The Pale Horse

rhe pate Hdrse copyright . ,ritil1t'ltfflllr,. I,,-n.u. ou rights reserved

AGATF{A CHRISTIE and the Agatha Christie Signatureare registered trade marks of Agatha Christie Limited

in the UK and elsewhere. All rights reserved.

www agathachristie,com

@tt!trERA@

Editura LiteraO.P.53; C.P. 212,sector 4, Bucure$ti, Romdniatel.: 021 319 6390; 037 425 1619;0752 548 372

e-mail: comenzi@litera.ro

Calul bdlanAgatha Christie

Copyright @ 2019 Agatha Christie Limitedpentru versiunea in limba romini

Toate drepturiie rezerlrate

Editor: Vidragcu 9i fiiiRedactor: Florentina Nica

Coperti: Alex Eser

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Cogman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiCHRISTIE, AGATI"IACalul bilan / Agatha Christie;trad.: Lidia Grddinaru. - Bucureqti: Litera, 2019

ISBN 978-606,33 -407 L -0

I. Gridinaru, Lidia (trad.)

82t.177-372.4=135.1

ffi&t&$t w&L&&wTraducere din limba englezi de

Lron Gni.orxenu

@*Bucuregti

2019

C,4afud*E^w

Ne puteli vizita pe

CUPRINS

CuvAnt inainte de Mark Easterbrook

DESPRE AUTOARE

Agatha Christie este cunoscutd in intreaga lumedrept,,Regina crimei". A scris g0 de romane poliliste9i volume de povestiri, 19 piese de teatru (dintre careCursa de ;oareci este cea mai longevivi din istorie) gi qaseromane publicate sub pseudonimul Mary Westmacott.

Hercule Poirot, cel mai celebru detectiv din ro_manele poliliste creat de la Sherlock Holmes, apareinci din primul roman al Agathei Christie, Mls terioasaafacere de Ia Styles. Poirot gi un alt detectiv imaginatde scriitoare, Miss Marple, au devenit faimogi la nivelmondial gi au fhcut subiectul multor filme realizatepentru marele si micul ecran.

Agatha Christie a mai scris nonficliune, o auto-biografie, dar 9i povestiri amuzante despre numeroa-sele expedilii in care a participat aldturi de soful ei,arheologul sir Max Mallowan. A murit in 1976.

I. Povestirea lui Mark Easterbrook

II..................

III................

IV. Povestirea lui Mark Easterbrook..

V Povestirea lui Mark Easterbrook..

VI. Povestirea lui Mark Easterbrook......

VII. Povestirea lui Mark Easterbrook....

uII. ............

IX. Povestirea lui Mark Easterbrook..

x. .................

XI. Povestirea lui Mark Easterbrook......

XII. Povestirea lui Mark Easterbrook..

XIIL Povestirea lui Mark Easterbrook..

XIV. Povestirea lui Mark Easterbrook..

XV Povestirea lui Mark Easterbrook....

XVI. Povestirea lui Mark Easterbrook..

XVII. Povestirea lui Mark Easterbrook.....................

XVIII. Povestirea lui Mark Easterbrook.....................

XIX. Povestirea lui Mark Easterbrook....

XX. Povestirea lui Mark Easterbrook....

7

9

24

36

47

66

78

90

t02

105

tt7126

136

146

155

166

173

181

L97

2r2

222

XXI. Povestirea lui Mark Easterbrook.... ................. 228XXIi. Povestirea lui Mark Easterbrook............... ...... 240

XXIII. Povestirea lui Mark Easterbrook......... ............ 25IXXIV Povestirea lui Mark Easterbrook............... ...... 2Sg

XXV Povestirea lui Mark Easterbrook............... ...... 265Despre autoare.......... ........ 26g

I

POVESTIREA LUI MARK EASTERBROOK

I

Aparatul Espresso din spatele umirului meu

sAsdi ca un garpe furios. Zgomotul avea ceva sinistru,ca si nu spun drlcesc. Probabil, am reflectat, majo-ritatea zgomotelor noastre contemporane au aceasti

caracteristici. Scrignetul furios gi intimidant al avi-

oanelor cu reaclie carebrdzdeaz| cerul ca nigte ful-gere; uruitul infundat qi amenin[dtor al metrouluicare se apropie prin tunel; transportul greu rutiercare i1i zgillirie pAni gi temelia casei'.. Chiar gi

neinsemnatele zgomote casnice din ziua de azi,

oricAt de benefici poate fi acfiunea lot tot au ceva

alarmant. Maginile de spilat vase, frigiderele, oalele

sub presiune, plAngirelele aspiratoare, toate par sispuniL: ,,Ai grijl! Sunt un geniu in slujba ta, dar

daci mi scapi de sub control..."O lume periculoasi - asta era, o lume pericu-

loasi.Am agitat ceagca aburindi pus[ in fafa mea'

Mirosea frumos.

- Mai dorili gi altceva? Un sandvici gustos cugunci gi banani?

Mi se pirea o aliturare ciudati. Bananele le aso-

ciam cu copiliria - sau, ocazional, flambate cuzahir gi rom. in mintea mea, gunca era obligatoriu

i0 A7"Z"CL"fr'

corelati cu ouile. Totugi, cAnd eqti in Chelsea, mi-nAnci ca in Chelsea. Am acceptat un ,,sandvicigustos cu gunci gi banani".

Degi triiam in Chelsea - mai bine spus, aveamacolo de trei luni un apartament mobilat -, in toatecelelalte privinle eram striin de locurile acelea.Scriam o carte despre anumite aspecte ale arhitec-turii mogule, dar pentru asta a$ fi putut locui totatdt de bine in Hampstead sau in Bloomsbury ori inStreatham - pentru mine ar fi fost acelaqi lucru. Cuexcepfia uneltelor meseriei mele, eram neatent la totce mi inconjura, iar imprejurimile imi erau totalindiferente. Existam intr-o lume a mea, proprie.

Totugi, in acea seari anume, suferisem una din-tre acele bruqte schimbiri totale a sentimentelor pecare le cunosc tofi scriitorii.

Arhitectura moguli, impira{ii moguli, modulde via{i mogul gi toate problemele fascinante izvo-rdte din acesta iqi pierduri deodati importan(a.Ce mai contau? De ce voiam si scriu despre ele?

Am frunzlrit in urmi citeva pagini, recitindceea ce scrisesem. Totul imi pirea egal de anost -prost scris gi deosebit de lipsit de interes. Indiferentcine spusese ,,Istoria este o prostie" (Henry Ford?),avusese dreptate.

Am impins cu dezgust manuscrisul, m-am ridi-cat gi m-am uitat la ceas. Era aproape unsprezecenoaptea. Am incercat si-mi aduc aminte dacd mAn-casem... Dupi senzafiile mele interne, se pirea cinu. PrAnzul , da,la Athenaeum. Asta fusese demult.

M-am dus gi m-am uitat in frigider. Mai era orimigifi de limbd uscat[. Am privit-o fird nicio plicere.

Calul bdlan 11

Aga se face ci am luat-o agale pe King's Road 9i,

la un moment dat, am intrat intr-un Espresso Coffee

Bar numit Luigi, scris cu litere roqii de neon de-a

curmezigul ferestrei, iar acum contemplam unsandvici cu gunci gi bananl, in timp ce reflectam la

sinistrele implicafii ale zgornotelor prezentului 9i la

efectele lor perturbatoare.Toate, mi gdndeam eu, aveau ceva in comun cu

primele mele amintiri despre pantomimd. Davy

|ones tocmai ieqit din dulipiorul lui in nori de fum!Ugi gi ferestre-capcani, care lisau si transpire infer-nala putere a riului provocdnd gi sfiddnd o ZindBuni Diamant, sau un nume in genul acesta, care

in schimb flutura o bagheti cu aspect impropriugi recita cu optimism gi cu o voce uniformi pla-titudini privitoare la triumful final al binelui, anun-

lAnd astfel inevitabilul ,,cAntec al momentului"ce nu avea niciodatd vreo legituri cu tema respec-

tivei pantomime.Md fulgeri brusc gindul ci, probabil, intot-

deauna este necesar ca rdul si fie mai impresionantdecit binele . El trebuia sd fini spectacolul! El tre-buia si sperie gi si provoace! Era instabilitatea ata-

cdnd stabilitatea. Iar in final, stabilitatea va invingeintotdeauna, gdndeam eu. Stabilitatea poate supra-

vielui banalititliiZdnei Bune Diamant, glasului plat,

distihului rimat, chiar gi irelevantei declarafiird:sunitoare ,,Existi un drum bitut de vAnturi, care

Eerpuiegte pe deal in jos, spre oriqelul vechi de cdnd

lumea pe care-l iubesc". Oricdt de modeste armear pirea toate acestea, totugi aveau si triumfe in cele

din urmi. Pantomima avea si se termine ca intot-deauna. Scirile, qi distribulia coborAnd in ordinea

12 AaaZ-"CL'E'

importanfei, clJ Zdna Buni Diamant practicdndcrestineasca virtute a umilinfei gi neciutAnd si fieprima (sau, in cazul de fa1i, ultima), ci incadrAn-du-se undeva pe la mijlocul procesiunii, umdr lingiumir cu fostul ei opozant, acum iesit din pieleaamenintitorului Rege Demon gi rimAndnd doar unbirbat imbricat in pantaloni strdmfi rogii.

Aparatul Espresso sdsdi iar in urechea mea. Amfhcut semn dup[ incd o ceagcd gi m-am uitat in jur.Una dintre surorile mele intotdeauna md acuza c5.

nu sunt un bun observator, ci nu remarc nimic dinceea ce se petrece sub nasul meu. ,,Triiegti in pro-pria ta lume", mi dojenea ea. Acum, cu un senti-ment de bundvoinfd conqtienti, am luat noti de cese petrecea in jur. Era aproape imposibil si nu citegtizilnic in ziare despre cafe-barurile gi patronii lordin Chelsea; acum aveam gansa si-mi fac o pirerepersonali despre viafa contemporani.

in cafenea era destul de intuneric, aga ci nuvedeam foarte clar. Clientela era alcituiti in majo-ritate din tineri. Am presupus vag cd era ceea ce se

numea generafia beat.Fetele aritau, aga cum mi separe ci arati intotdeauna fetele din ziua de azi, mur-dare. De asemenea, pireau mult prea gros imbri-cate. Observasem asta cu cAteva siptimAni in urm6,cAnd iegisem si iau cina cu niste prieteni. Fata carestituse atunci lingi mine si fi avut vreo dou5.zecide ani. in restaurant era foarte cald, dar ea purtaun pulover galben de lAni, o fusti neagrl gi gosetenegre de ldni, iar transpirafia i se prelingea de pefafi direct in mAncare. Mirosea a lAni imbibati detranspirafie gi, totodati, puternic, a pir nespilat.Conform spuselor prietenilor mei, era considerati

Calulbdlan 13

foarte atrdgitoare. Nu gi de citre mine! Singura mea

reacfie fusese dorinla nebuni s*o arunc intr-o cadicu api fierbinte, si-i dau o bucati de sipun gi s-o

silesc si se spele! Ceea ce demonstra, presupun, cAt

de in urmi eram cu vremurile. Probabil asta mi se

trigea de la faptul cl triisem at6t de mult ln stri-initate. imi aminteam cu plicere de femeile indiene,

cu pirul lor negru minunat incolicit, gi de sariurilein culori pure qi strilucitoare cilzdnd in jurul lor infalduri gralioase, gi de leginarea ritmici a trupurilorin timp ce mergeau...

O brusci accentuare a zgomotului mi smulse

din aceste gAnduri plicute. Doui tinere de la masa

aliturati incepuseri si se certe. Cei doi tineri care

erau cu ele incercau si aplaneze lucrurile, darflrd succes.

Deodat6, lncepuri s[ lipe una la alta. Una dinfete o plesni peste fali pe cealalti, a doua o smulse

de pe scaun pe prima. Se biteau ca birjiresele, insul-tdndu-se cu fipete isterice. Una era o rogcati ciufu-liti, cealalti, o blondi cu pirul lins.

in afari de termenii insultitori, nu-mi dldeamseama de ce se certau. De la celelalte mese izbucniristrigite gi intirateri.

- Bravo, fetifo! Zvdnt-o, Lou!Proprietarul din spatele barului, un tip cu infi-

ligare de italian focos, pe care il mirosisem a fi Luigi,interveni cu un glas in cel mai pur accent londonez.

-Haide1i, gata... terminali... potolifi-vi! O se

aducefi intr-o clipi toati strada aici. O si-i aducefipe copoi. incetafi, vd spun!

Dar blonda liloasi igi infipsese mdna in pirulrogcatei gi o tr[gea cu silbiticie in timp ce !ipa:

14 /<a"Z"CL"fr

- Nu egti decAt o tirfd care furi birbafi!- TArfi egti tu!Luigi gi cei doi inso(itori stdnjenili reuEiri si le

desparti. in pumnul blondei era un smoc mare depir rogcat. il gnu sus ca pe un trofeu, apoi il aruncipe podea.

Uqa dinspre stradi se deschise larg qi Autoritatea,imbricati in albastru, apiru in prag 9i rosti maies-tuos obisnuitele cuvinte:

- Ce se petrece aici?Tofi cei prezenli fdcuri pe loc front comun in

fafa inamicului.- Ne distram gi noi un pic, spuse unul dintre

tineri.

- Asta-i tot, spuse Luigi. O mici distraclie intreprieteni.

Cu vArful pantofului trimise smocul de pir dreptsub una dintre mesele din apropiere. Pirfile belige-rante igi z6mbeau una celeilalte cu prefbcutd prietenie.

Polilistul se uitl binuitor la tofi din jur.- Noi tocmai plecam, spuse blonda mieros.

Vino, Doug.Printr-o coincidenfi, alli cdliva tocmai plecau.

Autoritatea ii urmiri cu asprime ieqind. Ochii luispuneau ci de data asta trecea cu vederea, dar ciera cu ochii pe ei. Se retrase agale.

insofitorul rogcatei achiti consumafia.* Te sim{i bine? o intrebi Luigi pe fata care igi

aranja o egarfi pe cap. fi-a cam fbcut-o Lou, smul-gdndu-fi pirul din ridicini in halul ista.

- Nu m-a durut, spuse cu nongalanli fata, zdm-bindu-i. imi pare riu pentru timbiliu, Luigi.

Calulbdlan 15

Perechea iegi. Acum, barul era practic pustiu.M-am ciutat prin buzunare dupi mirunfig.

- E o tipi pe cinste! spuse Luigi cu admirafie,privind spre uqa care se inchidea. Lui o miturigi impinse dupn tejghea smocul de pir rogcat.

- Trebuie si fi fost groaznic de dureros, am sPus'

-Eu a; fi ricnit din tofi rirunchii dac| ar fi fost

al meu, recunoscu Luigi. Dar Tommy e o tipi pe cinste'

- O cunoagtefi bine?

- Oh, in majoritatea serilor e aici. Tuckerton, aqa

o cheami, Thomasina Tuckerton mai exact. Dar pe

aici i se spune Tomrny Tucker. E putred de bogati'BitrAnul ei i-a l6sat o avere, iar ea ce face? Vine inChelsea, triiegte intr-o camer[ pripiditi la jumi-tatea drumului cltre Wandsworth Bridge gi se in-hliteazi cu o gagci care face acelaqi lucru' Midepigeqte - jumitate dintre ei au bani. $i-ar putea

cumpira cele mai grozave lucruri, ar putea sta la

Ritz daci ar vrea. Dar se pare cd se dau in vdnt dupimodul dsta de viafi pe care gi l-au ales. lntr-adevir,treaba asta mi depigegte.

- Dumneata n-ai alege-o?

- Eu am minte! Dar aga cum stl treaba, eu mialeg cu banii.

M-am ridicat si plec gi am intrebat care fusese

motil'ul scandalului.

- Tommy a pus mAna pe iubitul celeilalte. Unindivid pentru care nu meriti si te ba!i, credefi-md!

- Se pare ci cealalti a fost de pirere ci meriti,am remarcat.

- Oh, Lou este foarte romanticd, spuse tolerantLuigi.

16 CLr"z'c/""F

Nu asta era conceplia mea despre romantism,dar nu i-am spus-o.

,,

Trebuie si fi trecut cam o slptimdni, cAndprivirea imi fu refinuti de un nume de la rubrica,,Decese" din ziarul The Times.

TUCKERTON. Pe 2 octombrie a decedatlasanatoriul Fallowfield, Amb erley, ThomasinaAnn, in vhrstd de doudzeci de ani, unica

fiicd a defunctului Thomas Tuckerton, dinCarrington Park, Amberley, Surrey. Funeraliiprivate. Fdrd flori.

3

Gata cu florile pentru sirmana Tommy Tucker;gi s-a terminat cu ,,senzafiile" viefii din Chelsea.Am simfit brusc un sentiment efemer de compa-siune pentru toate Tommy Tucker din ziua de azi.

in definitiv, mi-am reamintit eu, de unde gtiam cipunctul meu de vedere era cel corect? Cine eram eu

ca sd decretez cd era o viafi irositi? Poate ci vialamea linigtiti de cirturar ingropat in cirli, rupt de

lume era cea irositi. Viafi la mAna a doua. Si fimcinstifi, cu ce m6 alegeam eu delaviafi? Ce senzafiiii smulgeam? O idee foarte neobignuiti! Adevdrulera, firegte, ci nu voiam senzalii. Dar gi in privinlaasta, oare n-ar fi trebuit si vreau? Un gdnd neobig-nuit gi nu prea bine-venit.

Calulbdlan 17

Mi-am alungat-o din minte pe Tommy Tucker gi

m-am intors la corespondenla mea.

Singurul lucru interesant era o scrisoare de laverigoara mea Rhoda Despard, care imi cerea si-ifac un serviciu. Cum nu aveam nici un chef de lucruin dimineaf a aceea, m-am agi\at de scrisoare pen-tru a-mi oferi o sctrz| grozavd.

Am iegit in King's Road, am oprit un taxi gi ampornit spre locuinfa unei prietene, doamna AriadneOliver.

Doamna Oliver era o renumitiL scriitoare de

romane poliliste. Servitoarea ei, Milly, era un balaureficient, care lgi apira stipAna de atacurile lumiiexterioare.

Am inilfat din sprdncene, intr-o intrebare ne-

rostitd. Milly dndu cu putere din cap.

- Mai bine ali urca direct, domnule Mark, imispuse ea. E cu capsa pusi in dimineafa asta. Poate

o ajutafi sd iasi din starea in care e.

Am urcat doui rdnduri de trepte, am bitut ugorintr-o ugi gi am intrat fir6 si mai agtept si fiu invi-tat. Camera de lucru a doamnei Oliver era o inci-pere mare, cu perefii acoperifi cu un tapet cu pisiriexotice care cuibireau in listirigul tropical. Cdtdespre doamna Oliver in persoani, aceasta, intr-ostare vecini cu nebunia, se invdrtea de colo-coloprin camerl, vorbind singuri. imi arunci o scurtiprivire lipsiti de interes qi continui si bati podeaua.

Privirea ei, lipsiti de concentrare, mitura perefii,zbarape fereastri gi, din cind in c6nd, dispirea sub

pleoapele inchise in ceea ce plrea un spasm agonic.

- Dar de ce, iscodi doamna Oliver universul, nuspune pe loc idiotul cL a vdzut cacaduul? De ce n-ar

18 A4"Z"O'/"r'fr

spune? Nu putea si nu-l vad[! Dar dacd ar spune-o,

asta ar dirdma totul. Trebuie si existe o cale...

trebuie sd existe...Mdr6i, igi trecu degetele prin plrul scurt qi ce-

runt gi trase frenetic de el. Apoi, uitdndu-se la mine

cu privirea brusc concentrati, sPuse: ,,Buni, Mark!O si innebunesc" gi igi relui nemulfumirea.

- $i apoi e Monica. Cu cAt incerc s-o fac maidrigufi, cu atit devine mai enervanti'.. A9a o fatitAmpitl!... Mai e gi ingdmfati! Monica... Monica?

Cred ci numele nu-i bun. Nancy? Ar fi mai bine?

Joan? intotdeauna, toate sunt |oan. $i Anne. Susan?

Am avut o Susan. Lucia? Lucia? Cred ci-mi potimagina o Lucia. Rogcati. Pulover cu guler rulat...Pantaloni strAmli negri?... $osete negre' oricum.

Aceasti sclipire fugari de inveselire fu eclipsatide amintirea problemei cacaduului, 9i doamnaOliver iqi relui freamitul nefericit,luAnd incongti-

ent diferite lucruri de pe mese gi pundndu-le in cu

totul alt loc. iqi indesl cu o oarecare griji toculde ochelari intr-o cutie licuiti ce confinea deja unevantai chinezesc, apoi ofti adAnc 9i spuse:

-Mi bucur c6 ai venit dumneata'

- Sunteli foarte amabili.

- Putea si fi fost oricine. Vreo femeie insipidi,care si ml vrea Ia deschiderea unui bazar, sau

birbatul cu polila de asigurare a lui Milly, pe care

ea refiz| categoric si gi-o faci'.' sau instalatorul(dar ista ar fi fost un noroc Prea mare' nu-i aga?).

Sau putea s[ fie cineva care voia si-mi ia un inter-viu, punAndu-mi toate intrebirile acelea stAnje-

nitoare, care de fiecare dat[ sunt aceleagi. Ce v-afbcut si vi apucali de scris? CAte cirfi a1i scris? Cili

Calulbdlan 19

bani ali scos? Etc. etc. Niciodati nu qtiu rispunsulla nici una dintre ele, gi asta mi face si par complet

tAmpiti. Nu ci ar conta ceva din toate astea, cdci

sunt convinsi ci am si lnnebunesc din cauza afa'cerii isteia cu cacaduul.

- Ceva ce nu se leagl? am intrebat compitimitor.Poate ar fi mai bine si Plec.

- Nu, si nu pleci. in tot cazul, dumneata eqti

o distraclie.Am acceptat acest compliment indoielnic.

- Vrei o ligari? mi intrebi doamna Oliver cu o

vagi ospitalitate. Sunt citeva pe undeva pe aici.

Uiti-te in capacul maginii de scris.

- Mullumesc, am ligiri. Servifi-vi. Oh, nu'dumneavoastri nu fuma{i.

- Nici nu beau. Aq fi dorit si beau. Ca detectiviiiia americani care au mereu la indemAni sticle cu

whisky. Asta pare si le rezolve toate problemele' Fiiconvins. $tii, Mark, eu chiar nu pot si pricep cum

scapi cineva basma curati dupi ce a sivirqit o crimiin viala reali. Mie mi se pare ci, din momentul incare ai comis o crimi, toati treaba este absolut

evident6.

- Prostii. Dumneavoastri ali ficut o grdmadi.

- Cel pufin cincizeci gi cinci. Partea cu crima

este foarte ugoari gi simpli. Muqamalizarea este

lucrul dificil. Adicl, de ce trebuie si fie altcineva,

gi nu tu? Tu sari in ochi de la o Pogti.- Nu in povestea terminati.- Ah, dar cit mi costiL asta! spuse amiLrAti doam-

na Oliver. Orice ai zice, nu e firesc ca cinci sau gase

oameni si se afle la locul faptei cind B este omorit,qi toli si aibi un motiv si-l omoare pe B... doar