveau i ei dezertorii" lor) vor obtine mazilirea domnului...etc. Lamurit de Konig despre aceasta inventie apocrifd, el totusi se teme sa fie date la luminatoate acestea, ca sa nu fie el tras la raspundere pentru toleranta sa de la inceput, and nu seputeau cunoaste proportiile acestor abuzuri.

Concomitent cu recuperarea dezertorilor", carora li se promitea iertarea trecutului i oscutire de impozit pe trei ani, austriecii au gasit mijlocul de a atrage pe calea aceasta i o partedin taranii moldoveni get-beget, care se declarau chipurile dezertori", pentru a beneficia deconditiile favorabile promise.

La cererea regelui, König redacteaza i un raport privind starea politica 41 comerciala acelor cloud Principate, cu o insirare a marfurilor nationale ce ofereau posibilitati de export inPrusia, a marfurilor de import si a debuseelor pentru anumite categorii, cu un plan intreg destabilire a unui trafic direct intre Prusia si Moldova. Ar fi de comparat acest raport cu capitolulcorespunzator din Istoria... lui Sulzer.

Daca aceste rapoarte ale lui König ii arata ca pe un observator serios si capabil deconvingeri reale, gra a uita cu totul i profitul sdu personal, in schirnb, felul cum discuta fugalui Firaris i desele maziliri si numiri de domni, precum si problema unei reformari a acestuisistem este de-a dreptul uimitor.

801

Iasi,

si

www.dacoromanica.ro

Cu o usurinta ciudata, el declara totul perfect. Dupa el, soarta taranului nu este influentatdde aceste schimbari, contributia ramanand aceeasi. chiar ar fi de dorit ca apdsarea (darilor)sd fie mai mare, ei fiind foarte lenesi din fire (?) si nu incep sd munceascd deccit atunci cdndsunt impinsi la aceasta, cdci prin aceasta ar fi siliti sâ cultive un pdmiint vast si necultivat (!).Cu toata contributia eat de mare, vezi ca tara $i taranii traiesc in belsug, mai mult ca aiurea,$i mai sunt multumiti i veseli (?). Ba chiar mazilirile $i numirile de domni aduc un prilej decastig (!). Este adevdrat ca necredinta domnilor, a moldovenilor si a grecilor au dus la pierdereaprivilegiilor tarii..., dar Moldova a dainuit de atatea veacuri i va mai dainui Inca si mai multtot asa cum se afla $i azi... (castiga negustorii $i boierii din aceste schimbari...). Optimism?Inconstienta? Unde a vazut el atata veselie i belsug in lard? Cand scria aceste rinduri iiobtinuse beratul, precurn $i o leafa de 600 de lei pe an. Aceasta leafä devenise o idee fixa, decand tot astepta beratul. Contrariu celor spuse mai inainte, el declara acum ca prestigiul regatuluiprusian nu ingaduie ca reprezentantul sau sa fie un &seal platit de unii si de altii. Nici nu armai putea sa se ocupe de beizadele, donmul nu ar admite aceasta, spre a nu fi banuit de Poarta.De altminteri domnul i-a i spus sa renunte la postul sau de la Colegiu" ($coala greceasca),adiugAnd ea va avea el grija in taina ca el sa nu 'inland in paguba. Dar totul atarna de berat,$i acesta intarzia.

Convins ca aceasta zabava se datoreste lui von Diez, si confirmat in aceasta parere decatre Beneveni, d'Hauterive i, pe rand, de cei doi domni Deli bei si Firaris, el banuieste nistelucraturi ale dragomanilor Legatiei Prusiene, Frangopoulo, candidat si el la acest post. Indatase grabeste sa plece la Constantinopol, chipurile pentru a se interesa de o biserica luterana inPrincipate, dar, in realitate, pentru a urmari de aproape emiterea beratului. Dupa o sedere ce seprelungcste, se inapoiaza, in sfarsit, aducind si marfuri de la Constantinopol, dar rara berat.Sosit la Constantinopol, la 14 februarie 1786, el se reintoarce in iunie. Beratul va fi dat, insfarsit, in octombrie. Abia din acel moment se poate vorbi cu adevarat de un consul al Prusieiin Principate. Plin de zel, el expediaza rapoarte voluminoase, adresate direct rninistrului de laBerlin, spre necazul lui von Diez, care gisea ca ar trebui sa se purceada in felul cum fuseseorganizata mai in urnial corespondenta agentului imperial din Principate, care, incepAnd dinianuarie 1785, trebuia sa-si adreseze rapoartele internuntiului, la Constantinopol, $i nucancelarului, la Viena. Legatura directa cu superiorii lui Diez i se parea acestuia cd era o stirbirea propriului sAu rol. Astfel a la primul prilej, socotit de el potrivit, s-a dezlantuit contrainformatiilor de la Iasi, referitoare la vestita intrevedere dintre Ecaterina a II-a si losif al II-lea,la Cherson, declarand cu acreala ca ele erau niste mistificari ale unui ceasornicar sosit dinCherson! König trebuia sa se margineasca la domeniul SAU, adica al chestiunilor comerciale, sanu mai trimita rapoarte in limba franceza (limba diplomatical), ci in gerrnand si sa nu maicheltuiasca cu curieri fka rost, sa foloseasca hartie obisnuita etc. Iar cifrul cerut de el i serefuzi. Dar chiar daca apareau naivitati in acel raport, el cuprindea si stiri vrednice de crezare,pe langa comentariile de prisos. Autorul nu merita caracterizarea inversunatã a lui Diez de ornfara cunostinte si judecata, cu mintea inchisa ermetic pentru politica, statistica $i stiinta", unignorant pretentios, incomod i compromitator, capruia i-a mai facut [= Diez] observalii pentruraspandirea de minciuni $i prostii $i caruia ministcrul trebuie sa-i dea odata ordine serioase dea se margini la ceea ce se pricepe.

Numai ca rapoartele din domeniul sou, desi pline de observatii juste $i de sugestii de bunsimt, nu erau luate in seama. Ele se refereau la problema remontei pentru armata prusiand $icea a stabilirii unui comert direct intre Moldova si Prusia, Känig arata inconvenientele sistemuluiin uz la achizitionarea cailor de remonta; intermediarii folositi pricinuiau cheltuieli inutile si nuerau destul de diligenti. Trebuiau luate masuri fata de concurcnta imperialilor, care ii trimiseseraimputernicitul lor pentru contractarea de cai. Acestia se cumparau de la marii boieri, cu hergheliiimportante, dar tranzactiile erau influentate de conjunctura politica. Dupa contractarea facuta cuprusienii, boierii veneau sa strice vanzarea restituind arvuna primita, pentru a vinde acei caiimperialilor. Intrucat maiorul prusian Seidlitz, insarcinat cu remonta, era Haan si delasator,

802

.57

www.dacoromanica.ro

Konig propunea si mearga el personal la hergheliile respective, fiind doar nevoie de un auxiliarpriceput la cai, care sa-1 insoteasca. in felul acesta se putea scapa de intermediari care sporeaucheltuielile.

Cat priveste comertul, el arata nevoia stabilirii unei legaturi directe intre Moldova siunele centre comerciale din Prusia, care cuprindea acum i Silezia. Observfind curn purcedevreii si armenii, exportand vite mari la Breslau si aducand mirfuri de tot felul la inapoiere, elschiteazd un plan in acest sens. Este interesant de comparat acest plan cu acela al lui Sulzer dinIstoria sa.

Pentru König, conditiile sale se imbunatatisera. Postul de consul era retribuit cu 600 delei pe an. Dar si inainte de aceasta, ii cumparase o proprietate langa Iai, pe care o arendaarmenilor crescatori de vite. Avea o casa bona. Era insurat cu o germana din Transilvaniaavea o fiicã maritata. Fiind sociabil, avea prieteni si lua parte la petreceri. Cu d'Hauterive sevedea in fiecare zi. Cu consulii, care dadeau baluri si concerte, traia in termeni corecti, fiindpoftit de ei cu aparenta cordialitate. Cu domnul fugar, Firaris, se intelesese destul de bine, chiarand nu 1-a putut convinge sa scada vama la marfuri de la 5 la 3%. Cu noul domn, AlexandruIpsilanti, parea ca sta bine, dar intre ei domnea cea mai autentica nesinceritate.

Dar orizontul se intuneca, razboiul se apropie. In rapoarte sunt semnalate pregatirisemnificative. Turcii poruncesc lucrari de aparare, strfingeri de alimente, armata rusa este foarteaproape, ocupatia turceasca bate la usa. Consulii se-gandesc unde si se refugieze cand va bateceasul. Domnul are o singura speranta: sa fie capturat de austrieci. Dar ocupatia turceasca esteprefigurata de un fel de parodie a ei. Populatia din Iasi este terorizata de rascoala ortalelor dinnoiembrie 1787, nu mult dupa declararea rizboiului ruso-turc. König noteazd panica din oras,macelul ce a urmat si este ferm hotarat sa piece odata cu agentul austriac sau odata cu domnul,sa se ascunda undeva si sa reapara la venirea rusilor lui Rumiantov sau sa treaca la Camenita.Dar agentul austriac fuge cu copiii sai inainte de declararea razboiului de catre imparat, spredisperarea domnului, ce se vede parasit soartei sale. Konig, afland de fuga baronului Metzburg,se face si el nevazut. Dar disparitia lui este totala si definitiva. Despre ea sunt cloud versiuni:a) a fugit spre Camenita, unde nu a mai ajuns; b) a fost ucis din porunca domnului, pentru Caii aflase gandul de a se lasa rapit de imperiali. Un periodic berlinez din anul 1803 (NeueBerlinische Monatsschrift", seria noua, IX, 1803, p. 388-380) a dat unele amanunte, ce trebuieprivite cu rezerva, intrucat unele precizari aduse acum par si nu corespunda intocmai cu realitatea.Iata versiunea din 1803: Ktinig este chemat la domn, se duce la el si nu se mai intoarce. Nua mai fost vazut nici vizitiul. Caii i trasura ar fi fost gasite la Copou, un deal din apropiereaorasului, fara nici un fel de pazitor...". S-a spus ca domnul ar fi pus pe arniutii sai sa-I ataceund in den Abtritt versenken zu lassen". Despre familia lui se dau stiri incontrolabile. Penevasta a lasat-o (bberliess er) in seama unui negustor grec. Ace la a murit la Smirna, iar vaduvas-a märitat acolo cu un medic englez. impreuna cu el s-a intors la Iai, unde a ramas vaduvaa doua oara, si mai traieste i acum acolo. A mai ramas de la consul si o flick maritata la Iasi,cu un negustor german (?). Dar despre acaesta fiici Elisabeta-Mina afiam ci era maritata cu unSandulachi (deci nu cu un german!). N. Iorga cla numele ei, pe acela al sotului ei si mai di oinformatie destul de sugestiva. Ea ramanand in Iasi, a fost arestatii din ordin domnesc (veziHurmuzaki, X, Rapoarte consulare prusiene, p. XLIII. Totusi, desi aminteste de acuzatiileministrilor prusieni, anume Lucchesini si Buchholz, din 10 si 26 martie 1792, aduse lui Ipsilanti,N. lorga refuza sa accepte aceasta concluzie, care i se pare de neconceput).

De disparitia misterioasa a lui Konig s-au ocupat, in treacat, mai WO istoricii. Daro cercetare mai arena' a rolului sau in inflintarea consulatului prusian in Principate a datdoar N. Iorga, in vol. X al colectiei Hurmuzaki, cuprinzand rapoartele consulare prusiene,Mat in introducere, cat si in corpul volumului. Ktinig este prezent si in rapoartele luiRaicevich (Hurmuzaki, XIX1) si in cele rusesti (Hurmuzaki, I, seria noua, Corespondentaconsulard ruses). Recent, cercetatorul Stefan Lemny a redat o versiune din 1803, deci

803

si

www.dacoromanica.ro

ulterioara cu 16 ani disparitiei lui Känig, aflatà in periodicul Nene BerlinischeMonatsschrift", IX (1803), p. 388-390, analizatã de noi mai sus, in articolul: tiri despreronuini intr-o publicafie Berlinische Monatsschrift", in Anuarul Institutului deIstorie yi Arheologie A. D. Xenopol", vol. XXII/2 (1985), p. 749.

RAPORT DIN BUCURESTI (DECLARATIA DE RAZBOI DIN 1787)1

1787, 29 august, Bucurgti

p. 32 in chiar ziva sosirii mele la Bucuresti, dl consul general al Rusiei2 a fostretinut (detenu = arestat) in mod onorabil la curtea domnului3, pentru a fi //expediat i escortat pada la granitele Tarii Romanesti si ale Moldovei: el vapleca, asadar, in putine zile de aici. Domnul a primit un ordin de a-i asiguraplecarea, garantand pentru viata sa, a personalului sat' si a bunurilor sale.

Viceconsulul Rusiei la Iasi4 a avut si va avea aceeasi soarta, dupa ateam auzit de curand, intrucat Poarta a trimis trei firmane, in care vestestedeclaratia de razboi i arata motivele acestuia, continute in tratatul de la Kainargisi in conventia de la Ainali Kayak.

Domnul Moldovei (Alexandru Ipsilanti) m-a tratat in chipul cel maiafabil inainte de plecarea mea: astfel mi-a dat o escorta de un capitan i doitufecci-basi pada la Bucuresti... VA' voi comunica i ce mi-a spus la plecareamea. Pe drum am intalnit 3 000 de turci care fugisera de la Ismail.

Domnul Tarii Romanesti le-a opus 200 de arnauti, cu cateva tunuri, carei-au silit sa se intoarca la Ismail. Acesti domni nu mi se par in stare sa poarterazboi. Starea lor este cat se poate de prapadita si ingrozitoare.

Inainte de plecarea mea de la Iasi, am scris domnului Tarii Romanesti,informandu-1 de motivele pornirii mele spre resedinta sa. El a trirnis inintampinarea mea raspunsul sau extrem de politicos, al cdrui original \id va Etrimis la Berlin.

La sosirea mea in aceastã capitala, am fost primit in chipul cel maimagulitor si mai pompos. Acest domn este turc3 si (cu sentimente de) bunprusian in fundul sufletului; comportarea sa este perfecta.

Daca totul este asa cum spune domnul, totul va fi bine, dar populatia(lumea) vorbeste altfel, cu atat mai mult cu cat pada' acum nu se afla aici niciarmata, nici provizii, nici magazii. [Agentia austriacd a preluat protectiasupusilor rusi... etc. Potemkin ii va trimite trupele spre frontierele Moldoveisi Munteniei..., stire pe placul moldovenilor i muntenilor, cum e i firesc].

Traducerea s-a facut dupd textul francez publicat in: Hurmuzaki, X, Rapoarte consulareprusiene, p. 32 i urm.

2 Ivan Ivanovici Severin.3 Nicolae Mavrogheni.

Maiorul Ivan Lavrentievici Selunski.5 in sensul de filoturc, partizan al Portii.

804

iluminist6:

°

www.dacoromanica.ro

Raport din Iasi

1787, 2 octombrie, Iai

A plecat din Ia§i cu toti caporalii §i toata suita sa, potrivit poruncii p. 34suveranului sau, dl Beddaeus, cdpitan austria0, §i la plecare a divulgat" Casperd sa revadd curand pe domnii boieri, (venind) cu o armata de 40 000 deoameni, pe care imparatul va fi obligat s-o dea Rusiei, conform aliantei reciproceexistente intre cele cloud Curti. A fost, poate, rechemat, ca sa nu fie expus(vexatiilor) populatiei turcqti, dar pentru a ascunde teama despre aceastapopulatie intr-adevar ingrozitoare, s-a gasit un alt pretext.

Domnii boieri au deci mai multa speranta de a avea aici deocamdata pedomnii austrieci, decat pe ru§i, ace§tia avand destul de facut in Crimeea, deise presupune mai inainte cd printul fugar (Firaris) ar veni aici cu un corp de12 000 de oameni sa ocupe Principatul, dar ar fi trebuit ca acest print sa fiocupat mai intai Hotinul, ca sa nu aiba o fortareata in spatele sdu, ceea ce esteintotdeauna primejdios, mai ales aceasta fortareatd, care mai prime§te §i acumun corp suplimentar de 7 000 de turci.

Agentul austriac (baronul Metzburg) 7 se afla tot la Bucure§ti, darsecretarul lui de la Ia§i (von Spaun) se pregate§te sa plece, a§teptand ordineleulterioare ale superiorului sãu, dar, in rastimp, el ii pune pe germanii ram*Inca aici sã piece treptat.

Raport din Ia0 (despre dezordinile ortalelor)

1787, 25 noiembrie, Iai

Cat prive§te imprejurarile actuale de la Ia§i, ele se inräutatesc din zi inzi. Ortalele (15 000 de oameni) s-au purtat aici ca cei mai mariIenicerii, dupd ce au intrat cu forta in Ia§i §i dupa ce au ucis cateva din agalelelor (caporali sau capitani), care incercaserd sa-i abata din calea spre Ia§i, s-aupurtat destul de bine fata de locuitori, timp de cloud zile, dar, dupd cevandut II marfa furata de la Galati, au inceput sa dea buzna in pravalii §i sa p. 35goneasca pe negustori din ele, sa vanda marfa aflatä acolo, sã sparga butoaielecu vin prin beciuri §i sä le scoata afard, ceea ce a fost hotarator. Odata beti,au inceput treptat sa maltrateze femeile in casele lor, sa ucida, sa reteze, sãtaie §i sa injunghie, dar la inceput mai mult in taina dee& fati*.

Domnul (Alexandru Ipsilanti), pe jumatate mort (de fried), nu are decal1 000 de turci, delii sau spahii, cavalerie, §i 1 000 de arnauti greci, tot cavalerie,

6 Pentru venirea sa in Moldova §i rolul sit' in legRturA cu chestiunea a§a-zi§ilor dezertorireclamati de austrieci, vezi rapoartele lui Raicevich, in volumul de fat-a.

7 Este al doilea agent imperial in Principate. A urmat indatd dupa. Raicevich.

805

si-au

ticOlosi.

www.dacoromanica.ro

care fac de paza in toata Moldova si la Iasi. Cu acesti putini oameni, a fostcu neputintä sa se faa fata la 15 000 de ieniceri. Domnul a gasit totusi, la 23a lunii acesteia, mijlocul de a face sa plece trei ortale, &and 30 de pungiagalelor lor.

Dupd ce au aflat ceilalti de plecarea tovarasilor lor, care totusi depuseseratot felul de staruinte (conjurations") ca sa nu plece de aici, au fost cuprinside furie. Au venit cu totii, ca niste flare (bestiaux) la Curte ca sa-1 asasinezepe domn, dar, vkand cd domnul era bine päzit i avea i tunuri8, au strigat cutotii cu glas tare: Tu, nemernicule de ghiaur, tu ai pus sa fim adusi de laConstantinopol aici, vrei sa ne trimiti contra ghiaurilor la Nistru, ca sa fim

dar ai sä te cdiesti!".Dupd ce au rostit aceste cuvinte, s-au intors, cum au venit, si au navalit

cu sila, ate 40-50 in fiecare curte si in fiecare cask au jefuit si au ridicat toticaii, pe care i-au putut gasi la Iasi, cu o energie de necrezut... Era prea tarziupentru a li se opune vreo impotrivire. Nimeni nu intrezdrise planul lor i cinesi-ar fi inchipuit cà o armata, venita i sositä la Iai ca infanterie, si-ar punein cap sa plece in chip de cavalerie? $apte turci au intrat la mine in curte, ei

tineau de capastru cei sapte cai ai mei, ca scoata din curte, cand am iesiteu din 'camera.

M-am aparat ca un bun prusian, impreuna cu slugile mele, cu arma inmand, i mi-am salvat, slava Domnului, toti caii. Dupa ce au luat astfel aproape4 000 de cai din Iasi, au plecat, dar numai aceia care aveau cai.

Spre seark iata cä s-au inapoiat si au adus inapoi i pe celelalte ortale,pe care le expediase domnul in acea dimineata, si in clipa aceea s-a produsrevolta generala, in care era sä pierim cu totii.

Mitropolitul9 a poruncit sa se traga clopotele de la toate bisericile, decare sunt mai bine de 150 aici in oras, ceea ce a fost semnalul pentru chemareala arme. Iata tot orasul Iasi, si noi insine, cu totii, cu arma in mand. Au fostucisi turcii i maceldriti, i fatis si in taind, i i-am inspaimantat pe toti i i-amalungat, ca pe caini. Ar fi fost ucisi cu totii, dacd n-ar fi luat-o la fugal, cacimoldovenii, and aud clopotele, sunt in stare sä bata 60 000 de turci, si au maifost recapatati cativa din caii pe care ii ridicasera. in aceste triste imprejurdri,cei mai multi boieri, ca i secretarul domnului, dl Le Chevalier, au luat-o lafuga, asa ca putina lume a mai rämas la Iasi.

Iata... ce inseamna despotismul i Imperiul Otoman, care este inneintelegere i galceava cu sine insusi. Dar ca sa spun adevarul, a fost oprostie din partea Portii sa trimita asemenea soldatime aici, gra basii"comandant. In loc sä ne apere, ea trimite trupe care prapadesc propria lor Ord.Ei nu aveau motiv a se plange, caci li se dadea tot ce le trebuia; pe cuvantul

p. 36 meu, mi-am pierdut cu totul stima ce o aveam pentru natiunea tura II estenatia cea mai aroganta, care va trebui civilizata de ate puterile Europei, casa se dezbare de barbarie.

Agentiile imperiale de la Bucuresti si Iasi au primit ordin sa mai ramanalinitite pe loc, dar ele vor fugi totusi cand rusii vor trece Nistrul i and

Intr-o copic inedia sunt mentionate 6 bunuri (vezi n. ed.).9 Leon Gheuca, mitropolitul Moldovei (2 martie 1786decembrie 1788).

806

8

si st-i

si fart

www.dacoromanica.ro

domnul va incaleca pentru a o lua din loc. Atunci voi face 5i eu la fel, caciretragerea turcilor i (venirea) voluntarilor ru5i sunt foarte de temut. Desidomnii ru5i nu sunt Inca atat de aproape i a5teapta inghetul pentru a treceNistrul pe gheatd, eu mi-am ars totu5i toate Baffle 5i n-am retinut asupra meadecat patenta regelui i beratul.

Austriecii i ru5ii vor ataca poate, dupd cat mi se pare, in acela5i timp5i Moldova 5i Tara Romfineasca.

Cat despre existenta mea viitoare la Iai, mi-am facut planul urmator:daca nu voi primi de la Curtea mea instructiuni ulterioare in sens contrar, euma pun pe fuga 5i incalec, de cum va incaleca domnul, care este gata pregatit.Mi-am 5i ales un loc sigur in Moldova, unde nu vor patrunde hotii 5i voluntarii,voi ramane !Ana va sosi la Iai contele Rumiantev sau 5eful armatei ruse,oricare ar fi; atunci voi merge la el si-i voi adresa omagiile mele prea supuse,in calitate de consul al Prusiei, dupa care voi ramane, ca i acum, in casa mea

voi observa i raporta ce se intampla. Cum voi fi amicul ru5i1or, mai alesand vor fi ei aici, nu vor cuteza sa-mi fie ostili.

Aici nu spun nimanui ce am de gand sa fac cand vor veni ru5ii aici, darma pregätesc sa plec, cand va pleca domnul, farä multa vorba 5i lira a arataincotro (plec).

(Mfisurile luate de Poarti contra ortalelor)

1788, 20 ianuarie, Iassi

...Bineinteles, ne-am aflat aici cu totii, nu numai eu singur, intr-o situatie 13- 37ingrozitoare, pe vremea prezentei ortalelor. Acum insa, dupd alungarea lor, neaflarn mai bine, desi chiar i acum se comit excese in toate zilele de ateputinii turci ce se mai gasesc aici. La aratarea domnului si a marilor boieridespre nelegiuirile i crimele faptuite aici, mai mult decdt bestiale, de catreortale, a fost trirnis un ceau5, care a inceput sa sugrume pe unul dupd altul laChi5indu, MO Bender, dar numai ca bietul ceau5 a fost taiat in o mie debucati de catre ortale.

Domnul rn-a rugat sa nu raportez mai departe acest punct, aci nu facemare cinste Portii. II

Mi-a spus cu prilejul felicitarilor solemne (de sdrbatori) ca s-ar parea cã p. 38Prusia ar trai in bund intelegere cu Rusia 5i Austria. Fire5te, am pastrat tacere,clätinand din cap in mod negativ, 5i am intors vorba spre vremea noastraprimavaratica de aici...

Agentul austriac mai sade Inca aici...Domnul este gata tot mereu sa incalece 5i se teme mai mult de un atac

din partea austriecilor, decat a rusilor, macar ca i viceconsulul Selunski,alungat de aici, (a venit) de la printul Potemkin, ce se afla la Petersburg, cuun corp de 2 000 de voluntari, ca sa cerceteze vadurile fluviului de la Ra5cov.pada la Mohilev, dar apoi din nou a devenit invizibil.

807

si

www.dacoromanica.ro

In ce ma priveste, nu am niciun gand sa plec de aici, deck gonit cu forta.Numai in caz de nevoie, cred a m-as retrage spre cetatea Kamenie6, ca findcentrul unei republici libere si neutre, un loc in care as putea mai bine aflanoutati din alte locuri, mai degraba deck sa pornesc spre Transilvania...

Si as mai avea putinta, la o eventuala ruptura intre Austria si Ponta,and curierul din Viena nu ar mai fi lasat sa treaca intr-acolo, sa duc eu insumidepesele noastre la Constantinopol, in chip de curier, traversand armatele rusestisi turcesti, observand miscarile de ambele parti, spre a putea fi apoi in starea da informatii... (In continuare, il consulta pe ministru. Acesta este ultimulski raport).

808

www.dacoromanica.ro

BALTAZAR HACQUET

(? -1815)

Originea si inceputurile medicului si naturalistului Baltazar Hacquet sunt invAluite intaind. Nu se cunosc data exacta i nici locul sau de nastere. Din scurta notild ce precedeinfatisarea operei sale geografice, facutA de Georg Jakob (Belsazar Hacquet und die Erforschungder Osta lpen, in Munchener Geographische Studien", nr. 27, München, 1913), rezultd cã arfi fost de origine bretond. Dupd o tinerete obscurl, aventuroasd, a fost numit, in 1766, prinprotectia doctorului von Sureten, cunoscutul medic al Mariei Thereza, in functia de doctor demina (Bergarzt), la Idrie. $tim insd cã, inainte de aceastd numire, el a petrecut 2 ani inTransilvania, prin 1763 si 1764, probabil tot in calitate de medic. De atunci incolo poate fiurmaritd cariera sa stiintifica.

In 1773, ajunge profesor de anatomie si chirurgie la Laybach, iar in 1787 este chematca profesor de stiinte naturale la Universitatea din Lvov. La 1805 a fog mutat impreund cuaceastd universitate la Cracovia. in 1810, demisioneazd (?) si vine la Viena, unde moare in1815. Ajuns celebru, membru a nenumdrate societAti savante si in corespondentA cu mai totiinvdtatii vremii sale, a pdstrat si mai departe cea mai desAvArsitã tAcere asupra inceputurilorsale. Acestea nu au fost pe deplin lAmurite nici in autobiografia, pe care si-a scris-o, duand-opada in anul 1812. Ea a fost incredintati pecetluita lui Bredelzky, superintendentul minelor dinGalitia. Dar acesta, murind mai inainte, autobiografia s-a intors la Hacquet. IncredintatA, dupAaceea, secretarului aulic, Rebini, acesta o predd lui von Moll, prietenul lui Hacquet i presedinteal Academiei de Stiinte din München.

A rdmas secretd pand in 1908, and a aparut in revista Wahrheit-KatholischesHalbrnonatschrift", 42, 1908, München, dupA manuscrisul original aflat la Biblioteca de Statdin Munchen.

Nici dupd cunoasterea acestui text nu s-au putut pdtrunde motivele reticentelor in privintainceputurilor sale. Faptul cã ar fi fost un copil natural nu explicd suficient, dupd G. Iakob,aceastd inddritnia tdinuire din partea lui Hacquet, cunoscut pentru spiritul sdu filosofic, lipsitde multe prejudecati ale timpului sAu.

0 bund parte a cercetarilor sale stiintifice s-a facut cu prilejul unor alitorii de studii prinAlpii Norici, precum si in cursul unor peregrinari legate de prezenta trupelor austriece inMoldova, in 1788. Planul initial al alAtoriei, inceputa de la intreita granitd a Transilvaniei,Bucovinei si Moldovei in apropiere de Vatra Dornei, era sd-1 dua pe autor, prin Moldova, spreorasul Roman si spre Iasi. Dar ocuparea capitalei Moldovei de atre turci Il sileste sä seopreasca in Bucovina, de unde trece, prin Hotin, in Podolia, unde face o serie de prospectdriin ciiutarea unor locuri bogate in varietatea de cremene, folositâ ca piatrá de sciip6rat pentrupustile armatei imperiale. La intoarcere, trece prin: Cernauti, Suceava, Frdt Auti..., Radauti...,pe la mindstirile: Sucevita, So lca, Gura Humorului, cerceteazd coloniile germane asezate lagranitA, apoi fierdria de la Iacobeni, in sfarsit, trece prin pasul Izvor, spre valea Putilei si pevalea Ceremusului, in Galitia.

in a doua aldtorie a sa, el merge de la Hotin la: Mohildu, Botosani, Neamt, descrieBistrita Aurie, apoi valea Trotusului, cu Tdrgu Ocna, si a Siretului, cu Bacdu si Roman, de unde

809

www.dacoromanica.ro

trece la Targu Frumos i Iai. inapoierea se face pe Valea Prutului si a Bfirladului, taind caleaapoi 'Ana la Adjud, de unde se urmeaza Valea Trotusului si a Oituzului, in Secuime. Autorultrece pe la Miercurea Ciucului, pe la masivul de sare de la Parait, apoi, prin: Reghin, Bistrita,Rodna i Dorna, ajunge iaräsi in Galitia, de unde se indreapta spre: Lvov, Cracovia i ocnelevestite de la Wielitka.

In redarea calatoriei sale prin Carpatii dacici" i sarmatici", Hacquet descrie o partedin: Moldova, Bucovina si Transilvania si da o caracterizare a locuitorilor, pe care i-a pututcunoaste ina din 1763-64, and a stat 2 ani in Transilvania, a invAtat chiar romaneste, a fostsi prin Moldova, pe la Iasi, se pare cA a trecut i prin Tara Romfineasa (II, p. 114-115).Reintoarcerea sa prin aceleasi locuri, dupa 25 de ani, ii da prilejul sa faa i unele comparatiiintre imprejurArile din 1763-64 si 1789. La redactarea descrierii sale, autorul s-a folosit, in maimulte locuri privind Moldova, si de textul lui Sulzer Geschichte des transalpinischen Daciens

indicfind, de cele mai multe ori, acest fapt prin trimiterea respectiva la autor. Trebuie semnalataredarea uneori defectuoasa a atorva nume proprii.

Atitudinea lui Hacquet faid de romfini nu e lipsita de unele inconsecvente. Dusman aloricaror superstitii si patruns de spiritul iosefin", el condama in bloc o suma de realitati fada incerca sã inteleagA evolutia istorica de care se leagA acestea. Venit in Moldova in 1789, cuarmata de ocupatie imperialk el se plange de lipsa de credinta a locuitorilor fata de armateleinvadatoare. Pe el il intereseazi indeosebi incercarile de colonizare facute de austrieci in Bucovinacu elemente germane. Colonizarile cu unguri i secui i se par sortite insuccesului. Criticametodei urmate in injghebarea coloniilor nu se intinde la principiul insusi al colonizarilor.Populatia din Moldova e judecatA fara prea mare indulgenta, atfit boierimea, cat i poporul derind. In schimb, pentru romanii din Transilvania, supusi prigoanelor, are cuvinte de caldaintelegere i ile adana indignare impotriva salbaticiei nobilimii maghiare (II, 115-116).

Se observa un lucru foarte semnificativ: anume ci atunci and vorbeste de romanii dinTransilvania (unde a stat doi ani de zile si a putut sa-i cunoasa bine, invatfind i limbaromaneasca), el arata pentru ei o intelegere adevarata, datorata contactului direct cu ei. Cfindvorbeste Ina de moldoveni, in 1789, cu prilejul trecerii sale prin acest Principat, in plin razboi,cu tam ocupata de armatele aliate ale rusilor si austriecilor, autorul se lasd influentat, nu o data,de judecata lui Sulzer, de la care imprumuta nu numai cadrul general si o serie de informaliisuplimentare, ci i aprecieri negative. Astfel, primeste de bune soaptele despre firea primejdioasaa romanilor, privindu-i cu banuiala i ferindu-se de ei (intocmai ca ceva mai inainte abateleFeller in Transilvania, care recunoaste de fiecare data a banuielile sale fusesera fara temei, veziCaleitori, IX, scrisorile i jurnalul acestuia). Hacquet a cunoscut mai bine o fasie a munteluiCarta sau a Figarasului. Avem, asadar, i o confruntare a celor doui atitudini ale autorului: ceadin 1763-1764 si cea din 1789, una directk cealaltA determinata de Sulzer si de punctul devedere austriac dupa rapirea Bucovinei si a programului de deznationalizare faurit de imperiali.

Omul ni se dezvaluie cu inconsecventele si prejudeatile sale. Patruns de spiritul filosoficiozefin, el e anticlerical si, ca atare, waste manistirile, privind cu ostilitate la alugari, arora

pe langa lene si nestiinta le mai atribuie i o purtare neomenoasa fata de slugile lor (nu esteprea !impede daci se referd la tarani sau la tigani, pe care ii crede preluati de minastire dupace aceasta nu ar fi reusit, datorita metodelor sale drastice, sa invinga rezistenta oamenilor liberi)si condamand de plano pictura de pe frescele bucovinene, ca fiind imorala !). El se grabeste

atribuie lui Meletie, trecut in Moldova, la anexarea Bucovinei, o viata scandaloasa, vorbindchiar de haremul" au! Omul este influentabil i credul, acceptand, de pada, fara rezerva,explicatia fantezista a numelui de Septilici, precum i faptul ca un om decapitat a mai poatamina o caruta mai multe minute dupa aceea. Tot astfel accepta toate zvonurile i banuielileinformatorilor sai. Este caracteristic faptul ca, dupa ce descrie felul de trai ascetic si religios allipovenilor, le atribuie tot felul de practici tainuite si un dezmat, prin nimic dovedit. La el dinnimic se naste o bAnuiala, care devine certitudine in mod automat.

Ca si Sulzer, el priveste aceste tari din punctul de vedere al rentabilitilii si al eficientei.Elementul uman e mai putin prezent in calatoria din 1789, deck fusese cu cloud decenii maiinainte.

810

www.dacoromanica.ro

Autorul se intereseaza, in general, de toate gruparile etnice aflate in cale, descriind cuinteres.si pe nomazii tigani, tatari etc. intalniti in sud-estul Moldovei.

Insemnarile lui Hacquet, pe langa observatiile stiintifice, privind relieful, botanica, geologiaregiunilor strabatute, precum si discutarea originii masivelor de sare din Transilvania si Moldova,mai cuprind o serie intreaga de informatii asupra metodelor, destul de primitive, de exploatareminiera si a inovaliilor propuse asupra unor practici de medicina populard, precum si de tamaduirea vitelor etc. Dar ce este poate inca si mai important, ele restituie ambianta de nesigurantade impilare din timpul razboaielor purtate pe teritoriul Tarilor Romane cu alternarea ocupatiilorstraine si exploatarea neomenoasa a populatiei de rand.

De la el au ramas urmatoarele lucrari, publicate in cursul anilor 1778-1796:Oryctographia Carniolica oder Physikalische Erdbeschreibung des Herzogthums Krain.

Istorien und zum Theil der benachbarten Lander (vol. 1, Leipzig, 1778; vol. II, 1781; vol. III,1784; vol. IV, 1789).

Mineralogisch botanische Lustreise, von dem Berg Terglou in Krain zu dem BergGlockner in Tyrol im Jahre 1779 und 1781 (ed. a II-a), Viena, 1784.

Physikalisch-politische Reise aus den Dinarischen durch die Iulischen, Carnischen,Rhdtischen in die Norischen Alpen, im Jahre 1781 und 1783 unternommen, Leipzig, 1785.

Reise durch die Norischen Alpen, Physikalischen und andern Inhalts unternommen inden Jahren 1784 bis 1786 (Nurnberg, 1791).

Neueste Physikalisch-politische Reisen durch die Dacischen und Sarmathischen oderNördlichen Karpathen (I, Nurnberg, 1790; II, 1791; III, 1794; IV, 1796).

Physischen und technische Reschreibung der Flinteastenie, Wien, 1792.Abbildung und Beschreibung der sud-west und astlichen Wenden, Illyrer und Slaven,

Leipzig.Plantae alpinas Carniolicae, Viennae, 1782.

Despre cercetarile stiintifice ale lui Hacquet a scris Georg Iakob: Belsazar Hacquet unddie Erforschung des Ost Alpen, in Miinchener Geographische Studien", nr. 27, München,1913. Despre partea de informatii privind tarile noastre a scris N. Iorga, in Istoria romanilorprin calatori (ed. a II-a, vol. III, p. 19-31), sub titlul: Un naturalist german prin Bucovina,Ardeal yi Moldova la sfaryitul secolului al XVIH-lea, in care analizeaza aportul pretios alobservatifior sale.

(PRIMA CALATORIE1... IULIE 1788)

1788-1789

(Autorul a inceput cercetarea Carpatilor de la intreita granita dintre vol.Moldova, Bucovina §i Transilvania). FL 3

Lantul muntos care constituie acest intreit hotar se numqte Pietrele ro0 p. 4sau Piatra ro§ie2 sau numai Pietrosul. Spre apus are un munte mai inalt, carese nume§te Sdrba3, §i e format, in cea mai mare parte, ca §i cel dintdi, din

I Traducerea s-a Mcut dupa textul german, publicat sub titlul: Hacquet's neuestephysikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788 und 1789 durch die Dacischen undSarmatischen oder nardlichen Karpathen, vol. I, Nurnberg, 1790, p. 3-33 si 83-179, si vol. II,1791, p. 25-231.

2 Pietrille Rossi. Pietrd de Ros.3 Szirba.

811

I

si

www.dacoromanica.ro

ardezie cenusie... pe ici i colo mai apare i piatra de calcar alba-cenusie,intru totul asemenea aceleia alcatuind muntii Brasovului din Transilvania.Dacd este in continuare cu acelea nu stiu, macar CA, acum doudzeci si cinci de

p. 5 ani4, am stat catva in aceasta tard5, n-am ajuns sa CUriOSC decat o fasie ingustaa muntelui Carta (sau a) Fagarasului, care insa nu are piaträ de calcar...

(Urmeaza muntele Caliman, lantul muntos ce porneste de aici. Izvoareleminerale de la Dorna Candrenilor, azi sat si comuna, jud. Suceava. Analizeazaapa).

...Mergand la vale de-a lungul raurilor, am gasit de cele mai multe orimarginile acoperite cu totul de paduri nepatrunse.

p. 12 Aveam cu mine patru oameni pentru paza mea impotriva locuitorilor pusipe omor. Cum aveam sa ma tern din toate partile, si de dusmanii dinauntrudin afara, intrucat tatarii inaintaserd 'Ana la granita, nu mi-a fost cu putinta samai zabovesc in aceste locuri pentru cercetari mai indelungate i nici sa iaucu mine atata apa cat ar fi trebuit, pentru a afla cantitatea de saruri ce lecuprinde, caci fiecare se &idea in acele imprejurari critice ale rdzboiului cumar putea scapa mai iute... 6.

... In acesti munti sade un roman despre care se afirma Ca ar avea o sutdcincizeci de ani (!), dar totusi pare neindoios cä patruzeci de familii actualedin cuprinsul Dornei Candrenilor se trag din el si sunt fiii, nepotii sau

p. 13 stranepotii // sãi. Eu am vazut doi din fiii lui intr-o carciumä, unde am petrecutnoaptea, si unul avea saptezeci de ani, i celalalt optzeci i doi de ani. Acestiadoi s-au veselit atata, trei zile in sir, incat nu s-au mai trezit din betie (in totacest timp). I-am gasit zdraveni la trup i fàrä cea mai mica slabire a celorcinci simturi... etc.

p. 14 (Inainte de Vatra Dornei, azi oras, jud. Suceava..., se aflä primul post devamd pentru Moldova si Bucovina, unde esti tratat destul de aspru de pazniciigermani...).

Destul de aproape de Sarul Dornei7, este o groapa de sulfura de arsenic(Tauripigmenturn), in parte naruita, care nu prea e exploatata de moldoveni. Eaera pazitä de un pichet imparatesc, ce statea acolo putin pentru ca romanii saumoldovenii sa nu o poata folosi pentru oträvirea fantanilor (?!). Cum stateauaici i ultimele pichete imparatesti impotriva tätarilor, nu am putut cerceta nicisapaturile si nici un izvor mineral mult mai bogat ce se afla acolo. and a fostluata in stapanire Bucovina de catre austrieci, a fost inclus i acest tinut, dar,

p. 15 cum nu era pomenit in conventia dintre imparat si // Poartd, a trebuit sa fierestituit, ca si vechiul oras Baia. Mi-am propus aici sa strabat o bund parte dinMoldova, mergand anume peste Roman spre capitald. Dar cum la sfarsitul luiiulie au IAN/alit, din nou, forte puternice de turci si tatari si au recucerit orasul

4 Deci in 1765.5 Transilvania.6 In anul urmAtor (1789), putind sA-mi continui mai departe... cercetarea Carpatilor,

muliumitA inaintArii armatelor imperiale i rusesti..., am avut din nou prilejul de a cerceta maipe indelete acest izvor... (n. aut.).

7 Dorna Sara (Schara), sat si comund, jud. Suceava.

812

si

www.dacoromanica.ro

Iasi de la trupele imperiale, care il tineau ocupat, §i in locul domnului Ipsilanti,pe care il tineau prizonierg imperialii, au instalat ca domn pe un alt grec, numitManole (sau Emanuel Roset9, näscut la Constantinopol, care constituie oexceptie fata de ceilalti fanarioti din cauza bunatätii sale), §i care nu s-abucurat insa mult de domnie, aceasta regiune a ajuns nesigura din toate partile,intrucat locuitorii nu puteau fi pentru mine cleat tradatorim (!), §i la o patrunderemai adanca in Ord, eu mi-a§ fi pierdut, fard doar §i poate, viata sau libertatea.M-am oprit deci pentru mai multa siguranta pe dreapta, la granita Bucovinei,§i cercetarea mea s-a facut de-a lungul raului Bistrita de aur", peste care seface trecerea la Capatana (Capazina) II. De§i in alte imprejurdri se spala tot p. 16mereu aur de catre tigani din acest rau, care izvora§te de la graniteleMaramure§ului, acum nu se mai afla nimeni cu chef de a spala aur, nu dinlipsa de aur, ci din cauza tulburarilor rdzboiului.

(Apuca spre est §i pe valea Moldovei ajunge la Baia, jud. Suceava).Baia e a§ezata intr-o campie frumoasa, fara cel mai mic munte in jurul

sau, numai pe partea de sud a raului Moldova... se inalta foarte lin muntistratificati... Acest loc este acurn un // biet sat sau un ora§ invechit, ruinat §i p. 17pustiu12.

(--.)Daca mergi pe malul drept al Siretului, atunci pämantul e necontenit

taiat de afluentii sai laterali. Pe acest drum, am facut cuno§tinta cu un boiermoldovean // de stare mijlocie, ce se numea Septilici, §i era originar din satulZvori§tean. Cum in-a surprins numele lui, care insemna al aptelea, am intrebat§i pe alti moldoveni de ratiunea acestei numiri §i mi s-a sustinut intr-un glascd maica-sa a nascut intr-o lunci .apte copii, dintre care s-ar mai afla in viataInca patru. Cand 1-am intrebat despre aceasta pe acest boier foarte zdravan §ispatos, mi-a confirmat'4 acest lucru (!) §i mi-a spus cä pot sa ma informez §ila popa din acel sat. Era un barbat de vreo patruzeci de ani §i Meuse cunevasta-sa §ase copii... etc.

Mergand mai departe spre Prut sau Gerasus din vechime, trebuie sa treciraul considerabil Harostina (!)'5, care iese din lacul Dorohoiului. Pand la Prut

8 Capturarea" domnului a fost o comedie, pusa la cale chiar la sugestia sa. Cf. Hurmuzaki,XIXI, rapoartele agentilor austrieci.

9 Manoli Giani Ruset, domn (mai octombrie 1788).1° Autorul, destul de naiv si prost informat, da dovada de puerilitate, gata sa nu vada

peste tot deck talhari si ucigasi (!).11 Bistritza de oro.12 Autorul se refera aici la afirmatiile lui Sulzer, care numeste aceasta localitate Baia de

Arama (!), si arata ca acesta a fost gresit informat asupra bogatiilor miniere, mat de catrelocuitori, unii din oamenii cei mai rai", cat si de lucrarea pastorului Klein, despre curiozitatilenaturale ale regatului Ungariei... etc.

13 Sworestje, sat si comuni, jud. Succava.14 Pentru vcchimea, Inca din veacul al XVI-lea, al numelui acestor boieri, vezi N. Stoicescu,

Diclionarul marilor dregfitori, p. 442-443. Este evident cã acea confirmare pomenita aici nuse putea refcri la acest boier intalnit de autor, ca incepãtor al numelui, ci poate la faptul ca erausapte frati, nascuti in ani diferiti, dar in aceeasi lurid. De aceea poate e invocata marturia aceluipreot.

15 Harostina (!), cf. Harta lui Sulzer, unde apare ca Starostina.

813

P. 20

www.dacoromanica.ro

nu am aflat nirnic vrednic de luare aminte deck oile tdtaresti care se crescaici. Am vazut asemenea oi tdiate, a cdror coadd latd i grasal cântdrea mai

p. 21 bine de doudzeci de funti. Mwhii §i oasele // acestor cozi nu au nitnic deosebit,ci totul consta dintr-o märime extraordinara a stratului de grasirne, datoritäcdreia baza cozii ajunge la o latime de un picior §i mai bine. Aceste cozi segatesc cu orez i se consuma de catre locuitori ca o mancare foarte aleasd. Dar,cu timpul, aceste oi degenereaza cu totul §i coada lor se face tot mai mica., dingeneratie in generatie. Au intocmai aceea§i naturd ca oile tigai" care dau lanacea aleasa.

in aceastä regiune, am aflat un fel de artar crescut inalt §i frumos, a§aca falsul (artar) sau jugastrul. Avea un diametru de cloud picioare §i mai bine,dar trunchiul era de forma inegala, nu rotunda, iar coaja acestui copac este maialba i mai solzoasa...

... La Annan", unde trebuie sa treci Prutul, intri in Moldova turceascap. 22 // sau in raiaua Hotinului".

(...)Cand rn-am mai Indepartat de rau, am Intalnit peste tot pe carnpie lume

ce fiigea din Iasi spre Po Ionia, dupa ce... a fost instalat de turci noul domnManole Roset. La inceput s-au indreptat toti boierii i mazili" spre CernautiiMoldovei austriece (= Bucovina), dar dupa ce le-a dat a intelege noul domnca, la incheiereayacii, ar putea sä li se ia in nume de rau faptul de a fi fugitintr-o Ora du§mana, in locul unei tari neutre, au trecut Nistrul, pentru a gteptain Po Ionia potolirea tulburarilor.

Cum drumul meu era Indreptat spre Nistru, am §i dat de Donti saucazacii de la Don, care faceau razii in tot locul, in timp ce corpul rusesc al

p. 23 generalului Soltikov se afla la asediul cetatii Hotin... (de teama lor), tn-amdus de-a dreptul, peste BricenP9 §i Gruglik", in tabara printului de Coburg,care comanda deopotriva pe imperiali §i pe nisi. Pe toata aceasta cale, nu amdat deck de parnant gras, cu cele mai minunate fanete, fard a putea observanimic muntos deck numai ce-mi aratau malurile 'Mahe ale Nistrului, caci ce

p. 24 era sub pamant consta doar din straturi de nisip calcaros // §i piatrasedimentard...

p. 26 Tot solul dinspre partea Hotinului este pamant de aluviune, ce acoperasuprafata deluroasa, pe care crqte pretutindeni o iarba mai inalta ca omul §icare i-a prins foarte bine corpului rusesc stationat acolo. Cum venearn dinsprerasarit ca sa ajung la cetate, am nimerit la corpul rusesc, ce era tabdrat acolo§i consta din sase sau §apte mii de oarneni (de§i cifrele fusesera umflate delaudarownia acestor oameni). Am gasit putina insufletire la aceste trupe. Dela acest corp, am trecut la cel imperial (= adica austriac), de zece mii deoameni. Aici deodata aflai multd animatie, tabara era plind de o multime denegustori, indeosebi multi evrei din Podolia i din Moldova, care aduceau cu

16 Ziegenschaafen.17 Ncidentificat.18 Ha lb oder kleine Ede lleute.19 Briczany, azi in Republica Ucraina.

Krieglikin, azi in Republica Ucraina.

814

§i

www.dacoromanica.ro

ei, cu prisosinta, tot felul de provizii. Corturile vivandierelor erau pline demusafiri i, de cele mai multe ori, se mai auzea si muzica. 0 masa* bunA costaarareori mai mult de zece parale sau cincisprezece creitari. Niciodata nu te-aifi crezut intr-o tabard militard // din cauza prea marelui confort care domnea p. 27acolo alaturi de traiul bun, care, fireste, nu e prea potrivit pentru ostasi dacanu s-ar fi produs zilnic incaierari inaintea frontului... Despre cauza mariideosebiri dintre cele cloud tabere // etc. ... (in dosul frontului, autorul cumpard p. 28o palarie plinà cu visine mari pentru o pard etc.).

Armata aliata care tinea impresurata cetatea turceasca parea sa nu aibaalt gaud decat de a o reduce prin foame, caci nu avea artilerie pentru atac:Daca ar fi avut tunuri, atunci nu s-ar fi intamplat ca cetatea sã reziste la oblocadd de cateva luni, ci, desigur, s-ar fi predat in paisprezece zile, macar cãavea o garnizoana de opt noud mii de oameni combatanti si era prevazutacu mai bine de // o suta optzeci de tunuri de calibru mare. Apoi pozitia cetatii p. 29nu este deloc prielnica apardrii dinspre uscat, caci la Nistru ea se afla pe oinaltime ce nu are insa fata de uscat nici o citadela mai ridicata care saimpiedice dusmanul sa stationeze chiar pe glacis"21. Desigur, turcii aveauniste intarituri exterioare, dar cata vreme pot ele rezista?...

Cum am ramas in tabard cateva zile pentru a ma odihni dupa drum, amavut prilejul sa asist la cateva hartuieli. Un locotenent colonel numit Karaczai,care comanda trupele de avangarda, a surprins patru sute de oameni ai cavalerieiturcesti, care furajau pe locul dintre cetate si lagarul armatei aliate dusmane.Husarii imperiali, care au dat atacul, au doborat mai bine de o suta de dusmani,printre care se aflau i ofiteri. Unul dintre acestia era si Basa Osman, fratelecomandantului cetatii si al intregului tinut, care a fost mult regretat de turcidin cauza lealitatii sale. Alti treizeci de turci au cazut prizonieri si au fostcapturati mai bine de cincizeci de cai care au fost vanduti // la mezat, in P. 30folosul trupei, acelora ce ofereau mai mult. Cu acest prilej, am cumparat i eudoi cai, care erau mici, dar vanjosi, numai cã atata timp cat i-am folosit la locneted faceau treaba bunk dar pentru a sui la munte nu erau buni la nimic,oricat sunt ei de iuti si zburdalnici, altminteri.

La aceasta incaierare s-a produs un fapt care nu se poate intampla dec.&extrem de rar i pe care 1-au raportat ofiterii prezenti in darea de seama catregeneral. Cazul era urmatorul: in timp ce se luptau cele cloud cete dusmane,randasii turci au vrut sa se strecoare in cetate cu carutele lor incarcate cuiarba. Unul din acesti vlajgani a fost somat de un husar sa se intoarca inapoion 11 doboard. Dar, cum vlajganul se legase foarte solemn sa nu faca una caasta, nu a dat ascultare nici unei amenintari i atunci, cel ce II urrnarea i-aretezat capul, in plin galop, dintr-o singura loviturd. Dar cat a fost de uimithusarul de aceastd lovitura, cand a vazut pe vlajganul fara cap manand maideparte caruta, tinand si mai departe haturile in mand cu atata tarie ca alergaucaii de zor, iar el a cazut din caruta si a ramas gramada, abia dupa cloud sutede pasi, fard a ajunge in mainile dusmanului... etc. // Cum tinutul sau raiaua P. 31Hotinului este asa de bogat in plante..., am gasit o specie frumoasa de trifoi...

21 Glacis, termen de fortificatie desemnfind povarnipl exterior al unui loc intarit.

815

www.dacoromanica.ro

$i am mai gäsit, din bel§ug, pe tärmul Nistrului, astragalul de nisip" care estefolosit aici de locuitori ca leac contra obrintelii §i contra acidizarii sucurilor.$i mai cre§te acolo §i alta varietate care se apropie ceva mai mult de astragalul

p. 32 adevdrat §i se folose§te in acela§i scop ca cel de rnai sus... //

Nu lipsesc aici nici fluturi de specii mai rare §i alte insecte, cum amvazut la un amator, dl Rummel, care e in slujba printului de Coburg, care aprins ckeva specii noi §i le-a comunicat prin dl profesor Esper, in lucrareaacestuia despre fluturi.

(Autorul trece prin Swaniec in Podolia).Dupd ce am vizitat Podolia, rn-am indreptat... spre mica localitate

p. 82 Horodenka", dintre Nistru §i Prut // In acest loc, am gasit spitalul principalal printului de Coburg, ridicat anume aici, din lemn i bine organizat. Bolnaviierau mai bine tratati §i cu mai multä regula ca in rdzboiul silezian..., canddoctorii treceau in fiiga o data pe zi prin sälile spitalului i lasau pe bolnavipe mkia felcerilor de obicei foarte ignoranti...

(Autorul trece in Moldova).p. 84 De la Sniatyn la $i§cauti §i Cernäuti, solul §i pietrele intalnite sunt tot

acelea§i. inainte de Cernauti toatä cdrnpia se umple de bdlti, din cauzaschitnbdrilor necontenite ale albiei Prutului. Aici trebuie sä treci Prutul dacavrei sa ajungi la Cernduti. Aceastd capitala a intregii Bucovine se afld chiar

85 Prut, pe malul cel inalt // dinspre sud. Acest mic ora§, ce consta doar din§ase sau §apte sute de case, este cu totul deschis24 i a apdtat, de and e subsceptrul impäratului Iosif, multe clãdiri solide de piatrd, pe and rnai inaintenu erau deck case de lemn. Pietrele pentru aceastd constructie au trebuit adusedin dealul Tetinei". In acest loc este un cerc de administratie pentru toatà tara,pe care o conducea odinioard un singur ispravnic, §i rnai este o mica gamizoand§i sediul comandamentului unui general, precum §i al arhiepiscopului ortodoxde Radauti. and am fost acolo, personalul de paid consta dintr-un batalional uni regiment teritorial, format din oameni bdtrdni, inapti pentru un serviciuactiv de campanie. Acest efectiv sävdr§ise minuni cu o lund mai inainte intr-omica localitate numitä Rohatin26. Wear a nu era cleat de patru sute deoameni, tot a opus, numai cu cloud tunuri, o rezistenta atât de viteaza uneihoarde de mai bine de patru mii de fkari, incat ace0a din urra au pierdut laatacul lor cinci sute de oameni uc4i pe loc i au fost respin§i... //

p. 86 In Cernauti, unde rn-am oprit o zi, ai prilejul sa vezi tot felul de pdsdride apd aduse la piata (Este descris un specimen §i mai sunt pomenite altecloud).

(Hacquet trece Siretul la Comke§ti, azi in Republica Ucraina).p. 87 Pe tarmul de Est al rkilui Suceava, am gAsit o herghelie impardteasa,

numitä Mitocu"27, unde fusese pus un ofiter cu ativa soldati. Aici erau

22 Sandtrogant (Astragalus arenarius).23 La N de Sniatyn, azi in Republica Ucraina.24 Adici fara ziduri de apirare.23 Niedern Gebirge. Cetzin, azi inclus in orasul Cernallti.26 Rohiatyn, azi in Republica Ucraina.27 Mikow, Mitocul, numit pe hàrçi Hergheliile-Mitocul", sat, jud. Suceava.

816

Ira

www.dacoromanica.ro

grajduri pentru cloud sute pada la trei sute de cai, si curtile mari aveau de jurimprejurul grajdurilor mici adaposturi pentru caii tineri si Inca zburdalnici, casa-i apere de intemperii, and e vremea prea rea, si totodata sa poata necontenitalerga liber iarna prin curte si vara pe muntii inalti ai lantului Carpatilor. Cumam fost aici vara, am gasit locul gol, afara doar de cativa cai bolnavi.

Din acest tinut imbracat in intregime in cele mai minunate pajisti, in-amindreptat in sus // pe 61.11 Suceava, in directia vestica spre Vicovul de Sus si p. 88de Jos28, unde sunt iarasi herghelii imparatesti, dar si aici erau grajdurilegoale, cu exceptia unor cai bolnavi sau prapaditi. De cum se ajunge aici laplaiurile (?)2° Carpatilor, incepi si aici sa afli ici si colo izvoare sarate caSlatina Jicovului3° (Slatina) din gios la Prilacic"31, cea de la Coruna (?)32, ceade la Lubonka"33, Slatina de la Runc si cea de la Bahna". Dar cum toateaceste izvoare au prea putina consistenta, nici nu sunt luate in seamd, si eleraman slobode pentru populatie, sd faca cu ele ce o vrea, asa ca apa acestorizvoare este dusa in toate satele dimprejur, pentru a fi folosita la vite si la altenevoi gospodaresti. Cea mai build apa din toate acestea era aceea a celor cloudizvoare din urma care se aflä chiar la poalele muntilor.

in pragul muntilor, acolo unde izvoraste Suceava, am gasit tinutul de laStraja" si Frasin (?)35, imbracat tot cu mesteceni. In padure se ardea coajaacestor copaci pentru a face catran. Pentru aceasta se procedeaza in felulurmator:

Locuitorii ce se indeletnicesc cu aceasta cojesc copacii cei mai batrani,dar totusi plini de seva //, 'Jana la tulpina sau ii cioplesc imprejur... etc. p. 89(Urmeazd modul de procedare pentru a obtine catran. Se arde coaja)...

intr-un cuptor incap zece care mici de coaja, care dau douazeci de vase p. 91de catran, a zece ocale vasul. Ocaua din Moldova are vreo doi funti si jumatate,socotiti dupa greutatea de Viena. // 0 asemenea oca de catran curat se vinde p. 92cu treisprezece 'Ana la paisprezece parale sau douazeci 'Ana la doudzeci siunu de creitari, iar cea de catran brut cu sapte parale. Arderea a zece care decoaja tine patruzeci i opt de ore. Se mai face §i o inselatorie, anume eavfinzatorul mai amesteca si pamant negru (?). Este ciudat ca in aceastä tara searde pentru catran mai degraba coaja de mesteacan decat din alte specii.

(Natura terenului de la Suceava la Straja etc.).(0 mica crescatorie de cai folositä doar primavara a fost mistuita de foc.

Banuiala ca focul ar fi fost pus pentru a acoperi o crima. Autorul porneste dela o presupunere, apoi afirma Ca a fost o crima §i ea faptasii ar fi fostmoldoveni!).

28 Ober und Unterdzikow, sat §i comunk jud. Suceava.29 Vorgeluge, in sens probabil de zoni subalpinã.30 Slatina Dzikowolui.31 Di Dzosslaprilaczik.32 Alakoroma.33 De la Lubonka.34 Stranzo, sat i comuni, jud. Suceava.35 lassin (!) (oare Frasin? Cf. numirile din acea regiune: Paltin, Frasin, Ulmu, Bradu,

Mesteceni etc.)

817

www.dacoromanica.ro

p. 95 La obArsia rdului Putna, zdresti in munti, ascunse de tot in codri, cloudlocasuri calugaresti, adicd o mandstire ortodoxd de calugari si una de calugarite.

p. 96 Muntii aici sunt imbracati cu cei mai mAndri codri // ... MAnAstirea Putna,care este clAdità ca o cetate (Tabor"), pentru a se putea apdra de atacurineasteptate, este asezatd de o parte cu totul, intr-un colt ascuns bine de munte.Incinta din jurul mändstirii are o singurA poartd care stã intotdeauna inchisdsi un strain nu este primit cleat foarte greu. Cum insa eram insotit de un bunprieten al meu, care era un slujbas impardtesc, cu care calugArii de acoloaveau de-a face, nu mi-a fost greu sä obtin voia de a vedea tot ce voiam. Erauaici doudzeci de cAlugari. Fiecare avea o mica chilie a sa lipitd de zidul

p. 97 incintei, unde acesti oameni isi duc o viata foarte // trAndavd, sdracd sinefolositoare. In mijlocul incintei se ridicd biserica de zid constând din maimulte turle impodobite cu multe cruci de fier pe acoperis. Tot zidul bisericiidin afard era zugrAvit cu nesfarsit de multe chipuri de sfinti si impodobit, deasemenea, cu infatisarea raiului si a iadului si cu pictura a fot felul de ingerisi de diavoli. In aceastd nenorocitä zugräveala domind absolut, ca in toatemandstirile ortodoxe, o insusire proprie, anume: figurile sunt intotdeauna foarteprelungi si cum toate sunt cu barbd, aceasta este trasAtura ce reuseste eel maibine la aceste picturi in cursul multelor repetitii monotone. Apoi trupul sipicioarele sunt intotdeauna ca de läcustd. Cum ma insoteau calugarii la vizitareabisericii lor, le-am pus unele intrebdri despre anumito parti ale ei, dar nestiintalor e mare in toate domeniile si deci si intr-acesta. Cand am ajuns in fatapicturii infAtisAndu-1 pe lacob adormit, am intrebat pe egumen sau superiorulcomunitatii: de ce suie pe scarA la cer ingerii care ar putea doar sd zboare?Raspunsul sdu a fost cd nu stie. Atunci am zis: desigur ei napArleau atunci siisi pierduserd penele si de aceea nu puteau sd zboare, si acum am primit aldoilea rdspuns, contrariu oricArei asteptari, cum cd se prea poate36. Asa cum

p. 98 e mazgalita // biserica pe dinafarà cu o multime uriasd de picturi fantastice,asa este si pe dinAuntru. in aceastd biserica odihnesc oasele marelui StefanVodd, domnul Moldovei, apoi ale sotiei sale, Maria, si ale fiului sdu, Petru,precum si ale lui Bogdan Vodd, care i-a urmat. Mormintele de piaträ in carezaceau ei purtau inscriptii in limba moldoveneascd" si erau acoperite cu perdelede catifea rosie brodate cu fir de aur. Am pus pe cel mai invatat dintre calugarisd-mi citeasca" inscriptiile pentru a sti de cAtd vreme este ingropat aici acestdomn. Dupd ce toti calugarii impreund au socotit cdtva timp pe degete, audibuit in sfarsit cloud sute noudzeci si patru de anim. 0 cinste deosebita eraarAtatd mormântul doamnei, pentru cd ea era ctitora acestei manastiri, ca si amultor altor mAnAstiri din Moldova.

Speram sä aflu aici o bibliotecd, intruck aceasta era din cele maiinsemnate si mai vechi manastiri ale Moldovei, dar toatd colectia consta doardin cfiteva cArti de rugaciune. Se pare 6 acesti calugari sunt la ortodocsi ceea

36 Se poate si aflim aici o ironic ascunsi care sa raspundd astfel la gluma grosolana aautorului.

" Afirmatia e gre0d. Aceste inscriptii sunt in slavond." Socoteala e gre§iti: 1494 in loc de 1504, daca nu avem aici o grqeala de tipar,

numdrul anilor fiind dati in cifre arabe, aadar 294 in loc de 284, potrivit cu data corecta.

818

www.dacoromanica.ro

ce sunt capucinii la catolici, avand porunca de a ramane in cea mai marene5tiinta.

Dar ace5ti siha5tri nu traiau totu5i sub carmuirea din Moldova turceascAsau domneascA in saracia in care // se afla acum, sub domnia lui Iosif al IT-lea. p. 99Aveau venituri mari pe care le foloseau la o viata foarte sloboda, nu erau delocblanzi cu supti511 lor, ciii tratau adesea färã omenie. Pentru o vina mica saupentru a stoarce bani, mijlocul obi5nuit de a rezolva aa ceva" era de a dadoua-trei sute de lovituri (?), 5i cand talpile erau umflate de acest tratamentse faceau taieturi in ele 5i se frecau cu sare, iar daca nu puteau sa apliceaceasta pedeapsa, atunci inchideau pe unul ca acesta intr-o camkuta stramtacare era plind de fum, pentru ca sa-1 inabu5e. Daca era iarna, 11 legau penenorocit gol de tot de un copac i turnau apa pe el pana ce aceasta inghetape trup i a5a mai departe. Desigur, acestea sunt tratamente ce nu pot fiexercitate deck de barbari, dar fire5te ca 5i poporul este 5i el la fel. Am vazutintr-o zi la judecatorul din Fratauti', de a carui prietenie ma bucuram §i careimi dadea mare sprijin in treburile mele, cum duceau pe un flacau care tkasecu securea un cal al vecinului sau, numai din rautate i ca bath- joc. Acestflacau fusese osandit sa primeasca cincizeci de lovituri de nuiele ad posteriora.Tandrul a ascultat cu linite aceasta // judecata. Cand au vrut sd-1 punä pe P 100bailed a rezistat cu furie. Cei ce executau pedeapsa s-au maniat ca un asemeneaMau se impotrive5te, a fost, a§adar, intins pe capra i a primit o bataie a5ade crunta Ca inca de la a douazeci §i una lovitura a 5i tapit sangele. Cu toateacestea Maul nu se ruga de nici o indurare, ci striga ocari contra judecatorului,cat il linea gura. La a patruzecea lovitura: a tacut 5i am crezut ca i s-a facutrau 5i ca e gata sa-5i dea duhul in timpul pedepsei. M-am rugat pentru el casa se inceteze, intrucat, ca medic, imi dadeam seama cA s-ar putea intr-un cazde epilepsie sa 5i cadd i sa moara. Au incetat deci i 1-au dezlegat indataam pus sa se aduca vin i apa pentru a-1 inviora. Dar cat am fost de uimit andflacaul a skit plin de furie, 5i-a tras itarii indreptand ocari 5i batjocuri asupraexecutorilor 5i a zburat ca sageata de nu-1 mai putea ajunge nimeni... s-arepetat autorului ca) o asemenea pedeapsa nu are nici o insemnatate pentru unroman. Desigur imi puteam inchipui aceasta, intrucat vazusem destul de desca li se dau celor din // natia aceasta, in Banat 5i in Transilvania, adesea pana P. 101la cloud sute de ciomege i totu5i nu rämanea nimeni schilod din acea (bataie)...

Experienta confirm-a cu prisosinta cã aceastd natiune, care este aspradin fire 5i din deprindere din copilkie 5i rea la suflet42, poate rabda mult maimult ca o alta mai civilizata. Totu5i, romanii din Moldova sunt mai buni ca ceidin Transilvania 5i Banat.

Calugkii de la aceastà mAnAstire, care nu se puteau purta in felul acestacu o natie numai in parte redusa la semisclavie, cum s-ar purta cu una nomada

39 S-ar pArea cA aici avern niste afirmatii generale i nu in legAturA directA cu acesticalugari.

" Sat si comunA jud. Suceava.Pnigel De observat cã aceastä cifrA nu intimpini totusi un protest din partea autorului,

ba dimpotrivd." Pentru o judecata contrail, cf. mai departe, p. 852.

819

sa-5i

si

(i

"

www.dacoromanica.ro

care nu apartinea acestei tali, anume cu a§a-zisii tigani, au ajuns43 sd nu aibdca slugi cleat numai oameni din aceia, care acum erau §i impamanteniti §ia§ezati in jurul mdndstirii ca tarani, dupd ce imparatul Iosif a oprit oricetiranie a stapdnilor de mo§ii in aceste noi posesiuni ale sale //.

102 (Spre est este o pesterd sdpatd de mâna omului si in care a trait Toma"44,p.sihastrul care putea sd prezica viitorul §i care 1-a sfatuit pe Stefan in ce zi saatace pe turci, pentru a-i infrange... etc., dupd spusa locuitorilor de aici care1-au insotit pe autor in acel loc).

p. 103 ... Mai departe spre est se ajunge dupd vreo cloud mile la orasul Rdauti,riul Suceava rdmdnand la o mild si jumdtate pe stânga §i ludndu-§i de acolodrumul spre rdsdrit. Aceastd localitate nenorocia si nicidecum un ord§elcum crede Sulzer , care e alcdtuitd doar din cdteva case si din catedrala

p. 104 arhiepiscopald a tdrii, // se afld pe un §es cam mocirlos. Mica biserianeinsemnatd e inconjuratd de o incintd in care se cuprinde §i locuinta episcopuluicare, ca si toate clddirile clerului ortodox aflate sub semilund, este mizerabild.Episcopu145, care nu mai locuieste aici, ci la Cernduti, tine aici un slujba§ cuvreo doi popi care sã administreze totul. La venirea mea, nu am gäsit decdtcativa boieri refugiati care se trdseserd aici din Moldova, din cauza ndvdliriloratarilor. In aceastd bisericd, nu am gäsit nimic vrednic de atentie; s-ar pdrea,dupd cum aratd, cd ar fi fost pdrasita §i cd in locul ei se va ridica o altdasemenea catedrald in capitala provinciei, intruck cel ce slujea aici si-a §imutat resedinta acolo.

De la Radauti incolo, nu vezi peste tot cleat cea mai frumoasd ampiedin toatd tara, acoperia de pamântul cel mai bun. Toate mdndstirile aflate inaceastd regiune anexatd [de austrieci] si care sunt cele mai insemnate ca:Putna, Sucevita §i asa mai departe au fost prefacute cu toate intr-un singurdomeniu al coroanei, care cuprinde multe mile pdtrate, sub numele de domeniul

p. 105 Fratauti, unde s-a asezat atunci §i // un sat german de §aisprezece case si totatfitea §oproane. La acest domeniu au fost afectati doi slujbasi care trebuia sdadministreze totul. Dar cum ar fi cu putinta oare ca doi oameni sd poatdsupraveghea dacd se face munca cdmpului cum trebuie sau ba, and primul dinei mai este §i comisar peste o colonie de opt sate rdsfirate, populate cu germanidin imperiu, §i cdnd functionarii bunurilor camerale imperiale sunt atat desupraincdrcati de o birocratie fard de folos, incdt nu mai pot sd vadd dealtceva. $i astfel, acest domeniu mare §i frumos, care se intinde de la rdul Siretpand la granitele Maramure§ului, §i pe care il cunosc in intregime, nu aducenici mdcar §ase mii de guldeni, când orice nepriceput, daca. 1-ar folosi numaiputin, tot ar trebui sd aibd un venit de cel putin doudzeci de mii de guldeni...(din cauza birocratiei excesive adesea panidntul cel mai bun rdmdne nefolosit...Acesta e secolul birocratiei. Sunt atdtia controlori si alti functionari, incdt seconsurnd jumdtate din venituri pand sd intre un filer (Heller) in casa imperiald).

43 In realitate, ei au cipitat de la inceput robi tigani, daruiti chiar la intemeierea mindstirii.44 Corect: Daniil." Dosoftei Herescu, episcop de RadAuti (nov. 1750 12 dec. 1781), cfind isi mutà

resedinta la Cerniuti, primind titlul de episcop exempt al Bucovinei".

820

.

www.dacoromanica.ro

Inaintand mai departe spre sud pana la Marginea, locui este mat peste tUL p. I vonumai ses, dar drumul este foarte neplacut din cauza numeroaselor baltoace.La locul amintit, incep chiar dealurile dinaintea muntilor, pe unde se ajungeprin valea despartitoare la mandstirea de calugdri Sucevita, al carui numederiva de la acela al pkiului ce curge pe dinaintea sa. Aceasta mandstire areo situatie asemanatoare cu cea de la Putna si ele sunt singurele cloud care aumai rämas in toata tam Toata dispozitia si infatisarea sunt intocmai ca celeamintite cu privire la Putna. Zugravelile sunt la fel si adesea departe de a IIinaltkoare (!). Daca pictorul a vrut sa exprime desfraul, atunci atitudinile suntadesea cu totul in felul lui Sanchez". Egumenul sau superiorul acesteicomunitati ignorante si-a dat multd osteneala sa-mi explice inchipuitele ispravieroice ale acestor pretinsi sfinti zugraviti cu miile pe zidul bisericii //. (Vaiând p. 107ca autorul nu primeste aceste lamuriri cu seriozitate, observa: Asa suntnecredinciosii germani"!). Si aici erau tot vreo doudzeci de calugari trândavi[!]. Scrieri sau biblioteca nu am gasit nici aici, cum nu gasisem nici inmanastirea de mai sus.

(In munti sunt izvoare sarate, Slatina de la Plesa" si Slatina de laPlossi", cu puturile lor. Alaturi o instalatie pentru evaporarea apei. Austrieciiau mai intemeiat aici 5 rafindrii. Mai departe, alte 3 puturi la Slatioara, Trestienisi Partesti). 0 turta de aceasta de sare are o greutate de un funt si treisprezece p. 108lotoni47 si o suta de bucati se vând cu doi guldeni. Un singur om care randuiestetoata treaba are douazeci de creitari pe zi, si cel ce scoate apa si ii indreaptacurgerea, are doisprezece creitari. Lemnul e transportat pe foarte putini banide supusii din jur, obligatie apaskoare pe care o impusese oficiul sarii, darcare a fost apoi iarasi ridicatd, ceea ce a facut, fireste, ca sarea sa se maiscumpeasca putin, dar sa fie cu atat mai bine pentru aceia care nu primeau(pana atunci) pentru o inckcatura de lemne deck trei padã la sase creitari si p. 109care primesc acum de la treizeci in sus //. Aceasta metoda asa simpla de aalege sarea poate sa fie prima metoda perfectionata a oamenilor de la inceputullumii, caci e probabil ca mai inainte de aceasta, ei tumau apa sarata peste nistepietrefierbinti, pentru a o face sa se evapore.

Inainte de a incapea aceasta parte a Moldovei in stapanirea Caseiimperiale, nu se stia nimic in aceasta lard despre o atare alegere a sarii, acuminsa au fost intemeiate cinci asemenea mici rafindrii si vanzarea este apreciabila.

Daca mergi spre est, mai dai de alte trei puturi de apa saratd, nu preainsemnate, unde, de asemenea, nu vezi la fiecare din ele deck o caldare totasa mica pentru alegerea sarii, si anume: la Slatioara, la Trestieni si Partesti.Toate aceste puturi, ca si cele dintk, sunt ascunse in mijlocul padurilor, undelucratorii gasesc vanat atk de ieftin, inat nu consuma tot anul altceva. 0caprioara frurnoasa costa doar douazeci de parale, un cerb saizeci si asa maideparte, semn hotark ca acei oameni care secatuiesc tot nu au capatat Incaautoritatea in aceasta tara si ca un timp vor mai trai Inca fericiti locuitorii... //.Apa sarata din aceste locuri din urrna nu contin deck de la noua pada la p. 110

46 A la Sanchez. Aluzie la Alonzo Coello Sanchez (1531 sau 1532-1588), pictor de Curteal lui Filip al II-lea, autor si al unor picturi religioase. Apropiere cu totul ciudati.

" Loth.

821

www.dacoromanica.ro

P. 111

P. 112

p. 113

cincisprezece grade de sare, de aceea are nevoie de multe lemne pentru a puteafi aleasà, dar cum sunt lemne cu prisosinta si nu pot fi valorificate in nici unalt chip, tot este un folos sa se puna la evaporat si o apa asa de sarata.

Mänastirea Solca a fost pAnd acum câtiva ani o mänastire de calugdri totafdt de bogata si de plina de calugari ca si Putna, dar acum am gäsit-o prefäcutain magazie pentru trupele imperiale cantonate in Moldova turceascd. Arhitecturasi dispozitia launtrica erau aceleasi; asadar, daca vezi una din aceste mandstiriortodoxe, este ca si cum le-ai fi vazut pe toate. Hnä si pozitia lor este camaceeasi la toate, si anume: este ascunsa de caste ori este cu putinta si este peo inaltime inconjurata cu multe paduri. In vigneta a sasea a capitolului 4 esteinf'atisata o atare manastire" si lânga ea rafindria principala de sare a Bucovinei,Slatina Mare, careia ii apartin micile instalatii de rafinare amintite mai sus.

Aici am aflat un slujbas de la minele din Ungaria care avea supraveghereaacestor operMii de fierbere si evaporare. Cum aici se afli locul principal deprelucrare si erau (tot aici) si cele cloud puturi mai bune, exista aici o instalatiemai build de evaporare cu caldari mari, dupd cum si la putul principal, careavea treizeci si sase de stfinjeni adâncime, fusese injghebata o adevarata masinasau manej cu cai, totul dupa metoda ungureasca, cum se arata pe vignete. Apase trage din put cu burdufuri mari de piele, din care fiecare tine o sutd doudzecide funti de apa49.

De la aceste cinci mici rafinarii scoti in paisprezece zile trei sute cincizecisi sapte de chintale de sare in forma de turte sau asa-zise Harmana, care sunttransportate apoi, parte in tara, parte in Ucraina. Aici muncitorii sunt platitidupd numarul de fierturi, de fiecare fierturd ei capata doisprezece creitari. Nuse fac mai mult de doua pe zi intr-o caldare din care sunt aici mai multe.Functionarul ce sade aici nu are numai conducerea si supravegherea acestorlucrari, ci si plata aurului catre tiganii care spala aurul din raul Bistrita