DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

Pentru c@, în num@rul precedent al „EUROECONOMIEI XXI”, am abor-dat în treac@t }i problema profundelor, nedreptelor disparit@]i na]ionaleîn dezvoltarea teritorial-regional@, vom aprofunda aici }i acum subiectuldin pricina c@ruia str@inii au motive temeinice s@ vorbeasc@ ast@zi dedou@ Românii: una ceva mai bogat@ }i mai aproape de standardeleeuropene, alta condamnat@ la o s@r@cie cronic@ }i dezolant@.S@ facem un exerci]iu de imagina]ie, a}ezându-ne în fa]a h@r]ii României, cuale sale 8 regiuni de dezvoltare care vor deveni într-un viitor foarte apropi-at entit@]i ce vor dezvolta pe cont propriu portofolii de proiecte menite s@absoarb@ fondurile structurale puse la dispozi]ie de Uniunea European@.Func]ie de indicele de disparitate, care exprim@ nivelul produsului internbrut pe cap de locuitor, clasamentul regiunilor române}ti începând dela cele mai prospere, c@tre cele mai s@race, arat@ în prezent astfel: 1.Regiunea Bucure}ti – 2,063; 2. Regiunea Vest – 1,143; 3. RegiuneaCentru – 1,085; 4. Regiunea Nord-Vest – 0,917; 5. Regiunea Sud-Est– 0,841; 6. Regiunea Sud-Vest – 0,839; 7. Regiunea Sud – 0,821; 8.Regiunea Nord-Est – 0,675. Ca s@ fim mai bine în]ele}i, decalajul din-tre cea dintâi }i ultima din acest inedit clasament este, în materie dedezvoltare, în propor]ie de 3 la 1. Paradoxal, aceast@ profund@ dis-crepan]@ se manifest@ în interiorul grani]elor aceluia}i stat! Mergând maideparte cu analiza }i compara]iile, constat@m c@ suntem de]in@torii unor„recorduri” nedorite: prin corelarea produsului intern brut pe cap delocuitor cu puterea de cump@rare, regiunea Nord-Est Moldova se do-vede}te a fi cea mai s@rac@ din întreaga Uniune European@, urmat@ lamic@ distan]@ de regiunea Sud Muntenia }i Sud-Vest Oltenia. Mai s@racede peste 10 ori decât regiunea Londrei (cea mai prosper@ din UE27),dar }i mult mai nevoia}e decât Bucure}tiul, care }i-a adjudecat un locde invidiat în prima jum@tate a clasamentului european.Ce s-a întâmplat, de fapt, cum a fost posibil@ adâncimea pân@ la aseme-nea dimensiuni a faliei dintre boga]ii }i s@racii aceleia}i Românii?Desigur, cel mai la îndemân@ ar fi s@ d@m vina pe „mo}teniri” socio-economice venind din istorie }i vremuri potrivnice. Cine are dreptul, laurma-urmei, s@ neglijeze ni}te antecedente care au marcat dureros exis-ten]a unor provincii române}ti aflate în furtuna n@v@lirilor t@tare }iturce}ti, supuse domniilor fanariote, sau sângeroase teatre de r@zboi înultimele conflagra]ii mondiale? Cine are dreptul s@ uite c@ în acesteregiuni b@tute de soart@ a dospit }i cea mai zguduitoare revolt@ a]@ranilor s@r@ci]i }i oropsi]i, sau pârjolul cumplitei secete din ’46?Industrializarea for]at@ din perioada comunist@ a fost doar un palid }itârziu remediu, consemnând implantarea artificial@ a unor mas-todon]i condamna]i mai apoi, într-o tranzi]ie nebuloas@, s@ setransforme în inutile mormane de fier vechi.

„Rangul este inscrip]iape o moned@, auruleste omul.”

R.Burns

c my b

c my b

Atunci când cifrele devin mai importante decâtvalorile, reperele se pierd complet. E cazul anun-]ului triumfalist al statisticii care monitorizasalariile de la sfâr}itului lui 2006. Pentru primadat@ în perioada postdecembrist@ – se arat@ înaceast@ monitorizare statistic@ – indicele câ}ti-gului salarial real a atins, în decembrie 2006, ni-velul din octombrie 1990! Compara]ia e irelevan-t@ }i doar statistic posibil@. Economia }i societa-tea româneasc@ a anului 2006–2007 sunt totaldiferite de cele ale anului 1990. Nu mai au mainimic în comun. {i o privire comparativ@ în isto-rie arat@ aceste mari schimb@ri care fac imposi-bile compara]iile de asemenea natur@. În fond,dac@ vorbim de statistic@, ar trebui comparat@puterea de cump@rare a banilor de atunci }i deacum. Dar, }i aici e relativ imposibil de spusc@ nivelul din 90 a fost egalat acum. Unelebunuri utilizate atunci devin irelevante acum.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

continuare ^n pagina 3

Dan POPESCU

În intimitatea mecanismului economicÎn intimitatea mecanismului economic

Emil DDAAVVIIDD

pag. 2

pag. 4

Recenzie

C@t@lin Nicolescu

Iulia Nagy

Pia]a muncii

pag. 8Ileana Ilie

Credite

Adriana Vin]ean

Eseu

Evolu]ii la burs@

pag. 7

pag. 8

Decebal N. Tod@ri]@

pag. 6

pag. 4

Din istoria sp@l@rii banilor

Dan Popescu

Istoria Titanic-ului

Imaginea s@pt@m$nii

Într-un moment al evolu]iei societ@]ii, încare "sp@latul" constituie una dintre con-di]iile minimale ale convie]uirii în colec-tivitate, exist@ probabil o singur@ direc]ieîn care eforturi }i resurse din ce în cemai semnificative sunt dedicate împie-dic@rii acestuia, la scara întregii planete.Domeniul prevenirii sp@l@rii banilor -activitate derulat@ într-un cadru formal,prin organisme cu sfer@ de ac]iune }iautoritate la nivel interna]ional de circadou@ decenii - înregistreaz@ în prezentnu numai o revigorare a interesului, ci}i o important@ extindere a sferei de cu-prindere, c@tre sectoare de activitatecon-siderate pân@ nu demult mai feritede efectele nefaste ale "sp@l@rii". Atacurileteroriste din 11 septembrie din SUAconstituie îns@ ocazia, si în mod clar nucauza, acestor demersuri. Evident, dinmotive pe care le vom men]iona pe largîn continuare, industria asigur@rilor de-vine - }i în m@sur@ tot mai mare - parte

a obiectului ac]iunilor de prevenire a sp@-l@rii banilor.Conducerea }i coordonarea ac]iunilor deprevenire a sp@l@rii banilor revine unuigrup de ac]iune, în principiu cu larg@recunoa}tere interna]ionala, cu structur@interguvernamental@ - the Financial ActionTask Force (FATF). Ca alternativ@ finan-ciar@ a cunoscutelor 10 porunci biblice,cele 31 de state membre ale FATF auemis mult mai multe: 40 }i, din p@cate,nu porunci, ci recomand@ri - din care,de fapt, doar 28 ar putea produce efectepractice imediate. Grupul de ac]iune lacare ne referim a fost constituit în 1989la ini]iativa OECD. La acea dat@, banii"sp@la]i" erau evalua]i la circa 2& dinPIB la nivelul planetei, iar evalu@rile FMI,pe baza datelor referitoare la anul 1996,traduc acest procent la sume posibilîntre 590 miliarde }i 1,5 trilioane USD.

(drd. C@t@lin NICOLESCU)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 6

Banii deazi, lapre]ul celorde ieri

Pân@ când mai multe Românii?

Sp@larea banilor în industria asigur@rilor

S@r@cia, o constant@ a

lumii contemporane

Prognoz@economic@

nr. 106 anul 3 vineri, 9 martie 2007 0,50 RON

Cladire modern@ din Manchester - Anglia

Dan SUCIU

pag. 5

pag. 3

„Nu aplauda]i niciodat@ pe obrajii altora”Victorr HHugo

Concuren]a, între „mit” }i „realitate”... (II)

Un lucru este clar: concuren]a reprezint@, pe rând, un regulator alproduc]iei, un factor de sc@dere a pre]urilor }i, dup@ caz, deasanare a vie]ii economice. Tocmai în aceste direc]ii au relevat argu-mente economi}ti teoreticieni dintre cei mai importan]i dinspresfâr}itul secolului XIX }i întregul secol XX. „Teoria concuren]ei s-adiversificat în acest r@stimp”, scrie Jacques Sapir. S-au v@dit cuprec@dere trei }coli, amplu investigate de cercet@tori. O prim@ }coal@s-a centrat împrejurul celebrului economist elve]ian Leon Walras,cel care a elaborat o important@ teorie a echilibrului economic. Înacest cadru, Walras a subliniat c@ „mecanismul concuren]ei con-duce spontan la realizarea echilibrului între cererea unor agen]i eco-nomici }i capacitatea altora de a r@spunde cererii”. La fel de cunos-cutul Vilfredo Pareto a ad@ugat celor spuse de Walras teza dup@care echilibrului economic i se adaug@, prin natura sa, un echilibrusocial. Potrivit celor dou@ p@reri, nu exist@ decât un singur, un unicr@spuns diverselor probleme ale economiei reale. Acesta ar fi con-curen]a, optim@ în plan economic }i în plan social.Ludwig von Mises }i Friderich von Hayek, formatorii de baz@ aicelei de a doua }coli, apreciaz@ concuren]a nu atât ca un processpontan, ci ca un proces cumulativ neodarwinian, de eliminare asolu]iilor mai pu]in eficace. Iar o a treia }coal@ subliniaz@ mai ales,pentru concuren]@, o cert@ dinamic@ a inova]iei, care ar „precipitadispari]ia vechilor solu]ii prin emergen]a celor noi, mult mai adap-tate”, noteaz@ Sapir.

drd. Lucian BELA{CU

DEZVOLTARE PIA[A MUNCII VINERI 9 MARTIE 20072

urmare din pagina 1{i, totu}i, ceva ne spune c@ adev@rul nutrebuie c@utat numai în trecut. Pentruc@, am fost martori înc@ din debutuldeceniului pe care îl parcurgem, la unaflux financiar care s-a îndreptat cu pri-oritate c@tre aceste zone vitregite. Fon-durile PHARE – c@ci despre ele estevorba – au ]intit în propor]ie de circa70 la sut@ zonele cu indici înal]i de dis-paritate regional@. Este suficient s@ con-

semn@m c@, în perioada 2000-2005, înregiunea Nord-Est Moldova au intratfinan]@ri de cinci ori mai mari decât înBucure}ti }i de aproape dou@ ori maimulte decât în Regiunea CentruTransilvania. Odat@ cu aderarea la Uniu-nea European@, aloc@rile de fonduristructurale vor continua potrivit aceluia}ialgoritm: bani mai mul]i pentru regiu-nile mai s@race. Un exemplu elocvent:trei din cele mai defavorizate regiuni –Oltenia, Muntenia }i Nord-Vest Moldovabeneficiaz@ de fonduri de aproape dou@

ori mai mari decât alte trei zone relativmai prospere – Bucure}ti, Vest }iCentru. Aceasta, în ceea ce prive}te dis-tribu]ia banilor UE. Dar, mai r@mâne îndiscu]ie }i strategia aloca]iilor de labugetul de stat. }i aici se constat@ oconduit@... haiduceasc@, pe principiul „iade la cel bogat }i d@ la cel s@rac”.Dovad@ c@ majoritatea jude]elor primescde la bugetul de stat sume inferioarecelor pe care le dau autorit@]ilor cen-trale, ceea ce nu este cazul jude]elors@race. De pild@, jude]ul Constan]avars@ la buget 3,11 miliarde RON }iprime}te 640 milioane RON. La felPrahova, Clujul, Timi}ul, Aradul, Bihorul.Jude]ul Sibiu, bun@oar@, ca s@ ne refe-rim concret la „parohia” noastr@, con-tribuie în acest an la bugetul statului cu556 milioane RON }i prime}te oaloca]ie de 281 milioane RON. Nu tota}a stau lucrurile prin alte p@r]i ale ]@rii.S@ ne îndrept@m aten]ia tot c@treregiunea Nord-Est Moldova, alc@tuit@din }ase jude]e: Ia}i, Suceava, Bac@u,Vaslui, Neam] }i Boto}ani. Dintre aces-tea, doar Bac@ul }i Ia}iul au o balan]@pozitiv@ în raportul excedent-deficit. Ce-lelalte primesc mai mult decât dau labuget cu aproape 400 milioane RON,adic@ mai mult de dou@ treimi dintotalul contribu]iei la buget a jude]uluiSibiu. Continuând analizele comparative,putem ar@ta, spre exemplu, c@ regiuneaCentru (din care face parte }i Sibiul)contribuie per ansamblu, la bugetul destat, cu 2,7 miliarde RON }i prime}te oaloca]ie de 1,5 miliarde RON, în vremece Nord-Est Moldova vars@ în visteriastatului 1,9 miliarde RON }i beneficiaz@de 2,1 miliarde RON.Desigur, de aici încolo se poate discu-ta orice: }i cât de echitabil@ este oasemenea manier@ de împ@r]ire a bani-lor României, }i cât de împ@ca]i }i feri-

ci]i pot fi unii prin compara]ie cu al]ii,de ce chiar }i pentru s@raci bugetulpoate fi în unele situa]ii mum@ }i înaltele cium@, cât@ vreme va mai d@inuiacest dezechilibru social }i financiar}.a.m.d. Un lucru este îns@ mai pre-sus de toate orgoliile }i reful@rile: nuputem spera s@ fim o ]ar@ prosper@într-o Europ@ bogat@, gestionând

s@r@cia lucie din câteva regiuni subdez-voltate. De aceea, nici un efort }i niciun sacrificiu nu sunt prea mari în ten-tativa de a demonstra c@ s@r@cia nueste pentru nimeni o fatalitate, c@ prinsolidaritate }i afirmarea demnit@]iina]ionale, umane în cele din urm@, vomschimba în bine o imagine care, vorbalui Marx, bântuie ca o stafie Europa.

Emil DDAAVVIIDD

Pân@ când mai multe Românii?

THE TIMES scrie c@ o membr@a guvernului bulgar a declarat c@se a}teapt@ ca restric]iile apli-cate bulgarilor, care doresc s@lucreze în Marea Britanie }i înalte ]@ri europene, s@ fie ridica-te în ianuarie anul viitor. EmiliaMaslarova a declarat, în presabulgar@, c@ are toat@ încredereac@, la un an de la aderare,când guvernele europene careau impus restric]ii urmeaz@ s@reexamineze problema, restric-]iile vor disp@rea. "Ar fi foartegreu de presupus, scrie THETIMES, ca, odat@ ce Marea Bri-tanie decide s@ renun]e la res-tric]ii în cazul Bulgariei, s@ nuo fac@ }i în cazul României."FINANCIAL TIMES scrie despre

beneficiile aduse de imigra]ieSpaniei, ]ar@ care încearc@ s@-iîncurajeze pe imigran]i s@ uti-lizeze sistemul bancar spaniol}i alte modalit@]i de a expediaacas@ bunuri de folosin]@ înde-lungat@. Trimiterea de miliardede euro în ]@rile de provenien]@e v@zut@ de guvernul spaniol cao strategie de a}a-numit@ co-dezvoltare, prin care imigran]iise implic@ în dezvoltarea pro-priei ]@ri, în a}a fel încât aces-tea devin mai puternice. Dac@ britanicii }i-au dat seamac@ muncitorii }i exper]ii rom$nisunt chiar buni pentru pia]alor, România ^}i d@ seama c@va fi nevoit@ s@ importe for]@de munc@. În urm@torii }aseani, circa 400 de mii de locuride munc@ nu vor putea fiacoperite. Comisia Na]ional@ dePrognoz@ apreciaz@ c@ Româniava fi nevoit@ s@ importe for]@ demunc@. Conform unui studiu al

Comisiei Na]ionale de Prognoz@,cel mai afectat sector va r@-mâne cel al construc]iilor. Acestaeste urmat de câteva ramuri in-dustriale, printre care construc-]ia de ma}ini. %n urm@torii ani,în România, va cre}te a}a-nu-mitul “import de muncitori”. Po-trivit studiului, 400 de mii de lo-curi de munc@ nu pot fi ocupatecu lucr@tori din interiorul ]@rii.România are o resurs@ de for]@de munc@ de aproximativ 15milioane de persoane, dar celecare lucreaz@ efectiv sunt nu-mai 9 milioane. Comisia Na]io-nale de Prognoz@ apreciaz@ c@,de}i exist@ }i cauze obiectivepentru care unele persoane numuncesc, exist@ }i o mare ca-tegorie care, pur }i simplu, nuvrea s@ munceasc@. Printre cau-zele obiective ale nemuncii, senum@r@ concedii pentru îngriji-rea copilului sau urmarea cursu-rilor de înv@]@mânt superior.

Iulia NAGY

Schimbare de optic@Schimbare de optic@

Dup@ ce, luni de zile, “invazia” esticilor era motiv de team@ pentru britanici, tem@ de scandal pentru ziare }isubiect de tensiuni ^n comunicarea ^ntre oficialii englezi }i cei rom$ni, o schimbare de optic@ aduce o nou@viziune. Ziarele britanice au descoperit, recent, efectele pozitive ale imigra]iei for]ei de munc@. Asta ^n timp cerom$nii constat@ c@ deficitul de muncitori se acutizeaz@ ^n Rom$nia.

Imigra]ia for]ei de munc@ - beneficiu pentru europeni, dezavantaj pentru Rom$nia

Harta Regiunilor de Dezvoltare

VINERI 9 MARTIE 2007 3S~R~CIE CONCUREN[~

Joseph Schumpeter

urmare din pagina 1Nu se face aici referire la echilibru,dimpotriv@, concuren]a este privit@,pur }i simplu, ca instrumentul revo-lu]ion@rii continue a activit@]ilor, Jo-seph Schumpeter, formatorul acesteia treia }coli, numind aceasta „dis-truc]ie creatoare”. Ceea ce repro}eaz@Jacques Sapir celor trei }coli estefaptul c@ ele propun „viziuni incom-patibile }i ireconciliabile”. Practic, ac-ceptând teoria unei }coli suntem pu}iîn situa]ia de a respinge teoriile ce-lorlalte dou@ }coli, ceea ce semnific@c@ „în loc de a se cumula, cele trei teo-

rii se anuleaz@”. Într-un fel este co-rect, îns@, acceptând efecte relativ di-minuate în toate cele trei direc]ii men-]ionate, putem privi concuren]a, princonsecin]@, }i ca un factor de reali-zare a unui echilibru dezirabil între ce-rere }i ofert@, }i ca un mijloc de eli-minare a firmelor ineficiente, }i ca unfactor de „distruc]ie creatoare”. Pentruinterven]ia, în situa]iile imperative, ainstitu]iilor, pledeaz@ – ne-am mai re-ferit – informa]ia incomplet@ }i imper-fect@ a agen]ilor economici. Or „teo-ria echilibrului general ar p@rea absur-d@, f@r@ o informa]ie }i complet@ }iperfect@”, scrie J. Sapir...Ac]ionând institu]iile în sensurile men-

]ionate, de „diminuare a imperfec]iunilor”,concuren]a nu se exclude, nu dimi-nueaz@, ci se creeaz@ tocmai cadrul ne-cesar ca ea s@ se manifeste corect,echidistant }i în plenitudinea for]elorsale intrinseci. Numeroasele variante aletipurilor de legi antimonopol, anti-trust, înse}i ac]iunile ini]iate în acestsens în perimetrul Uniunii Europene,la noi în ]ar@, înl@turarea „falsei con-curen]e” o demonstreaz@. Institu]iilenu sunt nici pe departe excluse dinmecanismul economic, ele pot sti-mula func]ionarea acestui mecanismîn condi]iile dorite. Este esen]ial s@nu se exagereze, îns@, nici de o parte,nici de cealalt@...

Tr@im într-o lume în permanent@mi}care. Anticul Heraclit afirma, înc@din secolul VI î.e.n., c@ totul curge,totul devine. Conota]ia pozitiv@ aacestei schimb@ri neîncetate a lu-crurilor, implicit }i a vie]ii }i orându-irii omene}ti, este de dat@ mai re-cent@, iar în ultimii ani se utilizeaz@,în sens economic, termenul “dez-voltare”. În ceea ce prive}te no]iuneade dezvoltare, “în termeni strict eco-nomici, dezvoltarea a fost, în modtradi]ional, în]eleas@ drept capacitateaunei economii na]ionale, ale c@reicondi]ii economice ini]iale erau maimult sau mai pu]in statice, de-a lun-gul timpului, de a genera }i a sus]ineo cre}tere anual@ a Produsului Na-]ional Brut, la rate de circa 5&-7&sau mai mult.” Înc@ din anul 1972,cu ocazia Conferin]ei asupra mediu-lui, de la Stockholm, s-a încercatexplicitarea termenului dezvoltare. Înprezent, acest concept, în]eles în nouaviziune a interdependen]elor dintre pro-blemele mediului înconjur@tor, alebun@st@rii generale }i ale procesuluicre}terii economice, ajunge s@ nu-mere zeci de interpret@ri, situate în ge-neral între dou@ extreme: cea a pri-mului Raport al Clubului de la Roma,unde se propune stoparea cre}teriieconomice, }i cea a “verzilor”, careabsolutizeaz@ rolul mediului natural. În contrapartid@ cu dezvoltarea, no-]iunea de subdezvoltare este }i ea untermen complex, dar define}te “ostare economic@, social@ }i cultural@

precis@ a unor ]@ri }i na]iuni carenu-}i pot asigura minimul vital, nece-sar pentru existen]a }i dezvoltarea nor-mal@ a popula]iilor lor”(Iulian Ceau}u,Dic]ionar enciclopedic managerial, Edi-tura Academic@ de Management, Bucu-re}ti, 2000). Not@m c@ atât starea desubdezvoltare, cât }i încadrarea dife-ritelor ]@ri în aceast@ stare se faceprin compara]ie.Bineîn]eles, pentru majoritatea indi-vizilor, preocuparea principal@ este,sau ar trebui s@ fie, autodes@vâr}ireapropriei persoane. Dar, este oareacest postulat aplicabil tuturor? Sepoate cere unui om care are la dis-pozi]ie mai pu]in de 1 dolar ameri-can pe zi, s@ fie interesat de aseme-nea aspecte? Are un asemenea omacelea}i }anse de a realizare a aces-tui deziderat? Probabil c@ nu, iar, dinp@cate, peste 5 miliarde de oamenitr@iesc în state în curs de dezvoltare.Sigur, nu to]i dintre ace}tia tr@iesc încondi]ii precare de via]@. Pe de alt@parte, îns@, fenomenul s@r@ciei exist@}i în statele dezvoltate. De exemplu,în Germania, una dintre cele mai im-portante economii europene, s-a con-statat existen]a unei noi categorii so-ciale, “Unterschicht”, stratul inferioral societ@]ii. Acest fenomen îngrijo-r@tor al pauperiz@rii acute cuprindeaproximativ 8& din popula]ie. Refe-rindu-se la ace}tia, NÜRNBERGERZEITUNG scrie: „Persoane lipsite deini]iativ@, care vegeteaz@ în fa]a tele-vizoarelor, dependen]i de stupefiante,persoane debile psihic, subdezvoltatemental. A le reacorda acestora dem-

nitatea este datoria noastr@, a tutu-ror. Dar, într-o societate în care totulse automatizeaz@, se ra]ionalizeaz@, seaccelereaz@, aceste persoane deza-vantajate sunt date de-o parte. Dac@nu reu}im s@ reintegr@m social acesta}a-zis „strat inferior”, oricât de si-nistru ar suna termenul, ne pierdemcredibilitatea” - conchide ziarul citat.Cum se poate realiza îns@ acestobiectiv? S-au organizat reuniuni lanivel înalt, dezbateri, concerte etc. Re-zultatele îns@ nu s-au ridicat la a}-tept@ri. S@r@cia este înc@ un fenomenprezent în toate statele lumii.Pe plan mondial, se poate observau}or c@, în ceea ce prive}te nivelulde dezvoltare, exist@ mari decalajeeconomice atât între na]iuni, cât }i încadrul acestora. Totodat@, aceste dis-crepan]e sunt vizibile }i din punct devedere istoric. Astfel, devine tot maivizibil efectul polarizator al dezvolt@-rii. Cum se explic@ îns@ acest feno-men? Care sunt cauzele care îl deter-min@? Exist@ opinii care consider@ caposibile cauze cultura, managementul}i capitalul social. Dezvoltarea apare ca urmare a cre}-terii produc]iei globale, care generea-z@, totodat@, cre}terea produsului in-tern brut pe cap de locuitor. Dar, cre}-terea amintit@ este posibil@ doar caurmare a dobândirii unor cuno}tin]e}tiin]ifice }i tehnice superioare. Larândul s@u, acest ultim proces men-]ionat trebuie s@ aib@ la baz@ o socie-tate care s@ încurajeze crearea per-

manent@ de variate }i mereu actualecuno}tin]e legate direct sau indirectde problemele produc]iei economice.Este vorba, dup@ cum sus]ine renu-mitul economist Simon Kuznets, despreo societate care s@ con]in@ „un grupantreprenorial în stare s@ recep]ione-ze aceste cuno}tin]e noi }i capabil s@se aventureze în tentativa de a leaplica pe o scar@ suficient de ampl@pentru a face posibil@ descoperireaposibilit@]ilor ei reale; o societate cares@ aib@ capacitatea de a genera, f@r@a da na}tere la situa]ii prea costisi-toare, acele schimb@ri institu]ionale

}i acele ajust@ri sociale ce pot încor-pora eficient noua tehnologie”. Expli-ca]iile referitoare la no]iunea de dez-voltare economic@ nu pot omite celemai importante efecte sociale alesale, dintre care amintim: cre}tereapopula]iei }i par]ial a calit@]ii vie]ii,migra]ia spre centrele urbane, cre}te-rea ratei }omajului, degradarea medi-ului etc. Men]ion@m c@, potrivit esti-m@rilor mai multor foruri de speciali-tate în domeniu, mai mult de un mi-liard de oameni tr@iesc sub nivelul s@-r@ciei absolute, cu un venit anual maimic de 370 de dolari SUA pe locuitor.

În intimitatea mecanismului economicÎn intimitatea mecanismului economic

Concuren]a, între „mit” }i „realitate” (II)

S@r@cia – o constant@ a lumii contemporane

Dan POPESCU

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

ISTORIE ECONOMIC~ RECENZIE VINERI 9 MARTIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

La Editura Matrix Rom, dinBucure}ti a ap@rut cartea intitu-lat@ „Prediction Techniques inAdvanced Computing Architec-tures” (“Tehnici de predic]ie im-plementabile în arhitecturileavansate de calcul”) al c@reiautor este domnul prof. univ.dr. ing. Lucian N. Vin]an, de laUniversitatea „L. Blaga” dinSibiu, membru (c.) al Academieide }tiin]e Tehnice din România.Lucrarea, pe 300 de pagini, estescris@ în limba englez@ }i pre-zint@ unele din cele mai noicercet@ri în domeniul sistemelorde calcul de mare performan]@,incluzând contribu]iile profe-sorului sibian. Multe din acestecontribu]ii au fost masiv citateîn lucr@ri }tiin]ifice ale unor au-tori activând în cele mai impor-tante centre de cercetare în}tiin]a calculatoarelor, din întrea-ga lume.

“În societatea actual@, }tiin]a }itehnologia sunt incluse în modna-tural în conceptul mai gener-al de cultur@, cel care define}telatura creativ@ a lui homo sapi-ens. Spre exemplu, procesareainforma]iei necesit@ azi imple-

mentarea unor algoritmi rafina]idin inteligen]a artificial@, in-cluzând tehnici ale ra]ionamen-tului nuan]at, logici “vagi”, me-tode euristice ori modele neu-ronale sau genetice. Am scrisaceast@ monografie în limbaenglez@ pentru c@ ast@zi, culturaare o natur@ global@, care tran-scende frontierele statale. Nu semai pot concepe contribu]ii cul-tural-}tiin]ifice autentice }i cares@ intereseze doar o anumit@comunitate local@. Înc@ din evulmediu, dar cu deosebire înce-pând cu finele secolului XIX }iînceputul secolului XX, elitelecultural-}tiin]ifice române}ti auintuit corect universalitateacrea]iei, a}a încât î}i publicaufrecvent operele, inclusiv în do-meniile “umaniste”, în limbi delarg@ circula]ie”, consider@ pro-fesorul sibian. Cartea se adre-seaz@ tuturor speciali}tilor în}tiin]a }i ingineria calculatoa-relor, studen]ilor din anii termi-nali, dornici s@ se ]in@ la curentcu realiz@rile IT de vârf. Îns@,nu doar speciali}tilor, ci }i ce-lor... foarte amatori. Ea poate fiachizi]ionat@ din libr@rii dar, }ion-line, de pe site-ul editurii

Matrix Rom: http://www.matrixrom.ro/roman-ian/editura/domenii/informatica.php?id=867#867

Prefa]a c@r]ii este semnat@ dec@tre reputatul profesor dr. TheoUngerer, de la Universitatea dinAugsburg, Germania, personali-tate de prim rang în domeniul}tiin]ei }i tehnologiei informa]iei.În prefa]a sa, profesorul germanscrie, printre altele: “ProfesorulL. Vin]an este unul dintre rariicercet@tori europeni care lu-creaz@ în domeniul tehnicilor depredic]ie implementabile în sis-temele de calcul evoluate, darse focalizeaz@ }i pe acele tehni-ci avansate, situate la grani]afertil@ dintre arhitectura sis-temelor de calcul }i alte do-menii ale }tiin]ei calculatoarelor.El este la ora actual@ unul din-tre cei mai respecta]i cercet@toriîn domeniul calculatoarelor avan-sate. Cartea reprezint@ o refe-rin]@ bibliografic@ obligatoriepentru oricine activeaz@ în acestdomeniu.”

RRepporter

O carte într-un domeniu de vârf

Grave erori de gestiune a riscului }i de management

În impresiile mele din Fran]a publi-cate în numerele trecute ale revisteinoastre m-am referit, printre altele, lavolumul lui Walter Lord, „La nuit duTitanic” (în original, Walter Lord, „Anight to Remember”, Holt, Reinehartet Winston, New-York, 1955). Cumspuneam, o excelent@ lucrare verita-bil@ de cercetare asupra uneia dintrecele mai mari catastrofe din istorianaviga]iei în lume. Dintr-o perspec-tiv@ a gestiunii riscului }i din punc-tul de vedere al lui Walter Lord, s@urm@rim cauzele naufragiului mareluipachebot de lux....Autorit@]ile britanice }i americaneau subliniat, ca o prim@ cauz@ a ca-tastrofei, un fenomen climatic excep-]ional. Iarna anului 1912 fusese de oblânde]e remarcabil@ în m@rile polare.Ceea ce a f@cut ca blocuri conside-rabile de ghea]@ s@ se deta}eze dinghe]arii Groenlandei. De mai multes@pt@mâni, fragmente de banchiz@pluteau în deriv@ spre sud, la latitu-dini anormal de sc@zute. Fenomenula fost subliniat de pescarii din Terra-Nova. Cu toate acestea, companiilede naviga]ie nu au crezut util s@modifice itinerariile lor. Mai mult, unpachebot al companiei „White Star”a întâlnit în traseul s@u o formidabil@concentrare de iceberguri }i chiar obanchiz@ de 20-30 mile lungime.Aceia}i banchiz@ ce a barat ruta „Ca-liforniei” }i a împiedicat pe „Mount-Temple”, care venea în ajutorul Tita-nicului, s@ ajung@ rapid la locul nau-fragiului. Cu alte cuvinte, un accidentpe ruta respectiv@ era inevitabil. Alipsit îns@ „comunicarea”, datele, înforma]iile poten]iale }i reale nu aufost luate în seam@. M@suri au fostluate abia dup@ tragedia Titanicului......În drama respectiv@, neglijen]acras@ a personalului a avut }i ea ro-lul ei. Neglijen]a, da. Neglijen]a unui

operator de radio surmenat, care auitat s@ transmit@ comandantului dou@mesaje primite în ziua fatidic@, sem-nalând prezen]a ghe]urilor. Eroareaofi]erilor care ar fi trebuit s@ dis-tribuie binocluri oamenilor de cart.Gre}eala c@pitanului Smith însu}i, pecare situa]ia respectiv@ îl obliga s@reuneasc@ ofi]erii ce asigurau cartulde noapte }i s@ întreprind@ cu ei oanaliz@ a tuturor informa]iilor dispo-nibile privind riscul }i pozi]ia ghe-]arilor.Mai trebuie spus ceva: catastrofele„]in” }i de o ne}ans@ excep]ional@ pecare chiar marinarii cei mai experi-menta]i abia o pot envizaja cu seri-ozitate. Or, companiile de asigur@riau gre}it, au gre}it }i ele în calcululriscului ca o nav@ s@ întâlneasc@ uniceberg. Pentru aproape 90.000 detravers@ri ale Atlanticului, efectuateîntre 1890 }i 1910, de c@tre navesub pavilion britanic, statisticile auindicat numai 13 accidente provocatede ghe]ari. Nici unul nu a f@cut nicio victim@. A trebuit ca Titanicul s@ seloveasc@ de un imens ghe]ar într-onoapte f@r@ hul@, ca s@-i provoace oavarie fatal@......Printre m@rturiile primite de c@trediferitele comisii de anchet@ }i – celemai multe – publicate în pres@, nu-meroase se refer@ la evacuarea navei}i la comportamentul pasagerilor }ial echipajului. Actele de eroism celemai spectaculoase s-au aflat al@turide m@rci }ocante de la}itate. Impo-sibil, îns@, s@ fie sc@pat@ din vederechestiunea fundamental@: de ce atât depu]in salva]i? Nici panica (foarte rela-tiv@, cele dou@zeci de b@rci de sal-vare fiind rapid „puse” în ap@) }i niciincapacitatea manifestat@ a unor mem-bri ai echipajului (numero}i matelo]i nuparticipaser@ niciodat@ la cel mai micexerci]iu de salvare, cea mai mareparte a lor nu }tiau s@ mânuiasc@acele b@rci, }i, se spune, c@ nu }tiaunici m@car s@ se serveasc@ cum tre-buie de o vâsl@) nu sunt suficientepentru a explica de ce numai 711

persoane au putut fi salvate, dintrecele 2198 prezente la bordul Tita-nicului în momentul naufragiului.De ce? Iat@, în cursul verii anului 1912,din derularea activit@]ii comisiilor deanchet@, opinia public@ a descoperitcu stupoare c@ reglement@rile ma-ritime în vigoare stabileau la 16 nu-m@rul ambarca]iunilor de salvare obli-gatorii pe o nav@ de tipul Titanicului.Era vorba de hot@rârile lui „Board ofTrade”, edictate în 1894, care hot@râ-

ser@ o capacitate în locuri pentru b@rci-le de salvare la cca. jum@tate din num@-rul total al pasagerilor unei nave. Or, pen-tru Titanic situa]ia a fost mai proast@deoarece nimeni nu s-a gândit în 1894c@ o nav@ putea transporta mult maimult de 1000 de pasageri. A}a c@ nu-m@rul locurilor în b@rcile de salvarefuseser@ calculate nu func]ie de nu-m@rul real al pasagerilor Titanicului, cifunc]ie de num@rul de pasageri con-siderat ca cel mai ridicat în 1894...

Din nou eroare impardonabil@......Oricum, din aceast@ tragedie, navi-ga]ia mondial@ a înv@]at destul demult. A înv@]at pu]in, îns@, în com-para]ie cu amplificarea activit@]ilorrespective }i a complexit@]ii trans-portului naval, maritim, transoceanic,neputând fi prevenite alte }i altetragedii în anii de mai apoi. În fapt,a fost }i este vorba de un crâmpeidin lupta atât de dur@ }i continu@ aomului cu realit@]ile ce-l înconjoar@...

Dan POPESCU

De ce s-a scufundat Titanicul

Titanic-ul parasind portul din Southampton

VINERI 9 MARTIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

EVOLU[II MACROECONOMICE

S-au împlinit mai bine de dou@ luni dela aderarea României la Uniunea Euro-pean@. În 2003, Consiliul Europei con-firma c@ Uniunea European@ avea s@accepte Bulgaria }i România în struc-turile sale, în 2007, în cazul în careaceste ]@ri aveau s@ îndeplineasc@ cri-teriile de aderare. Dup@ mai mul]i anide convulsii, performan]ele economiceale României s-au ameliorat substan]ial.În acest sens, planificarea desf@}u-r@rii etapelor în leg@tur@ cu integra-rea european@ se prezint@ de manieraurm@toare:

pân@ la 1 ianuarie 2007: îndeplinireacriteriilor de la Copenhaga; trecereala referin]a euro; legea privind mo-dificarea statutului BNR; liberalizareacontului de capital; modificarea stra-tegiei de politic@ monetar@ a BNR res-pectiv trecerea la ]intirea infla]iei;

1 ianuarie 2007, aderarea la Uniu-nea European@;

participarea la ERM II: îndeplinireacriteriilor de la Maastricht;

2011-2012 – adoptarea euro.Cerin]ele Uniunii Europene cu privirela statele candidate la integrarea înUniunea European@ se fundamenteaz@pe concluziile Consiliului European dela Copenhaga din 1993, ce a stabilitcondi]iile pe care ]@rile respectivetrebuie s@ le îndeplineasc@ pentru adeveni membre ale Uniunii Europene.Criteriile de la Copenhaga stipuleaz@:

existen]a institu]iilor care garanteaz@democra]ia, statul de drept, dreptu-rile omului }i protec]ia minorit@]ilor;

existen]a unei economii de pia]@ func-]ionale respectiv capacitatea de a facefa]@ presiunii concuren]iale }i for]elorpie]ei din Uniunea European@;

capacitatea de asumare a obliga]iilorde stat membru, implementarea acquis-ului comunitar privind obiectivele uniu-nii politice, economice }i monetare.Mai mult, conform Tratatului de laAmsterdam, toate ]@rile care devinmembre ale Uniunii Europene auobliga]ia s@ adopte euro ca moned@de circula]ie, dup@ un anumit inervalde timp dup@ aderare. În felul acesta,integrarea unei ]@ri în Uniunea Euro-pean@ presupune, ulterior, }i integra-rea acesteia în Uniunea Economic@ }iMonetar@, ceea ce înseamn@ adop-tarea monedei unice europene de c@trestatul respectiv. Pe termen lung, ouniune monetar@ în cadrul tuturorstatelor membre ale Uniunii Euro-pene este inconturnabil@ având învedere accentuarea gradului de inte-grare economic@, îns@, a}a cum afir-ma Paul de Grauwe, induce apari]iaunor riscuri economice.Dac@ ne raport@m la criteriile de con-vergen]@ la Uniunea Economic@ }iMonetar@, îndeplinirea lor constituiepractic determinarea stadiului de pre-g@tire a unei economii pentru ade-rarea la uniune. Criteriile respectiveau fost implementate prin tratatul dela Maastricht, ratificat de c@tre toate]@rile membre ale Uniunii Europene,în anul 1993.Tratatul de la Maastricht nu are în ve-dere un calendar strict pentru adop-tarea monedei unice europene, aceast@etap@ r@mânând în sarcina fiec@rui stat,ce trebuie îns@ s@ se consulte cu Co-misia European@ }i cu Banca Cen-tral@ Eurpean@. Doar în momentul încare o ]ar@ face dovada atingerii uneiconvergen]e durabile, aceasta se poateîncadra în demersul final pentruaderarea la Uniunea Economic@ }iMonetar@. Mai mult, tratatul relev@ o

importan]@ sporit@ convergen]ei nomi-nale în raport cu cea real@. Chiar dac@ nuse face referire la pacheul de criterii ceprivesc convergen]a real@, aceast@chestiune este cel pu]in la fel de în-semnat@ ca }i convergen]a nominal@. Criteriile de la Maastricht au în vedere:deficitul bugetar la un nivel de ma-

ximum 3& din PIB; datoria public@ de maximum 60&

din PIB;rata infla]iei s@ nu dep@}easc@ cu

mai mult de 1,5& media infla]ieicelor mai bune trei ]@ri din anulprecedent;dobânzile nominale pe termen lung s@

nu dep@}easc@ cu mai mult de 2&media dobânzilor celor mai bune trei]@ri din punctul de vedere al infla]iei;cursul de schimb, însemnând partici-

parea pentru cel pu]in 2 ani în ERM IIf@r@ devaloriz@ri unilaterale. SistemulERM II presupune o paritate central@,o band@ „îngust@” de +2,25&, repec-tiv o band@ „larg@” de +15&.Pentru ca o ]ar@ s@ poat@ adera laUniunea European@, ea trebuie s@îndeplineasc@ Criteriile de la Copen-haga, iar pentru a se al@tura UniuniiEconomice }i Monetare, trebuie s@îndeplineasc@ Criteriile de la Maas-tricht. Pentru intrarea în UEM, pe lâng@îndeplinirea criteriilor de convergen]@nominal@, este necesar s@ fie îndepli-nite }i o serie de alte criterii, denu-mite criterii de convergen]@ real@, cenu sunt prev@zute în mod explicit îndocumentele referitoare la aderare.Ele se refer@ la urm@torii indicatori:PIB, PIB/locuitor, salariul mediu real,concuren]a pre]urilor, convergen]aveniturilor, a productivit@]ii etc.Euro a fost introds în 11 ]@ri membre,pe 1 ianuarie 1999, }i în Grecia în 2001.Urmare a l@rgirii Uniunii Europene cu10 noi state membre pe 1 mai 2004,13 state membre nu particip@ înc@pe deplin la Uniunea Economic@ }i Mo-netar@. Cele mai multe ]@ri din EuropaCentral@ }i de Est, care au aderat laUniunea European@, la 1 mai 2004,}i-au exprimat deja oficial inten]ia dea se al@tura Uniunii Economice }iMonetare cât mai repede posibil. Maimult, de la 1 ianuarie 2007, Sloveniaa adoptat moneda unic@ european@.

Prin urmare }i România va face acestdemers în m@sura în care reu}e}te s@ajusteze nivelul indicatorilor macro-economici. Una din problemele ma-jore ale ]@rilor din Europa Central@ }ide Est este decalajul mare dintre ni-velul de dezvoltare economic@ al aces-tora }i nivelul de dezvoltare al ]@rilordin UE-15 (PIB/loc., venit/loc., salariumediu s.a.). Se impune, astfel, nece-sitatea unei cre}teri economice reale.}i în cazul României, în contextuldobândirii statutului de membru alUniunii Europene, nivelul indicatorilormacroeconomici va avea o impor-tan]@ covâr}itoare dup@ momentul2007. De m@sura în care nivelul lorse va apropia de exigen]ele impusede UE va depinde }i des@vâr}irea pro-cesului de integrare, respectiv posi-bilitatea de integrare }i în UniuneaEconomic@ }i Monetar@, trecerea lafolosirea monedei unice euro. România mai are înc@ multe de reali-zat pân@ la trecerea la moneda unic@.În acest context, trebuie îns@ speci-ficat c@ adoptarea monedei euro nutrebuie tratat@ de niciuna dintre ]@rileaspirante drept un scop în sine.A}adar, în cazul ]@rilor mai pu]inavansate ce vor s@ adopte euro, nueste oportun s@ se renun]e la politi-ca monetar@ proprie atât timp câtriscul apari]iei unor }ocuri asimetriceeste ridicat, deoarece adoptarea euroeste vizat@, mai ales pentru benefici-ile aduse. Mai mult, politica BCE nuurm@re}te particularit@]ile fiec@rei eco-nomii, ea adresându-se unor struc-turi economice presupuse similare.Politicile duse de guvernan]ii fiec@ruistat trebuie s@ aib@ în vedere, înaintede toate, îndeplinirea criteriilor deconvergen]@ nominal@ }i totodat@ atin-gerea convergen]ei reale. Cel mai im-portant lucru de realizat, în acest mo-ment, pentru România, este recupe-rarea decalajelor în domeniul eco-nomiei reale, pentru a asigura succe-sul adopt@rii monedei unice. De altfel,s-a demonstrat c@ adoptarea monedeiunice euro într-un moment nepotrivitpoate avea urm@ri mai mult negativedecât pozitive. În prezent, Românias-a apropiat mult de îndeplinirea cri-teriilor de la Maastricht.

Progresele în îndeplinirea criteriilorde la Maastricht au influen]at varia-bilele economice reale, rela]ia reci-proc@ fiind de asemenea valabil@. Celedou@ procese sunt complementare }iar trebui urm@rite în paralel, deoa-rece procesul de convergen]@ real@influen]eaz@ variabilele nominale, dar}i procesul de convergen]@ nominal@influen]eaz@ variabilele reale. Ini]ial,convergen]a nominal@ poate genera oreducere a performan]elor; îns@ înde-plinirea în totalitate a criteriilor de laMaastricht este în m@sur@ s@ asigureo mai mare stabilitate macroeconomic@,ceea ce creeaz@ premisele unei rate decre}tere economic@ superioar@. Cu câtflexibilitatea unei economii este mairidicat@, cu atât adaptarea la un nouregim macroeconomic este mai rapid@,ceea ce reduce perioada în care eco-nomia înregistreaz@ o reducere a per-forman]ei. Politica monetar@ nu poateac]iona de una singur@ pentru reali-zarea convergen]ei nominale }i realecu UE; politicile monetar@ }i fiscal@trebuie coordonate pentru îndeplini-rea acestui obiectiv, consider@ Mishkin.În acest context, insitu]iile monetare aleRomâniei nu trebuie s@ piard@ din ve-dere nici faptul c@, pe termen lung,România va trebui s@ fac@ fa]@ cerin-]elor impuse de c@tre Mecanismul Rateide Schimb II. Aceste obiective necesit@din partea B@ncii Na]ionale a Românieiatât finalizarea restructur@rii sectoru-lui bancar, cât }i a institu]iilor ce auleg@tur@ cu politica monetar@. Adoptarea monedei unice, pentru ]aranoastr@, înseamn@ un melanj de poli-titci macroeconomice }i microecno-mice sus]inute. În acest studiu, ne-am propus reali-zarea unei analize precum }i a unorprognoze a dinamicii indicatorilor ma-croeconomici pentru România. No]iu-nea de scenariu de prognoz@ se re-fer@ la previzionarea dinamicii deansamblu a sistemului economic avutîn vedere. Pentru economiile aflate întranzi]ie, principalul obstacol în elabo-rarea prognozelor a fost gradul marede risc ce îl înso]esc. Finalmente, unscenariu este doar un viitor probabil.În majoritatea situa]iilor, scenariile nucomport@ probabilit@]i de apari]ie. Demulte ori, ele sunt concepute pentrua putea fi ocolite. ]inând cont de ris-cul pe care îl induc aceste incertitu-dini, guvernele nu promoveaz@ doar

una dintre posibilit@]ile existente, toc-mai în vederea reducerii riscului dee}ec. În aceste condi]ii, toate sce-nariile care duc la rezultate econo-mice superioare vor reprezenta sce-narii fezabile. ]inând cont îns@ de im-portan]a }i vâltoarea transform@riloreconomice, nu putem pretinde oevaluare strict@ a evenimentelor vi-itoare, având la îndemân@ elementelede modelare cunoscute. În schimb,un scenariu trebuie s@ poat@ relevatotu}i tendin]a general@ a sistemului}i a componentelor sale cele maisemnificative. În cazul ]@rii noastre, în categoriascenariilor elaborate, ce au avut învedere intervalul cu limit@ maxim@2007, acestea au servit deciden]ilorpolitici inclusiv pentru elaborareaProgramului Economic de Preade-rare. Scenariul ce a stat la baza ela-bor@rii scenariilor pentru integrare afost macromodelul Dobrescu, folositîn cadrul Comisiei Na]ionale de Prog-noz@ }i BNR pentru prognozele ofi-ciale, respectiv modelul Hermin uzi-tat în cadrul Ministerului de Finan]epentru asistarea procesului de con-struc]ie bugetar@. În ceea ce prive}temodelul Hermin, acesta prezint@ fun-damente caracteristice unei economiieminamente func]ional@. Astfel, de-zechilibrele }i abaterile curente suntpreluate de valorile coeficien]ilor.Valorile respective sunt actualizate înfiecare an, ceea ce presupune c@ sta-diul de convergen]@ este surprins }iprin ajustarea valorilor coeficien]ilor.Spre deosebire de modelul Hermin,modelul Dobrescu este realizat dea}a manier@ încât s@ aib@ în vederenivelul economiei la momentul res-pectiv. Evident, o astfel de situa]ieimplic@ realizarea unor corela]ii fugi-tive ce nu sunt tocmai în concor-dan]@ din punct de vedere teoretic.Acest model este prelucrat la inter-vale de timp, astel încât la unul saudoi ani o variant@ devine disponbil@.Modelul Dobrescu se pliaz@ la tren-dul economiei române}ti nu doarprin intermediul varia]iei coeficien]ilordar }i prin redefinirea rela]iilor func-]ionale. De asemenea, exist@ un altmodel, ce constituie o variant@ a mo-delului Dobrescu, modelul Dobrescu-LINK, ce este utilizat la prognozelebianuale pe care ONU le realizeaz@ încadrul proiectului Link.

Prognoza indicatorilor macroeconomici ai României, ca membr@ a Uniunii Europene

Imagine din Copenhaga

Imagine din Maastricht

drd. Lucian BELA{CU

BANI “MURDARI”, BANI “CURA[I” VINERI 9 MARTIE 20076

urmare din pagina 1Este la fel de important s@ nu uit@mc@ documentele FATF au valoare con-sultativ@. Responsabilitatea punerii înpractic@ a acestora revine exclusiv fie-c@rei autorit@]i na]ionale, func]ie de cir-cumstan]ele }i cadrul constitu]ional spe-cifice. Statele ai c@ror reprezentan]i suntmembri fondatori ai FATF si-au exprimatprin actul de constituire consim]@mântulclar de a accepta disciplina unei supra-vegheri multilaterale }i aceea a inspec-t@rii de c@tre orice alt stat membru învederea evalu@rii (Actul de actualizare astatutului FATF, iunie 1996). {i pentru c@gradul de "conformare" cu documenteleFATF difer@ considerabil pe diverse me-ridiane, acest organism a trecut, înc@ dinseptembrie 2000, la procedura, desprecare exist@ inten]ii de materializare }iîn industria asigur@rilor din România, aîntocmirii "listelor negre".FATF administreaz@, în prezent, dou@liste negre. Statele cu probleme siste-mice în prevenirea sp@l@rii banilor facparte din prima "list@ neagr@", care in-clude, între multe altele, ]@ri precumRusia sau Israelul. A doua "list@ neagr@"cuprinde state cu regimuri fiscale d@u-n@toare, categorie în care se înscriunume binecunoscute de insule (cele pecare le denumim "tax heavens"), list@în care au reu}it "pe ultima sut@" s@-}ievite prezenta (sub promisiunea ferm@a unor îmbun@t@]iri consistente }i ime-diate a regimurilor fiscale) state precumLiechtenstein, Cipru, Malta sau San Marino.Avem astfel de a face, am putea spune,cu dou@ categorii de liste negre: uneleîn care negrul seduce si altele în carenegrul se duce, dup@ vorba inspirat@ aunei reclame recente.Din lista jurisdic]iilor care nu se reg@-sesc pe liste negre, ci se înscriu îngrupul celor cu un grad (înc@) redusde conformitate cu principiile emise deFATF, fac parte chiar si membri fonda-tori ai acestuia, cum ar fi SUA, Japo-nia sau Mexic. Acest lucru se datorea-z@ nu faptului c@ în statele respectiveproblema sp@l@rii banilor ar fi tratat@ cuindiferent@, ci pentru c@, de}i m@surile în-treprinse în sistemul bancar au dat roade,exist@ înc@ deficiente în institu]iile fi-nanciare nebancare, în special în indus-tria asigur@rilor (Raport anual 2001, FATF).Cercet@ri actuale privitor la cazuistica}i efectele tentativelor de sp@lare a ba-nilor demonstreaz@ atât caracterul par-ticular al vulnerabilit@]ii unor sectoarede activitate care dep@}esc cu mult (side peste dou@ decenii) sfera activit@]iibancare, cât }i capacitatea de specu-lare a inevitabilelor imperfec]iuni ale sis-temelor economice în tranzi]ie. Pentruindustria asigur@rilor din România, suntde interes, mai ales privitor la sferaasigur@rilor de viat@, dificult@]ile }i mo-dalit@]ile de contracarare a tentativelorîn materie din ambele perspective.Începând cu septembrie 1997, soartabanilor sp@la]i sau a celor care s-ar dorisp@la]i prin Europa de Est face obiec-tul aten]iei Comitetului de Mini}tri alConsiliului Europei, a c@rui "jurisdic]ie"(zon@ de interes) se întinde }i asupraRomâniei. De altfel, ini]iativele legisla-tive din tara noastr@ de la sfâr}itulanului 1998 si a c@ror aplicare a în-ceput din 1999, în re]eaua b@ncilor co-merciale, sunt bine cunoscute. Din fe-ricire, România nu a f@cut înc@ obiec-

tul unei aten]ii speciale în privin]a sp@-l@rii banilor, a}a cum se întâmpl@, depild@, în cazul Letoniei si Ucrainei. Fo-losind aceste dou@ exemple, FATF in-sist@ asupra gradului ridicat de expu-nere, la manevrele din ce în ce mai abileale "sp@l@torilor", al statelor care au celpu]in una din urm@toarele caracteristi-ci: o economie în care predomin@ pl@]ile}i opera]iunile cu numerar, }i/sau pie-]ele în care traficul de droguri }i/sauinfrac]iunile financiare sunt în cre}tere. Prin tentativele cu un grad de rafina-ment în cre}tere ale unor "sp@l@tori"din ce în ce mai abili, industria asigu-r@rilor este expus@ unor riscuri - încre}tere, probabil, cu un ritm mult maimare - de natur@ legal@, opera]ional@}i în privin]a propriei reputa]ii. Ocaziaexpunerii la oricare din aceste surse derisc, dar mai ales la efectele lor combi-nate, o constituie cre}terea num@ruluide servicii }i/sau vehicule de investi]iioferite, volumele semnificative de ope-ra]ii procesate, ca }i percep]ia infrac-torilor despre lipsa unor sisteme de mo-nitorizare de încredere. Totu}i, noteaz@alte surse, de}i activit@]ile legate deasigur@ri au devenit ceva mai riscantedecât cele bancare, ele r@mân în con-tinuare cu riscuri mai mici decât activi-t@]ile nefinanciare.A}adar, în privin]a sp@l@rii banilor, in-dustria asigur@rilor este parte a unuiansamblu divizat, cel pu]in în docu-mentele FATF, în trei mari grupe: insti-tu]ii bancare, institu]ii financiare alteledecât cele bancare }i câteva categoriide institu]ii nefinanciare. Necesitatea ob-serv@rii activit@]ilor financiare ale unorsociet@]i }i/sau persoane fizice carederuleaz@ activit@]i nespecifice institu-]iilor financiare a fost reiterat@ (Bonn,septembrie 2001), cu ocazia conferin]eiIAIS (International Association of Insu-rance Supervisors). Actorii pie]ei asigu-r@rilor ar putea deveni în cadrul aces-tui ansamblu în egal@ m@sura victime alefraudei (de sp@lare a banilor, pe lâng@multe alte forme), generatori ai aces-teia ("sp@l@tori" ai propriilor "inginerii"sau paravan ai altora) sau simple "in-strumente" de transmisie (industria asi-gur@rilor este doar o poart@ de trecerepentru a conferi legitimitate unor fon-duri). Un studiu finan]at de FMI pre-zint@ chiar situa]ii în care fonduri ob]i-nute ilegal se amestec@ cu fondurilelegitime ale unor societ@]i de asigur@rirespectabile. În studiul men]ionat, ter-menul abuz de natur@ financiar@ serefer@ nu numai la activit@]ile ilegalecare pot d@una sistemului financiar, ci }ila orice alte activit@]i care exploateaz@cu rezultate indezirabile structura de taxe}i impozite. În acest context, infrac-]iunea financiar@ este o clas@ din cate-goria abuzurilor de natur@ financiar@ de-finit@ drept orice ac]iune f@r@ violent@care în general produce o pierdere fi-nanciar@. În viziunea FMI, sp@lareabanilor }i evaziunea fiscal@ fac partedin categoria infrac]iunilor financiare.Tenta]ia sp@l@rii banilor pare s@ fie maiputernic@, }i, cu siguran]@, motiva]iamai substan]ial@, în câteva tipuri deactivit@ti. Dac@ ne-am întreba unde aravea <sp@l@toriile> cea mai bun@ pia]a,am putea identifica în documentele FATFcâteva indicii, volumul Laudering typo-logies, edi]ia februarie 2001, fiind unadintre cele mai bogate surse de docu-mentare si sintez@ a unor studii de cazcolectate timp de peste 4 ani. Ele de-vin de fapt problemele majore desprea c@ror solu]ionare se afirm@ c@ estedorit@ cu maxim@ urgent@:

în tranzac]iile on line, care, prin u}u-rin]a accesului, natura "depersonalizat@"a contactului }i viteza de procesarepare a fi devenit un mediu ideal înmaterie;

în sfera (e drept, specific@ mai ales

economiilor dezvoltate) plas@rilor deactive în custodie: p@strarea unor va-lori date în responsabilitatea cuiva, pen-tru beneficiul ulterior al unor persoanesau în anumite scopuri, ca }i prin alteinstrumente necorporatiste;

în exercitarea unor profesiuni liberale(consultant@ financiar@, juridic@, con-tabil@ }i altele);

în men]inerea preponderentei pl@]ilor înnumerar în dauna altor modalit@]i de plat@;

în opera]iunile financiare ale organi-za]iilor teroriste (problema fiind per-ceput@ ca având anvergur@ interna-]ional@ cu mult înaintea atentatelor din11 septembrie).Din "nout@]ile" anului 2001, cel pu]in însensul identific@rii lor drept categoriedistinct@ si semnificativ@ în opera]iunilede sp@lare a banilor, fac parte:ac]iunea caracterizat@ drept foarte spe-

cific@ Uniunii Europene }i denumit@caruselul TVA;

transformarea dovedit@ a unor opera-]iuni de leasing în instrument de sp@lare;

cre}terea volumului investi]iilor în so-ciet@]i (persoane juridice - fiind nomi-naliza]i aici brokerii de asigur@ri, chiarînaintea societ@]ilor de asigur@ri) carenu au si nu au avut nici un fel de acti-vitate, dar eventual efectueaz@ major@ride capital sau chiar însceneaz@ micisume de profit.Din studiul comparativ al legisla]iiloradoptate în domeniul prevenirii sp@l@riibanilor de mai multe state cu econo-mii dezvoltate, am desprins o anumit@unitate de abordare în privin]a metode-lor de organizare:

prevenirea sp@l@rii banilor revine uneiautorit@]i na]ionale din care fac parte(sau c@reia i se subordoneaz@, sau aic@rei colaboratori sunt) organisme de su-praveghere }i/sau reglementare din maimulte domenii; cele din domeniul ban-car, de asigur@ri }i valori mobiliare suntcu regularitate primele men]ionate;

autoritatea na]ional@ (}i eventual unaregional@, drept complement }i nu în-locuitor al celei na]ionale, a c@rei nece-sitate este ceva mai des invocat@ privi-tor la America de Sud }i la Asia deSud-Est) este si filtrul de schimb inter-na]ional de informa]ii în materie;

legisla]ia în materie face obiectul unorfoarte recente revizuiri sau chiar refor-mul@ri în totalitate, în sensul cre}teriiconsiderabile a gradului de severitateatât al obliga]iilor celor care ar puteafi implica]i, cât }i al pedepselor.În legisla]ia UE, respectarea unor pre-vederi unanim acceptate pe plan inter-na]ional este extins@, în premier@, la olarg@ palet@ de activit@ti; pe lâng@ sferaserviciilor financiare, ac]iunea de supra-veghere se extinde asupra unui num@rconsiderabil de activit@ti }i profesiuninefinanciare; astfel, în ceea ce prive}teactivit@]ile }i profesiunile nefinanciare,în noua directiv@ a UE, sunt men]io-na]i, în ordinea care urmeaz@: contabili}i auditori, cei implica]i în tranzac]ii imo-biliare, notari, avoca]i, dealeri ai unorbunuri de mare valoare - fie acesteapietre sau metale pre]ioase, opere deart@ -, participan]i la licita]ii, transpor-tatori de valori financiare }i cei impli-ca]i în jocuri de noroc.Privitor la apari]ia, ca surs@ suplimenta-r@ de risc, dar }i ca ocazie poate unic@de a da o nou@ lovitur@ sp@l@torilor (}i"sp@l@toriilor"), introducerea monedeieuro constituie subiectul unor aprinsedezbateri în statele membre ale UE.Din aceast@ perspectiv@, discu]iile suntîn mod special "inflamate" în Italia. Obogat@ cazuistic@ în raporturile cu ma-fia, dar mai ales cu alte grup@ri, mai noi,au determinat conducerea poli]iei }i ma-gistraturii italiene s@ propun@ autori-t@]ilor statului noi încerc@ri de decapi-tare a crimei organizate. Din p@cate,probabil o la fel de bogat@ "cazuistic@"

face ca unii dintre reprezentan]ii claseipolitice din acea ]ar@ s@ considere c@mafia italian@ are, oricum, mai mult depierdut decât de câ}tigat, prin trecereala euro. Este, de asemenea, de men]io-nat un comunicat EUROPOL, prin caresunt confirmate încerc@rile de falsifi-care ale euro în interiorul unor statenemembre ale Uniunii, în care profe-sioni}ti în contrafacere nu înceteaz@s@-si rafineze metodele. De altfel, nece-sitatea extinderii studiului tipurilor desp@lare de bani la Africa, America La-tin@ ca }i la Europa Central@ }i de Estfusese invocat@ si anterior.A}a cum era de a}teptat, nivelul de se-veritate a pedepselor a atins un "maxim"în legisla]ia american@, revizuit@ în urmaatacurilor teroriste (comite o infrac-]iune, pedepsit@ în general cu cel pu]in5 ani închisoare, atât cel care încearc@s@ "spele" cât si orice alt@ entitate carea contribuit, în mod con}tient, indife-rent de m@sura particip@rii, la derulareaprocesului). În Europa, pedepsele por-nesc de la amenzi.

Principalele m@suri pentru prevenireasp@l@rii banilor sunt în principiu ace-lea}i în fiecare stat, inclusiv referitor lasectorul asigur@rilor:

obligativitatea identific@rii clientului }i ap@str@rii (pentru cel pu]in 5 ani în abso-lut toate cazurile, cu câteva excep]ii încare perioadele de arhivare a documen-telor sunt chiar mai mari) unui num@rde documente date explicit în norme;

aplicarea pricipiului cunoscut genericsub numele "know your customer" (KYC),despre a c@rui menire afl@m doar c@presupune în]elegerea în detaliu a tre-cutului si afacerilor clientului;asigurarea cadrului legal corespunz@tor,

care presupune (a nu se deduce c@fiecare dintre elementele men]ionate maijos ar fi prev@zute în legisla]ia na]io-nal@ a fiec@rui stat), între multe altele:

protejarea adecvat@, prin lege, a celorcare divulg@ date cu caracter con-fi-den]ial, având în vedere cercet@rile încazuri de sp@lare a banilor; documen-tele FATF propun îns@ }i autorit@]ilorjudiciare na]ionale analiza oportunit@]iiintroducerii "pedepselor potrivite" pentrucei care informeaz@ eventualii "sp@l@tori"despre datele solicitate de autorit@]i;introducerea obligativit@]ii stoc@rii unor

informa]ii si p@str@rii unor probe de c@-

tre furnizorii de servicii internet (ISP);asigurarea condi]iilor pentru preg@tirea

}i informarea în mod regulat a tuturorcategoriilor de personal implicate înastfel de activitate (cele mai multe de-talii, în documente din surse britanice);

asigurarea sistemelor }i metodelor decontrol privind calitatea }i con]inutuldocumentelor de raportare }i a instru-mentelor de constrângere în vedereaconform@rii (preocupare cu prec@derenord - american@).Modul în care obiectivele cu caractergeneral men]ionate anterior sunt atinser@mâne la latitudinea fiec@rei autorit@]ina]ionale; ceea ce diferen]iaz@ statele, înprivin]a eficien]ei cu care este preve-nit@ sp@larea banilor, const@ în calitateaprocesului prin care principiile suntpuse în practic@ (}i, pân@ la urm@, cla-ritatea cu care conduc@torii fiec@reiinstitu]ii definesc obliga]iile specifice, con-crete, ale fiec@ruia din cei care ar puteaintra în interac]iune cu "sp@l@torii").Este important s@ subliniem c@ autori-t@]ile interna]ionale elaboreaz@ "ghiduri"

}i "recomand@ri", autorit@]ile na]ionaleadopt@ legi, autorit@]ile de reglementareemit norme }i regulamente, dar punerealor în practic@ (respectiv, obliga]iile stricteale fiec@rui angajat) revine în totalitateconducerii firmei. Iar în aceast@ privin-]@, cazuistica interna]ional@ în materieeste una foarte variat@. Dac@ în Canadasau Japonia, de exemplu, este obliga-toriu apelul la chestionare predefinite(cel canadian pentru asigur@ri are 8pagini), în alte cazuri obliga]ia const@în descrierea clar@ si complet@ a fap-telor care au condus la suspiciunea c@are loc o sp@lare de bani. Una din între-b@rile pe care am detectat-o în mai multejurisdic]ii cere semnatarului raport@riidescrierea ac]iunilor care au fost între-prinse (sau vor fi întreprinse) ca rezultatal suspiciunii produse de tranzac]ia pen-tru care are loc raportarea (de exem-plu, în Canada, Marea Britanie, Elvetia).În încheiere, ne exprim@m convingereac@ fiecare dintre cei implica]i, într-unfel sau altul, în industria asigur@rilor dinRomânia, va avea permanent în vederec@ "sp@l@torii" sunt în continuare extremde abili, dovedind un grad de rafina-ment deosebit în inventarea de noi mo-dalit@]i de înc@lcare a normelor legisla-tive în domeniu.

Sp@larea banilor în industria asigur@rilor

drd. C@t@lin NICOLESCU

Panoram@ din San Marino

BURS~ MONED~VINERI 9 MARTIE 2007 7

La bursa sibian@, debutul s@pt@mânii încurs a coincis cu marcarea celui maibun volum de transfer din anul în curspe pia]a derivatelor. Au fost încheiate47.186 contracte futures }i options din4502 tranzac]ii, cu o valoare de 121,8milioane de lei adic@ 35,8 milioane deeuro. „Continuarea trendului descendenta fost un adev@rat atu pentru specula-torii short care au marcat, câ}tiguri con-siderabile. M@ refer atât la cei intra-day,cât }i la cei care ac]ioneaz@ pe perioademai îndelungate, ]inând cont c@ direc]iadescendent@ se men]ine de câteva}edin]e bune. Totodat@, hedgerii deportofoliu au putut fi siguri c@ nu aupierdut în urma deprecierilor de pe pia]acash”, a declarat Mirabela Coos, brokerla SSIF Broker Cluj. Pe parcursul }edin]ei de luni, au fostefectuate tranzac]ii pe 26 de pie]e, celemai active fiind. DESIF 2 }i DESIF 5.Raportat la scaden]a martie, remarc@mevolu]ia DESIF 2, care au atras 19.534contracte, randamentul short intra-daymaxim putând ajunge la 55&. Volumultransferat pe DESIF 5 a urcat la 19.375contracte. Pentru scaden]a curent@, dife-ren]a de 20,61 bani, înregistrat@ întreminimul }i maximul zilei, a fost echiva-lent@ cu un randament short de 48,8&.Atât pentru DESIF 2, cât }i pentru DESIF5 s-au realizat plasamente }i pentru ul-timele dou@ scaden]e din an, pre]urilediminuându-se }i în ceea ce le prive}te.

De pe segmentul bancar, a atras aten]iaactivul suport DETLV, cu 3215 contracte. În sesiunea de mar]i, bursa derivatelora continuat s@ persevereze în ob]inereaunor cote de lichiditate excelente, rula-jul ob]inut fiind de peste 41.000 con-tracte futures }i options, din 4017 tran-zac]ii. Valoarea transferurilor din pia]afutures s-a ridicat la 32,5 milioane deeuro. „Se pare c@ bursa la termen a in-trat, în luna curent@, într-o adev@rat@ zodiea lichidit@]ii, volatilitatea atr@gând ca unmagnet investitorii. De aceea, perspec-tivele pentru martie se anun]@ excelentepentru BMFMS”, a declarat un brokerdin pia]@. Totodat@, în data de 6 martie2007, a fost tranzac]ionat contractul latermen cu num@rul 1.000.000 pe anulîn curs. Acesta a fost încheiat pe activulsuport DESIF 2 martie. Comparativ cuperioada corespunz@toare din anul 2006,reiese o cre}tere net@ a rulajului de 67&.„Volumul de transfer de un milion decontracte, tranzac]ionate de la începutulanului, vine s@ confirme înc@ o dat@ c@pia]a la termen a prins r@d@cini }i înRomânia, }i cred c@ de acum putemvorbi despre o etap@ superioar@, una dedeplin@ maturitate, în existen]a Bursei dela Sibiu”, a declarat pre}edintele Bursei,dl. Teodor Ancu]a. „Cre}terea num@ruluide participan]i la pia]@ }i activitateasus]inut@ a intermediarilor, coroboratecu soliditatea Bursei din Sibiu, ne în-drept@]esc s@ credem c@ vom asista laun an 2007 superior, din toate punctelede vedere, anului anterior”, a ad@ugatpre}edintele BMFMS. Activele suport dinzona financiar@ s-au remarcat din nouca preferin]e ale juc@torilor. DESIF 2 augenerat, de unele singure, 23.215 con-tracte, deta}ându-se termenul 31 martiecu 22.081 contracte. „Juc@torii vor s@exploateze la maxim mi}c@rile actualeale pre]urilor, raportându-se la scaden]aapropiat@; astfel se justific@ volumeleconsistente pentru martie”, a mai de-clarat brokerul citat. În ceea ce prive}tecota]iile, am asistat la o sesiune majori-tar „verde”. „Chiar dac@ pia]a a deschispe cre}tere, ziua de tranzac]ionare nu afost lipsit@ de interes, iar num@rul deo-sebit de mare de transferuri pe derivate

a indicat înc@ odat@ c@ volatilitatea esteelementul cheie al unei lichidit@]i exce-lente. Speculatorii au fost prezen]i înpia]@, mai mult decât oricând, }i au ex-ploatat la maxim diferen]ele de pre] dincursul zilei”, consider@ Mirabela Coos,broker la SSIF Broker Cluj. Raportat lajum@tatea anului, DESIF 2 au evoluat, deasemenea, pe cre}tere. Dintre SIF, re-marc@m }i derivatele pe SIF 5 care auatras 14.841 contracte, aceea}i scaden]@apropiat@ fiind cea mai lichid@. Cota]iileDESIF 5 au crescut pentru toate celepatru scaden]e. În aria b@ncilor, s-auconsemnat aproape 1100 contracteDETLV. Pe sectorul op]iunilor, preferin]eleau fost împ@r]ite în mod aproximativ egalîntre pie]ele call }i put, semn al diver-sit@]ii pie]ei la termen.

GGrraaffiicceellee ^̂nn ttiimmpp rreeaall,, ^̂nncc@@ oo pprroommiissiiuunnee oonnoorraatt@@ ddee BBMMFFMMSS

Începând din data de 6 martie, pe site-ul BMFMS (www.bmfms.ro), investitoriiprezen]i ^n pia]a la termen au la dis-pozi]ie graficele ^n timp real, pe fiecareactiv suport }i scaden]@ existent@ ̂n ofertabursei. “A}a cum am promis în decur-sul lunii februarie, Bursa din Sibiu vinedin nou ^n sprijinul participan]ilor înpia]a, prin implementarea graficelor ^ntimp real. Faptul confirm@ preocupareanoastr@ constant@ }i eficient@ pentruasigurarea unui climat investi]ional deînalt@ ]inut@”, a precizat Teodor Ancu]a.Varianta sub care se prezint@ graficeleîn discu]ie nu este definitiv@, urmând cape parcurs, în urma sugestiilor de laclien]i }i brokeri, aceasta s@ fie îmbun@-t@]it@ }i îmbog@]it@ cu noi op]iuni cares@ o transforme într-un element com-plex de sprijin al strategiilor investi]ionale.Graficele ^n timp real sunt deosebit deutile, în special investitorilor intra-day,]inând cont de natura plasamenteloracestora }i de caracterul extrem de di-namic al pie]ei futures, dar informa]iileoferite de ele pot fi utile tuturor cate-goriilor de juc@tori. “Pân@ la definitivareavariantei finale a graficelor în timp real,op]iunea este disponibil@ gratuit tuturor,tocmai pentru ca sugestiile celor intere-

sa]i s@ se constituie ca baz@ a demer-sului de îmbun@t@]ire a acesteia, urmândca ulterior s@ fie accesat@ contra cost”a completat Darius Cipariu, directorulgeneral adjunct al BMFMS.

SSccaaddeenn]]aa ddiinn aacceeaasstt@@ lluunn@@ ssee mmeenn]]iinnee cceeaa mmaaii lliicchhiidd@@

La mijloc de s@pt@mân@, pia]a derivatelors-a men]inut lichid@, totalul tranzac]ionatajungând la 28.133 contracte futures }ioptions, din 3293 tranzac]ii. Valoareatotal@ echivalent@ transferurilor a fost de22,3 milioane de euro. Pre]urile futuresau revenit, dup@ recuper@rile din se-siunea anterioar@, pe sc@dere. Cele câte-va excep]ii de la direc]ia descendent@ nuau putut schimba cursul „ro}u” al ma-jorit@]ii derivatelor tranzac]ionate. Pe par-cursul sesiunii, investitorii din pia]a decapital au putut fi martorii unui fenomencare nu se întâmpl@ foarte des, anumecoborârea cota]iilor futures pe scaden]aapropiat@ sub cele spot. Pe fondulreprezentat de acest moment, pia]a tran-silv@nean@ se constituie ca un teritoriupropice celor care vor s@ atrag@ ac]iuni,dac@ ]inem cont c@ investi]ia se rezum@doar la 15-20& din valoarea spot, depre]urile mai mici cu circa 5-6 bani/ac]iu-ne, în raport cu pia]a la vedere (în cazulDESIF 2 }i DESIF 5, scaden]a martie)dar }i de comisioanele mai atractive.„Perioadele în care pre]ul futures este

sub pre]ul spot sunt foarte rare }i dauna}tere unor oportunit@]i interesante: pede o parte, dau posibilitatea investito-rilor care }i-au acoperit riscul s@ treac@pe cash, la randamente superioare celorcalculate ini]ial, iar, pe de alt@ parte, ofer@speculatorilor oportunitatea s@ intre înpia]@ la ni}te pre]uri nea}teptat de ief-tine, ceea ce poate da na}tere unui trendcresc@tor pe termen scurt”, a explicatVictor Pop, directorul de opera]iuni dela Intervam Bucure}ti. Despre }edin]ade miercuri, brokerul Mirabela Coos, dela SSIFS Broker Cluj, a declarat: „Dup@ ce co-ta]iile s-au deschis pe plus, în pia]@ s-auf@cut sim]ite ordine masive de vânzare,care au împins, treptat, pre]urile sub spot.Explica]ia poate fi dat@ fie de marc@rilede profit ale celor care au acumulat înzilele de sc@deri masive ale pie]ei, fieefectiv de o lips@ de încredere din parteacump@r@torilor”.Participan]ii în pia]@ }i-au exprimat dinnou preferin]a pentru scaden]a martie,totalurile atrase de aceasta, pe fiecaredin activele suport tranzac]ionate, fiindsuperioare celor de pe alte scaden]e.Printre favorite, reg@sim, ca de obicei,DESIF 2 martie, care au generat 13.168contracte. {i DESIF 5 martie au atras untotal apreciabil. Este vorba despre 10.565contracte. Pentru jum@tatea anului, DESIF2 }i DESIF 5 au atras 740, respectiv 939de contracte, putându-se observa în-clinarea balan]ei în favoarea DESIF 5.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

LLaa bbuurrssaa ddeerriivvaatteelloorr,,

urmare din pagina 1Unele au evoluat spectaculos în ace}tiani pe pia]a interna]ional@, astfel încâtpre]ul benzinei de acum e imens fa]@ decel al anilor 90 pe orice pia]@ nu numaipe cea local@. Apoi avem utilit@]ile. {iacum nostalgiile curg când se vorbe}tede pre]ul gazelor sau a luminii din ‘90}i se plânge în valuri când se vorbe}tede pre]urile, de acum. Dar, tocmai acelepre]uri din 90 cu subven]ii ascunseadânc au fost m@rul otr@vit care au f@cutca statistica s@ anun]e abia acum egala-rea salariilor din ‘90. Pentru c@ nu aveauleg@tur@ nici cu costurile, nici cu ce-rerea. A}adar, consumul ridicat nici nuconta, dac@ pre]ul nu conta. Iar e}eculacestei politici de subven]ionare ascuns@care abia acum se estompeaz@ s-a trans-format într-un lan] al sl@biciunilor eco-nomice. Costurile ascunse la energie auf@cut ca }i costurile produselor s@ fiemascate. Cu pre]uri mascate, adev@ratacompetitivitate sau performan]@ a pro-dusului respectiv era anihilat@. În con-secin]@, veniturile produc@torilor erau f@r@leg@tur@ cu costurile reale. Cum puteaufi atunci salariile? Ireale, desigur....{i aceasta irealitate economic@ a încer-cat s@ se întoarc@ la realitate. A fostnevoie de ani pentru aceasta. Irealitatea

economic@ a anilor ‘90 avea }i alteciud@]enii. Dolarul era cotat cumva,matematic, la 21 de lei. Pare un pre]bun, dac@ îl comparam cu leul înaintede denominare care oscila în jurul lui30 000 pentru un dolar. {i reflecta atâtinfla]ia cât }i c@derea economic@ a aces-tor ani, în termeni de produs intern brut,cel pu]in. Dar, acei 21 de lei pe un dolarerau fantomatici. Cum dolarul, în ciudavaria]iilor sale, reprezint@ un punct dereper ca }i putere de cump@rare e greude crezut c@ salariul real de atunci aco-perea în dolari salariul de acum. S@ ne amintim via]a de la sfâr}itul anilor90. Produse pu]ine, pre]uri mari la pro-dusele de calitate, pre]uri mici la utilit@]idar din nou costuri imposibile la tot ceeace ast@zi define}te societatea contempo-ran@. O pr@pastie adânc@ se deschideaatunci când se încerc@ integrarea îneconomia mondial@. De la telefonie }itransporturi ruptura era evident@. De-sigur, o parte din recuperarea acestordecalaje vine din descoperirea tehnologi-ilor ieftine }i performante. Dar, alt@ partevine din aceast@ nerecunoa}tere a leu-lui la valoarea pe care o indic@m noi.Moneda noastr@ valora diferit pentru c@reperele erau greu de g@sit, iar celeprezentate erau contestate din greu.Ast@zi leul a primit ceva recunoa}tere in-terna]ional@. Ba chiar u}or prestigiu, un

prestigiu care îi va permite peste anis@ se converteasc@ în euro. Moneda esteîns@ ca o marf@ }i recunoa}terea ei in-terna]ional@ – sau convertibilitatea ei cumde fapt se traduce aceast@ recunoa}tere– aduce o raportare la realitate. Leuluidin 1990 nu era nici convertibil nici re-cunoscut. Leul din 2007, este. Nostalgicii acelei perioade vor spune c@toate aceste raport@ri interna]ionale nuconteaz@ atâta timp cât via]a era maiieftin@. Dar, adev@ratul termen care de-scrie via]a din 1990 este altul. Via]a eramai simpl@. Banii nu puteau cump@raprea multe, nu puteau s@ fie investi]i, nuputeau produce venit. }i adev@ratul semnal realit@]ii e dat de capacitatea banilorde a-}i îndeplini scopul pentru care aufost crea]i: s@ intermedieze un schimb.Atunci e ridicol s@ compari veniturileb@ne}ti ale unei perioade în care baniidin buzunare p@reau mul]i pentru c@ nuprea aveai pe ce s@-i dai, cu una în careîncep s@-]i sar@ singuri din buzunarepentru c@ ofertele sunt peste tot. În sine,banii nu spun nimic. Feti}izarea baniloreste îns@ marele p@cat al celor care credc@ economia se traduce în cifre }i nu învalori. {i banii, fie ei ca exprimare a unorsalarii, sunt doar m@sura unei valori }inu valoarea în sine. Dac@ se în]elegeacest lucru, atunci compara]ia cu anii‘90 nu mai devine posibil@.

Dan SUCIU

Banii de azi, la pre]ul celor de ieri

Peste un milion de contracte de la începutul anului

Bursa din Kuwait

Consiliul de Administra]ie al B@nciiNa]ionale a Rom$niei (BNR) a eliminat,la sf$r}itul s@pt@m$nii trecute, obliga-tivitatea avansului pentru creditele acor-date popula]iei, care se situa la 25& dinsuma \mprumutat@ ^n cazul crediteloripotecare }i la 30& pentru creditele deconsum. De asemenea, BNR a modifi-cat modul de calcul al limitelor de inda-torare pentru popula]ie, urm$nd cafiecare banc@ s@ stabileasc@ normeinterne de expunere fa]@ de clien]ii per-soane fizice, care vor fi aprobate deDirec]ia Supraveghere a b@ncii centrale,^n func]ie de profilul de risc al fiec@reiinstitu]ii de credit.Astfel, b@ncile vor putea decide ̂n func]iede propriile criterii dac@ vor solicita unavans la credite sau nu }i care va fidimensiunea acestuia ^n func]ie de val-oarea total@ a tranzac]iei. Normele tre-buie ̂ns@ avizate de c@tre direc]ia de spe-cialitate a b@ncii centrale. Operatorii imo-biliari apreciaz@ c@ decizia va determinao majorare a pre]urilor la locuin]e,deoarece num@rul persoanelor care vorcontracta credite ipotecare, profit$nd deeliminarea avansului, va cre}te. "Cererea pe pia]@ va fi mai mare, ̂n spe-cial pentru case }i apartamente cu pre-]uri de p$n@ la 150.000 euro, destinatepopula]iei cu venituri medii", a afirmatdirectorul general al agen]iei imobiliareRominterna]ional, Cezar L@z@rescu.Noile pre]uri la locuin]e, determinate deeliminarea avansului pentru credite, vorfi influen]ate, pe parcursul anului, }i demajorarea costurilor pentru materiale deconstruc]ii }i for]@ de munc@. "%n modsigur, decizia BNR va influen]a pia]a imo-biliar@ at$t pe segmentul apartamentelor,

c$t }i pe cel al caselor. Pre]urile locuin-]elor ar fi urcat oricum, ̂ n acest an, cu5-10&, ca urmare a scumpirii materia-lelor }i a for]ei de munc@ din con-struc]ii, iar eliminarea avansului la credi-tele ipotecare va face ca majorarea total@a pre]urilor la locuin]e s@ fie de 15-20&",a declarat directorul general al agen]ieiimobiliare Real Time, Ion Catutoiu.Directorul general al agen]iei UnicCompany, Cristian Ungureanu, a apreciat,la r$ndul s@u, c@ eliminarea avansului lacreditele ipotecare va ̂ncuraja mai multepersoane s@ ̂mprumute bani de la banc@pentru a achizi]iona locuin]e, ceea ce va con-duce la o cre}tere a pre]urilor de p$n@la 10&, ^n special pentru apartamente.Bancherii au apreciat c@ m@sura, alec@rei prevederi detaliate nu au fost ̂nc@stabilite, va duce la sc@derea avansuluimediu, iar gradul de ^ndatorare }i con-tribu]ia ^mprumutatului vor oscila, celmai probabil, ̂n func]ie de calitatea clien-tului. Unii bancheri au apreciat c@ arputea avea loc }i cre}teri de pre]uri pen-

tru locuin]e, care ar putea fi urmate deo sc@dere abrupt@.Directorul general al Biroului de Credit,{erban Iepure a declarat, la The MoneyChannel c@, în urma m@surii BNR de aelimina plafonul de îndatorare, sea}teapt@ ca mai multe b@nci s@ deainforma]ie pozitiv@ la Biroul de Credit cuprivire la gradul de îndatorare alclien]ilor.{erban Iepure crede c@ decizia B@ncii

Centrale se va reflecta cu siguran]@ înactivitatea Biroului de Credit 'în primulr$nd, în mod direct', deoarece se vorprimi mai multe solicit@ri de eliberare arapoartelor de credit, 'pentru c@ un primfiltru p$n@ acum, înaintea informa]iilorpe care Biroul de Credit le de]inea, oconstituia încadrarea accea a veniturilorîn gradul de îndatorare'.'Dup@ p@rerea mea, este o decizie po-zitiv@ }i inclusiv din punctul de vedereal Biroului de Credit, nu m@ a}tept caacum b@ncile s@ se relaxeze total }i s@acorde credite cu mare larghe]e, ci m@a}tept ca s@-}i asume singure }i s@c$nt@reasc@ singure riscul', a spus direc-torul general al Biroului de Credit, înleg@tur@ cu eventualele decizii pe careb@ncile comerciale le-ar putea lua dup@eliminarea plafonului de îndatorare.Totu}i, {erban Iepure se a}teapt@ caactivitatea de creditare s@ creasc@ 'într-o oarecare m@sur@'.În ceea ce prive}te planul de scoring,pe care Biroul de Credit ar urma s@-lelaboreze, {erban Iepure a spus c@ “esteun proiect ulterior extinderii de informa]iepozitiv@ la Biroul de Credit, fiindc@ deplecarea cu un scoring bun al Birouluide Credit depinde extinderea raport@riide informa]ie pozitiv@”. Momentan,proiectul de scoring nu are un calen-dar implementat, dar Iepure este dep@rere c@ acest proiect ar putea fi imple-mentat în anul 2008. Pe de alt@ parte,publicarea sau nepublicarea restan]elorla credite nu ]ine neap@rat de m@suraBNR, a explicat }erban Iepure. El a ]inuts@ precizeze c@ aceasta este “o politic@a Birolului de Credit, care va fi aplicat@în continuare într-un fel sau cel@lalt”, iarb@ncile care sunt participante la Biroulde Credit vor primi, în fiecare lun@, unraport statistic.

Neobi}nuitul se ia iute. {i ajut@, atuncicând înseamn@ inova]ie, originalitate,când se construie}te ceva. Orice omcreeaz@, f@r@ s@ }tie, a}a cum respir@:dar artistul î}i d@ seama de procesulcreator }i de vigoarea împlinirii, prinopere ce d@inuie.În marasmul de pagini voalate, pline de în-cifr@ri, unii sunt la ei acas@. În]eleg c@ lu-mea are o suprafa]@ }i o adâncime }i c@uneori suprafa]a ascunde aceast@ adânci-me, în]eleg c@ exist@ un realism al esen-]elor, c@ sensurile circul@ prin plasma tex-tului, iar totul este s@ nu te r@t@ce}ti.Emo]ia disociaz@ }i recreeaz@ organizarealumii exterioare, o reduce la un joc depuncte }i linii drepte sau curbe, de cer-curi }i întret@ieri de tipuri geometrice.Nimic nu este identic, inventivitatea estef@r@ margini, men]inându-se în aceea}iconstruc]ie riguroas@ }i îndrept@]ind, ast-fel, compara]ia cu diversitatea combina-]iilor unui creier electronic, asceza inte-lectual@ a unui spirit care, construind,se construie}te pe sine.Universul lui Wassily Kandinsky, totalemancipat de prezen]a obiectului }i alumii reale, ar putea înf@]i}a viziuneaireprezentabil@ a unui spa]iu microfizic.Operele lui se definesc, pe m@sur@ ceochiul se familiarizeaz@ cu regimul derealitate pe care îl prezint@ conglome-ratele de exclama]ii, dreptunghiuri }i tri-unghiuri inversate ale unui joc mental-m@rturie a dramei interioare, a zbuciu-mului celui care nu poate ie}i din sine.Metamorfoze în timp contrasteaz@ cuformule estetice ce defineau odinioar@operele marilor clasici.Artistul nu se mai fixeaz@ pe o formul@, else afirm@ }i se anuleaz@ succesiv pentrua se înf@ptui pe sine altfel, pe alte planuri.Acum, inventivitatea creatoare va devenimai mult ca oricând o art@ ce cuprindeinfluen]ele tuturor ciclurilor culturale, oart@ ce nu mai este fixat@ de principiulsimetriei }i al frontalit@]ii, ci se deschidelarg influen]elor intercontinentale. Impresiitactile }i olfactive se asociaz@ continuu,parc@ se reduce totul la senza]ie, laaceptarea sau provocarea hazardului, dar}i înf@]i}@ri amenin]@toare ale civiliza]ieiactuale. De}i par naive, operele ne stre-coar@ într-o textur@ de joc }i hazard,într-o realitate imaginar@ greu de desci-frat - fiind m@rturii ale complexit@]ii vie]ii.În art@, neobi}nuitul poate fi tainic.Vorbim despre salturi în necunoscut,

unde culoarea este discret@, o culoarea visului - f@r@ c@ldur@ }i iradiere, cares@ se impun@ ochiului }i gândului agre-siv, r@mânând consubstan]ial@ materieifiltrate la care ader@. Intr@m în climatuluniversului suprarealist- cel al neobi}nui-tului. Aici, viziunea renun]@ la ritmul tim-pului universal, deformând simbolicobiectele. Aici, avem de-a face cu o art@care presupune drama omului postbe-lic: anume, revolta. Realitatea este meta-morfozat@ }i se opereaz@ simultanasupra timpului }i spa]iului. Realitateadevine halucinatorie, abisal@. Se schimb@raportul dintre om }i realitatea cosmic@}i social@. Sentimentul de spaim@ }iincertitudine, de obsesie }i opresiunedomin@ pânzele expozi]iilor, cu îngr@-m@diri de persoane r@t@cite în decoruriincerte, în a}teptarea unor evenimenteredutabile, ne}tiute.Amorful restructurat dup@ noi simetriidevine poezie, intersectând jocurile ha-zardului, domeniul straniu al gândiriineformulate, sublimate în simbolurineguroase. Revolta ini]ial@ a cedat pasul unor noiîmpliniri; îndr@znelile nebune}ti au adusemo]ie }i nedumeriri. Sunt înnoiri carer@spund unei nevoi, altele care încheag@o treapt@ mai departe, sunt înnoiri silite,c@utate. Toate sunt încerc@ri prin scân-teierea talentului, iar unele rafineaz@ artaf@când-o mai bogat@ în nuan]e, idei,senza]ii. Poezia, de exemplu, are nevoiede înnoire, dar experimentul trebuie s@se transforme în experien]@ poetic@, s@se integreze unei evolu]ii pentru a nur@mâne o îndr@zneal@ gratuit@. Rostirilepoetice tr@iesc în ele însele, autoritateatradi]ional@ a cuvântului este detronat@}i este fascinant@ în acela}i timp.Libertatea asociativ@ aduce o dinamizarea metaforei, un gest al aventurii spiri-tuale care adâncesc sensibilitatea poet-ic@. Iar arti}tii se mi}c@ cu îndr@zneal@,c@utând jocuri ale gândirii ce evoc@ maimult decât mister.Într-o lume dinamic@, totul se exprim@prin mi}care. Caracterul dominant alepocii electronice - lumina - î}i afl@ în art@o expresie imediat@. Geometrii de toatefelurile se succed în jocuri greu de per-ceput, conduse de fantezii subcon}tiente.Intr@m }i în universuri unde dramad@inuie latent, unde fiin]a este învins@.Inventivitatea pare permanent@. Univer-surile sunt recreate de drama cuno}teriiumane, statornicind coresponden]e întregând }i lucruri.Saltul }i evolu]ia uman@ din ultimeledecenii î}i afl@ în via]a artistic@ o cores-ponden]@}i o complinire, necesare acumcând devenirea civiliza]iei se dezvolt@armonic. }tiin]ele omului, ale naturii, arta}i tehnica înseamn@ acum forme diverseale aceluia}i avânt, al inventivit@]ii cre-atoare a fiin]ei umane, mereu în c@utarede frumuse]i.Ast@zi ora înf@ptuirilor este plin@ de}i chi-pul omenesc este înc@ obscur, iar mascanu-i este descifrat@ întotdeauna u}or...

dr. Adriana VIN[EAN

Neobi}nuitulcare nu zdruncin@

CREDITE ESEU VINERI 9 MARTIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

PPrr]]ttuurriillee ccaasseelloorr }}ii aappaarrttaammeenntteelloorr vvoorr ffii mmaajjoorraattee,, pp$$nn@@ llaa ssff$$rr}}iittuullaannuulluuii,, ccuu 55-1100&&,, ppee ffoonndduull uunneeii ccrree}}tteerrii aa nnuumm@@rruulluuii ddee ccoonnttrraaccttaann]]iiaaii ccrreeddiitteelloorr iippootteeccaarree,, dduupp@@ ccee BBNNRR aa ll@@ssaatt llaa aalleeggeerreeaa bb@@nncciilloorr ddaacc@@vvoorr ssoolliicciittaa aavvaannss,, aapprreecciiaazz@@ aaggeenn]]iiii iimmoobbiilliiaarrii..

Case mai scumpe cu 10&

Gradini superbe ^n Hanovra, Germania

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Colegiul de redac]ie

Biroul de Credit: dup@ deciziaBNR, b@ncile ar trebui s@-}}iasume riscul credit@rii