Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
-
Upload
iolu-corina -
Category
Documents
-
view
235 -
download
2
Transcript of Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
1/32
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL, BUCURESTI
CONTABILITATEA AGENTILOR
ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
(MCC)
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
2/32
CUPRINS:
1.INTRODUCERE pag 32.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA pag 5
2.1. Date generale. pag 52.2. Organizarea firmei............................................................................................ pag 52.3. Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 72.4. Programarea cheltuielilor directe pag 8 2.5. Programarea cheltuielilor indirecte pag 92.6. Programarea costului unitar pag 10
3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV pag 13
3.1.Repartizarea cheltuie li lor indirecte de producie.. pag 13 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere... pag 16 3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate. pag 17 3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute. pag 183.5.Calcului costului unitar. pag 19
4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA
SC PANIFICATIE DOBRUN SA... pag 20
4.1Pragul de rentabilitate... pag 214.2 Factorul de acoperire. Pag 224.3.Coeficientul de siguranta dinamic pag 234.4Intervalul de siguranta.. pag 23
CONCLUZII.. pag 24BIBLIOGRAFIE pag 25
ANEXE.. pag 26
2
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
3/32
METODA DIRECT-COSTING
1 INTRODUCERE
Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii, functionrii ,
dotrilor i chiar rezultatelor obinute, a cerut si in materie de costuri o alternativ, o alta opiune
decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezint costurile pariale care conin numai
cheltuieli strans legate de volumul activitii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de
volumul de activitate i la cheltuielile directe, care se identific pe un anumit purtator de costuri
care poate sa fie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de
cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri.Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizat prin intermediul
cheltuielilor variabile i fixe.
n noul mediu economic costurile pariale i-au extins sfera conceptual, cuprinzand n
opinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,
alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :
costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand in seam
cheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ; costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei
uniti(serie, lot, produs) adiionale produciei precedente. Aceast categorie de costuri este parial
pe de o parte, prin prisma faptului c se refer la o parte a produciei i nu la intreaga producie.
Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a satisface
cerinele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de concuren, de
eficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii, domeniului in cauz.
n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct- costing,cunoscut i sub numele de metoda costurilor variabile i metoda costurilor directe.
Elemente ale metodei direct costing au fost relevate de catre economistul german
Schmalenbach, pe la sfaritul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor n
raport cu volumul produciei i elaborarea a doua feluri de calculaie : o calculaie simpl a
cheltuielilor i o calculaie a valorii de exploatare . n opinia specialistului german, esena
acesteia o reprezint mprirea costurilor n fixe i proporionale, cu imputarte asupra unitii de
produs, doar a cheltuielilor proporionale nu i a celor fixe.El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe ntr-un cont colector i trecerea lor
asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaiei costurilor. n Germania au mai fost i ali specialiti
3
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
4/32
care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu
avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar n anul 1923 folosete noiunea de
beneficiu brut determinat ca diferen ntre cifra de afaceri i cheltuielile variabile i W. Hasenack
n 1929 acrediteaz, i el, ideea eliminrii cheltuielilor fixe din calculaia costurilor.
Prima meniune a utilizrii metodei costurilor variabile s-a facut n 1908, de ctre o
ntreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preuri, continuand nsa s i evalueze
stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dat o calculaie direct-
costing n 1923 la General Motors, far a utiliza raionamentul decizional pe termen scurt care este
asociat metodei.
Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat i n Europa in 1934, la
uzina de autoturisme Citroen.
Metoda direct-costing se mai numete i metoda costurilor variabile, intrucat costul
produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe. Acesta este motivul pentru careautorii lucrrilor de specialitate renun tot mai mult la termenul direct-costing, nlocuindu-l cu cel
de costuri variabile.
Metoda costurilor variabile, n forma sa de baz are o serie de caracteristici care o
individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O partre din aceste caracteristici sunt :
utilizeaz comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele ncorporate n
costuri(variabile) de cele nencorporabile(fixe) ;
calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci, suport pentrudeciziile managementului ;
prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteaz
la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;
nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt, este un
instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor
decizii pe perioade scurte.
Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecaruiprodus, n timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizrii, acestea fiind considerate
costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produs contribuie cu o marja
bruta la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin
existena unei marje pozitive.
Indicatorii specifici metodei sunt:
punctul de echilibru;
factorul de acoperire; intervalul de siguran;
coeficientul de siguran dinamic;
4
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
5/32
coeficientul de volatilitate sau levierul operaional.
2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A .
2.1 Date generale cu privire la S.C. Panificaie Dobrun S.A.
Societatea s-a desprins din ntreprinderea de morrit si panificaie Sibiu si s-a
privatizat in anul 1995, adoptnd sistemul de privatizare MEBO. nfi inata in anul 1878
ca brutrie militara, mult timp numindu-se manutana, SC Panificaie Dobrun S.A.
este astzi o societate cu capital privat, avnd ca obiect de activitate fabricarea si
comercializarea produselor de panificaie, patiserie, cofetrie, biscuii si paste finoase.
La ora actuala exista doua secii de panificaie, una patiserie si biscuii, o secie
de producere a pastelor finoase si mai mul te magazine de desfacere proprii.
2.2 ORGANIZAREA FIRMEI
Managerul - este principalul coordonator al activitii unitii i ndeplinete unele funcii
manageriale cum ar fi:
Proiectare programare
Formuleaz obiectivele care s asigure eficiena activitii.
Redacteaz planul de afaceri n care sunt cuprinse aciuni concrete pentru realizarea obiectivelor
propuse
Managerul este cel care negociaz cu diveri furnizori i cu clienii fiind principalul coordonator. Realizeaz programul zilnic
5
DIRECTOR
DIRECTORPRODUCTIE
DIRECTORCOMERCIAL
DIRECTORECONOMIC
DEPART. CTC SI PROT MUNCII
SEF SECTIE 1
SEF SECTIE 2
SERV APROVIZIONARE SI DESF
COMPART MARKETING
COMPART TRANSPORT
MAGAZINE
COMPART TRANSPORT
CONTABILITATE
PERS SALARIZARE
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
6/32
Organizeaz ncadrarea personalului
Evalueaz activitile personalului
Directorul comercial are n subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocup
cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare produciei precum i cu desfacerea pe
pia a produselor firmei i care coordoneaz compartimentul marketing.
Acest compartiment are urmtoarele atribuii:
Gestioneaz sistemul de stabilire a preurilor i tarifelor aferente activitii societii
comerciale i verific preurile i tarifele suportate de firm.
ntocmete documentaiile pentru propuneri de preuri i tarife la produsele i serviciile noi,
asigurnd corecta determinare a costurilor.
Urmrete i analizeaz evoluia preurilor i tarifelor proprii i prezint factorilor de decizie
propuneri de mbuntireDirectorul comercial este cel care se ocup de partea comercial a firmei si de relaiile clieni-
furnizori.
De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reeaua de magazine proprii.
Directorul de producie mpreun cu compartimentele din subordine, organizeaz,
programeaz i controleaz activitatea de realizare a produciei, urmrete respectarea msurilor de
protecie a muncii de paz i securitate i de stingere a incendiilor.
Directorul economic este coordonatorul activitii n domeniul financiar contabil i este
cel care prezint managerului i Consiliului de Administraie situaia financiar lunar i
trimestrial a firmei.
n cadrul acestei funcii se integreaz activitile prin care se asigur fondurile financiare
necesare desfurrii activitii economice a societii, precum i utilizarea lor eficient, evidena n
expresia valoric a resurselor intrate n procesul de producie i obinute n urma desfurrii lui.
Este subordonat managerului general al societii i are atribuiile:
Organizeaz i controleaz direct i permanent ntreaga activitate financiar - contabil i
evidenta tehnico-operativ, contabil-statistic la nivelul societii.
Rspunde de respectarea disciplinei financiare i contractuale avnd obligaia de a refuza n
condiiile legii orice operaie patrimonial care contravine dispoziiilor Legii Contabilitii
nr.82\1991 modificata, completata si actualizata.
Organizeaz, coordoneaz i stabilete circuitul documentelor de evident primar, tehnic
operativ i contabil privind micarea valorilor materiale i bneti, control preventiv post
calcul.
6
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
7/32
Organizeaz activitatea de control financiar preventiv i exercit direct sau prin delegare de
competen controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli i angajamente care conduc
la efectuarea de pli precum i micri de valori materiale i bneti i ndrum din punct de
vedere metodologic activitatea de control financiar intern.
Adopt msuri pentru ntocmirea, circulaia i pstrarea documentelor justificative care stau
la baza nregistrrii n contabilitate precum i pentru preocupri i propuneri pentru
informatizarea lucrrilor financiar contabile
Asigur ntocmirea la timp i n conformitate cu dispoziiile legale a balanelor de verificare,
bilanurilor i a altor documente prin care se evideniaz activitatea economico-financiar a
unitii i rezultatele sale.
Angajeaz unitatea prin semntura sa alturi de director n toate operaiunile patrimoniale
ale unitii
Organizeaz, ndruma, adopt msuri i controleaz proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli, credite i pli cas pe baza analizelor i studiilor proprii i a celor de la ceilali
componeni ai compartimentului financiar contabil.
Adopt msuri de urmrire i control a realizrii bugetului de venituri i cheltuieli i a
celorlalte planuri financiare aprobate. Stabilete msuri pentru cunoaterea i aplicarea de
ctre ntregul personal a tuturor actelor normative n vigoare
Serviciulcontabilitate asigur organizarea i funcionarea n bune condiii a contabilitiigenerale a firmei respectnd prevederile Legii Contabilitii. Acesta rspunde pentru efectuarea
corect i la timp a tuturor nregistrrilor contabile.
Serviciul personal salarizare - primete date i informaii n legtur cu resursele umane itransmite conducerii societii informaii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a
personalului ,ntocmete lunar listele de plata ale salariailor si documentele justificative de
nregistrare a reinerilor salariailor si contribuiile datorate la bugetul statului.
2 .3 Programarea che l tu ie l i lo r de p roduc ie
Programarea produciei
In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. elaborarea programului de producie este
precedata de evaluarea obiectiva a cereri lor pieei, deci a potenia lului de vnzare,
previziunea vnzrilor consti tuind elementul fundamental in programarea produciei.In general, programul de producie se stabilete, cu variaii in plus sau in minus
reduse ca mrime, la nivelul produciei din perioada precedenta.
7
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
8/32
Un element important in stabilirea programului de producie l constituie
capacitatea de producie care reprezint producia maxima cu o anumita structura si
calitate pe care o poate obine unitatea de producie in cursul unei anumite perioade, de
regula un an, in condiii tehnico economice optime.
O data determinata capacitatea de producie si programul de producie, pe baza
acestora se stabilete programarea principala a produciei de produse finite pe o perioada
convenabila. In raport cu programarea principala se detaliaz:
- lansarea in producie ;
- programarea aprovizionrilor ce trebuie efectuate;
- elaborarea documentaiei tehnologice;
- pregtirea fabricaie i;
- asimilarea in fabricaie a noilor produse.
2.4 Programarea cheltuielilor directe
Programul cheltuielilor directe se elaboreaz in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A.
pentru fiecare fel de produs din nomenclatoru l de fabricaie.
Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizeaz direct pe unitatea de produs)
sunt formate din:
- cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe;
- cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.Procedeul folosit la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor
directe este Procedeul ponderrii cantitilor cu preturile. Acest procedeu se folosete
pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima
cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie,
apa, aburi, de obiecte de inventar.
Expresia bneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se
determina, in genere, potrivit formulei:
Chi = Cij * Pi
in care: Ch expresia bneasca a valorii unui consum productiv;
C cantitatea consumata productiv;
i felul materialului, combustibilului;
j produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala;
P preul unitar al materiei prime, materialului consumat.
8
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
9/32
Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina pe baza
specificaiei de materiale conform urmtoarei relaii de calcul:
Chi = (norma consum * P.U.) * numr bucati
i numr curent al materialelor din specificaia de materiale;
Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor materiale directe
pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuie li lor cu
salariile directe se realizeaz avnd in vedere un element cantitativ (timpul de munca;
normele de munca pe operaii) si un element valoric care este tariful de salarizare
corespunztor gradului de pregtire profesionala. La acestea se aduga 20,8% CAS si
0,5% CFS.
Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectueaz dup formula:
Chi = (norma de munca pe operaie * tarif orar) * numr bucati
j numr curent al operaiei din fisa tehnologica.
Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor cu salariile directe,
CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaie (anexele 4, 5, 6).
2.5 Programarea cheltuielilor indirecte
In fundamentarea cheltuielilor de producie, cheltuielile indirecte sunt formate din
cheltuieli generale ale seciei si cheltuieli generale de administraie si desfacere. In
continuare, cheltuielile generale ale seciei sunt formate din:
- cheltuieli pentru ntreinerea si funcionarea utilajului;
- alte cheltuieli materiale indirecte;
- salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora;
- amortizarea mijloacelor fixe;
- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.
In componenta cheltuielilor generale de administraie si desfacere sunt cuprinse:
- cheltuielile cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ -
gospodreti;
- salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS
aferente acestora;
- uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ
gospodresc;- cheltuieli cu protecia muncii;
9
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
10/32
- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in
scopuri administrativ gospodreti;
- taxe pota le , telefon;
- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor, plata facturilor
ntreprinderilor de transporturi, alte prestaii, etc.).
Programarea cheltuielilor indirecte se va face dup o metodologie unitara, dar
difereniat pentru cheltuielile generale ale seciei si pentru cheltuielile generale de
administraie si desfacere.
Avnd in vedere ca in postcalculaie baza de repartizare a cheltuielilor generale
ale seciei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora,
programarea cheltuie li lor generale ale seciei se realizeaz prin ponderea cheltuieli lor cu
salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea
medie a cheltuielilor generale ale seciei efective in manopera directa efectiva pe anul2009 (anexa 7).
Pentru programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se
folosete aceeai metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in
loc de Manopera directa se vor folosi Total cheltuieli directe (anexa 8). Pentru
nlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%.
Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. s-au
nregistrat urmtoarele cheltuieli generale ale seciei (prin aplicarea indicelui de 1,57655la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza:
FAZA I
PAINE 83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei
FAZA II
PAINE ALBA 40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE 76.149,96*1,57655=120.054,22 leiPrin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obine
cheltuielile generale de administraie si desfacere:
FAZA I
PAINE 1.889.126,99*1% = 18.891,27lei
FAZA II
PAINE ALBA 300.014,66*1% = 3.000,15 lei
FAZA IIPAINE CU CEREALE 340.077,10*1% = 3400,77 lei
10
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
11/32
2.6 Programarea costului unitar
Costul unitar pe produs se programeaz la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru
fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaie. Programarea costului unitar se
finalizeaz prin elaborarea Fiselor de antecalculaie ale produselor, fise pe baza crora
se fundamenteaz preul de vnzare. Pentru realizarea antecalculaiilor se vor parcurge
urmtoarele etape:
a) programarea cheltuielilor directe;
b) programarea cheltuie li lor indirecte.
In programarea costului unitar, se folosete tot procedeul ponderii cantitii cu
preul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior.
a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale
directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru
programarea cheltuieli lor materiale se folosete specificaia de materiale si urmtoarearelaie de calcul:
Chm = (norma consum i * pre unitar),
unde: Chm cheltuieli materiale pe unitatea de produs;
i numrul curent al materialelor din specificaie.
FAZA I
PAINE Chm = 2.897.905,20 leiFAZA II
PAINE ALBA Chm = 1.449.883,60 lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE Chm = 2.079.883,60 lei
Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaii
(schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderrii cantitii cupreturile, se pondereaz timpul de munca pe operaii cu tariful de salarizare
corespunztor operaiilor pe baza urmtoarei relaii de calcul:
Ch s = (norma de munca pentru operaia j * salariul tarifar normal),
unde: Chs cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs;
j numrul curent al operaii lor din fisa tehnologica.
Rezultatele se nscriu in fisele de antecalculaie:FAZA I
PAINE Ch s = 59.996,88lei
11
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
12/32
FAZA II
PAINE ALBA Ch s = 28.783,49lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE Ch s = 54.392,83lei
La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8%
corespunztor CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se folosete urmtoarea
relaie de calcul:
TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s*20,8% + Ch s*1%
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie:
FAZA IPAINE
Total manopera
directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei
FAZA II
PAINE ALBA
Total manoperadirecta = 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
Total manopera
directa = 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei
b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale seciei si cheltuielile
generale de administraie si desfacere.
Programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin aplicarea
coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de
antecalculaie cu ajutorul relaiei:
CGS = Total manopera directa * 1,57665
unde: CGS cheltuieli generale ale seciei.
12
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
13/32
Rezultatele se trec in fisele de antecalculaie:
FAZA I
PAINE
CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei
FAZA II
PAINE ALBA
CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei
FAZA II
PAINE CU CEREALE
CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei
Cheltuielile nsumate pana la acest punct determina costul unitar al produciei
antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere serealizeaz prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul
cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa
de antecalculaie. Se va folosi relaia:
CGAD = Total cheltuieli directe * 1%
unde: CGAD cheltuieli generale de administraie si desfacere.
Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie pentru ca prin nsumare, sa rezulte
costul complet unitar antecalculat.FAZA I
PAINE
CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei
FAZA II
PAINE ALBA
CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei
FAZA IIPAINE CU CEREALE
CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei
3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV
3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie presupune urmtoarele etape:
13
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
14/32
1. Repartizarea cheltuielilor comune de producie ale fazelor, care se face separat pentru
cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale
seciei.
2. Repartizarea cheltuielilor de administraie si desfacere.
1. In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de
producie pe faze se folosete procedeul suplimentar ii. Din punct de vedere teoretic,
aceasta presupune urmtoarele etape:
a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor
produselor care consti tuie obiecte de calculaie, dar diferi te ca mrime (nivel) pentru
fiecare din ele.
b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repart izat
(Chr) la baza de repartizare in cazul fiecrui produs folosind formula:
Ks = =
n
j
j
r
B
Ch
1
unde: Ks - coeficientul de suplimentare;
Ch r - cheltuieli de repartizat;
Bj - baza de repartizare corespunztoare produsului;
n - numrul de produse.c) Calculul cotei de cheltuieli C, care revine unui produs oarecare j se determina
folosind formula:
Cj = Bj * Ks
In contabilitate cheltuielile de ntreinere si funcionare a utilajelor (CIFU) se in
separat. Acestea se compun din :
- cheltuieli curente efectuate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaii curente efectuate cu terii;
- cheltuieli cu reparaiile capitale executate cu forte proprii;
- cheltuieli cu reparaii capitale efectuate cu terii;
- amortismente;
- alte cheltuieli.
Pentru repartizarea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajului, ca baza de
repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se
calculeaz un coeficient KCIFU astfel:
KCIFU =CFSCASdirecteSalarii
utilajuluieafuncunciieantrentrecuCheltuieli
++.
.....
14
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
15/32
KCIFU =40,935.109
44,406.124= 1,131632
Coeficientul determinat se inmulteste cu baza de repartizare obinndu-se
cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe faze.
- La produsul pine alba: CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei
- La produsul pine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86leiCheltuielile generale ale seciei specifice seciei Pine se compun din salarii
indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte,
cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu
protecia muncii , alte cheltuie li .
Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale seciei, baza de repartizare o
constituie tot manopera directa. Se calculeaz urmtorul coeficient:
KCG S = CFSCASDIRECTESALARII SECTIEIALEGENERALECHELTUELI ++........
KCG S = 40,935.109
98,87.481
= 0,4383
Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obinndu-se
cheltuielile generale ale seciei:
- La produsul Pine alba: CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei
- La produsul Pine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei
Situaie de repartizare a CIFU si CGS
PRODUS SALARII
DIRECTE +
CAS + CFS
CIFU CGS CGS (total)
Pine alba 43.988,31 49.778,57 19.281,39 69.059,97
Pine
cereale
65.947,09 74.627,85 28.906,58 103.534,45
TOTAL 109.935,40 124.406,42 48.187,97 172.594,42
In contabilitate se vor nregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele
translocate din faza I in faza II si cele nregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea
urmtoarele:
- La Pine alba: CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei
CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei
- La Pine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei
15
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
16/32
CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei
nregistrarea contabila este urmtoarea:
921Cheltuielile = 923Cheltuieli 304.401,97lei
activitii de baza indirecte de producie -------- -------
Pine alba CIFU 1.976,44lei
Pine alba CGS 42.520,39lei
Pine cereale CIFU 109.637,61lei
Pine cereale CGS 42.467,53lei
3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraie si de desfacere .Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculeaz coeficientul KCGA si KCGD
dup formulele:
KCGA =directecheltuieliTotal
CGA
..
KCGD =directecheltuieliTotal
CGD
..
Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe,
adic cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.
KCG A =63,349.626
37,940.3= 0,006291 = 0,63%
Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel:
- La pine alba: CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei
- La pine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei
Se nregistreaz in contabilitate cheltuielile de administraie translocate din faza I
in faza II. Astfel vom avea:
La Pine alba: CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei
La Pine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei
Formula contabila prin care se nregistreaz CGA este:
921Cheltuielile = 924Cheltuieli 16066,26lei activitii de
baza generale de administraie ---- ------ ---- ---
Pine alba 9.724,87lei
16
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
17/32
Pine cu cereale 6.341,39lei
KCG D = 63,349.626
64,272
= 0,004107 = 0,41%
Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta:
- La pine alba: CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei
- La pine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei
nregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila:
921Cheltuielile = 924Cheltuieli 2572,63lei
activitii de baza de desfacere -------- -------- -
Pine alba 1362,01lei
Pine cereale 1210,50lei
3.3 Determinarea cantitativa si valorica a produciei neterminate
Desfurarea normala a fabricaiei presupune in permanenta existenta unei
cantitati de producie aflata in prelucrare la locurile de munca purtnd denumirea de
producie neterminata. Aceasta producie lipsete in mod fizic doar acolo unde fabricaia
se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta.
Spre a determina costul produciei finite se pune problema separrii din total a
costurilor aferente produciei neterminate. Aceasta separare nu este ntotdeauna
necesara. Acolo unde producia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic
si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea produciei finite. Aa este
cazul ntreprinderilor cu producie de masa.
Determinarea corecta a costurilor privind producia neterminata, condiioneaz nunumai exactitatea calculului costului produciei finite ci si a altor indicatori privind
eficienta activitii ntreprinderii.
In cazul SC Panificaie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea
produciei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune urmtoarele etape:
Pregtirea inventarierii, ce consta in:
- recepia produciei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau
depozitul de produse finite;- aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producie neterminata.
17
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
18/32
2. Constatarea cantitilor de producie neterminata, care se efectueaz de o comisie
tehnica prin:
- cantarire;
- masurare;
- numararea produselor aflate la locurile de munca;
- inscrierea in liste de inventariere.
Evaluarea stocurilor de producie neterminata nscrisa in listele de inventariere se
efectueaz in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabilete sub forma
procentuala de ctre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatri i faptice a
stocurilor de producie neterminata.
Calculul se efectueaz pe structura articolelor de calculaie, iar evidenta
produciei neterminate se tine pe faze.
Cota de cheltuieli generale ale seciei nu se include in costul produciei neterminate,deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii, acestea sunt
considerate cheltuieli fixe ce aparin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua
in perioada urmtoare, incarcand costul acesteia.
nregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a produciei neterminate:
933 = 921
Costul produciei in curs de execuie Cheltuielile activitii de baza
3.4 Contabilitatea produciei finite obinute
Produsele finite sunt nregistrate in contabilitatea SC Panificaie Dobrun S.A. in
contul 931COSTUL PRODUCTIEI OBTINUTE prin creditul contului
902DECONTARI INTERNE PRIVIND PRODUCTIA OBTINUTA la costul
antecalculat.
In cursul lunii martie s-au obinut 880 tone din produsul finit Pine alba. De
asemenea, se consemneaz ca nu avem sold de producie neterminata nici la nceputul sinici la sfritul lunii si ca nu rezulta produse secundare.
Organizarea contabilitii produselor finite urmrete pe deoparte modul in care
producia obinuta se ncadreaz sau nu in planurile de producie si vnzare, si pe de alta
parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor
realizate.
Pe baza antecalculaiilor, produselor finite obinute le corespund urmtoarele
cheltuieli:
- pentru produsul Pine alba:
880 * 2.120 = 1.865.600lei
18
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
19/32
- pentru produsul Pine cu cereale :
520 * 2.460 = 1.279.200lei
Formula contabila pe baza creia se face nregistrarea in conturi este urmtoarea:
931Costul = 902Decontari interne 3.144.800lei
produciei obinute privind producia obinuta ---- ---- ---- ---- -
Pine alba 1.865.600lei
Pine cu cereale 1.279.200lei
3.5 Calculul costului unitar
Calculul costului unitar se realizeaz prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort
de produs finit, prin adugarea soldului produciei neterminate la nceputul lunii saudeducerea soldului produciei neterminate de la sfritul lunii si prin raportarea la
cantitatea obinuta din fiecare produs.
Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul
costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pine alba si Pine cu cereale, care se
realizeaz astfel:
ARTICOL DE
CALCULATIE
PAINE ALBA PAINE CU CEREALE
Producia fabricata 880 tone 520 tone
Materii prime si
materiale directe
1.162.378,11 +
287.619,62 =
1.449.997,73
682.093,38 + 228.794,61
= 910.887,99
Salarii directe37.424,45 + 31.420,21 =
68.844,66
22.267,90 +
47.105,06 = 69.372,96
CAS (20,8%)7.297.77 + 6.126.94 =
13.424.71
4.342.24 +
9.185.49 =
13.527.73
CFS (0,5%)
374.24 +
314.20 =
688.44
222.68+
471.05 =
693.73
19
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
20/32
4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT- COS TING IN CADRUL SC
PANIFICATIE DOBRUN S .A
SC Panificaie Dobrun S.A. folosete pentru determinarea rezultatului financiar
brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile.
Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producie si de desfacere in
raport de variaia volumului fizic al produciei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe
si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor
variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al ntreprinderii.
In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colecteaz
direct pe purttorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele
depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu
mrirea sau micorarea volumului produciei si desfacerii.
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce
se efectueaz indiferent de volumul produciei si privesc in ansamblu capacitatea
ntreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programeaz si se urmresc global
si nu se includ in costul fiecrui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare
brute.
Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Chv) la
cantitatea de producie rezultata (Q f), dup urmtorul model:
Ct u =f
v
Q
Ch
Folosind aceasta metoda se urmrete pe langa determinarea costului pe fiecare
produs in parte si calcularea rentabil it ii totale, la nivelul ntregii ntreprinderi. Pe
fiecare produs se calculeaz numai contribuia bruta la beneficiu (marja bruta).
Contribuia bruta unitara la beneficiu (Cbu) se calculeaz ca diferena intre
preul de vnzare unitar (Pvu) si costul unitar (Ct u), calculat in funcie de cheltuielilevariabile astfel:
Cb u = Pv u Ct u
Determinarea rezultatului financiar total la nivelul ntregii ntreprinderi consta in
nmulirea cantitii vndute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu
contribuia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obine contribuia totala la beneficiu
(Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f). Modelul
de calcul este urmtorul:
B/P = (Qvi * Cbu i) Ch
unde: i = produsele 1,2,3,,n.
20
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
21/32
Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel :
4.1. Pragul de rentabilitate:
Determinarea aritmetica:
Cb u ==
n
i
iQv
Cb
1
Cb u =1400
18,159.465= 332,25 lei
Pe =25,332
38,792.97= 294,3 tone
Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate
sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producie si de
desfacere care in situaia noastr va fi dup cum urmeaz:
Pine alba = 294,3 * 62,9 = 185,1 tone
Pine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone
Deci numai respectnd aceasta structura, secia poate avea pragul de rentabilitate situatla 294,3 tone.
PRODUS VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI
Absolut (tone) Relativ (%)
Pine alba 880 62,90Pine cu cereale 520 37,10
TOTAL 1400 100,00
EXPLICATII SUME TOTALE
1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE
Pine alba 880 * 2120 1.865.600
Pine cu cereale 520 * 2460 1.279.200
TOTAL 3.144.800
21
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
22/32
2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT
Pine alba 880 * 1.866,04 1.642.116,20
Pine cu cereale 520 * 2.186,73 1.137.097,50
TOTAL 2779213,7
3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)Pine alba 880 * 253,86 223.483,80
Pine cu cereale 520 * 273,27 142.102,50
TOTAL 365.586,30
4. CHELTUIELILE VARIABILE
Pine alba 880 * 1.811,96 1.594.528,32
Pine cu cereale 520 * 2.086,75 1.085.112,50
TOTAL 2.679.640,825. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4)
Pine alba 271.071,68
Pine cu cereale 194.087,50
TOTAL 456.159,18
6. CHELTUIELI FIXE TOTALE 97.792,38
7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-)
EFECTIVE (5-6)
367.366,80
4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculeaz in procente, fie raportnd
contribuia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la pre de vnzare (D) si
apoi nmulind cu 100, fie raportnd cheltuielile fixe (Ch f) la volumul desfacerilor (la
pre de vnzare) la nivelul pragului de rentabil itate(d) si nmul ind cu 100.
Fa =D
Cb* 100 =
800.144.3
18,159.465* 100 = 14,79 %
Cu cat acest indicator va fi mai mare cu att si beneficiul va fi mai ridicat.
Aceasta nseamn ca conducerea seciei si a ntreprinderii sa-si fac o politica de
fabricaie si desfacere ctre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru
produsele noastre factorul de acoperire este urmtorul:
Pine alba =600.865.1
68,071.271 * 100 = 14,53 %
22
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
23/32
Pine cu cereale =200.279.1
50,087.194* 100 = 15,71 %
Secia a optat in cursul lunii pentru o producie mai mare la Pine alba fata de cea
luata in consideraie la nceputul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilitii
potenia le pentru Pine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor
planificate pe fiecare produs. La Pine alba beneficiul planif icat pe produs este de273,27 lei/tona.
Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire)
rezulta ca secia si conducerea au adoptat o polit ica greita de producie.
Cunoscnd factorul de producie antedeterminat, pe cale inversa, determinam :
- volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaiei:
d =Fa
Chf =79,14
38,792.97* 100 = 661.206
- si a preului de producie dup relaia:
Ks =D
dD* 100 =
800.144.3
206.661800.144.3 * 100 = 78,98 %
Acest indicator ne arata ca vnzrile pot sa scad cu 78,98% pentru ca secia sa nu
intre in zona pierderilor. Scderea vnzrilor cu 78,98% aduce secia in situaia
punctului de echilibru, dup care orice scdere ne duce la pierderi .
4.3.Coeficientul de sigurana dinamic se poate calcula si cu formula:
Ks =Cb
B* 100 =
18,159.465
8,366.367* 100 = 78,98 %
4.4. Intervalul de sigurana . Pentru a vedea marja pana unde putem scdea vnzrile,
dar exprimate in cifre absolute, putem calcula:
Is = D d = 3.144.800 661.206 = 2.683.594 lei
Deci, in mod absolut vnzrile pot sa scad cu 2.683.594 lei pentru ca secia sa nu
intre in zona pierderilor.
CONCLUZII
23
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
24/32
Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al
conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.
Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea
factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei,
cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei.
In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluzionadaca :
- Societatea este profitabila ;
- Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ;
- Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat;
- Are produse diversificate si de buna calitate;
- Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productiesi de vanzare mai mare ;
BIBLIOGRAFIE
24
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
25/32
1. Popescu Lucian, Blu Aurelian: Metode i procedee decalculaie i analiz a costurilor Editura Fundaiei Romnia de Mine-Bucureti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1;
2. Popescu Lucian: Costul instrument de manipulare arezultatului ? Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 1 / ianuarie,
Editura Tribuna Economic - 2007;3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a,
Editura Muntenia, Constanta, 20074. Popescu Lucian:Procedee de calculaie a costurilor de producie
Aplicaii on line, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti,2006;
5. Popescu Lucian: Calculul costurilor unitare ale produciei defabricaie interdependent, Revista Gestiunea i contabilitatea firmei
nr. 10 / octombrie, pag. 36 47, Editura Tribuna Economic - 2005;6. Ion Ionacu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: Control de
gestiune,Editura Economic, Bucureti - 2003;7. Clin O., Crstea Gh.: Contabilitatea de gestiune i calculaia
costurilor, Ed. Genicod, Bucureti, 2002;8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: Calculaia i managementul
costurilor,Editura Teora, 2000;
9. Popescu Lucian: Modele integrate de nregistrri contabile,Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64,Editura Tribuna Economic, 2001 - ISSN 1453-7516;
10.Popescu Lucian: Cost versus pre n contabilizarea producieifinite, Revista Tribuna Economic nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 -44, Bucureti, 2001 - ISSN 1453-7516;
11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementulcosturilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000
12.Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat n Monitorul Oficial alRomniei, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008;
13.Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1826/2003 pentruaprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la organizarea iconducerea contabilitii de gestiune publicat n Monitorul Oficial alRomniei nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;
25
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
26/32
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza I PAINE Anexa 1
Denumire
material
Unitate de
msura
Cantitate Pre unitar Valoare totala
Apa mc 833 3,40 2.832,20
Ameliorator tona 667 105,00 70.035,00Faina tona 1.084 170,00 182.418,00Drojdie tona 833 700,00 583.100,00Sare tona 180 200,00 36.000,00
Praf de ou tona 917 2.200,00 2.017.400,00Ulei mc 6,00 1.020,000 6.120,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.897.905,20
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine alba Anexa 2
Denumire
material
Unitate de
msura
Cantitate Pre
unitar
Valoare
totala
Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Faina tona 542,00 170,00 92.140,00Drojdie tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00
Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.449.883,60
26
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
27/32
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine cu cereale Anexa 3
Denumire
Material
Unitate de
msura
Cantitate Pre
unitar
Valoare
totala
Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Drojdie tona 542,00 170,00 92.140,00Faina tona 416,50 700,00 291.550,00
Sare tona 90,00 200,00 18.000,00Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00Cereale tona 6,00 105.000,00 630.000,00
TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.079.883,60
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009Faza I Pine Anexa 4
Denumire
operaii
Unitatea de
msura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total
manopera
Preparare aluat ora 3.096 3,87 11.981,52Malaxare aluat ora 2.268 3,6075 81.81,81Porionare aluat ora 3.348 5,0475 16.899,03Coacere ora 2.232 5,0475 11.266,02
Extragere dincuptor
ora 1.548 5,0475 7.813,53
Ambalare ora 1.044 3,6925 3.854,97TOTAL SALARII DIRECTE 59.996,88
CAS 19.5% 20.998,908
CFS 1% 2.999,844
TOTAL MANOPERA DIRECTA 83.995,632
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTEMartie 2009
Faza II Pine alba Anexa 5
27
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
28/32
Denumire
operaii
Unitate de
msura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total
manopera
Transport la secia
CTC
ora 798 4,0275 3.213,945
CTC ora 1.368 4,8650 6.655,32
Ambalare ora 4.602 4,1100 18.914,22TOTAL SALARII DIRECTE 28.783,485
CAS 19.5% 10.074,2198
CFS 1% 1.439,1742
TOTAL MANOPERA DIRECTA 40.296,8790
SC Panificaie Dobrun S.A.
PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE
Martie 2009
Faza II Pine cu cereale Anexa 6
Denumire
operaii
Unitate de
msura
Norma de
timp
Tarif
orar
Total
manopera
Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.579,50
Transport la seciaCTC
ora 2.388 4,0275 9.617,67
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,96Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,70
TOTAL SALARII DIRECTE 54.392,83
CAS 19.5% 19.037,4905
CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 76.149,9620
SC Panificaie Dobrun S.A.
PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI N MANOPERA DIRECTA
2009 Anexa 7
- mii lei -
Trim. Total
manoperadirecta
Cheltuieli
generale aleseciei
Ponderea cheltuielilor generale ale seciei
n total manopera directa
I 317,9562 501,2752 501,2752 / 317,9562 = 1,57655
28
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
29/32
II 213,1370 336,0744 336,0744 / 213,1370 = 1,57680III 269,0400 424,2491 424,2491 / 269,0400 = 1,57690IV 321,4604 506,6495 506,6495 / 321,4604 = 1,57609
Total 1.121,5956 1.768,2482 1.768,2482/1.121,5956=1,57655
SC Panificaie Dobrun S.A.
PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N
MANOPERA DIRECTA
2009 Anexa 8
- mii lei -
Trim. Total cheltuieli
directe
Cheltuieli
generale de
administraie
i desfacere
Ponderea cheltuielilor
de administraie i desfacere n total
cheltuieli directe
I 4.835,1030 42,6455 (42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882%II 3.241,1135 29,2025 (29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901%III 4.091,2410 50,7725 (51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241%IV 4.888,2365 47,5625 (47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973%
Total 17.055,6940 170,1830 (170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%
SC Panificaie Dobrun S.A.
SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE I INDIRECTE DIN
FAZA I N FAZA II
Anexa 9
EXPLICATII PAINE ALBA PAINE CU CEREALE
Total cheltuieli
materiale directe
1.745.131,3645 * 800 / 1400 =
9.972.17,9.225
1.745.131,3645 * 600 / 1400 =
747.913,4420Total cheltuieli
manopera
83.995,6320 * 800 / 1400 =
47.997,5040
83.995,6320 * 600 / 1400 =
35.998,1280Cheltuieli generale
ale seciei
132.423,3136 * 800 / 1400 =
75.670,4649
132.423,3136 * 600 / 1400 =
56.752,8487Cheltuieli generale
de administraie
18.291,2700 * 800 / 1400 =
10.452,1543
18.291,2700 * 600 / 1400 =
7.839,1157
29
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
30/32
SC Panificaie Dobrun S.A.
FIA DE ANTECALCULATIE
PAINE ALBA Anexa 10
800 tone
Explicaii U.M.
Cantitate /
Norma
Pre
unitar Valoare totala
Materii prime
Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului
Pine alba 747.913,4420
Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000
Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250
Drojdie kg 180 0,7000 126,0000
Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000
Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000
Gaze mc 131 301,5215 39.499,3165
Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000
Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000Cheltuieli transport
aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.011.840,5835
Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n
faza II asupra produsului Pine alba 35.998,1280
Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.575,9000
Transport la secia
CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600
Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000
CAS 19.5% 19.037,4905
CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.148,0900TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735
30
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
31/32
Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra
produsului Pine cu cereale 56.752,8487
CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A
PRODUSULUI PAINE ALBA 120.054,2226
COST SECTIE 1.300.795,7448Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II
asupra produsului Pine alba 7.839,1157
CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE
N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 3.400,7710
COST COMPLET 1.312.035,6315
COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260
PROFIT 136.964,3685RENTABILITATE 12,5%
COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000
PRET DE VNZARE 2.460,0000
SC Panificaie Dobrun S.A.
FIA DE ANTECALCULATIE
PAINE CU CEREALE Anexa 11
600 tone
Explicaii U.M.
Cantitate /
Norma
Pre
unitar Valoare totala
Materii prime
Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului
Pine cu cereale 747.913,4420
Cereale kg 5.400 0,2500 1.350,0000
Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000
Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250
Drojdie kg 180 0,7000 126,0000
Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000
Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000
Gaze combustibile mc 131 301,5215 39.499,3165
31
-
7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing
32/32
Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000
Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000
Cheltuieli transport
aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000
TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.011.840,5835Salarii directe
Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n
faza II asupra produsului Pine cu cereale 35.998,1280
Glazurare pine ora 4.168 4,9375 20.575,9000
Transport la secia
CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700
CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000
CAS 19.5% 19.037,4905
CFS 1% 2.719,6415
TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.148,0900
TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735
Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra
produsului Pine cu cereale 56.752,8487CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A
PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 120.054,2226
COST SECTIE 1.300.795,7448
Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II
asupra produsului Pine cu cereale 7.839,1157
CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE
N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 3.400,7710COST COMPLET 1.312.035,6315
COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260
PROFIT 136.964,3685
RENTABILITATE 12,5%
COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000
PRET DE VNZARE 2.460,0000