SETTLEMENT TYPES and enclusure in the gumelnita culture fileCristian Eduard Ştefan 114 N. Angelov...

BIBLIOGRAPHY

Em. Alexandrescu et alii 1986, Cercetări perieghetice în teritoriul histrian (II),PONTICA XIX, p. 243-252.

N. H. Andersen 1997, The Sarup Enclosures. The Funnle Beaker Culture of theSarup site including two causewaysed camps compared to the contemporarysettlements in the area and other European enclosures, Sarup vol. 1, JutlandArchaeological Society Publications XXXIII: 1, Moesgaard.

R. Andreescu, D. Bailey 1999, Observaţii preliminare privind locuirea neo-eneolitică pe valea Teleormanului, Civilizaţia Boian pe teritoriul României,Călăraşi, p. 11-13.

R. Andreescu, D. Bailey, et alii 2003, Alexandria, jud. Teleorman, CronicaCercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, p. 37-39.

R. Andreescu et alii 2001, Locuirea neo-eneolitică din Valea Teleormanului, zonaLăceni-Măgura (Southern Romanian Archaeological Project), Studii de Preistorie1, p. 33-46.

R. Andreescu, C. Lazăr 2007-2008, Valea Mostiştei. Aşezarea gumelniţeană de laSultana Malu Roşu, CA XIV-XV, p. 55-76.

R. Andreescu, P. Mirea 2008, Teleorman Valley. The beginning of the Neolithicin Southern Romania, Acta Terrae Septemcastrensis VII, Sibiu, p. 57-76.

R. Andreescu, P. Mirea, Şt. Apope 2001 a, Dinamica locuirilor neo-eneolitice pevalea Teleormanului, CCDJ XVI-XVII, p. 29-34.

R. Andreescu, P. Mirea, Şt. Apope 2001 b, Radian Andreescu, Aşezărileculturii Gumelniţa din vestul Munteniei, in Silvia Marinescu-Bîlcu et alii, Ocivilizaţie “necunoscută”: GUMELNIŢA, CD-ROM, CiMec.

R. Andreescu, P. Mirea, Şt. Apope 2003, Cultura Gumelniţa în vestul Munteniei.Aşezarea de la Vităneşti, jud. Teleorman, CA XII, p. 71-87.

R. Andreescu et alii 2007, Noi cercetări arheologice în Muntenia. Descoperirilede la Urlaţi (jud. Prahova), ARGESIS XVI, p. 11-37.

I. Andrieşescu 1924, Les fouilles de Sultana, Dacia I, p. 51-107.

I. Andrieşescu 1926, Sultana, descoperiri arheologice din vara anului 1923,BCMI 19, p. 170-185.

I. Andrieşescu 1929 a, Sultana (continuare), BCMI 22, fasc. 60, p. 71-87.

I. Andrieşescu 1929 b, Sultana, BCMI 22, fasc. 62, p. 165-171.

Cristian Eduard Ştefan

114

N. Angelov 1959, Zlatnoto scrovište ot Hotnica, Archeologija Sofia I, 1-2, p. 38-46.

N. Angelov 1961, Rabotilniţa za ploski kosteni idoli v selištnata moghila pri s.Hotnica, Târnovsko, Archeologija Sofia III, 2, p. 34-38.

I. Angelova 1982, Tell Tărgovište, in Kupferzeitliche Siedlungen inNordostbulgarien, Materialen zur Allgemeinen und Vergleichenden Archäologie,Band 13, München, p. 175-180.

N. Anghelescu 1955, Cercetări şi descoperiri arheologice în raioanele Călăraşi şiSlobozia, SCIV VI, 1-2, p. 311-330.

M. Anghelinu 2003, Evoluţia gândirii teoretice în arheologia din România.Concepte şi modele aplicate în preistorie, Târgovişte.Al. Avram, O. Bounegru, C. Chiriac 1985, Cercetări perieghetice pe teritoriulHistriei (I), PONTICA XVIII, p. 113-124.

M. Avramova 1991, Les études archéologiques de l'époque chalcolithique enBulgarie, in Chr. Eluère, Le premier Or de l'humanité en Bulgarie. 5e millénaire,Paris, p. 25-29.

L. Badea et alii 1983, Geografia României. I. Geografia fizică, Bucureşti.D. Bailey 1990, The living house: signifiyng continuity, in R. Samson (ed.), TheSocial Archaeology of Houses, Edinburgh.

D. Bailey 1993, Chronotypic tension in Bulgarian prehistory: 6500-3500 BC,World Archaeology 25, p. 204-222.

D. Bailey 1996 a, The analysis of tells in northeastern Bulgaria: settlementbehaviour in the context of time, space and place, Reports of Prehistoric ResearchProjects 1, 2-4, Sofia, p. 289-308.

D. Bailey 1996 b, The life, time and works of House 59 from the Ovcharovo tell, inT. Darvill and J. Thomas (eds.), Neolithic Houses in Northwest Europe andBeyond, Oxford.

D. Bailey 1999, What is a tell? Settlement in fifth millennium BC Bulgaria, in J.Brück and M. Goodman (eds.), Making Places in the Prehistoric World: Themes inSettlement Archaeology, Londra.

D. Bailey 2000, Balkan Prehistory. Exclusion, Incorporation and Identity, Londraşi New York.D. Bailey et alii 1998, Expanding the dimension of early agricultural tells: thePodgoritsa Archaeological Project, Bulgaria, Journal of Field Archaeology 25, 4,p. 375-396.

D. Bailey et alii 2002, Alluvial landscapes in the temperate Balkan Neolithic:transition to tells, Antiquity LXXVI, p. 349-355.

Settlement types and enclosures in the Gumelnita culture

115

I. Barnea 1966, O cercetare arheologică pe Borcea, Revista Muzeelor 2, 1966, p.160.

N. Baroană 1970, Descoperiri arheologice în partea de nord a judeţuluiTeleorman, MCA IX, p. 421-424.

R. Băjenaru 1998, Discuţii privind cronologia absolută a culturii Glina, SCIVAXLIX, 1, p. 3-22.

A. Bălăşescu, V. Radu, D. Moise 2005, Omul şi mediul animal între mileniileVII-IV î.e.n. la Dunărea de Jos, Bibioteca Muzeului Naţional, Seria CercetăriPluridiscilpinare, XI, Târgovişte.C. Bem 2001 a, A special Type of Aeneolithic dwelling. Unicum or Deficiency ofConservation?, Studii de Preistorie 1, p. 153-192.

C. Bem 2001 b, Les fortifications de l'aire Precucuteni et Cucuteni. Entre lesaxiomes et archétypes, CCDJ XVI-XVII, p. 53-98.

C. Bem 2001 c, Cătălin Bem, Consideraţii generale asupra cercetărilorarheologice pluridisciplinare de pe Valea Neajlovului, in Silvia Marinescu-Bîlcu etalii, O civilizaţie “necunoscută”: GUMELNIŢA, CD-ROM, CiMec.

C. Bem et alii 2001, Cercetări arheologice pe Valea Neajlovului. Consideraţiigenerale asupra microzonei Bucşani, Studii de Preistorie 1, p. 131-146.

C. Bem, V. Radu 2007, Bucşani. 10 ani de cercetări arheologice. 1998-2007.

D. Berciu 1935 a, Săpăturile arheologice de la Tangâru (1934). Raportpreliminar, BMJV I, p. 1-30.

D. Berciu 1935 b, Săpături şi cercetări arheologice în ultimii trei ani (1933-1935),BCMI XXVIII, fasc. 83, p. 26-30.,

D. Berciu 1937, Săpăturile de la Petru Rareş (1933 şi 1935), BMJV II, p. 1-30.

D. Berciu 1956, Cercetări şi descoperiri arheologice în regiunea Bucureşti, MCAII, p. 503-562.

D. Berciu 1961, Contribuţii la problemele neoliticului din România în luminanoilor cercetări, Bucureşti.D. Berciu, E. Moscalu 1972, Cercetări în cetatea de la Albeşti (jud. Teleorman),SCIV XXIII, 4, p. 633-640.

E. Bernea 2005, Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Bucureşti.Gh. Bichir, E. Popescu 1968, Cercetările arheologice de la Mătăsaru şicontribuţia lor la cunoaşterea culturii materiale a dacilor liberi, Studii şiComunicări 1, Piteşti, p. 81-96.

L. Binford 1962, Archaeology as Anthropology, American Antiquity 28, 2, p. 217-225.


116

L. Binford 1964, A Consideration of Archaeological Research Design, AmericanAntiquity 29, 4, p. 425-441.

L. Binford 1967, Smudge Pits and Hide Smoking: the Use of Analogy inarchaeological Reasoning, American Antiquity 32, 1, p. 1-12.

J. Bintliff 1993, Why Indiana Jones is Smarter than the Post-Processualists,Norwegian Archaeological Review 26, 2, p. 91-100.

K. Bittel 1943, Ausgrabungen in Sveti Kirilovo, Jahrbuch des DeutschenArchäologischen Instituts 58, p. 64-97.

V. Boroneanţ 1978, Consideraţii asupra locuirii getice de la Giurgiu – MaluRoşu, Ilfov – File de Istorie, Bucureşti, p. 85-87.

V. Boroneanţ 2004, Chitila Fermă. Studiu monografic, CAB VI, p. 47-82.

C. Boruga 1969, Plastica antropomorfă gumelniţeană de la Geangoieşti,VALACHICA I, p. 215-226.

P. Bourdieu, Raţiuni practice. O teorie a acţiunii, Bucureşti.Y. Boyadziev 1995, Chronology of Prehistoric Cultures in Bulgaria, in D. W.Bailey, I. Panayotov (eds.), Prehistoric Bulgaria, Monographs in WorldArchaeology 22, p. 149-191.

J. L. Brochier 1994, Étude de la sédimentation anthropique. La stratégie desethnofaciès sédimentaires en milieu de constructions en terre, BCH 118, p. 619-645.

R. Caillois 2006, Omul şi sacrul, Bucureşti.W. G. Cavanagh 2004, WYSIWYG: Settlement and Territoriality in SouthernGreece during the Early and Middle Neolithic Periods, Journal of MediterraneanArchaeology 17, 2, p. 165-189.

M. Cârciumaru 1985, Le collier de semences d'Ulmeni (culture de Gumelniţa),DACIA, N.S. XXIX, p.125-127.

M. Cârciumaru 1996, Paleoetnobotanica. Studii în preistoria şi protoistoriaRomâniei, Iaşi.J. C. Chapman 1988, From “space” to “place”: a model of dispersed settlementand Neolithic society, in C. Burgess, P. Topping, C. Mordant and M. Maddison,Enclosures and Defences in the Neolithic of Western Europe, Part i, BARInternational Series, 403 (i), p. 21-46.

J. C. Chapman 1989, The early Balkan village, Neolithic of Southeastern Europeand its Near eastern Connections, VAH II, Budapesta, p. 33-53.

J. C. Chapman 1990, Social inequality on Bulgarian Tells and the VarnaProblem, in Ross Samson (ed.), The Social Archaeology of Houses, Edinburgh, p.49-92.


117

J. C. Chapman 1992, Arenas of social power: the case of Serbian prehistory,Zbornik narodnog muzeja XIV, 1, p. 305-318.

J. Chapman, B. Gaydarska, with K. Hardy 2006, Does enclosure make adifference? A View from the Balkans, in A. Harding, S. Sievers and N. Venclová,Enclosing the Past: inside and outside in prehistory, Sheffield ArchaeologicalMonographs 15, p. 20-43.

J. Chapman et alii 2006, The social context of the emergence, development andabandonment of the Varna cemetery, Bulgaria, European Journal of Archaeology9, 2-3, p. 159-183.

D. Chernakov 2003, Kăsnochalkolita keramika ot “Malkata” selištna moghila vgrad Ruse, Dobroudja 21, Festschrift für Prof. Dr. habil. Henrieta Todorova, p.210-213.

I. Chicideanu 1974, O nouă descoperire Coţofeni în Muntenia, DocumentaValachica 6, Târgovişte, p. 63-67.

V. G. Childe 1958, Retrospect, Antiquity 32, p. 69-74.

V. Christescu 1925, Les stations préhistoriques du lac de Boian, Dacia II, p. 249-303.

T. Cioflan 1995, Cercetările arheologice de la Popeşti, judeţul Argeş, ARGESISVII, Piteşti, p. 5-12.

E. Comşa 1952, Raport preliminar asupra sondagiului de lângă Luncaviţa,raionul Măcin, SCIV III, p. 413-416.

E. Comşa 1959, Săpături arheologice la Boian-Grădiştea Ulmilor, MCA VI, p.127-136.

E. Comşa 1961, Săpăturile arheologice de la Boian, MCA VII, p. 63-71.

E. Comşa 1962 a, Săpături arheologice la Boian-Vărăşti, MCA VIII, p. 205-213.

E. Comşa 1962 b, Săpăturile arheologice de la Luncaviţa, MCA VIII, p. 221-225.

E. Comşa 1963, Unele probleme ale aspectului cultural Aldeni II. (Pe bazasăpăturilor de la Drăgăneşti-Tecuci), SCIV XIV, 1, p. 7-32.

E. Comşa 1970, Sondajele de la Izvoarele, MCA IX, p. 87-90.

E. Comşa 1973, Complexul neolitic de la Grădiştea Ulmilor-Boian, jud. Ialomiţa,MCA X, p. 25-32.

E. Comşa 1974, Istoria comunităţilor culturii Boian, Bucureşti.E. Comşa 1976 a, Quelques considérations sur la culture Gumelniţa(L'agglomération Măgura Jilavei), DACIA, N.S. XX, p. 105-127.

E. Comşa 1976 barticle tell, in D. M. Pippidi (coord.), Dicţionar de istorie vechea României, Bucureşti.


118

E. Comşa 1977, Neoliticul judeţului Constanţa, Revista Muzeelor 5, p. 66-70.

E. Comşa 1982, Neoliticul din România, Bucureşti.E. Comşa 1986, Şanţurile de apărare ale aşezărilor neolitice de la Radovanu,CCDJ II, p. 61-67.

E. Comşa 1999, Aşezarea gumelniţeană “Măgura Cuneştilor”, MCA S.N. I, p. 7-40.

E. Comşa 1999-2000, Aşezarea neolitică de la Izvoarele (jud. Giurgiu), BMTA 5-6, p. 101-132.

Em. Condurachi şi colab. 1957, , Şantierul arheologic Histria, MCA IV, p. 56-59.

T. Darvill, J. Thomas 2001, Neolithic enclosures in Atlantic Northwest Europe:Some recent trends, in T. Darvill, J. Thomas (eds.), Neolithic Enclosures inAtlantic Northwest Europe, Neoltihic Studies Group Seminar Papers 6, Oxford, p.1-23.

J.-P. Demoule 1988, voice tell in A. Leroi-Gourhan, Dictionnaire de laPréhistoire, Paris.

J. Deshayes 1970 a, Les fouilles de Dikili Tash et l'archéologie yougoslave,Zbornik narodnog muzeja VI, Belgrad, p. 21-43.

J. Deshayes 1970 b, Dikili Tash, BCH 96, II, p. 799-808.

J. Desayes 1972, Dikili Tash and the Origins of the Troadic Culture, Archaeology25, 3, p. 198-205.

P. Detev 1942, Selištnata moghila v g. Sv. Kirilovo, Staro-Zagorsko, Godišnik naNarodnija archeologiceški muzej VII, Sofia, p. 237-243.

P. Detev 1950, Selištnata mogila Baniata pri Kapitan Dimitrievo, Godišnik naNarodnija archeologiceški muzej Plovdiv 2, p. 1-23.

P.Detev 1954, Selištnata moghila pri g. Bikovo, Godišnik na muzeite v Plovdivskiokrag I, p. 151-193.

P. Detev 1962, Razkopki na moghilnoto selište pri s. Lenovo, Plovdisko,Arheologija Sofia IV, 3, p. 49-53.

P. Diaconescu 1980, Cercetări arheologice în bazinul mijlociu al Argeşului.Aşezarea eneolitică de la Morteni, judeţul Dâmboviţa, VALACHICA 10-11, p. 97-113.

T. Dimov, J. Bojadžiev, H. Todorova 1984, Praistoriceskia nekropol krai seloDurankulak, Tolbuhinski okrag, Dobrudža 1, p. 74-88.

C. A. Doxiadis 1968, Ekistics. An introduction to the science of humansettlements, Londra.


119

C. A. Doxiadis 1970, Ekistics, the Science of Human Settlements, SCIENCE vol.170, nr. 3956, p. 393-404.

Al. Dragoman, S. Oanţă-Marghitu 2003, Între monopol şi diversitate:arheologie, conservare şi restaurare în România, in EA-online, December,(www.archaeology.ro/rad_so_com.htm).

I. T. Dragomir 1969, Contribuţii la cunoaşterea aspectului cultural Stoicani-Aldeni (Săpăturile de la Lişcoteanca, jud. Brăila şi Băneasa, jud. Galaţi),DANUBIUS II-III, Galaţi, p. 45-53.

I. T. Dragomir 1971, Aşezarea neolitică fortificată din aria aspectului culturalStoicani-Aldeni de la Suceveni, MemAntiq III, p. 143-155.

I. T. Dragomir 1983, Eneoliticul din sud-estul României. Aspectul culturalStoicani-Aldeni, Bucureşti.H. Dumitrescu 1927-1932, Rapport sur les sondages de Grădiştea - Fundeanca,Dacia III-IV, p. 150-156.

H. Dumitrescu 1968, Un modèle de sanctuaire découvert dans la stationénéolithique de Căscioarele, DACIA, N.S. XII, p. 381-394.

Vl. Dumitrescu 1924, Découvertes de Gumelniţa, Dacia I, p. 325-342.

Vl. Dumitrescu 1925, Fouilles de Gumelniţa, Dacia II, p. 29-103.

Vl. Dumitrescu 1934, La stratigraphie des stations appartenant à la civilisationnéolithique balkano danubienne à la lumière des fouilles d'Atmageaua Tătărască,ISTROS I, Bucureşti, p. 37-43.

Vl. Dumitrescu 1937, The painted decoration of the pottery from the eneolithicstation near Atmageaua Tătărască (Department of Durostor, Dobrogea, Rumania),Annals of Archaeology and Anthropology XXIV, 1-2, p. 3-14.

Vl. Dumitrescu 1944-1945, Alcune scoperte preistoriche nel distretto diTeleorman, Dacia IX-X, p. 531-538.

Vl. Dumitrescu 1965 a, Principalele rezultate ale primelor două campanii desăpături din aşezarea neolitică târzie de la Căscioarele, SCIV XVI, 2, p. 215-237.

Vl. Dumitrescu 1965 b, Căscioarele , A late Neolithic Settlement on the LowerDanube, ARCHAEOLOGY 18, 1, p. 34-40.

Vl. Dumitrescu 1966 a, New discoveries at Gumelnitza, Archaeology 19, 3, p.162-167.

Vl. Dumitrescu 1966 b, Gumelniţa. Sondajul stratigrafic din 1960, SCIV XVII, 1,p. 51-99.

Vl. Dumitrescu 1970, Edifice destiné au culte découvert dans la couche Boian-Spanţov de la station-tell Căscioarele, DACIA, N.S. XIV, p. 5-24.

Vl. Dumitrescu et alii 1983, Esquisse d'une préhistoire de la Roumanie, Bucureşti.

www.archaeology.ro/rad_so_com.htm


120

M. K. H. Eggert 1976, On the Interrelationship of Prehistoric Archaeology andCultural Anthropology, PZ 51, 1, p. 56-60.

M. Eliade 2000, Sacrul şi profanul, Bucureşti.A. C. Florescu 1966, Observaţii asupra sistemului de fortificare al aşezărilorcucuteniene din Moldova, AM IV, p. 23-37.

A. Fol, R. Katinčarov, J. Lichardus 1988, Die bulgarisch-deutsche Ausgrabungin Drama, in A. Fol, J. Lichardus, Macht, Herrschaft und Gold. Das Gräberfeld vonVarna (Bulgarien) und die Anfänge einer neuen europäischen Zivilization,Saarbrücken.

A. Fol et alii 1989, Bericht über die bulgarisch-deutschen Ausgrabungen in Drama(1983-1988), BerRGK 70, p. 7-127.

A. Fol et alii 1991, Drama – die Karanovo VI-Siedlung. Ein vorläufiger Bericht, inJ. Lichardus (hrsg.), Die Kupferzeit als historische Epoche, Teil 1, Bonn, p. 111-124.

D. Frankel 2000, Migration and ethnicity in prehistoric Cyprus: technology ashabitus, European Journal of Archaeology 3, 2, p. 167-187.

A. Frânculeasa 2004, Plastica antropomorfă şi zoomorfă din epoca neo-eneoliticădin patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, CumidavaXXVI, p. 26-46.

A. Frânculeasa 2006, Cultura Starčevo-Criş în Muntenia (Cu privire specialăasupra centrului şi nordului Munteniei), Valachica 19, Târgovişte, p. 35-56.

A. Frânculeasa 2008, Epoca eneolitică în nordul Munteniei. O evaluare cultural-istorică, Mousaios XIII, Buzău, p. 7-39.

A. Frânculeasa, L. Niţă, V. Dumitraşcu 2008, Descoperiri aparţinând culturiiGumelniţa de la Urlaţi (jud. Prahova), Acta Musei Tutovensis III, Bârlad, p. 95-111.

D. Galbenu 1962, Aşezarea neolitică de la Hârşova, SCIV XIII, 2, p. 285-307.

D. Galbenu 1966, Nouvelles données concernant le début de la civilisation deGumelniţa de Dobrogea, DACIA, N.S. X, p. 321-328.

D. Galbenu 1971 a, Aşezări neolitice de pe teritoriul oraşului Constanţa, Sesiuneade comunicări a Muzeelor de Istorie, dec.1964, vol. I, p. 70-81.

D. Galbenu 1971 b, Aşezarea neolitică de la Costineşti, PONTICA IV, p. 237-246.

J. H. Gaul 1948, The Neolithic Period in Bulgaria, American School of PrehistoricResearch 16.


121

G. I. Georgiev 1961, Kulturgruppen der Jungstein- unde der Kupferzeit in derEbene von Thrazien (Südbulgarien), in Europe à la fin de l'âge de la Pierre, Praga,p. 45-100.

G. I. Georgiev 1962, Azmaşkata seliştna mogila krai Stara Zagora, ArcheologijaSofia IV, 1, p. 59-65.

G. I. Georgiev 1965, The Azmak Mound in Southern Bulgaria, Antiquity XXXIX,p. 6-8.

G. I. Georgiev 1979, Ezero. Rannobronzovoto selište, Sofia.

G. I. Georgiev 1983, Die Bedeutung der Ausgrabungen in Karanovo für dieUntersuchung des Neolithikums und Chalkolithikums in Bulgarien, Nachrichtenaus Niedersachsens Urgeschichte 52, p. 7-27.

G. I. Georgiev, N. Angelov 1952, Razkopki na selištnata moghila do Ruse prez1948-1949 god., Izvestia na arheologiceskia Institut XVIII, p. 119-194.

G. I. Georgiev, Razkopki na selištnata moghila do Ruse prez 1950-1953

N. Angelov 1957 godina, Izvestia na arheologiceskia Institut XXI, p. 41-127.

D. Gheorghiu 2002, On Palisades, Houses, Vases and Miniatures: the formativeProcesses and Metaphors of Chalocolithic Tells, in Alex Gibson (ed.), BehindWooden Walls: Neolithic Palisaded Enclosures in Europe, BAR InternationalSeries 1013, p. 93-117.

R. Gioglovan 1976, Raport preliminar de cercetare arheologică la Moara dinGroapă, jud. Dâmboviţa (1976). Intervenţie de salvare, ARCHIVA VALACHICA8, p. 49-54.

Fl. Gogâltan 2003 a, Apariţia tell-urilor epocii bronzului în bazinul carpatic.Probleme de cronologie, Ephemeris Napocensis XIII, p. 5-40.

Fl. Gogâltan 2003 b, Die neolitischen Tellsiedlungen im Karpatenbecken. EinÜberblick, in E. Jerem, P. Raczky (hrsg.), Morgenrot der Kulturen. Frühe Etappender Menschheitsgeschichte in Mittel- und Südosteuropa. Festschrift für NándorKalicz zum 75. Geburstag, Budapesta.

Fl. Gogâltan 2003 c, Tell-urile epocii bronzului în bazinul carpatic. Probleme determinologie, Acta Terrae Septemcastrensis II, p. 45-93.

Fl. Gogâltan 2004, Tell-uri în Orientul Apropiat şi bazinul carpatic. O scurtăprivire comparativă asupra habitatului preistoric (I), Acta Terrae SeptemcastrensisIII, p. 43-117.

Fl. Gogâltan 2005, Tell-uri în Orientul Apropiat şi bazinul carpatic. O scurtăprivire comparativă asupra habitatului preistoric (II), Acta TerraeSeptemcastrensis IV, p. 79-129.


122

M. Golitko, L. H. Keely 2007, Beating ploughshares back into swords: warfare inthe Linearbandkeramik, Antiquity LXXXI, p. 332-342.

S. Hansen et alii 2004, Bericht über die Ausgrabungen in der kupferzeitlichenTellsiedlung Măgura Gorgana bei Pietrele in Muntenien/Rumänien im Jahre 2002,EURASIA ANTIQUA Band 10, p. 1-53.

S. Hansen et alii 2005, Der kupferzeitliche Siedlungshügel Pietrele an der UnterenDonau. Bericht über die Ausgrabungen im Sommer 2004, EURASIA ANTIQUABand 11, p. 341-393.

S. Hansen et alii 2006, Pietrele – Eine kupferzeitliche Siedlung an der UnterenDonau. Bericht über der Ausgrabung m Sommer 2005, EURASIA ANTIQUABand 12, p. 1-62.

S. Hansen et alii 2007, Pietrele, Măgura Gorgana. Ergebnisse der Ausgrabungenim Sommer 2006, EURASIA ANTIQUA, Band 13, p. 43-112.

S. Hansen et alii 2008, Der kupferzeitliche Siedlungshügel Măgura Gorgana beiPietrele in der Walachei. Ergebnisse der Ausgrabungen im Sommer 2007,EURASIA ANTIQUA, Band 14, p. 19-100.

S. Hansen, M. Toderaş 2006 Pietrele „Gorgana”, O aşezare din epoca cupruluila 60 de ani de cercetări.S. Hansen, M. Toderaş 2009, Pietrele. Eine kupferzeitliche Siedlung an derUnteren Donau, Oldenburg.

A. F. Harding 2000, European Societies in the Bronze Age, Cambridge UniversityPress.

N. Harţuche 1968, Brăiliţa. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neoliticăpână în pragul orânduirii feudale, Brăila.N. Harţuche 1976, Unele probleme ale postpaleoliticului în lumina săpăturilor dinpeşterile Dobrogei, PONTICA IX, p. 13-21.

N. Harţuche 1980, Complexul cultural Cernavoda I de la Râmnicelu – judeţulBrăila, ISTROS I, Brăila, p. 33-91.

N. Harţuche 1987 , Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. I. Aşezarea“Movila Olarului” (1970-1976), ISTROS V, Brăila, p. 7-90.

N. Harţuche, I. T. Dragomir 1957, Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Raportpreliminar, MCA III, p. 129-147.

N. Harţuche, O. Bounegru 1997, Săpăturile arheologice de salvare de laMedgidia, jud. Constanţa (1957-1958), PONTICA XXX, p. 17-104.

Puiu Haşotti 1988-1989, Observaţii privind cultura Gumelniţa în Dobrogea,PONTICA XXI-XXII, p. 7-21.

P. Haşotti 1997, Epoca neolitică în Dobrogea, Constanţa.


123

P. Haşotti, E. Mihail 1983, Cercetări perieghetice între localităţile Izvorul Mareşi Cochirleni, PONTICA XVI, p. 285-294.

P. Haşotti, W. Wisoşenschi 1984, Descoperiri întâmplătoare în aşezarea neoliticăde la Târguşor “Sitorman”, PONTICA XVII, p. 37-49.

P. Haşotti, D. Popovici 1992, Cultura Cernavoda I în contextul descoperirilor dela Hârşova, PONTICA XXV, p. 15-44.

E. S. Higgs 1968, Archaeology – Where now?, Mankind 6, 12, p. 617-620.

St. Hiller, V. Nikolov 1997, Karanovo. Die Ausgrabungen im Südsektor 1984-1992, Salzburg-Sofia.

Ian Hodder 1978, Simple correlations between material culture an society: Areview, in Ian Hodder (ed.), The Spatial Organisation of Culture, Londra.

Ian Hodder 1982, The present Past. An Introduction to Anthropology forArchaeologists, Londra.

Ian Hodder 1986, Reading the past. Current approaches to interpretation inarchaeology, Cambridge University Press.

Ian Hodder 1987, The contextual analysis of symbolic meanings, in Ian Hodder(ed.), The archaeology of contextual meanings, Cambridge University Press.

Ian Hodder 1990, The domestication of Europe. Structure and Contingency inNeolithic Society, Oxford.

I. Hodder(ed.) 2001, Archaeological Theory Today, Polity Press, Cambridge.

F. Horváth 1988, Late Neolithic ditches, fortifications and tells in the HungarianTisza-region, in N. Tasić, J. Petrović (eds.), Gomolava – Chronologie undStratigraphie der Vorgeschichtlichen und Antiken Kulturen der Donauniederungund Südosteuropas, Novi Sad, p. 145-149.

A. Ilie 2005, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Dâmboviţa. Situripreistorice pe Valea Neajlovului, VALACHICA 18, p. 61-71 şi 331-334.

A. Ilie 2006-2007, Les fortifications des habitats de la culture Gumelniţa(Roumanie), Annales D’Université “Valahia” VIII-IX, p. 253-266.

C. Isăccescu 1984, Săpăturile de salvare de la Sultana, com. Mănăstirea, jud.Călăraşi, CA VII, p. 27-45.

I. Ivanov 1983, Le Chalcolithique en Bulgarie et dans la nécropole de Varna, inA. Poulter (ed.), Ancient Bulgaria, Nottingham, p. 154-163.

T. G. Ivanov 1982, Tell Radingrad, in H. Todorova, Kupferzeitliche Siedlungen inNordostbulgarien, Materialen zur Allgemeinen und Vergleichenden ArchäologieBand 13, München, p. 166-174.

M. Johnson 1999, Archaeological Theory, An Introduction, Blackwell Publishers,Oxford.


124

G. Kazarov 1914, Vorgeschichtliche Funde aus Sveti-Kyrillovo (Südbulgarien),PZ 6, p. 67-88.

P. Kosso 1991, Method in Archaeology: Middle-Range Theory as Hermeneutics,American Antiquity 56, 4, p. 621-627.

A. Langsdorff, I. Nestor 1929, Nachtrag zu Cernavoda, PZ XX, p. 200-229.

Gh. Lazarovici 1990, Über neo- bis äneolitische Befestigungen aus Rumänien,Jahresschrift für Mitteldeutsche Vorgeschichte 73, p. 93-118.

C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2006, Arhitectura neoliticului şi epocii cupruluidin România, vol. I, Neoliticul, Iaşi.C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici 2007, Arhitectura neoliticului şi epocii cupruluidin România, vol. II, Epoca cuprului, Iaşi.E. Lăzurcă 1984, Cercetări în aşezarea neolitică de la Carcaliu, PEUCE IX,Tulcea, p. 23-28.

E. Lăzurcă 1995, Trestenic – o nouă aşezare neolitică pe teritoriul judeţuluiTulcea, PEUCE XI, 1995, p. 7-48.

J. Lichardus, M. Lichardus-Itten 1985, La protohistoire de l'Europe. LeNéolithique et le Chalocolithique, Paris.

J. Lichardus et alii 2000, Forschungen in der Mikroregion Drama. 1983-1999,Bonn.

V. Lungu, C. Micu 2003, Cercetările arheologice de salvare de la Panduru, jud.Tulcea, PEUCE I (XIV) S. N., Tulcea, p. 11-44.

Fl. Marinescu 1969, Aşezări fortificate neolitice din România, StCom 14, Sibiu, p.7-31.

S. Marinescu-Bîlcu 1965, Un „atelier” néolithique pour la taille des haches ensilex, Archeologicke Rozhledy 18, 1, Praga, p. 48-53.

S. Marinescu-Bîlcu 1972, De ce nu se poate vorbi de analogii între şanţurile de laTârpeşti şi cele de la Suceveni, SCIV XXIII, 2, p. 433-440.

S. Marinescu-Bîlcu 1972-1973, Tipurile de aşezări şi sistemele lor de fortificaţieîn cuprinsul culturii Precucuteni, MemAntiq IV-V, p. 55-65.

S. Marinescu-Bîlcu 1974, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucureşti.S. Marinescu-Bîlcu et alii1997, Archaeological researches at Borduşani Popină(Ialomiţa County). Preliminary report 1993-1994, CA X, p. 35-143.

Silvia Marinescu-Bîlcu et alii 1997-1998, Şantierul arheologic Bucşani (jud.Giurgiu). Raport preliminar. Campania 1998, AMJTA 3-4, Giurgiu, p. 93-98.


125

S. Marinescu-Bîlcu 1998-2000, Sur l'organsation interne de certaines stations descultures des complexes Boian-Gumelnitza et Precucuteni-Cucuteni, CA XI, 1, p.321-336.

S. Marinescu-Bîlcu et alii 2000-2001, Aşezarea eneolitică de pe insula “LaOstrov”, lacul Taşaul (Năvodari, jud. Constanţa). Raport preliminar – campaniile1999-2000, PONTICA XXXIII-XXXIV, p. 123-170.

L. Mark Raab, A. C. Goodyear 1984, Middle-Range Theory in Archaeology: ACritical Review of Origins and Applications, American Antiquity 49, 2, p. 255-268.

C. N. Mateescu 1971, Noi săpături arheologice la Vădastra, SesiuneaComunicărilor Ştiinţifice a Muzeelor de Istorie, dec. 1964, vol. I, p. 52-69.

C. N. Mateescu 1972, Der Graben der Niederlassung von Vădastra. Beitrag zurStudium der neolitischen Graben an der unterem Donau, DACIA, N.S. XVI, 1972,p. 29-37.

D. Măndescu 2001, Tellul gumelniţean de la Ziduri, (com. Mozăceni, jud. Argeş),ARGESIS X, Piteşti, p. 7-19.

D. Măndescu 2002 , Cercetări arheologice pe valea Dâmbovnicului, ARGESISXI, Piteşti, p. 31-38.

D. Măndescu 2003, Sfârşitul epocii pietrei şi începutul epocii metalelor în zonaArgeş, ARGESIS XII, Piteşti, p. 59-72.

M. Meşter 1995, Fortificaţii cu şanţ, val şi palisadă din principalele aşezărineolitice din România, AMN 31, 2, p. 333-349.

C. Micu et alii 2007, Luncaviţa, Cronica Cercetărilor Arheologice din România.Campania 2006, p. 216-219.

C. Micu et alii 2008, Luncaviţa, Cronica Cercetărilor Arheologice din România.Campania 2007, p. 186-189.

C. Micu, M. Maille 2001, Recherches archéologiques dans le cadre del'etablissement-tell de Luncaviţa (dép. de Tulcea), Studii de Preistorie 1, p. 115-129.

C. Micu, M. Maille 2002, Opération de coopération archéologique entrel’Aveyron et le departement de Tulcea sur le tell de Luncaviţa en Roumanie,Cahiers L’archéologie veyronnaise, nr. 16, p. 229-234.

G. Mihăescu, A. Ilie 2003-2004, Tell-ul gumelniţean de la Geangoeşti (com.Dragomireşti, jud. Dâmboviţa), Ialomiţa. Studii şi Cercetări IV, p. 71-80.

V. Mikov 1926-1927, Selištnata mogila pri g. Balbunar, Izvestija na Bălgarskijaarcheologiceški Instituta 4, p. 251-284.

V. Mikov 1961, Selištnata mogila do g. Zavet, Burgasko, Izvestia naarheologiceskaia Institut XXIV, p. 269-296.


126

A. Miller Rosen 1986, Cities of Clay. The Geoarchaeology of Tells, Chicago.

P. Mirea 2005, Consideraţii asupra locuirii Starčevo-Criş din sud-vestulMunteniei, CCDJ XXII, In Honorem Silvia Marinescu-Bîlcu, p. 37-52.

P. Mirea, A. Frânculeasa 2005, Locuirea eneolitică gumelniţeană de laMănăstirea Glavacioc, jud. Argeş, ARGESIS XIV, p. 55-74.

P. Mirea, I. Pătraşcu 2006, Alexandria. Repere arheologice şi numismatice,Alexandria.

D. Monah, V. Cotiugă, O. Cotoi 2004, Construcţii experimentale pentru culturilePrecucuteni şi Cucuteni, AM XXVII, p. 41-60.

F. Monah 1998-2000, Rapport préliminaire sur les macrorestes végétales duComplexe ménager 521 – le tell énéeolithique Hârşova (dép. De Constantza). Lacampagne 1998, in D. Popovici et alii, Les recherches archéologiques du tell deHârşova (dép. de Constantza). 1997-1998, CA XI, 1, p. 13-124.

Al. Morintz 2007, Forme de habitat ale eneoliticului final şi perioadei de tranziţiela Dunărea de Jos, Târgovişte.S. Morintz 1962, Tipuri de aşezări şi sisteme de fortificaţie şi de împrejmuire încultura Gumelniţa, SCIV XIII, 2, p. 273-284.

S. Morintz 1963, O aşezare Boian fortificată (şanţurile de apărare ale aşezării dela Spanţov), SCIV XIV, 2, p. 275-282.

S. Morintz, B. Ionescu 1968, Cercetări arheologice în împrejurările oraşuluiOlteniţa (1958-1967), SCIV XIX, 1, p. 95-125.

S. Morintz, D. Şerbănescu 1974, Cercetări arheologice la Hârşova şi înîmprejurimi, SCIVA XXV, 1, p. 47-69.

E. Moscalu 1979 a, Noi cetăţi traco-getice, CA III, p. 361-373.

E. Moscalu 1979 b, Sondaje şi cercetări de suprafaţă, CA III, p. 385-400.

T. Muscă 1986, Aşezarea post-gumelniţeană de la Băleni-Români (jud.Dâmboviţa), Apulum XXIII, p. 55-65.

C. Muşeţeanu et alii 2007, Bucşani – „La Pod”, Cronica CercetărilorArheologice. Campania 2006, p. 83-85.

I. Nania 1965, Două depozite de unelte neolitice descoperite în raionul Costeşti(regiunea Argeş), SCIV XVI, 2, 1965, p. 311-321.

I. Nania 1967, Locuitorii gumelniţeni în lumina cercetărilor de la Teiu, Studii şiarticole de istorie 9, p. 7-23.

M. Neagu 1997, Comunităţile Bolintineanu în Câmpia Dunării, ISTROS VII,Brăila, p. 9-25.


127

M. Neagu 1999, Gălăţui – „Movila Berzei”, in Civilizaţia Boian pe teritoriulRomâniei, Călăraşi.M. Neagu 2001, Aspecte ale organizării spaţiului în aşezările neoliticuluidezvoltat la Dunărea de Jos, CCDJ XVI-XVII, p. 15-28.

Ion Nestor 1928, Zur Chronologie der rumänischen Steinkupferzeit, PZ XIX, p.110-143.

Ion Nestor 1927-1932, Fouilles de Glina, Dacia III-IV, p. 237-252.

Ion Nestor 1940, Zur Stellung Cernavoda's in der rumänischen Jungsteinzeit,Schuchardt – Festschrift, Berlin, p. 10-23.

E. Neustupný 1971, Whither archaeology?, Antiquity XLV, p. 34-39.

M. Nica et alii 1994, Tellul eneolitic gumelniţean de la Drăgăneşti-Olt, punctul“Corboaica”, SCIVA XLV, 1, p. 41-60.

M. Nica et alii 1997, Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeano-sălcuţean dela Drăgăneşti-Olt, punctul „Corboaica”. Campania anului 1995, CAANT II, p. 9-19.

M. Nica 1999, Descoperiri Boian în vestul Câmpiei Române, in Civilizaţia Boianpe teritoriul României, Călăraşi, p. 8-10.

C. Nicolaescu-Plopşor şi colab. 1959 a, Raport preliminar asupra cercetărilorpaleolitice din 1956, MCA V, p. 15-22.

C. Nicolaescu-Plopşor şi colab. 1959 b, Cercetări paleolitice în Dobrogea, MCAVI, p. 43-50.,

V. Nikolov 1988, Liste der erforschten Siedlungen und Gräberfelde der KaranovoVI-Periode in Bulgarien, in A. Fol, J. Lichardus, Macht, Herrschaft und Gold. DasGräberfeld von Varna (Bulgarien) und die Anfänge einer neuen europäischenZivilization, Saarbrücken.

S. Oanţă-Marghitu 2003, „The Cernavoda III-Boleráz Phenomenon”: after 30 years,EA-online, June, (www.archaeology.ro/so_cernav_eng.htm).

S. Oanţă-Marghitu 2005, Începuturile epocii bronzului la Dunăre între Porţile deFier şi Argeş, Teză de doctorat.E. Oberländer-Târnoveanu 1979, Aşezarea neolitică şi necropola de la Sarichioi(judeţul Tulcea) (campania 1978). Raport preliminar, MCA XIII, Oradea, p. 59-63.

Gh. Olteanu 2002, Repertoriul arheologic al judeţului Dâmboviţa, vol. I (A-M),Tîrgovişte.Gh Olteanu et alii 2003, Repertoriul arheologic al judeţului Dâmboviţa, vol. II (N-V), Tîrgovişte.

www.archaeology.ro/so_cernav_eng.htm


128

N. Palincaş 2006, Despre conceptul de cultură arheologică şi despre gândireanormativă. Pentru o dezbatere în arheologia românească de astăzi, SCIVA LVII,1-4, p. 159-185.

S. Pandrea, V. Sîrbu, M. Mirea 1997, Aşezări gumelniţene de pe ValeaCălmăţuiului, ISTROS VIII, Brăila, p. 27-62.

S. Pandrea, V. Sârbu, M. Neagu 1999, Cercetări arheologice în aşezareaGumelniţa de la Însurăţei – Popina I, judeţul Brăila. Campaniile 1995-1999,ISTROS IX, Brăila, p. 145-170.

W. A. Parkinson, P. R. Duffy 2007, Fortifications and Enclosures in EuropeanPrehistory: A Cross-Cultural Survey, Journal of Archaeological Research 15, p.97-141.

V. Parnic, D. Chriac 2001, Aşezarea eneolitică de la Măriuţa. Consideraţiipreliminare asupra habitatului, CCDJ XVI-XVII, Călăraşi, p. 199-206.

V. Parnic, V. Oprea, G. Dobre 2001, Contribuţii la repertoriul arheologic aljudeţului Călăraşi. Descoperiri gumelniţene pe valea Mostiştei, Studii de Preistorie1, p. 193-194.

E. Pásztor, J. P. Barna, C. Roslund 2008, The orientation of rondels of theNeolithic Lengyel culture in Central Europe, Antiquity LXXXII, p. 910-924.

E. Paveleţ 2000, Die anthropomorphen Statuettes aus Măriuţa, Das Altertum 46,p. 133-146.

J. Pavúk, V. Karlovský 2004, Orientácia rondelov Lengyelskej kultúry na smeryvysokého a nízkeho mesiaca, SlovArch LII, 2, p. 211-280.

I. Pătraşcu 2002, Aşezările culturii Gumelniţa din bazinul Vedei şi Teleormanului( partea I), ARGESIS XI, Piteşti, p. 19-26.

I. Pătraşcu 2003, Aşezările culturii Gumelniţa din bazinul Vedei şi Teleormanului(partea a II-a), ARGESIS XII, Piteşti, p. 39-60.

A. Păun 2003-2004, Cultura Gumelniţa în Muntenia. Stadiul actual al cercetărilorpe teritoriul judeţului Dâmboviţa, Ialomiţa. Studii şi Cercetări IV, p. 81-94.

Al. Păunescu, G. Rădulescu, M. Ionescu 1962, Săpăturile din împrejurimileoraşului Giurgiu, MCA VIII, p. 127-140.

M. Peneş, E. Paveleţ 2001, Aşezarea eneolitică de la Boboci, com. Jugureni, jud.Prahova, MOUSAIOS VII, Buzău, p. 9-16.

J. Petrasch 1990, Mittelneolitische Kreisgrabenanlagen in Mitteleuropa, BerRGK71, 1, p. 409-565.

M. Petrescu-Dâmboviţa 1942-1943, Raport asupra săpăturilor de la Glina, jud.Ilfov, 1943, Raport M.N.A., p. 65.


129

M. Petrescu-Dâmboviţa 1953, Cercetări arheologice la Surduleşti, MCA I, p.523-542.

M. Petrescu-Dâmboviţa, S. Sanie 1969, Sondajul din tellul gumelniţean de laCiolăneştii din Deal, AM VI, p. 41-53.

M. Petrescu-Dâmboviţa, S. Sanie 1972, Cercetări în aşezarea geto-dacică de laCiolăneştii din Deal, AM VII, p. 65-78.

V. Podborský, J. Kovárník 2006, Neolithic and post-Neolithic enclosures inMoravia in their central European context, in A. Harding, S. Sievers and N.Venclová, Enclosing the Past: inside and outside in prehistory, SheffieldArchaeological Monographs 15, p. 44- 68.

D. Popescu 1935-1936, Les fouilles de Cuneşti, Dacia V-VI, p. 109-120.

N. Popov 1978, Résultats principaux des fouilles du tell près de la ville deSmiadovo, département de Šumen, Studia Praehistorica 1-2, p. 145-156.

R. Popov 1914, Praistoriceskata Deneva moghila pri selo Salmanovo, Izvestija naBălgarskoto archeologiceški družestvo IV, p. 148-225.

R. Popov 1916-1918, Kodja Dermenskata moghila pri gr. Šumen, Izvestija naBălgarskoto archeologiceški družestvo VI, p. 71-155.

D. Popovici, P. Haşotti 1988-1989, Considerations about the synchronism of theCernavoda I culture, PONTICA XXI-XXII, p. 291-297.

D. Popovici et alii 1992, Cercetările arheologice din tell-ul de la Hârşova, jud.Constanţa, 1988, CA IX, p. 8-11.

D. Popovici et alii 1998-2000, Les recherches archéologiques du tell de Hârşova(dep. de Constantza) 1997-1998, CA XI, 1, p. 13-124.

D. Popovici, F. Vlad f. a., Borduşani. Hommes, histoire, milieu naturel,Târgovişte.C. Preda 1994, article „Balaci” in EAIVR, vol. I, p. 152.

A. Radunčeva 1976, Vinica. Eneolitno selištne i nekropol, Sofia.A. Radunčeva 1991, Kurzer vorläufiger Bericht über die Ausgrabungen inDolnoslav, in J. Lichardus (hrsg.), Die Kupferzeit als historische Epoche, Teil 1,Bonn, p. 107-110.

D. Raetzel-Fabian 2002, Monumentality and Communication. NeolithicEnclosures and Long Distance Tracks in West Central Europe,www.jungsteinzeit.de, p. 1-6.

K. Randsborg et alii 2005, Lîga, Acta Archaeologica 76, 1, p. 1-193.

C. Renfrew 1969, Trade and Culture Process in European Prehistory, in CurrentAnthropology, 10, 2-3, p. 39-48.

www.jungsteinzeit.de


130

C. Renfrew 2001, Symbol before Concept. Material Engagement and the EarlyDevelopment of Society, in I. Hodder (ed.), Archaeological Theory Today, p. 122-140.

P. Roman 1962, O aşezare neolitică la Măgurele, SCIV XIII, 2, p. 259-271.

P. Roman 1963, Ceramica precucuteniană din aria culturilor Boian-Gumelniţa şisemnificaţia ei, SCIV XIV, 1, p. 45-59.

Eva Rosenstock 2009, Tells in Südwestasien und Südosteuropa. Untersuchungenzur Verbreitung, Entstehung und Definition eines Siedlungsphänomens,Göppingen.

Dinu V. Rosetti 1934, Săpăturile de la Vidra. Raport preliminar, PMMB 1, p. 6-59.

Dinu V. Rosetti, S. Morintz 1961, Săpăturile de la Vidra, MCA VII, p. 71-78.

I. Rouse 1972, Settlements patterns in archaeology, in Peter J. Ucko, R. Tringham,G. W. Dimbleby (eds.), Mann, settlement and urbanism, Londra.

M. J. Rowlands 1972, Defence: a factor in the organization of settlements, inPeter J. Ucko, R. Tringham, G. W. Dimbleby (eds.), Mann, settlement andurbanism, Londra.

V. Sârbu 1981, Cercetările arheologice de la Cireşu, ISTROS I, Brăila, p. 19-32

W. Schier 2001, Tellstratigraphien als Zeitmaßstab, in R. M. Boehmer, J. Maran(hgrsg.), Lux Orientis. Archäologie zwischen Asien und Europa, Festschrift fürHarald Hauptmann zum 65. Geburstag, p. 371-379.

C. Schuchardt 1924, Cernavoda, ein Steinzeitsiedlung in Thrakien, PZ XV, p. 9-27.

M. Séfériadès 1983 a, Dikili Tash: introduction à la préhistoire de la MacédoineOrientale, BCH 107, p. 635-677.

M. Séfériadès 1983 b, Les fouilles de Dikili Tash: Quelques parallélismesculturels entre la Macédoine orientale grecque et les Régions du Moyen Danubeau Néolithique, Nachrichten aus Niedersachsens Urgeschichte 52, p. 69-76.

M. Shanks 2001, Culture/Archaeology. The Dispersion of a Discipline and itsObjects, in Ian Hodder (ed.), Archaeological Theory Today, Cambridge.

M. Shanks, C. Tilley 1987 a, Re-Constructing Archaeology, Theory and Practice,Cambridge University Press.

M. Shanks, C. Tilley 1987 b, Social Theory and Archaeology, Polity Press,Londra.

S. J. Shennan 1978, Archaeological „cultures”: an empirical investigation, in IanHodder (ed.), The Spatial Organisation of Culture, Londra.


131

A. G. Sherratt 1983, The eneolithic period in Bulgaria in its European context, inA. Poulter (ed.), Ancient Bulgaria, Nottingham, p. 188-198.

I. Spiru 1959, Aşezări străvechi în raionul Roşiori de Vede, MCA V, p. 702-703.

I. Spiru, C. Beda 1979, Tell-ul gumelniţean de la Plosca, judeţul Teleorman, CAIII, p. 401-404.

M. Stevanović 1997, The Age of Clay: The Social Dynamics of House Destruction,Journal of Anthropological Archaeology 16, 4, p. 334-395.

D. Şerbănescu 1997, Contribuţii la răspândirea civilizaţiei Dudeşti, CCDJ XV, p.81-96.

D. Şerbănescu 2001, Done Şerbănescu in Silvia Marinescu-Bîlcu et alii, Ocivilizaţie “necunoscută”: GUMELNIŢA, CD-ROM, CiMec.

D. Şerbănescu, G. Trohani 1978, Cercetări arheologice pe Valea Mostiştei, Ifov– File de Istorie, Bucureşti, p. 17-42.

M. Şimon 1979, Cu privire la noţiunea de „faza Hârşova” a culturii Gumelniţa”,SCIVA XXX, 3, p. 359-365.

M. Şimon 1995, M. Şimon, Importurile Stoicani-Aldeni din aşezareagumelniţeană de la Măriuţa, jud. Călăraşi, CCDJ XIII-XIV, p. 29-41.

M. Şimon, E. Paveleţ 2000, Consideraţii asupra aşezării gumelniţene de laMăriuţa, BMTA 5, Giurgiu, p. 181-205.

M. Şimon, V. Parnic 2001, Aspecte ale eneoliticului din SE Câmpiei Române.Aşezarea de la Şeinoiu, CCDJ XVI-XVII, Călăraşi, p. 223-233.

Gh. Ştefan 1925, Les fouilles de Căscioarele, Dacia II, p. 138-197.

V. Teodorescu 1963, Cultura Criş în centrul Munteniei. (Pe baza săpăturilorarheologice de la Târgşorul Vechi), SCIV XIV, 2, p. 251-274.

V. Teodorescu 1984, Cercetările arheologice de la Vadu Săpat-Budureasca,Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie, 1, Prahova, p. 11-50.

C. Tilley 1982, Social formation, social structures and social change, in IanHodder (ed.), Symbolic and structural archaeology, Cambridge University Press, p.26-38.

C. Tilley 1989, Interpreting material culture, in Ian Hodder (ed.), The Meaning ofThings, Unwin Hyman, p. 185-194.

H. Todorova 1978, The Eneolithic Period in Bulgaria in the Fifth MillenniumB.C., BAR, International Series (Supplementary), 49.

H. Todorova 1982, Kupferzeitliche Siedlungen in Nordostbulgarien, Materialenzur Allgemeinen und Vergleichenden Archäologie, Band 13, München.


132

H. Todorova 1983, Ausgrabungen in Durankulak, Bezirk Tolbcuhin (Bulgarien),in der Periode 1975-1981, Nachrichten aus Niedersachsens Urgeschichte 52, p. 77-89.

H. Todorova, G. Tončeva 1975, Die äneolitische Pfahlbausiedlung bei Ezerovoim Varna see, Germania 53, p. 30-46.

H. Todorova et alii 1983, Ovčarovo, Sofia.R. Treuil 1983, Le néolithique et le bronze ancien égéens. Les problèmesstratigraphiques et chronologiques, les techniques, les hommes, Atena.

Bruce G. Trigger 1995, Expanding middle-range theory, Antiquity 69, p. 449-458.

R. Tringham 1971, Hunters, fishers and farmers of Eastern Europe. 6000-3000BC, Londra.

R. Tringham 1972, Territorial demarcation of prehistoric settlements, in Peter J.Ucko, R. Tringham, G. W. Dimbleby (eds.), Mann, settlement and urbanism,Londra.

G. Trohani 1975, Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în aşezareageto-dacică de la Vlădiceasca, jud. Ilfov, în anul 1973, CA I, p. 151-177.

G. Trohani 1984, Săpăturile arheologice de pe Valea Mostiştei, punctul Săruleşti,jud. Călăraşi, CA VII, p. 85-113.

G. Trohani, Al. Oancea 1976, Descoperiri arheologice pe teritoriul comuneiVânătorii Mici, jud. Ilfov, CA II, p. 19-32.

G. Trohani, Al. Oancea 1981, Cercetări arheologice pe valea Glavaciocului, CAIV, p. 240-252.

E. Tudor, I. Chicideanu 1977, Săpăturile arheologice de la Brăteştii de Sus,judeţul Dâmboviţa, Valachica 9, p. 119-146.

E. Tudor 1978, Un aspect cultural post-gumelniţean descoperit în zona de dealuria Munteniei (Săpăturile de la Brăteşti “Coasta Bisericii”, jud. Dâmboviţa),SCIVA XXVIII, 1, p. 37-53.

I. Ullén 1994, The power of case studies. Interpretation of a Late Bronze Agesettlement in central Sweden, European Journal of Archaeology 2, 2, p. 249-262.

N. Ursulescu, D. Boghian 1996, Târgu Frumos – “Baza Pătule”, Cronicacercetărilor arheologice. Campania 1995, p. 127.

N. Ursulescu, V. Cotiugă, D. Boghian 1998, Târgu Frumos – “Baza Pătule”,Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1997, p. 77-78.

N. Ursulescu et alii 2008, Isaiia – “Balta Popii”, Cronica cercetărilor arheologicedin România. Campania 2007, p. 161-163.


133

M. Vander Linden 2007, What linked the Bell Beakers in third millennium BCEurope?, Antiquity 81, p. 343-352.

G. Vâlsan 1971, Opere alese, Bucureşti.V. Voinea 2005, Ceramica complexului cultural Gumelniţa-Karanovo VI. FazeleA1 şi A2, Constanţa.Al. Vulpe 2001, Istoria Românilor, vol. I, Epoca metalelor. Introducere,Bucureşti.P. J. Watson 1995, Archaeology, Anthropology, and the Culture Concept,American Anthropologist 97, 4, p. 683-694.

R. A. Watson 1991, What the New Archaeology Has Acomplished, CurrentAnthropology 32, 3, p. 275-291.


134

ABBREVIATIONS :

AM – Arheologia Moldovei, IaşiAMJTA – Anuarul Muzeului Judeţean “Teohari Antonescu”, GiurgiuAMN – Acta Musei Napocensis, Cluj

BAR – British Archaeological Reports, Londra

BCH – Bulletin de Correspondance Hellénique, Atena

BCMI – Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, BucureştiBerRGK – Bericht der Römisch-Germanische Komission, Berlin

BMJV – Buletinul Muzeului Judeţean Vlaşca, Giurgiu

BMTA – Buletinul Muzeului “Teohari Antonescu”, GiurgiuCA – Cercetări Arheologice, BucureştiCAANT – Cercetări Arheologice în Aria Nord-Tracă, Bucureşti

CAB – Cercetări Arheologice în Bucureşti, BucureştiCCDJ - Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, CălăraşiDACIA, N. S. – Dacia, Nouvelle Série. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne,BucureştiEAIVR – Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României, Bucureşti, A-C,1994; D-L, 1996; M-Q, 2000

MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, BucureştiMemAntiq – Memoria Antiquitatis, Piatra NeamţPMMB – Publicaţiile Muzeului Municipiului BucureştiPZ – Prähistorische Zeitschrift, Berlin

Raport M.N.A. = Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional deAntichităţi din anii 1942-1943, Bucureşti, 1944SCIV(A) – Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), BucureştiSlovArch – Slovenská Archeólogia, Bratislava

StCom – Studii şi Comunicări, SibiuVAH – Varia Archaeologica Hungarica, Budapesta

SETTLEMENT TYPES and enclusure in the gumelnita culture fileCristian Eduard Ştefan 114 N. Angelov...

Documents

Transcript of SETTLEMENT TYPES and enclusure in the gumelnita culture fileCristian Eduard Ştefan 114 N. Angelov...