Anul XII* Nr. 4 (129)*31 Ianuarie 2015* 10 pagini

ÎN SLUJBA PATRIEIPublicaţie editată de Divizia 2 Infanterie „Getica“

Bulevardul Mareşal Alexandru Averescu nr. 1, Buzău www.jointophq.ro

SEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAESEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAE

În data de 27 ianuarie 2015, lasediul comandamentului Brigăzii 15Mecanizate “Podu Înalt” s-a desfăşurato activitate de evaluare a structurii.

La şedinţa de lucru au participatŞeful Statului Major al Forţelor Tere-stre, generalul-maior dr. DumitruSCARLAT, comandantul Diviziei 2 In-fanterie “Getica”, generalul-maior dr.Lucian FOCA, comandantul Brigăzii15 Mecanizate “Podu Înalt”, generalulde brigadă dr. Nicolae TONU,comandanţi ai unităţilor din garnizoană,ofiţerii comandamentului brigăzii.

Şefii de module au prezentatsuccesiv domeniile ce concură la buna

desfăşurare a activităţilor într-o unitatemilitară. Principalii indicatori evaluaţiau fost resursa umană, stareaoperaţională, domeniul logistic şiinstrucţia.

La finalul activităţii generalul-maior SCARLAT ne-a declarat: Amparticipat la această activitate de auto-evaluare a Brigăzii 15 Mecanizatepentru că eu consider că aceastăbrigadă are un rol foarte important înForţele Terestre. Acest rol este dat înprincipal de locul unde se desfăşoarăactivitatea brigăzii, de zona de respon-sabilitate a brigăzii.

(continuare în pagina 2)

24 Ianuarie - Ziua Unirii Principatelor24 Ianuarie - Ziua Unirii Principatelor

ww ww Pagina 3 Pagina 3

E v a l u a r e s t r u c t u r iE v a l u a r e s t r u c t u r i

Ta b ă r ă l a D i h a mTa b ă r ă l a D i h a m

Tradiţie de familieTradiţie de familie

ww ww Pagina 7 Pagina 7

ww ww Pagina 4-5 Pagina 4-5

În slujba patriei Nr. 4 ( 31 ianuarie 2015)www.jointophq.ro ACTUALITATEA MILITARĂ

2

Vineri, 23 ian-uarie 2015, preşedinteleRomâniei, domnulKlaus Iohannis a sem-nat următoarele decrete:- Decret nr. 36

privind înaintarea îngradul de general-maior–cu două stele a dom-nului general de brigadă– cu o stea FocaPetrică-Lucian;

- Decret nr. 46privind înaintarea îngradul de general de

brigadă - cu o stea adomnului colonelAdrian SOCI;

- Decret nr. 47privind înaintarea îngradul de general de

brigadă - cu o stea adomnului colonelNicolae Tonu;

Ceremoniilede prezentare s-audesfăşurat în faţa per-sonalului din structurilepe care le comandă înprezenţa Şefului Statu-lui Major al ForţelorTerestre, generalul-

maior Dumitru Scarlatşi a ComandantuluiDiviziei 2 Infanterie“Getica”, generalul-maior Lucian- PetricăFOCA.

Redacţia

Avansări

Deschiderea anului deinstrucţie

Luni, 12 ian-uarie 2015, la comanda-mentul Diviziei 2Infanterie "Getica" pre-cum şi la marile unităţişi unităţi subordonatediviziei, a avut loc fes-tivitatea începeriianului de instrucţie2015.

Comandantul

Diviziei 2 Infanterie"Getica", general debrigadă dr. Lucian Foca,după ce a făcut un scurtbilanţ al anului 2014, aprezentat obiectivulfundamental al mariiunităţii în anul 2015,care constă în contin-uarea procesului derestabilire graduală a

capacităţii operaţionalea forţelor, corespunzătornivelului la care acesteasunt încadrate şi înfuncţie de resursele alo-cate pentru asigurareaunei capacităţi de des-curajare şi apărare sufi-ciente prin realizareaunor structuri de forţecu grad sporit de reacţie

şi interoperabilitate ca-pabile să participe la în-treaga gamă de misiunispecifice forţelor tere-stre pe teritoriulnaţional şi să participela îndeplinirea angaja-

mentelor asumate înplan internaţional.

Totodată, coman-

dantul diviziei, a afir-mat că provocareaanului 2015, o consti-tuie continuarea proce-sului de consolidare acapacităţii acţionale,

participarea lainiţiativele, proiectele şiprogramele de dez-voltare a capabilităţilorîn cadrul NATO/UE şiîn plan regional, contin-uarea procesului detransformare şi modern-izare a structurilor dincadrul Diviziei 2 Infan-terie "Getica" pentru

realizarea uniformizăriistructurale şistandardizării instruiriiacestora.

La finalulactivităţii, comandantuldiviziei şi-a exprimat

încrederea că toţicomandanţii structurilorsubordonate vor şti, în

anul 2015, să îşi ges-tioneze foarte bineactivităţile, folosindlamaximcompetenţele profesion-ale ale comandanţilor şi

instructorilor, apreciindcă:...întregul personalal Diviziei 2 Infanterie

"Getica" a fost, este şiva rămâne o categoriedistinctă de personalprofesionalizat,purtătoare a valorilor şitradiţiilor militare, careîntruchipează luptătorul

şi specialistul militar,capabil să conducă, săinstruiască şi să mo-

tiveze personalul dinsubordine pentruîndeplinirea misiunilorce-i revin.M.m. I

Iulian Cadulencu

Focşani

Iaşi

Brăila

Constanţa

Bârlad

Cunosc Brigada 15Mecanizată, am fost cuceva vreme în urmă co-mandantul unui batal-ion al acestei brigăzi,ştiu capacitatea pe careo are, ştiu personalulcare face parte dinaceastă brigadă, şiastăzi nu am fost sur-prins pe timpulautoevaluării văzândceea ce au făcut în anul2014. I-am apreciatfoarte mult pentru par-ticiparea la exerciţii,pentru participarea la

activităţi în poligoane,pentru desfăşurarea încomun cu parteneriinoştri şi în mod de-osebit partenerii strate-gici militari din armataSUA la diferite exerciţii.Ei au făcut faţă cu suc-ces, au fost apreciaţi şieu nu pot decât să măbucur pentru aceasta. Referitor la mentenanţaechipamentelor apre-ciez foarte mult că înanul 2014, au avutrealizări importante,sunt ferm convins că în2015, coeficientul deoperativitate al tehnicii

va creşte şi aceasta seva datora în principalefortului pe care per-sonalul de specialitatel-a depus şi îl depunepentru realizarea aces-tor obiective. 2015 esteun an important,brigada participă laexerciţii împreună cupartenerii noştri,desfăşoară activităţiatât în cazărmi cât şiîn poligoanele deinstrucţie, ştiu că suntîn măsură să-şipregătească şi să-şi

desfăşoare în condiţiifoarte bune acesteactivităţi. Îi apreciez foarte multpentru ceea ce au făcutîn 2014, le mulţumescpentru efortul pe care l-au depus, pentru că afost unul destul demare, şi le doresc suc-ces în tot ceea ce între-prind în 2015.Concluzia desprinsă lafinalul activităţii fiindcă unitatea este înmăsură să-şiîndeplinească sarcinilespecifice.

Redacţia

Evaluare s tructuri

În slujba patriei Nr. 4 (31ianuarie2015)

EVENIMENT www.jointophq.ro3

Aniversarea celor 156de ani de la Unirea Principate-lor Române Iaşi, a fost cele-brată prin mai multeevenimente desfăşurate la maimulte instituţii culturale dincapitala moldavă unde au par-ticipat şi mulţi militari ieşeni.

Centrul atenţiei în ziuade 24 ianuarie a fost, ca de fie-care dată, Piaţa Unirii, undeau avut loc manifestările ofi-ciale ale sărbătorii naţionale.La activitate au participat pre-şedintele României, KlausJohannis, premierul VictorPonta, membri ai Guvernuluişi Parlamentului, reprezentanţiai administraţiei locale şi jude-ţene, comandantul Diviziei 2Infanterie Getica, general de

brigadă Petrică-Lucian Foca,comandantul Brigăzii 15Mecanizate Podu Înalt, colo-

nel Nicolae Tonu, cadre mili-tare active, în rezervă şi în re-tragere, veterani de război,precum şi un numeros public.

Ceremonia religioasă acuprins un Te Deum oficiat deun sobor de preoţi în frunte cuÎnaltpreasfinţia Sa Teofan,

Mitropolit al Moldovei şiBucovinei şi episcopul catolicPetru Gherghel. Au urmat de-punerile de coroane la

Monumentul domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza. Înaplauzele miilor de participanţiau defilat sub comanda

locotenent-colonelului GabrielTurculeţ, veteran al teatrelorde operaţii, militari ai Brigăzii15 Mecanizată Podu Înalt,elevi militari de la ColegiulNaţional Militar Ştefan celMare, elevi de la Şcoala deSubofiţeri Jandarmi de laFălticeni şi un detaşament dela Inspectoratul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.Defilarea a fost încheiată demilitarii Regimentului 30Gardă Mihai Viteazul sub co-manda colonelului BogdanCernat.

După ce s-a dansatHora Unirii, simbol al unităţiiromânilor de pretutindeni, ofi-cialităţile au mers pe bulevar-dul Ştefan cel Mare până laBiserica Trei Ierarhi unde audepus coroane de flori la mor-

mântului domnului Unirii.Seara, a urmat un eve-

niment deosebit pentru viaţacapitalei moldave. Acţiunea aînceput cu un concert de mu-zică militară la Muzeul Unirii.Apoi, două detaşamente decâte 50 de militari şi un grup alAsociaţiei Tradiţia Militarăîmpreună cu muzica militară a

garnizoanei Iaşi au participatla retragerea cu torţe pe itine-rariul muzeul Unirii - PiaţaUnirii - bulevardul Ştefan celMare - Palatul Culturii - com-plexul Pallas Mall. Activităţileau fost gustate din plin de pu-blic, iar militarii au fost aplau-daţi la scenă deschisă.

Manifestări similares-au desfăşurat şi în garni-zoana Focşani.

Redacţia

24 IANUARIE - SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ LA IAŞI

“ Pretutindeni şi nicăieri, să auzi şi să nu fii auzit, să vezi şi să nu fii văzut!”

Sfârşitul lunii ianuarie i-a găsit pe militarii Batalionului 528 Cercetare „Vlad Ţepeş” în tabăra de instruire din zona Cabaneimilitare Diham. Zona montană împădurită şi condiţiile de iarnă au asigurat nivelul de dificultate necesar desfăşurării instrucţiei. Militarii au acţionat ziua şi noaptea, în condiţii de vizibilitate redusă, reuşind să parcurgă distanţe apreciabile pentru aajunge la o anumită locaţie sau pentru a-şi îndeplini misiunile. Nu a fost neglijată nici instrucţia pe schiuri, verificându-se şiperfecţionându-se procedeele şi tehnicile de deplasare cu ajutorul acestora. Pentru un cercetaş cea mai importantă parte a taberei de instrucţie este aceea în care îşi pune în operă toate cunoştinţeleteoretice. Exerciţiile tactice care prevăd în scenariu deplasarea ziua şi noaptea pe parcursul mai multor zile, aplicarea de procedeede supravieţuire şi îndeplinirea unei misiuni specifice sunt cele care îi definesc pe cercetaşi. Fiecare poate intra în rolul de forţă„amică” sau „inamică” şi poate încerca să contracareze acţiunile oponentului pentru a-şi atinge scopul final, îndeplinirea mi-siunii. Comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, general de brigadă dr. Lucian Foca a precizat că prin aceste activităţi se sti-mulează spiritul de echipă şi de apartenenţă la „corpul cercetaşilor”, facilitarea schimbului de experienţă şi de cunoştinţe întremilitarii care încadrează structurile de cercetaşi, dezvoltarea calităţilor fizice şi a trăsăturilor moral-volative şi afective necesarecercetaşului, pentru a acţiona în câmpul de luptă modern în condiţii de suprasolicitare psihică şi fizică, peste limitele normaleale rezistenţei umane. Foto şi text:

M.m. I Iulian Cadulencu

În slujba patriei, nr. 4

T a b ă r a d e i n s t r u i r e l aT a b ă r a d e i n s t r u i r e l am u n t e a m u n t e a

c e r c e t a ş i l o r b r ă i l e n ic e r c e t a ş i l o r b r ă i l e n i

Instrucţia pe schiuri

Pregătirea pentru tragere ...în condiţii de iarnă

Recunoaşterea elementelor din teren pe hartă

În acţiune !

Cercetaşii în mijlocul unui exerciţiu tactic

pagina 4-5

Pregătire topografică

Anul acesta se împlinesc 156de ani de la Unirea Principatelor.Care credeţi că este semnificaţia aces-tui eveniment în conştiinţa noastră,astăzi?

Pentru marea majoritate a ro-mânilor, 24 Ianuarie este una dintrecele mai importante sărbători naţionale.Unii percep acest eveniment maiaproape de sufletul lor decât sărbătoa-rea de 1 decembrie. Însă timpul trece,generaţiile se schimbă. Oamenii trecuţide 40 de ani simt într-un fel acest mareeveniment, iar tânăra generaţie o înţe-lege altfel. Oare de ce? Nu este aceeaşimare sărbătoare a românilor? Ba da.Cauzele acestei diferenţe trebuie să fiestudiate şi analizate, apoi luate măsuripentru îndreptarea lucrurilor. Trebuieefectuat un studiu în această privinţă,începând de la numărul de ore de istoriedin şcoli care de altfel s-a redus consi-derabil, precum şi la calitatea manuale-lor şcolare. Prin felul cum se prezintăele acum, copii nu mai pot înţelegecursul firesc al istoriei evenimentelor.Unirea de la 24 Ianuarie 1859 este actulnostru de naştere, din acest momentvorbim de România. Tinerii trebuie săştie acest lucru! Aş dori să fie o preo-cupare constantă a prezentării acesteiperioade începând cu grădiniţele, apoiîn şcoli până la licee. Cred că avemmult de făcut, mai ales acum.

Se ştie despre o multitudine deregi şi împăraţi care au lăsat în urma lorlucruri importante şi nu au fost sfinţi.Istoricii din ţările respective nu scot,însă, în evidenţă cancanurile, ci faptelemari. Marele Iorga spunea despre Cuzacă acesta nu trebuie analizat pentruanumite greşeli lumeşti, care şi aceleasunt foarte bine justificate, ci pentrufaptele sale mari. Să lăsăm practicile dea împroşca cu noroi şi să scoatem înevidenţă adevăratele reuşite ce au mar-cat istoria noastră. Începând cu acea pe-rioadă, România a fost capabilă să-şiînfiinţeze propriile instituţii, să dea legiproprii şi să formeze o armată după mo-delul european renunţând la uniformeleşi practicile orientale.

Cum este privit AlexandruIoan Cuza de generaţiile de astăzi? Dece aţi ales această personalitate aistoriei noastre pentru studiu?

Avem obligaţia de a analizagrupurile care vin să viziteze muzeul.Mai avem şi Noaptea Muzeelor care nedă o imagine reală a impactului asupraactivităţii noastre şi a cunoaşterii pe-rioadei pe care noi o prezentăm. Ne în-tristăm, fiindcă multe grupuri de copiişi elevi nu ştiu sau cunosc foarte puţindespre domnitorul Unirii şi perioada sa.Ştiu puţine date, spuse de educator sauînvăţător înainte de a intra în muzeu. Lepovestim, în funcţie de vârsta copiilor,pe înţelesul lor şi încercăm să le insu-flăm prin ceea ce spunem importanţa şirealizările perioadei unirii. Nu mai suntcitite poveştile despre moş Ion Roată,despre ocaua lui Cuza sau altele pe carenoi, cei de o anumită vârstă, le ştim. Nuse prezintă această perioadă aşa cum artrebui pentru a se cunoaşte importanţasa în istoria noastră naţională. Tânărageneraţie nu înţelege şi nu cunoaşte im-portanţa acestei perioade istoricedeosebit de importantă pentru contextulintern şi internaţional acest fapt fiind opierdere pentru ei şi o durere pentrunoi.

Istoria nu trebuie fragmentată,ea şi-a avut întotdeauna logica ei. Tine-rii trebuie să înţeleagă asta şi să ţinăminte, că există un fir neîntrerupt al is-toriei românilor pe aceste plaiuri.Altfel, ei nu percep realităţile aşa cumar trebui. Este uşor să-i judecăm pe ti-neri, dar noi ştim să sădim în sufletullor sentimentul naţional? Mai pregătimgeneraţiile viitoare pentru sacrificiulpentru acest pământ? Cei dinainteanoastră ne-au dat o ţară şi un neam prinenorme sacrificii. Tinerii de astăzi vorşti să le spună copiilor lor despre acestelucruri?

Paşi mici s-au făcut. Sunt tinericare după ce au fost aici şi-au adus co-legii sau prietenii din străinătate să leprezentăm muzeul şi istoria acestei pe-rioade, tocmai din mândria că şi noi,românii, avem ce arăta. Prin istoriaRomâniei, aparţinem istoriei Europei.Copii şi tinerii sunt doritori de cunoaş-tere. De aceea trebuie să-i atragem,să-i aducem de mici în muzee. Să lespunem că sunt români, ce a făcut stră-bunicul, bunicul lor pentru ţara aceasta.Pentru ca aceste rădăcini ale neamuluiromânesc să rămână aici şi nici un vis-col al istoriei nu are voie să le plece, darmai ales să le doboare sau să le smulgăde aici.

Elevă fiind, când am ajuns laIaşi, era o practică să fim duşi în PiaţaUnirii pe 24 ianuarie, să dansăm HoraUnirii, dar şi să mergem la TeatrulNaţional unde se juca în fiecare anpiesa de teatru Povestea Unirii. Deatunci am simţit o legătură cu aceastăperioadă şi această mare personalitatea istoriei noastre. Oamenii care m-auajutat să mă formez mi-au deschis ochiicătre Alexandru Ioan Cuza şi epoca sa,cei şapte ani de domnie, eforturile salede a lucra cu două guverne, în două ca-pitale. Mentorii mei mi-au pus cupipeta în sânge perioada UniriiPrincipatelor şi mai ales domnia luiCuza şi personalitatea PrincipeseiElena Doamna.

Astăzi este greu să înţelegemacele vremuri când tehnica şi toatălumea a ajuns la alte standarde. Dar cear fi să închidem ochii şi să vedem paşiifăcuţi spre o Românie modernă şi eu-ropeană, cu recunoaşterea UniriiPrincipatelor de către puterile lumii, culegile şi reformele date prin prismaunui român din acele vremuri! Pentrumine personal, Alexandru Ioan Cuzaînseamnă cel mai important conducătoral ţării noastre, atât ca domn, cât şi caom. Îi putem privi aceste două laturi se-parat, dar şi la un loc. A scris una dintrecele mai frumoase pagini din istorianeamului nostru românesc. Visul meus-a realizat şi lucrez la acest muzeu. Ceicare ne vizitează iau contact cu realiză-rile acelei perioade şi cu atmosfera ace-lor vremuri. În apartamentele de laetajul superior al muzeului am reuşit săcreăm acea atmosferă, încât să ai sen-zaţia că imediat te întâlneşti cuAlexandru Ioan Cuza şi doamna sa,Elena.

Aţi elaborat câteva lucrări cuteme privind ţinutele militarilor dinprovinciile româneşti de-a lungul vre-mii. De ce v-aţi aplecat asupra acestuisubiect mai degrabă cazon?

La un moment dat am găsitscris că, după ce a fost detronat –acţiune la care au fost obligaţi să parti-

cipe şi militarii din garda palatului – şiera escortat către graniţă, Cuza a scoscapul pe fereastra caleştii şi, cu sufletulîndurerat, a privit către soldaţii care îlînsoţeau şi a spus: Să de-a Dumnezeuca prin faptele voastre mari să ştergeţipata ce astăzi o puneţi pe tricolorulromânesc! Această frază mi-a rămas în-tipărită în minte. Când lucram la salareformelor, am dorit să fie acolo repre-zentată şi reforma armatei.

Atunci, am spus că noi cei de lamuzeu, trebuie să atragem cazarma depe dealul Copoului, garnizoana Iaşi şisă închegăm relaţii foarte bune, să rea-lizăm multe activităţi împreună, con-ştientă fiind de faptul că această pată depe tricolorul românesc prin faptele ar-matei a fost ştearsă demult. Mi-amdorit să creez o punte sufletească întremuzeul Unirii şi Palatul Oştirii. Pentruca Alexandru Ioan Cuza să se simtă aiciacasă la palat, dar şi prezent la garni-zoană, între camarazii lui. Pentru cădomnul Unirii declara: Armata pe careeu o iubesc aşa de mult şi din rândulcăreia eu fac parte. De aceea am con-siderat necesar să mă aplec spre studiuluniformelor, a evoluţiei lor, trecerea dela ţinutele model oriental la cel occi-dental şi am constatat că avem mult delucru în acest domeniu.

Vreau ca vizitatorii să desco-pere tema începuturile armatei românemoderne la acest muzeu, iar apoi săurce dealul Copoului şi să se delectezecu arhitectura Palatului Oştirii, ştiind căacolo sunt continuatorii a ceea ce augândit înaintaşii noştri, în principaldomnitorul Unirii, Alexandru IoanCuza.

Prin instituţia pe care o condu-ceţi, realizaţi numeroase activităţi cul-turale alături de militarii garnizoaneiIaşi. Cum apreciaţi această colabo-rare?

Ţin foarte mult la armata ro-mână şi în special la militarii ieşeni. Însufletul meu sunt bucuroasă că am reu-şit să închegăm această legătură.Doresc mult să o dezvoltăm. Am inten-ţia ca în fiecare an, pe 24 ianuarie săvăd militari îmbrăcaţi în ţinuta de petimpul lui Cuza. Miile de copii şi ieşenicare vin aici, rămân impresionaţi deuniforme. Îmi doresc ca la PalatulOştirii să se înfiinţeze o filială aMuzeului Militar Naţional. Vreau ca laevenimente importante ieşenii şi nunumai să vadă drapele de luptă, ţinutemilitare, echipamente de luptă.

Armata a avut întotdeauna unimpact major asupra sufletului românu-lui, iar copii sunt atraşi de toate acestea.Când firul istoric se îmbină cu imagi-

nea vizuală a actualităţii, cei tineri în-ţeleg mult mai bine evenimentele. Unimpact major îl au retragerile cu torţe,ceremonialele militare, mai ales cele deplecare sau revenire din misiunile ex-terne. Să nu uităm numărul mare departicipanţi de la astfel de evenimente,unde vin familiile militarilor la care seadaugă ieşeni ce întregesc emoţiile cese degajă atunci.

Un impact major l-a avut eve-nimentul Bal la garnizoană, organizatde Brigada 15 Mecanizată Podu Înaltşi Muzeul Unirii, unde prezenţa ieşeni-lor ne-a depăşit cu mult aşteptările.Avem obligaţia de a continua, de a venimereu cu ceva nou. Sunt convinsă că osă fie şi în acest an foarte frumos,pentru că din partea celor două instituţiisunt oameni care pun mult suflet înaceste tipuri de activităţi comune.

Sentimentul naţional trebuie in-suflat şi propagat prin tot ceea ce facemşi să nu ne mai fie frică să ne prezentămistoria noastră naţională în faţa tuturor,dar mai ales în faţa noastră.

Sunteţi una dintre personalită-ţile ce susţin necondiţionat Simpozio-nul Naţional Monumentul - Tradiţie şiviitor. Care sunt obiectivele acesteiactivităţi şi ce iniţiative doriţi săpromovaţi pentru clădirile istorice ceaparţin Ministerului ApărăriiNaţionale?

Acest simpozion este deja la aXVI-a ediţie. Înseamnă mult. Personal,am constat, după participarea la un eve-niment militar la Brăila, invitată fiindde comandorul dr. Marian Moşneagu,pe atunci director al Muzeului Marineidin Constanţa, că trebuie să ne aplecămşi asupra monumentelor militare. Sta-tuile, şanţurile de apărare, cetăţile, clă-dirile sunt monumente istorice. Suntpagini din istoria noastră. Avem obliga-ţia de a le păstra şi prezenta în volumede specialitate.

Aşa că, la lucrările simpozionu-lui participă şi istorici militari. Mă bu-cură că ideea mea a prins viaţă şimonumentele militare sunt prezentate.

Între acestea aş menţiona co-municarea făcută de colonelul (r) IonGiurcă, despre monumentele Indepen-denţei din timpul lui Carol I, precum şicomunicarea colonelului MirceaTănase, din Statul Major General, des-pre biserica românească din baza mili-tară Kandahar din Afganistan. Mulţis-au întrebat dacă aceasta este monu-ment istoric. Am răspuns pozitiv şi amadăugat: ce important va fi atunci cândva fi adusă în ţară şi va putea vorbi ge-neraţiilor viitoare despre eroismul şijertfa oştirii române în lupta împotrivaterorismului!

Se impune la nivel de oraşe şisate să descoperim aceste monumenteşi să punem măcar o placă în care săamintim ce personalitate militară a fostpe acolo. Trebuie să se ştie că acolo astat un român, un ostaş ce a luptat pen-tru această ţară, care a gândit la bineleşi independenţa ei.

Sper ca prin activităţile co-mune, celor ce slujim în Muzeul Uniriişi în armata română să reuşim să insu-flăm românilor şi în special tinerilorsentimentele naţionale şi dragostea deţară.

Ne dorim ca tânăra generaţie săcunoască adevărata istorie, să intre înarhive şi biblioteci, să şteargă colbul depe vechile documente pentru a înţelegetrecutul lor şi astfel să le sporeascămândria că sunt români.

Plt.-adj. Lucian IRIMIA

Dr. Aurica ICHIM, Directoarea Muzeului Unirii din Iaşi:Ţin foarte mult la armata română Ţin foarte mult la armata română

şi în special la militarii ieşeni.şi în special la militarii ieşeni.

6În slujba patriei Nr.4 (31 ianuarie 2015)www.jointophq.ro INTERVIU

Plutonierul adjutantprincipal Dumitru TĂBUŞCĂdin Brigada 15 Mecanizată„Podu Înalt” este un împăti-mit crescător de porumbei. Pa-siunea pentru porumbei amoştenit-o încă din copilărie,de la tatăl său, pe care îl ajuta

de fiecare dată atunci cândacesta trebăluia pe la voliera încare stăteau zburătoarele. Câta fost adolescent şi mai apoi înşcoala militară, şi-a ţinut pri-mele perechi de porumbei însatul natal, Rebricea, comunaRateşul Cuzei, la casa părin-tească. După ce a primit repar-tiţia, indiferent că a fost în

Tulcea, Mangalia sau Ploieşti,a reuşit să aibă tot timpul câ-teva perechi de porumbei.

Momentul în care s-a

numit cu adevărat crescător deporumbei, a venit după anul1991, atunci când a ajuns înIaşi. Atunci a cumpărat primapereche de porumbei de orna-ment (expoziţie) din rasa Jucă-tor Pag de Iaşi, rasă omologatăla Leipzig, în Germania.

Apoi, cu răbdare, areuşit să-şi mărească „zestrea”de înaripate atât cu porumbeide ornament din rasele Pescă-ruş Oriental (Satinet), Jucătorpag galben de Iaşi, VoltatIndian dar şi cu porumbei vo-iajori. Astăzi am reuşit să adunîn jur de 60 de porumbei deornament sau pentru expoziţii

şi 80 de porumbei voiajori –ne spune mândru Plutonieruladjutant principal TĂBUŞCĂ.

Primul premiu a venit

în anul 2009, atunci când, laexpoziţia zonală de la Iaşi areuşit să ocupe primul loc şi săfie declarat campion zonal latoate cele trei rase de porum-bei de ornament pe care le de-ţine.

Încurajat de primele

rezultate, în 2010 s-a înscrisîn Asociaţia columbofilă„Voiajorul Iaşi” pentru a puteaparticipa la concursurile deporumbei sportivi (voiajori).După alţi trei ani, a reuşit săaibă primele succese, obţinândla concursul de viteză pentruporumbei voiajori, de pe rutaBorşa – Iaşi, locurile 1 şi 3.

Din 2010 şi până astăziporumbeii lui au ajuns laBorşa, Sighetul-Marmaţiei şiMarghita în ţară, dar şi în

Varşovia, Uzdawo, Gdansk înPolonia.

Când am început cuporumbeii, am visat ca într-ozi să ajung să particip la Ex-poziţia naţională. Anul acestapot spune că mi-am împlinitvisul şi chiar am depăşit ceeace îmi doream. În urma conto-pirii celor două mari asociaţiicolumbofile din ţară, s-a luathotărârea ca Expoziţia Naţio-nală să aibă loc la Suceava.Mi s-a făcut onoarea de fi in-vitat la această competiţie, lacare am participat cu entu-ziasm şi cu o mare emoţie. Amreuşit să depăşesc cu porum-

belul meu, Jucător pag galbende Iaşi, alţi 23 de porumbei,fiind declarat campion naţio-nal. – ni se destăinuie pluto-nierul adjutant principalTĂBUŞCĂ.

În calea pasiunii salepar să stea numai anumite con-strângeri financiare. Un sezonde concurs pentru voiajori,aici intrând hrana, tratamen-tul, deplasările mă ajunge un-deva pe la 400 de euro - nespune interlocutorul nostru.Dar este sigur că prin cunoş-tinţele pe care le-a acumulat,prin selecţie şi cu răbdare vareuşi să obţină alte rezultatenotabile.

Pasiunea pentru aceste

păsări nobile, cunoscute dinantichitate, unde erau conside-rate mesagerii zeilor, în-seamnă pe lângă bani şimuncă şi alocarea unui timppe care trebuie să-l petreci învolieră. Păsările te cunosc şiau nevoie să te vadă de celpuţin două ori pe zi – ne spunecolegul nostru. Alături de el,este fiica cea mică, Alexandracare a reuşit să-i demonstrezecă poate să-l suplinească cusucces, atunci când acesta esteplecat mai mult timp de acasă.Ea este singura din familiecare a „furat” pasiunea pentruporumbei şi încearcă să înveţe

cât mai multe despre cum tre-buie crescuţi aceştia.

Nu puteam să nu-l în-trebăm pe camaradul nostrudespre planurile de viitor.După ce a reuşit să-şi împli-nească visul de a participa la oExpoziţie Naţională iată că,nea Mitică cum îl ştiu toţi,vrea să participe în 2015 laExpoziţia Internaţională de laLeipzig.

Prin dictonul AudentisFortuna iuvat, îl încurajăm şinoi să-şi urmărească visul şipasiunea şi să ne arate primacupă de campion european.

Lt.-col. Eduard BORHAN

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2015)

PASIUNI www.jointophq.ro7

T r a d i ţ i e d e f a m i l i e

În slujba patriei Nr.4 (31 ianuarie 2015)

www.jointophq.ro TEHNICĂ 8

Prima apariţie publică anoului tanc rusesc T-14 (Ar-mata) va fi cu ocazia ZileiVictoriei, pe 9 mai 2015, iardin luna februarie, primul lotde tancuri va fi livrat cătreArmata Rusă. Deşi încă nuştim mare lucru despre T 14,pe surse se spune că tancul vaavea un echipaj de trei per-soane, cu fiecare membru alechipajului izolat într-o“capsula blindată” fabricatadin material compozit. Maiştim (doar la nivel de specula-

ţie) că tancul va dispune de oturelă fără echipaj, teleoperată,cu un tun calibrul 125mm, în-cărcător automat şi o rezervăde muniţie de 32 proiectile,un tun cal. 30mm şi o mitra-lieră cal.12,7 mm. De aseme-nea tunul principal poate lansaşi un nou tip de muniţie ghi-dată laser, de tip rachetă, curază de acţiune de peste 5km.

Sursa:www.rumania-military.ro accesat la data de26.01.2015.

Ta n c u l A r m a t a T- 1 4

Unităţile ruseşti din Dis-trictul Militar de Sud au fostdotate cu un lot de 30 de vehi-cule blindate de transport per-sonal Kamaz-63969 6x6MRAP "Typhoon" şi Kamaz-63968 6x6 MRAP (Typhoon-K), care a fost completat cu unal doilea lot de 20 de vehi-

cule, în cursul lunii decem-brie.

Programul de dezvoltarea acestui tip de transportor aînceput în 2010, iar primul ve-hicul a fost prezentat în 2011.Familia Typhoon includeKamaz-63968 (Typhoon-K)transportor blindat pentru per-

sonal şi Kamaz-63969 care este untransportor amfibiublindat pentru perso-nal şi care are înplus o mitralierăcare poate fi contro-lată de la distanţă.

Ambele tipuri fo-losesc aceeaşi fami-lie de motoare(JMZ-536), sistemde comunicaţii şi demanagement, deprotecţie şi suspen-sie. Un număr de so-luţii avansate au fost

utilizate pentru a asigura pro-tecţia vehiculelor Typhoon,cum ar fi: blindaj din ceramicăintegrată pentru, a protejaprincipalele componente alevehiculului, capac de sticlăpentru protecţia împotriva ar-melor de foc de calibru mare,şi noi tipuri de oţel blindat.Blindajul poate proteja echi-pajul de gloanţe cal. 14,5 mm,precum şi de suflul unei ex-plozii a 8 kg de TNT în parteade jos.

Typhoon are suspensie hi-

dropneumatică independentă,transmisie automată, motoareşi sisteme de comunicaţiimoderne. Poate transporta 2membri ai echipajului şi 16militari.

Potrivit dezvoltatorilor săiTyphoon poate fi folosit pen-tru recunoaştere, comandă şitransport trupe.Sursa: www.armyrecogni-tion.com accesat în data de 26ianuarie 2015

T r a n s p o r t o a r e

d e t r u p e

În contextual eveni-mentelor din estul ţării, ucrai-nenii au dezvoltata si scosrapid pe porta fabricii un nouvehicul pentru transportul tru-pelor pe front.

Numit Raptor, acestaeste un camion blindat, 6×6 şiare la bază un camion KrAZ.Raptor-ul are mai multe ver-siuni şi a fost deja trimis tru-pelor ucrainene care luptă înestul ţării cu separatiştii pro-ruşi.

La nivel de protecţievehiculul are geamuri anti-glonţ şi plăci de blindaj mon-tate pe laterale, rezistente înfaţa gloanţelor de calibrul

7,62. De asemenea rezistă şi laîncărcătură explozivă echiva-lentă cu 6 kg TNT sub roată,un grad de protecţie bun, dacăţinem cont că până la urmăRaptor-ul este doar un camioncivil blindat şi nu un vehiculmilitar dedicat precum untransportor de trupe.

Camionul în sine,adică partea din spate undestau soldaţii, are obloaneînalte şi blindate unite de unacoperiş şi are atât ambrazuride tragere cât şi mici ferestrecu geam antiglonţ. Capacitateaeste de 24 de militari şi unapeste alta Raptor pare doar osoluţie ieftină şi foarte rapidă

la lipsa cronică de trans-portoare blindate a arma-tei ucrainene, doar căoricât ar fi de ciudat,acesta nu este nimicaltceva decât un paliativ laun transportor blindat cla-sic.

Probabil ca ucrai-nenii au destule şasiuri deKrAZ, iar sudarea câtorvaplaci de blindaj se poateface mult mai repededecât construcţia unuiTAB, astfel că s-au adap-tat la situaţia de pe frontcum au putut mai bine.Sursa:http://www.ruma-

niamilitary accesat la datade 14.12.2014Pagină realizată de

Mr. Benone MAVRIŞ

C a m i o n u l b l i n d a t R a p t o r

În slujba patriei Nr. 4 ( 31 ianuarie 2015)

MOZAIC www.jointophq.ro9

Horoscop februarieBerbec. În februarie, sunt favorizate activităţile cultural-ştiinţifice, studiile apro-fundate, specializările, călătoriile profesionale şi iniţiativele care implică

distanţe mari, străinătatea sau străini. Faci demersuri care privesc grupurilargi de oameni sau au tangenţă cu organizaţiile, evenimentele sociale, publicul. Înastfel de conjuncturi, aveţi ocazia sa deveniţi lideri de opinie.

Taur. O situaţie sau o experienţă radicală din viaţa profesională te poate marca

şi ambiţiona. Te poţi vedea motivat ori silit să îţi schimbi din temelii abor-darea din carieră sau din afaceri. Străduieşte-te să fii cât mai deschis şi mai

flexibil, întrucât regulile jocului se pot schimba de la o zi la alta, fără chiar a apucasă bagi de seamă!

Gemeni.Informaţia, comunicarea şi drumurile sunt în topul preocupărilor pe tot par-cursul lunii februarie.Este o perioadă excelentă pentru studiu, cercetare,

concepţie, redactare, publicare, conferinţe şi interviuri, călătorii, întâlniri,negocieri, ba chiar şi pentru activităţi care cer sprinteneala şi îndemânare.

Rac.Şansele care se oferă în aceasta perioadă implică necesitatea unor schimbărisau reinventări, pe care va trebui să îţi aduni curajul şi să le faci. Dacă ţii

cont de această tendinţă şi faci schimbările de bună voie, poţi ajunge departe;dacă i te împotriveşti, schimbările tot se produc, dar pot fi în dezavantajul tău.

Leu. În februarie relaţiile cu ceilalţi sunt determinante. Este vorba de colaborări,contracte, relaţii cu clienţii, consiliere, proiecte de grup. Pot să apară şi alte

forme de interacţiune, de genul rivalităţilor, concurenţei sau chiar al litigiilor.Banii se afla în centrul preocupărilor pe tot parcursul lunii februarie: pentru ei tealiezi cu ceilalţi, pentru ei se poate să ai şi discuţii. Şi tot banii te mobilizează, suntmotorul iniţiativelor.

Fecioară.Cuvintele cheie ale lunii februarie încep cu "c": cooperare, colaborare, con-tracte, competiţie, concurenţa. Interacţionezi activ cu ceilalţi, legi noi

parteneriate sau pui capăt unor parteneriate care te nemulţumeau. Apar însăşi situaţii care te fac să te gândeşti mai mult la felul în care îţi organizezi munca şila scopurile către care se îndreaptă ambiţiile tale.

Balanţă.Ai o lună activă, aglomerată, presantă, care te solicită din greu. Din fericire,munca, deşi multă, poate fi şi plăcută. Şi poate fi chiar foarte productivă,

dacă lucrezi sistematic şi ordonat. Ai parte de circumstanţe care tefavorizează, ştii să te plasezi în centrul atenţiei şi într-o lumină bună.

Scorpion.Începi să îţi simţi buzunarele mai pline şi, dacă îţi gestionezi înţelept ven-iturile, îţi poţi consolida situaţia financiară. Dar şi efortul va fi pe măsură.

Astfel, februarie se anunţă a fi productiv, dar aglomerat şi stresant. Este olună dinamică şi bogată în iniţiative şi provocări, mai ales în ultima decadă. Feb-ruarie stimulează înnoirea, schimbarea, modernizarea şi îţi poate aduce oportunităţineaşteptate.

Săgetător.În prima decadă a lunii februarie, ai de trecut o probă care îţi testeazăcunoştinţele şi capacitatea de a găsi soluţii. S-ar putea să ai senzaţia că treci

printr-un blocaj, că ţi se pune o frână, dar în final birui prin inteligenţă şi ne-gocieri diplomate. În partea a doua a lunii evoluezi mult mai relaxat. Dincolo deafirmarea capacităţii intelectuale şi a abilităţii de comunicare, faci dovada uneiuimitoare creativităţi.

Capricorn. Cheia reuşitei este comunicarea. Luna februarie este excelentă pentruactivităţi intelectuale, instruire, acumularea de noi cunoştinţe şi informaţii,

munca de concepţie, redactare, editare etc. Te descurci bine şi la examenesau interviuri. Ai o copleşitoare putere de convingere şi-ţi transmiţi mesajele cuforţa şi strălucire, dându-ţi gata interlocutorii. Succesul te urmăreşte şi dacă te ocupide comerţ sau orice fel de alte schimburi.

Vărsător.Reţeta reuşitei în februarie este: energia, iniţiativa şi ingeniozitatea, încombinaţie cu bunele relaţii sociale şi profesionale. După prima decadă se

simte o uşurare, se înlătură o barieră care îţi îngreună drumul. Este o lunăexcelentă pentru bani, atâta timp cât ai simţul măsurii şi nu laşi să-şi facă de capnici lăcomia şi nici risipa.

Peşti.Te implici mult în ceea ce faci, preiei iniţiativa, lupţi, te străduieşti. Ai en-ergie, voinţă şi eficienţă. Atenţie însă uneori metodele tale sunt pripite, agre-

sive sau nechibzuite şi tinzi să porneşti bătălii prea mari. Cu toate astea, poţiavea succes. Dar ca să-ţi atingi obiectivele, trebuie să înţelegi că ai nevoie de lu-ciditate, tact şi strategie.

JInflaţie:Afiş pe gardul unei unităţi militare:"Din cauza inflaţiei şi creşterii preţului la muniţie, nu va mai aşteptaţi lafocuri de avertisment!"

JComandantul batalionului de elevi, nervos după un control al ordiniiinterioare în subunităţi:- O mână criminală a dat cu piciorul în zid şi la spart!

JAcelaşi comandant, în urma altui control al ordinii interioare, prezintăla bilanţul pe batalion, clasamentul şi nota acordată fiecărui pluton:- Pe locul 3: plutonul 232, de la anul III- Pe locul 2: plutonul 241, de la anul IV- Pe locul1: plutonul 211, de la anul I. Felicitări! Nota 10, fără niciunfir de păr!

J

JComandantul face observaţie unui elev prins “în defect”:- Măi, omule! Eşti înalt cât mine şi tot atât de prost!

JComandă în absurd, la un apel de seară de duminică:- Elevii absenţi pe un rând ADUNAREA!

JObservaţie făcută unui elev scos în faţa formaţiei batalionului pentruadmonestare:- Elevul caporal X, umblă prin oraş cu femei total necorespunzătoare!

JCăpitanul în faţa formaţiei de elevi ai liceului militar:-Elevule nu sta zgribulit! În ce regulament ai văzut dumneata poziţia“zgribulit”?

U M O R

Luni de iarnăÎn sala de specialitate, locotenentul M.A. începe munca de

cunoaştere a recruţilor ce i-au fost repartizaţi. Încă buimăciţi de întâmplărileprin care au trecut în cele vreo patru ore de când au intrat, cu valizele delemn în mână pe poarta cazărmii, neliniştiţi de necunoscutele prin care vortrece, abia tunşi “zero”, îmbăiaţi şi echipaţi milităreşte, recruţii răspund perând, întrebărilor locotenentului care îşi notează în “carnetul de cunoaşterea oamenilor”, datele personale ale fiecăruia.

La un moment dat, locotenentul observă doi soldaţi mai mărunţeişi oacheşi care seamănă ca două picături de apă.

- Cum te cheamă, soldat? îl întreabă locotenentul pe cel din dreapta,care i s-a părut mai ager în priviri.

-Stănescu Ianuarie, răspunde soldatul.-Cum? întreabă locotenentul.-Stănescu Ianuarie!-Eu nu te-am întrebat când te-ai născut! Deocamdată te întreb: cum

te cheamă? -Stănescu Ianuarie! strigă, cu o privire fixă, soldatul.-Măi omule! Cum te numeşti? Care ţi-e numele şi prenumele?-Stănescu Ianuarie!-Văd că nu mă înţeleg cu tine! zise locotenentul pe care calmul în-

cepe să-l părăsească. Deodată, iluminat de o bănuială, locotenentul găseşteîntrebarea salvatoare.

-Când eşti născut?-Pe 23 ianuarie 1951.-Aha! Şi de asta ţi-au pus numele Ianuarie?-Da, tovarăşe locotenent.Privind spre celălalt mărunţel şi oacheş, locotenentul întreabă.-Voi sunteţi gemeni?- Da tovarăşe locotenent -Şi pe tine cum te cheamă?-Stănescu Februarie.-Locotenentul clipeşte des şi întreabă:-Şi eşti născut în februarie?-Cum să fiu născut în februarie? Sunt în ianuarie, odată cu

frati-miu, Ianuarie, că de aia suntem gemeni!Ianuarie, Februarie ... Ianuarie, Februarie...murmură locotenentul.

Bine că nu-s mai mulţi ajungeam până-n vară sau toamnă!Timp de un an şi patru luni, când locotenentul avea nevoie pentru

diferite misiuni de doi soldaţi, puteau fi auzit.-Lunile iernii, la mine!

Doru Guşu(Reîntâlniri cu Moş Teacă - Umor cazon contemporan)

10

ÎN SLUJBA PATRIEI Copyright

Este autorizată orice repro-

ducere, fără a percepe taxe, cu condiţia

indicării cu exactitate a numărului şi a

datei apariţiei publicaţiei

Redactor şef: Locotenent - colonel Eduard BORHANRedactor: Maior Benone MAVRIŞRedactor : P.c.c. Lenuţa-Carmen LUPULEASAReporter-fotoreporter: P.c.c. Olga MURARIU

În slujba patriei Nr.4 (31 ianuarie 2015) www.jointophq.ro SEMNAL

ISSN 2359 – 9898

ISSN–L 2359 – 9898Contact: www.bg15mc.ro

Joi, 15 ianuarie, deZiua Culturii Naţionale, ie-şenii l-au omagiat pe MihaiEminescu la împlinirea a165 de ani de la naşterea sa.La orele amiezii, la statuiapoetului din Grădina Copou

a avut loc un program depoezie, evocări şi muzică,susţinut de actori de laTeatrul Naţional „VasileAlecsandri” şi elevi ai Co-legiului Naţional „CostacheNegruzzi” din Iaşi. De ase-menea, s-au depus coroaneşi jerbe de flori din parteaadministraţiei publice

locale, Garnizoanei Iaşi,Uniunii Scriitorilor dinRomânia şi Casei deCultură „Mihai Ursachi”.

La eveniment auparticipat, alături de ieşenide toate vârstele, elevi şi

studenţi, cadre didactice şioameni de cultură, repre-zentanţi ai autorităţilor lo-cale, precum şi militari dincadrul Brigăzii 15 Mecani-zate „Podu Înalt” şi Inspec-toratului pentru Situaţii deUrgenţă Judeţean Iaşi.

Redacţia

Activităţi dedicate Zilei Unirii Principatelor Z i u a C u l t u r i i N a ţ i o n a l eBUZĂUBUZĂU

Pe 23 ianuarie 2015, lasediul comandamentului Divi-ziei 2 Infanterie „Getica” s-aorganizat simpozionul cu tema:

„24 ianuarie 1859 – Lecţia deistorie a României”.

În cadrul simpozionuluiprilejuit de aniversarea a 156de ani de la Unirea Principate-lor Române şi constituirea

PIATRA NEAMŢPIATRA NEAMŢÎn seria de manifestări

prilejuite de apropiata sărbă-toare a Zilei Unirii Principate-lor Române s-a înscris şisimpozionul „Unirea naţiuneaa făcut-o”, desfăşurat miercuri,21 ianuarie la sediul Muzeuluide Istorie şi Arheologie dinPiatra Neamţ.

Evenimentul, organizatde Complexul Muzeal Neamţîn colaborare cu Liceul de Artă

Statului Român Modern, s-afăcut o trecere în revistă a prin-cipalelor evenimente care audus la înfăptuirea actului istoricde la 24 ianuarie 1859, precum

şi o prelegere despre contribu-ţia domnitorului AlexandruIoan Cuza la acest moment is-toric de referinţă a poporuluiromân.

Lt.-col. Toni ENE

„Victor Brauner”, Cercul Mili-tar şi Garnizoana Piatra Neamţ,a început cu melodii specificezilei aniversare. În cadru acţi-unii s-a discutat despre prezen-tarea Unirii Principatelor înpresa vremii şi eveneimenteledesfăşurate pe meleagurilenemţeneîn acele timpuri. Încontinuare s-au prezentat pu-blicului ultimii ani din viaţă pe-trecuţi de Elena Cuza înlocuinţa din Piatra Neamţ, pre-

cum şi la steme şi sigilii din pe-rioada lui Alexandru IoanCuza.

La activitate au partici-pat oficialităţi locale, cadre mi-litare active, în rezervă şiretragere, elevi şi cadre didac-tice, invitaţi.

Plt.-adj. Vasile VÂNĂU

IAŞIIAŞIÎn data 23 ianuarie,

Muzeul Unirii din Iaşi a găz-duit Simpozionul cu tema“Omagiu făptuitorilor Unirii”

unde personalitaţi de seamă ie-şene au susţinut prelegeri des-pre Mica Unire şi oamenii ceau realizat-o. organizatorii şi-au dorit participarea militarilorieşeni, iar aceştia au onorat-ocu respect.

De asemenea, înaceeaşi locaţie a avut loc ver-nisajul expoziţiei “UnireaPrincipatelor. De la idee lafaptă” în care au fost prezen-tate documente şi obiecte per-sonale ale personalităţilorimplicate în actul de la 24ianuarie 1859.

Redacţia