in Europe

Dmks LID.

SKORZE.NY"Cel mai periculos om din Europa"

autor

Charles Whiting

traducere

Adrian a Zbant

edituraMiidec[r!i

Bucuresti - 2OL6

Cuprins

Nota autorului

1. Omul

2. Primele zile

3. Unde este Mussolini?

4. Atacul asupra Gran Sasso

5. Intr[ Doctorul Wolf

6. Operaliunea Greif

7. ,,Cel mai periculos om din Europa"

8. Bdtdlia de pe Oder

9. Ultima descindere

l0.Evadeazl sau mori

11. Operafiuni dup[ rdzboi

12. Complotul Churchill

13. $antaj!

14. Fuga prin ocolire

15. Evaluare

Bibliografie

I

9

20

28

38

46

60

69

82

94

r04

tT4

t26

134

t43

t45

t49

Omul

itualia era tensionatd in seara zilei de 23 decembrie 1944,in micul oraq belgian Dinant, pozilionat intr-un echilibruperfect pe malul stdncos al rdului Meuse. Tn acea zi

friguroasd, cea mai scurtd din an, o forl6 armatd, adunatd in grab[ qi

compusd din trupe armate britanice din Brigada ArmaId,29, recrulinegri din Corpul de Serviciu SUA, qi un grup mixt de ingineri, ofileriSUA din polilia militar[ qi recru{i lipsili de experienfd din CorpulArmat Aerian, era preg[titd s[ intdlneascd atacul diviziei gennane

de tancuri Panzer Korps XLV[, care in acel moment inainta prinArdeni, avdnd catintd podurile ce traversau rdul Meuse. Trecuserdexact;apte zile de cAnd avusese loc Bdtdlia de la Bulge, iar germaniipdreau a fi victorioqi oriunde s-ar fi aflat, mdturdnd din fala lor oriceopozilie, intr-un atac viguros ce viza trecerea de ultima mare barierbde apd ce se afla in calea portului dinAntwerp, vital pentru rezeweleAlialilor qi reprezentdnd linta lor. Era pulin probabil ca fo4elevldguite ale Armatei Aliate sd mai poat[ opri inaintarea prin c0mpiaintinsl a Belgiei, odatS ce ar fi delinut controlul asupra podurilor dinHuy qi Dinant, de pe rdul Meuse. Situalia ar fi fost asem[ndtoare cucea din 1940.

Afldndu-se acum in Dinant, inghesuitd de-a lungul unei fhqiide pdmdnt pe malul estic al rdului, forla armatl anglo-americand,,incropitd in grabl qi aflat5 sub comanda colonelului A. W. BrownDSO3, stdtea ca pe ace, in aqteptarea germanilor. Colonelul Brown

3 DSO (eng.) - Distinguished Service Order, o decorafie militar[ britanicdacordati celor care s-au evidenliat in lupt6. (n.t.)

9

u{E

E

tt(t g'

5gt

€TEIErII!|9caof,rTIxiJ

ItIItt

ffit

F'

Tttrt-

i9

ac6I

t€ti4

d''E#isl 'ryi'€tFE4o

Eliitit;t:

3Itp

i#ET'

€'$fl

;#;Itaat

EV&lr

EE

$ E.stEg€EE: E€al!*sgEge E e€.= E ?E

€ FEF.E ,g *g

II\ !r5

6

Rr

[-1I

sl$- ri:1

_r-

6aaGItl

ae

Bdtdlia de la Bulge

qtia cd oameniigennane de elitde uzate, dupi 1

fusese trimis[ punde incerca s[Franla, cu mult r

,,infanteria" lui,qase sdptdmAni c

un an inainte, p

tehnic, uitind cr

excepfia cdtorviniciun fel de arn

Evaludnd sitr

cd adevdrata sa

Ordinul sdu a fourma sd aplrd 1

comenzi specffir

c[ tancurile gersud, intrdnd pe

acela, care era i,

partea unor truldeschizbturd intingire de-a lungar fi oprit majorde aceastd barieDacd vreun vehiHawkins unnau

Astfel, micafiecare ord care 1

Noaptea era tiictrizboiului - buh

pe front. in curiCrdciunului.

Se auzi un sr

in aqteptare qi-a '

10

Skorzeny: cel mai periculos am din Europa

gtia cd oamenii lui nu ar fi nici de departe pe mdsura trupelorgeflnane de elitd. Tancurile sale britanice erau invechite qi extremde uzate, dupd qase luni de campanie. De fapt, Brigada Armatd,29fusese trimisl pe front in grabd, chematd din depozitul de provizii,unde incerca s[ iqi schimbe tancurile uzale Sherman, folosite deja inFranla, cu mult mai rapidele qi inarmatele tancuri Firefly. Cdt despre

,,infanteria" lui, majoritatea americanilor avuseser[ parte numai deqase sdptdmdni de antrenament de infanterie de bazd, cu aproximativun an inainte, pentru ca imediat dupd sd htcreze la departamentultehnic, uitdnd complet tacticile qi abilitdlile de luptd. $i oricum, cuexceplia cdtorva arme Bazooka qi a cdtowa mitraliere, nu aveauniciun fel de armament greu.

Evaludnd situalia in care se afla in acea zi, Brown a concluzionatcd adevdrata sa defensivd se baza pe podul ce se intindea peste riu.Ordinul sdu a fost ca podul s[ fie aruncat in aer imediat ce inamiculufina sd apdrb in cdmpul lui vizual, dar numai ca unnare a uneicomenzi specifice, venite de la el. in acelaqi timp, a tras concluziacd tancurile gennane se vor apropia de oraq cel mai probabil prinsud, intrdnd pe drum. Din fericire, exista un anumit loc pe drumulacela, care era ideal pentru defensiv[, chiar dacd aceasta venea dinpartea unor trupe mai pulin abile, intrucdt drumul trecea printr-odeschizdtur[ intr-o stdncd solidd. Brown le-a ordonat inginerilor sb

ingire de-a lungul drumului, ca intr-un colier, minele Hawkins, ce

ar fi oprit majoritatea vehiculelor, chiar qi pe cele blindate. inaintede aceast[ barierd,, a pus bazele unui punct de control de infanterie.Daci vreun vehicul refuza sd opreascS la punctul de control, mineleHawkins urmau sd asigure oprirea acestuia, la pulin timp dupd.

Astfel, mica garnizoand" aqtepta tensionatl iminentul asalt. Cufiecare ord care trecea, ins[, niciun tanc german nu iqi ftcea apari[ia.Noaptea eratdcrttd,, cu exceplia sunetului de fundal mereu prezent,alrdzboiului - bubuiturile armamentului greu ce veneau de undeva depe front. in curdnd, unnau sd fie miezul nopfii qi inceputul AjunuluiCrdciunului.

Se auzi un sunet de motor. La punctul de control, infanteria dejain aqteptare Ei-a apucalarmele strdns. Era oare acesta atacul german?

1l

Skorzeny: cel mai periculos om din Europa

Dintr-odati, inainte sd il poatd opri, un jeep american ce duceapatru oameni s-a apropiat rapid de punctul de control . intr-ofracfiune de secund6, a trecut prin el, inaintdnd spre Dinant. ins6 nupenku mult timp. un minut maitdrziu,a trecut peste lanful de mineHawkins . Jeepul s-a oprit brusc , in sunetul pdtrunz[tor alexplozibilului de calibru greu, cu o flaclrd violentd. Alarmate ,trupele anglo-americane s-au migcat cu rapiditate in acea direclie.Printre rdmdqilele fumeginde ale micii maqini Aliate, patru oamenierau intinqi la pdmdnt Erau imbricali in uniforme americane.

fimp de cdteva momente infricoqltoare, soldalii au rdmas peloc. iqi uciseserd cumva, fbrr sr vrea, patru dintre proprii oameni?unul dintre ei s-a aplecat pentru a examina mai atent cadavrele. cuajutorul unei lanterne cu lumind slabd, a deschis haina ponositd deculoare mdslinie a primului cadavru, ce era inchis[ cu nasturi pdndla gdt. Pe gulerul celui mort luceau insemnele argintii ale SS-uluigerrnan. Oamenii ucigi erau germani.

Surpriza trditd la miezul nopjii, in data de 23 decembrie 1944, deacel mic grup de soldali aflali in stare de qoc, a fost impdrta$itd qi de altegrupuri similare, aflate de-a lungul frontului de 80 de mile dinArdeni,in timpul primelor zire ale Bdtdliei de la Bulge. Relat[ri alarmanteau invadat din toate pdr,tile, de la sediile regimentelor qi diviziilor.Soldali germani deghiza[i au fost raportali qi in Huy (orag situat, deasemenea, in apropierea unui pod vital de pe r6ul Meuse); tancuri,,americane" Sherman, conduse de recruli ,,americani,'ce se gdseauin locul unde se afla Grupul de Luptd ar obersturmbannfilrer-uluiSS Peiper, din Divizia I Panzer SS; ,,americani', din Corpul deTransmisiuni, descoperi{i in timp ce incercau sb taie principala liniede comunicalie dintre Armata I american[a gi Grupur de armat6,12suA5. rar reratdrlle acestea nu vizau numai frontul. in paris, au fostraportali ?n jurul a trei sute de soldafi paraqutigti germani deghizaliin uniforme americane. Aceqtia se regrupau la caf6 de la paix, de4 First Army (eng.) - Prima Armatd este cea mai veche unitate militari astatelor Unite ale Americii, servind in ambele r'dnboaie mondiale. (n.t.)5 lzth Army Group - Grupul de armatb 12 suA a fost una dinfie cele maiputemice formaliuni militare aflate pe campul de lupti, fiind activd intre anii1944-1945. (n.t.)

s

unde urmau sd atz

Eisenhower. in incum trupe gennat

inregiune. Pdnlqideghizali au pdtru

!ar\,,pregdlind o I

intregul eqalon ali

Odatd cu sl

gefinane, era clar

de una dintre ce

intreaga istorie a

Berlin, cu doud I

?nceput, avusese

succes real al get

aflat in pddurile iSkorzeny reugise

care americanii a

om din Europa" t

Pulin din viaindiciu cu privire

mai periculos om

intr-o familie ob

indicdnd origini r

in mod evidtin timpul ,,anilo.majoritatea coml

nici cdt h0rtia 1

au supraviefuitInterna{ionale, cr

economice. Ottoavusese de sufer

Eilingului austrir

autodisciplind. ,a

de cincisprezece

t2

om din Europa

n jeep american ce duceanctul de control . intr -ontiind spre Dinant. ins6 nufecut peste lanful de minesunetul pdtrunzdtor al5rd violentS. Alarmate ,

rpiditate in acea direcfie.tqni Aliate, patru oameniriforme americane.re, soldalii au rdmas peru dintre proprii oameni?I mai atent cadavrele. Culeschis haina ponositd dea inchisb cu nasturi pdndmele argintii ale SS-ului

le 23 decembrie 1944, deafostimpirtdqiti qi de alteide 80 demile dinArdeni,)ulge. Relatdri alarmanteegimentelor qi diviziilor..si in Huy (oraq situat, derpe rdul Meuse); tancuri

"americani" ce se gdseau

Obersturmbanffi rer-uluinericani" din Corpul deau sd taie principala linie1 qi Grupul de armatd 72

ifrontul. in Paris, au fosts, uti gti germani de ghizalitu la Caf6 de la Paix, demai veche unitate militard araie mondiale. (n.t.)A a fost una dintre cele mailuptd, fiind activd intre anii

Skorzeny: cel mai periculos om din Europa

unde urmau sd atace chiar sediul Comandantului Suprem, generalul

Eisenhower. in indeplrt ata Bretagne, ldranii au relatat cu certitudinecum trupe germane in uniforme anglo-americane au fost paraqutate

in regiune. PdnI qi in Londra circula un zvon conform cdruia germani

deghizali au pdtruns in numeroasele tabere de prizonieri germani din

[ar6, pregdlind o revoltd de mari proportii, ce urrna sd dea peste cap

intregul eEalon aliat din spatele frontului.Odat6 cu sfbrqitul primei sdptdm0ni a ofensivei-surprizd

gefinane, era clar cd zonele din spatele frontului aliat erau speriate

de una dintre cele mai mari operaliuni de spionaj qi sabotaj dinintreaga istorie a rdzboiului. Operliunea Greif, pl[nuitd in grab[ laBerlin, cu doud luni inainte, deqi pdrea sortitd eEecului incd de lainceput, avusese un succes rdsundtor. Acesta era probabil singurulsucces real al germanilor in colosala bdt[lie de pe cdmpul de luptbaflat in pddurile inzdpezite din Ardeni . Obersturmbannfilrer-ul OttoSkorzeny reusise inc6 una dintre loviturile sale uimitoare. Cel pe

care americanii aveau s[ il numeascd, in curdnd, ,,cel mai periculos

om din Europa" reuqise din nou.

Pufin din viafa timpurie a lui Otto Skorzeny ar fi oferit vreunindiciu cu privire la motivele pentru care acesta ufina sd devind ,,celmai periculos om din Europa". Skorzeny s-a ndscut la 12 iunie 1908,

intr-o familie obiqnuitd din clasa de mijloc a Vienei, numele s[uindicdnd origini slave.

in mod evident, aceast[ familie austriacd bine situatd a suferitin timpul ,,anilor grei" de dupd Primul Rdzboi Mondial, la fel ca

majoritatea compatriolilor sdi, atunci c0nd banii austrieci nu valoraunici c6t hi"ri.ia pe care erau imprimafi. Copiii familiei Skorzenyau supraviefuit atunci numai mulfumit[ eforturilor Crucii RogiiInternafionale, copilIria lui Otto traversdnd cei mai grei ani ai crizeieconomice. Otto gi-l aminteqte pe tat51sdu, a c6rui ocupalie ca ingineravusese de suferit din lipsd de capital, dar qi din cauza devaloriz[riiqilingului austriac, insufldndu-i incd din acele vremuri nevoia de

autodisciplind. Atunci c6nd a gustat pentru prima dat6 unt, la vdrstade cincisprezece ani, tatdl s[u i-a spus cd ,,nu era nimic riu in a te

13

Skorzeny: cel mai periculoi om din Europa

descurca fardpreamulte lucruri; s-ar putea chiar s6 fie un lucru buns[ nu te obignuieqti cu viala dulce". Sfaturile qi antrenamentele unnausi ii foloseasci adolescentului care incepea s6 devini un gigant. (Maitirziu, el va atinge 1,93 metri, avdnd o constitulie masivd.)

Este posibil insd ca prima sa intdlnire cu societdlile tradilionalede duel ale universitdlii din viena, la care s-a inscris pentru a studiaingineria la vdrsta de optsprezece ani, sd fi reprezentatprima influenfldecisivd din viala sa. Timp de un secol qi jum[tate, universitdlile delimbi germand au cultivat arta dueldrii cu sabia. societ6li1e de duel,schlagende verbindungen, alr inflorit, iar tdn[rur otto Skorzenya devenit in curdnd un membru entuziast al uneia dintre acestesocietdli, care se int0lneau in cafenelele aflate la margine a zonelorsuburbane ale vienei, intdlniri de la care nu lipseau ritualul duleuluiqi perioadele de befie.

otto Skorzeny a luptat in primul sdu duel in anul in care aintratrauniversitate. Era o intreprindere teribil de stresantd, otto mdrturisindmaitdrziuin memoriile sale: ,,imi simleam inima cum bate rapid. Nuputeam s[ vdd dec6t foarte vagfala oponentului meu prin grilajul deolel al mdqtii. Lamdin lam5!... o pauzd ocazionard,numai c6nd lamasabiei mele era dezinfectat6... Apoi, dintr-odatd, dup6 runda a qaptea,am simlit o loviturd scurtd qi ascufitr in cap. in mod surprinzdtor, nua durut aqa de mult. singurameafricd era cd am dat inapoi". lnsr nufbcuse asta.

in perioada care a urmat, tdndrul student a luptat in alte keisprezecedueluri, ce au dus la oblinerea cicatricilor, schmisse-le, ce urmaua-i decora obranil pentru tot restul viefii, aducdndu-i porecla de,,Scarface" in rdndul americanilor, in timpur cerui de al Doilea RrzboiMondial. Dar lui otto Skorzeny duelatul i-a adus mai mult dec0tmult-c[utatele schmisse. Dupd cum va comenta mai tdrziu: ,,Amfost deseori recunoscdtor, mai tdrziu, pentru autodisciplina invifatila clubul nostru studenfesc. Nu am avut niciodatd sentimente la feide nepldcute, nici cdnd md aflam in bdtaia puqtii, a$a cum am avut laoptsprezece ani, cdnd a trebuit sd lupt in primul meu duel, sub ochiiscrutdtori ai colegilor mei. Tot ceea ce qtiu despre durere, dobdndit

cu sabia, m-a itrebuie sd te co

aqa este qi in rtlateral. Trebuie

Atunci c6nc

Reich incl de p

cu oameni laaqteptat s6 fie rde ani gi care noferit imediat c

capilot, lindndin civil, in avio

insd urma r

se spune c[ esl

rutind a echipaj

intrat imediat c

divizie SS cunr

Numai dois

iar Skorzeny a

,,Compania cla

al comandanfu

noplii. in ciudr

accepta[iin di't

fizicul sdu in rrperioada de dir

la rangul de sr

un tip de ofi,tr

solda{ilor inair

diviziaWaffenDup[ cum

dat sd se ocul

6 Anschluss (gr

citre Germania n7 Luftwaffe-A

t4