To J ' л -

R I A L T T O , V E N E Ţ I A , de G. PETRASCU

In acest n u m ă r : MIHAIL DRAGOMIRESCU, CAMIL P E T R L ù C U , AL. LASCAROV MOLDOVANU, ION MARIN SADO-V E A N U , G. P O P A L I S S E A N U , EUGENIU SPERANŢIA, AL P H O N S E ALLAIS, MIRCEA RADULESCU, P A U L I. P A P ADO-POL, GH. CARD AŞ, S A N D A MOVILA, EUGEN VICTOR, FLORICA MUMUIANU, A L E X A N D R U COLORIAN, RUD. A.

K N A P P , G. BREAZUL, B. CECROPIDE, N. N. TONITZA, P. IGIROŞEANU, P E R P E S S I C I U S B u l e t i n bibl iografic s ă p t ă m â n a l de AL. SADI IONESCU.

An. XLII, Nr. 17. 25 Aprilie 1926.

Lei

2 UNIVERSUL LITERAR

C R I Ş U L (Penta şi hexametri)' |

Bihor bântuit primăvara de vântul din pustă... Bihor ocrotit părinteşte de jnuntii lui lancu

Te-am străbătut de demult călător în sure tări depărtate (când palpitai într'un corp, de'mprum ut, răsădit cu deasila mut, stânjenit şi st ingher ca o inimă prinsă de-aiurea). Necunoscut mi-era locul şi aeru 'n plaiul acesta

Ca un volum necetit, cu sute de foi netăiate. Totuş în treacăt văzui pe câmpie 'n arşiţa verii

Chipul ţăranului dac, spiţă de veacuri stăpână. Şi'n gări l iniştite si mici, semănate pe Crişul cel harnic

Vesel văzui alergând, de-alungul vagoane lor triste, Copiii cu apă 'n ulcior şi surâs feciorel nie pe gură... Şi toţi răspundeau în grai românesc chemărilor mele.'

Nicicând n'am baut ca'n ziua aceea, la f iece gară. Setea de l imba cea dulce-'mi venea la orice oprire de tren

... ceea _ ce trece de simt şi de lut, sim ţeam că mă leagă : de locuri, de oameni^ de tot ce vedeam atunci prima oară.

Ceeace trece de simţuri (cum spune iubitul Novalis) Este desigur, oricând, mai aproape de sufletul nostru.

Şi poate că ceva-mi şoptea într'o taini că l imbă pe-atuncea că apa pe care-am băut-o din Criş era fermecată . . .Şi poate că-avea să m'aducă 'napoi odată şi-odată. Poate că-am spus : „hic gelidi fontes, hic molia prata... „Шс nemus, hic ipso tecum consumerer »evo".

Visuri hrănite'n durere de vechi generaţii Prin vraja aceleiaş ape 'ncolţit-au în Şi iată, sunt astăzi aicea sub munţii Venit-am să cuget, să cânt şi să sufăr Şi pururi mă 'ntreb'i: pentru ce prin Crişul cel repede, brusc, mersul vioi şi-1 Posomorât, obosit, corpul ffluid şi-1 Faţa spre cer îndreptând cu rugăciune Sigur că s imte şi el că-1 apasă din aer Grele le patimi ce cresc frământându-şi Oamenii , vecinie la fel, şi-aice şi-aiurea Spurcă şi tulbură crud apa care-i sfin (tot cum, barbar, pângăresc epoca 'n Astfel în sgomotu-i lung, Crişul spre — „Dă-le Isuse un dram din dragostea „Altul e rostul pe lume al celor cu ceeace trece de simţuri — (cum spune Este desigur oricând mai aproape de

D e n I e

urmă la soare, lui lancu. alături cu Crisul. Oradea bătrână

opreşte ? îndoae 'prelungă.

veninu'ntre ziduri.

ţeste care respiră), ceruri se roagă : Ta nesfârşită, minte întreagă'*, iubitul Novalis) sufletul nostru

E U G E N I U SPERANŢ1A

Viorile aţipite

Bucuria a putrezit Bucuria mi-a putrezit în. inimă Ca toamna aţipită în propriul ei cântec. Foi veştede mi se desprind din gânduri Şi mâini le mi-au murit pe o amintire frumoasă.

Rânduri, rânduri, îngeri de cristal s'au restignit Pe o credinţă absurdă, Orgă nevăzută s'a prăbuşit Tn pământul hain, Şi din cerul de safir Otrava tăcerii a început să curgă:

In casă s'a lăsat o l inişte sugrumată. Cineva milos a încercat să mai aprindă o lampă. Dar ochii mi s'au făcut Deodată scrum. Sufletu-mi orb a rămas afară pe drum, Sbătându-se singur după o ireală lumină. Cum mai poate portretul Cu ochii albaştrii, să cânte Nu ştie că pentru totdeauna Paragina s'a'ntins peste grădină ?

T S 2 Glas de-aramă 'n noapte, cântece^ şi flori,

Lumânări de ceară, umbre line... Primăvară dulce simt cum te cobori

In bjserfci şi în suflete fcrejşti^ie...

Profilat pe cerul larg de ametist, Ţintuit pe cruce cu piroane,

Iar te văd, Isuse, luminos şj trist Sângerând pe afumatele icoane...

Strigă 'n noapte glasul tău spre Dumnezeu: „Eli, Eli, lama sabactani !"...

Sângerând pe crucea sufletului meu Eu te simt, Isuse, în toţi anii...

Iau din nou culoare, suflet şi contur Evanghel icele sfinte paragrafe,

Şi zăresc prin umbră straniu şi sperjur Rânjetul sălbaticei Caiafe...

Clopotele cântă printre flori şi fum Peste /omenirea 'ngenuchiată.. .

Unde e O ! Doamne, unde e acum Inima-mi senină de-altă-dată ?

M1RCEA RÄDULESCU

E l e g i e Tac aripe de liliaci Prin frunzele de plopi, pe scară Trec turme 'ncet, cad ciocârlii Cobesc pe streşini, cucuvăi Şi parcă's gândurile mele.

Se culcă soarele pe ţăr'nă Se pierd oftări din plâns de bucium Se ţintuieşte albăstrimea Numai cu aur şi argint. Şi parcă's risipiri din mine.

Se duc, se duc pe mare pasări Se rătăcesc corăbii, oameni In valuri tot se'neacă stele Şi cântece se duc pe mare Parcă's înfrângerile mele .

Sporesc în cimitire, cruci Cad crengi uscate şi castane. Prin vii stau lacrămi în mănunchi Regretele târziei toamne. ^ Parc'ar striga şi al m e u sfârşit...

O, toate-mi povestesc de mine.

F L O R I C A MUMUIANU

S A N D A MOVILĂ

UNIVERSUL LITERAR 3

D A N T O N — In actul IV, închisoarea de la Concergerîe —

de CAMIL PETRESCU

D-na R O L L A N D . (Vine s u r â z â n d ) . Bon jour d o a m n ă marchiză . . . Bon jour Fe -licie... C u m a ţ i d o r m i t ?

FELICIE (îi ia m â n a , emoţ iona tă ) Ma­non ! Azi ?

D-na R O L L A N D (surâde t r is t şi ner ­vos) „Azi" .

FELICIE . D a r poa te că... Am auzi t că R e n a u d i n e bo lnav şi v ine al t j u r a t în locul lui.. .

D-na R O L L A N D . (Face un semn co­mic) A ! Ui te pe d-na de Sedeui l (se du­ce, şi cu ea tot g rupu l , la m a s a de pia­t r ă unde e d-na de Sedeui l ) .

D-na de SEDEUIL (cu un ton g lumeţ de b ă t r â n ă s impat ică) Bon jour , d-nă Rol­land.. . (o priveşte.. .) d a r ce f rumoasă te-ai făcut az i !

D-na R O L L A N D . (Surâde ca o feti tă) . D-na de SEDEUIL. D a r c ine vine să

te v a J ă azi ?.. Nu mai s ta i închisă ? Te-a i da t în s fârş i t pe b r a z d ă !

FELICIE . (care observă că d-na de Sedeuil nu ştie, şoptit) Merge la t r i ­b u n a l .

D-na de SEDEUIL. (Scapă ceaşca de cafea din mână) Nu !?..

D-na R O L L A N D (linişti t) . Ba da ! FETELE (o îmbră ţ i ş ează , una îi ia o

mână , a l ta îi s ă r u t ă cea l a l t ă Tnflnă). Nu, nu !

ADELE. Dar . , d o a m n ă , un se poa te (ca si când a r goni un gând) . N'o să vă con­d a m n e . *

D-na R O L L A N D , (face semnul iă ie re i capulu i ) . O . s igu r că nu (direct) d-nă contesă , sounea ţ i că o rudă n dvs., c a r e v'a vizitatT v 'a dat deta l i i d e sp re execu­ţia p r i e t e n i l o r mei.. . Aş dor i să ştiu...

CONTESA R. (sfioasă) D e s p r e Gi ron­dini ?

D-na R O L L A N D (îii e t e amă că .n'a re să-i spuie) . Spunea- ţ i . . . ( apa re la gr i la j Breugnot ) .

BREITGNOT (la gr i la j ) . S ă r u t mâ in i l e doamnă. . .

D-na R O L L A N D . Ma gri laj) A. <iom-nule Breugno t . e d r ă g u ţ că ai veni t la t imp.. . Ce veşt i ai ? C e face fata ? (gi'ăl-l;H) Să spune ţ i n imie . .

B R E U G N O T . (nervos) D o a m n ă , t r e ime să înce rcăm totul . . . d;<ţi imed ia t câ teva r â n d u r i p e n t r u R o b e s p i e r r e , am pr in ci­ne să le tr imit . . . Asea ră , d u n ă comi t e t c ineva i-a amin t i t că în casa dvs. si-a în­ceput c a r i e r a ool i t ieă şi că l 'ati sa lva t după pe t i ţ i a d in C â m p u l lu i M a r t e . T-a amin t i t de se r i l e când lua nmsa la dvs. si el a r ă m a s p e gândur i . . Daţ î -u i i r<r-pede. . . da t i -mi două r â n d u r i . E încă t imn. p â n ă In 11. ca el să t r i m e a t ă un cuvân t j u r a ţ i l o r .

D-na R O L L A N D , ( su râde cu ochii î n ­cremeni ţ i ) . Nu . n r i e t e n e . nu. . . e de or i -sos... Nu pot să-1 rog.. . N ' am r u g a t nici­oda tă pe n i m e n i ( tr istă, pe u r m ă cu o r i -virea în p ă m â n t ) şi nu acum, în cl ipa P>nrtiî. am să fac aceas ta-B R E U G N O T (s tărui tor ) Doamnă , D o a m ­

nă, gândi t i -vă . . . D-na R O L L A N D , (hotăr î t ) Nu... dea l t ­

fel mila lui R o b e s p i e r r e , acum când tofi p r i e t en i i noş t r i s u n t mor ţ i , e de nrisos (şi con t inuă scăzut ) . T r i m i t e vor­bă să nu afle n imic fet i ţa , azi... v re -o impruden tă de se rv i to r .

BREUGNOT. (cald) Doamnă . . . Numai câteva zile să câştigaţi— Aici, Ia r o i . sperăm mu l t . Se a ş t e a p t ă ven i r ea lui n a n t o u delà tară. . . S'au dus d u p ă el . El e împo t r i va t e r o a r e i (mare mi şca re la femei). ^ !

D-na R O L L A N D , (brusc lovită) D a n ­ton... ( r ă m â n e cu p i v i r e a fixă, surâde)

Nu se ma i poate , Breugnot . . . Nu v r e a u să cer nimic.. . Şi totuşi e a d e v ă r a t că er i m ' am gând i t şi eu la asta (scoate o sc r i soa re ) . Ui te îi se r i sesem lui Robes­p i e r r e (îşi s t r â n g e buzele , r u p e scrisoa­rea)... d a r n u !

B R E U G N O T ( în t inde m â n a ) . D-na R O L L A N D (îi, dă a l tă foaie).

Ui te ai aici u l t ime le pag in i a le m e m o ­ri i lor mele. . . T r imi t e - l e şi pe aces tea lu i Bosc.

B R E U G N O T . Da da... D-na R O L L A N D . Vei face to tu l să a-

j u n g ă celui des t ina t . B R E U G N O T . Da. D-na R O L L A N D . Şi acum, la r e v e d e ­

re, d o m n u l e Breugno t (cu ochi i în l a ­cră ini, v r â n d să fie t a r e ) . Săru tă . , s ă r u t ă fetita. . . Un s ă r u t de azi... Scr ie lu i Rol­land că p â n ă la capă t m i - a m făcut da toria. . . (îi cade c a p u l pe piept , v rea să-şi op rească l ac rămi le ) .

B R E U G N O T . (îi s ă r u i ă m â n a p r i n gra t i i ) .

D-na R O L L A N D (îi dă un inel) Pas -trează-1 ca a m i n t i r e a zilei de azi : E soare. . . (priveşte) e zece d imineaţa . . . (ea p leacă de la gr i la j ) .

FEMEILE (au u r m ă r i t scena p lângând mut) .

D A N T O N

D-na R O L L A N D (le vede plângând». Ei. ce-i a s ta ? Vreţ i să vă iau de u rech i?

UNA: D o a m n ă , de ce vre i să mor i? D-na R O L L A N D ( înc run tă sp rânoen i -

le, r ă m â n e o clipă pe gândur i ) . Nu . ADÈLE : E a d e v ă r a t , că a ţ i fost el i­

b e r a t ă acum câtva t imp? D-na R O L L A N D (rado t r is t ) . Nu ştiţi

ce a fost? (după ce a.ştcantă un r ă s p u n s ) . Acum 2 s ă p t ă m â n i , la Abbave , u n d e e r a n : mi s'a comunica t pe Ia p r â n z , e ra Mier­cur i , că sun t l i be ră . S imţeam că mă înec nu p u t e a m vorbi . Mi-au adus o rd inu l d( e l i b e r a r e . *

Mi-nm s t r â n s r epede l u c r u r i l e si m'air d e s p ă r ţ i t de cei din î nch i soa re . E r a o zi p l ină de soare. . . soa re de toamnă. . . P e u r m ă . î n t r ' o goană a m porn i t s p r e casă ca să-mi văd fata... să mă văd Ia m i n e (se î nc run t ă , da ir su râde ) . In- p r a g a m găsi t pol i ţ ia c a r e mi-a exp l i ca t , că n u sun t l iberă. . . f ' ă fusesem n u m a i — în Mai — greş i t a r e s t a t ă : n u e r a u î ndep l in i t e toa te formele . Se cons t a t a se as ta a c u m

când t r ebu ia să fiu t r a n s p o r t a t ă aci şi deci am fost pusă două o r e în l i b e r t a t e ca să se p o a t ă îndep l in i fo rmele .

FEMEILE (au fiori de o roa re ) . F E L I C I E : Ce infamie. . . ce infamie. . . C O N T E S A : D e ce nu- i scrii lu i Robes­

p ie r re? . . . de ce nu încerc i? P a r e că ţii să mor i?

D-na R O L L A N D : (se a p l e a c ă s u r â z â n d tr is t sp re ea) . Nu, nu... N ' a ş v r e a să mor," micuţe. . . Aş v rea să ma i văd m u l t ă v r e ­me soa re le c a r e apune . . . f e res t re le cu flori vii . D a r t r e b u e să ne r e semnăm. . . Revoluţ ia a r e nevo ie de vict ime. . . Ar pu ­tea fi o r icare alta. . . Sacrif iciul femei lor t r e b u e s'o facă m a i f rumoasă (duipti un t imp cu ochi i fixi). D a r , D o a m n ă , mi-a ţ i p romis n i ş te a m ă n u n t e . . .

C O N T E S A : (S tân jen i tă ) . Da.. . da... Şti ţ i că procesul l o r s'a t e r m i n a t seara?

D-na R O L L A N D : Da.. . da... C O N T E S A : Că p e u r m ă au avu t un

b a n c h e t n o a p t e a . în înch i soare? D-na R O L L A N D : (surâde) . C O N T E S A : B e r t r a n d d 'Avi l ie Ie p ro ­

misese o masă boga tă . Dacă îi ach i tă , b a n c h e t de s ă r b ă t o r i r e . D a c ă nu... (se î n t r e r u p e ) . Dec i când ei au veni t , la miezu l nop ţ i i a u găsi t o m a s ă cu flori, cu ş a m p a n i e , cu m â n c ă r i f ine.

D-na R O L L A N D : Bine, d a r u n d e as ta? . . U n d e a fost loc? '

C O N T E S A : In cachotu l lor... p en t ru că e r a u mul ţ i i-au l ă s a t acolo n o a p t e a aceea. . . (d-ina Rol land e n e d u m e r i t ă încă. C o n t e s a a r a t ă f e res t re le j oa se din d r e a p ­ta). Vezi cacho tu l aces ta . în ca r e a s ta t Regina ? dincolo, l a b ă r b a ţ i , e a l tu l tot asa, mai m a r e ceva însă. . . .

D-na R O L L A N D : Ei da, s p u n e ! C O N T E S A : S'au aşeza t toţi 21 la ma­

să... căci au P U S în faţa unu i t acâm şi cai ' avrul lu i Velazé .

T O A T E : (au o m i ş c a r e de o roa re ) . C O N T E S A : (expl ică) . In m o m e n t u l când

s'a da t sent inţa . . . Velazé şi-a înf ipt un cu ţ i t în in imă «i a m u r i t pe Ioc... FoiKlui-e r s a c e r u t a t u n c i — şi iura t i i au admis imedia t . — ca. aşa mor t , să fie dus la ghi lot ină. . . (ridfică pa l i dă pr iv i rea) , să fie cons ide ra t ca viu...

FEMEILE: (Ui s t r â n g mâin i l e ca în fa­ţa u n u i per icol ) .

C O N T E S A : P e u r m ă a u s ta t la masă toa tă noaptea . . . Au ţ inu t d i scu r su r i , au poves t i t amint i r ' . . . Asta a fost Mie rcu r i , nu? s ă p t ă m â n a t recută . . . Joi, a doua zi, la 10 d iminea ţ a , i-au dus la eşafod în şa­rt te. . . Tot t i m p u l p e d r u m a u c â n t a t cu î n f r i g u r a r e Marsei l leza. . . Acolo. Samson a decap i t a t în t â i c a d a v r u l lu i Velazé.. . pe u r m ă Ducos .

D-na R O L L A N D : ( înf iora tă) . D u c o s ! C O N T E S A : Cei la l ţ i 14 c â n t a u ma i de­

par te . . . P e u r m ă au c â n t a t n u m a i 18, nu ­mai 17;.. U l t imu l . Ve rn i aud , asa cu gu­l e ru l cămăşi i t ă ia t , cu p ic ioa re le în sân­ge p â n ă Ia g lesnă a cân ta t cu î n v e r ş u n a r e singur. . . ( toate sunt d e p r i m a t e ) .

D-na ROT.LAND: (pal idă descompusă) . L ibe r t a t e , l i b e r t a t e ! C â t e c r ime se comit în n u m e l e t ă u ? !

D-na de S.: Ce o a m e n i ! Şi cum a u fost de c a l o m n i a ţ i !

D-чя GROLLAND: O a m e n i i sun t ah i t de r ă i .

D-na de S.: Şi pe d-ta, c u m te-au a ta ­ca t gazetele! . . .

D-nn ROI L A N D : Si mă a tacă încă!.. . e r i mi-au a d u s o foaie «i aici. . . ( surâde) . Nu stiu. Nu în ţe leg nimic. . . D e ce m 'o r fi iii-Sud a tâ ta oamen i i ca r i un m 'au văzu t niciodată?. . . D e ce m ă u r m ă r e s c cu r ă u -

I

UNIVERSUL LITERAR

tatea lor? de ce mă desf igurează cu insul , tele lor ? (ghiceşte î n p r i v i r e a femeilor r ă s p u n s u l : „ p e n t r u că a i fost şef de p a r ­t id ' 1 şi con t i nuă d u p ă ce s'a gândi t o clipă) : E poate mai bine ca femeile să rămână departe de " vălmăşagul ăsta... (după un t imp) . Cine v ine să te cheme de obiceiu ?

ADÈLE: Tot Richard si cei de la grefă? D-na: (ca o lecţ ie) . D e acolo, pe cori­

dor, pe scara în formă de burghiu? (în­f iorată) . La întoarcere, tei mai aduce aici?

ADÈLE: Nu rămâi la grefă. ( D-na: Până v ine călăul?;.. 'Atunci?... atunci... e ultima oară?... ( în t inde mâin i l e , e le o t in î m b r ă ţ i ş a t ă ) .

FEMEILE: (p lâng m u t ) . D-na ROLLAND: Ce-i cu tine? de ce

ai plâns eri în cachot ?... de ce n'ai eşit la plimbare?... Toate erau în curte. Scriam şi te auzeam plângând.

SIDON1E: (p ro tes tează ruş inoasă ) . Nu, nu !

C O N T E S A : Să vă spun eu... N'a vrut să iasă pentru că n'avea rochie de plimbare şi îi era ruşine de Cavalerul de Rohan.

SIDONTE: Nu... nu... D-na ROLLAND: Vai, cum se poate!

Sărăcuţa de ea! Vrei să-ţi da eu una?... Dar ştii, trebue s'o prefaci, (se uită! la tf l ia ei su r âzând ) . Poţi face chiar două... (se duce sp re cachot) . Numai decât...

UNA DINTRE ELE: (o u r m ă r e ş t e cu p r i v i r e a ca p e un mor t ) . La patru san la cinci. Nici n'o să apună 'soarele. Ult ima zi (p lâng toate) .

D-na ROLLAJSTD: (se în toa rce ) . Uite... dacă ai să-fi alegi, nu-i aşa? una din ele...

D-na de S.: O, ce rochie frumoasă!... Păcat că nu mai am 20 de ani.

D-na ROLLAND: Nu. doamnă., asta e. uite, pentru d-ta... Iţi place cafeaua (că t re o fată) . Să faci, Adèle , cafea bună fl_Ti<»i de S. ş i (a re în m â i n i un caet) şi Felieie. vino... un moment ( t rec a m â n ­două în s t ânga) .

D-na ROLLAND: Felieie, dacă scapi, •M să faci să ajungă acestea d-Iui J. Buzot.

FELICIE: ( t r e sa re , ia ca ie tu l , o f ixează, t imid) . L'ai iubit?

D-na ROLLAND: (ezită, pe u r m ă l in i ­ştit) . Iţi spun acum în clipa morţii că 1'am iubit cum n'a iubit cineva pe lume, dar îţi jur încă, pe viaţa copilei mele , că mi-am respectat bărbatul... Duc cea mai ar­zătoare... cea mai nesatisfăcută dragoste în mormânt (a re o c r i s p a r e g roasn ică a î n t r egu lu i corp) .

RICHARD: ( apa re la g r i l a j , desch ide o por t i ţă , v r e a să spu ie nume le , d a r e si ci emoţ iona t . Ce cetăţean... D-na Rolland.

CAMIL P E T R E S C U '

P e u r m a v i j e l i e i . . . I a t ă ce proces a m a p ă r a t în faţa C u r ţ i i

r u Jur i , a c u m câţ iva an i :

Venise războ iu l . Sa te l e se d e ş e r t a s e r ă de oamen i . R ă m ă s e s e r ă femeile , cu copiii şi cu j ă l an i i l e lor nesfârş i te . Se a d u n a u p e Ia co l ţu r i l e lmid i ţ i l o r goale \şi eu mâ in i l e î nc ruc i şa t e p e p iept , se j ă lu i au :

— „De-acuş , soro d ragă , a m a r e d e noi... Ne m ă n â n c ă să răc ia şi nevoi le . . . " şi ţ i n â n d po j id icu l d e copii n e s p ă l a ţ i p e l â n g ă ele, рогпеагі aşa, deoda tă , hoho t e l e d e p lâns , ca boc i toa re l e la c ă p ă t â i u l mor ţ i lo r . îşi ş t e rgeau apo i faţa cu dosul pa lme lo r şi p o r n e a u t ăcu t e sp re case . Rar , la r ă s t i m p u r i g re le , v e n e a u u n e l e veşt i de pe „câmpu l de luptă". . . F u l g e ­r a u a tunc i d in t ă c e r e a mocni tă , a s p r e ţ i ­p e t e d e desnăde jde , v a e r e seci şi m â h n i -toare . . . Auzea i p e vre-o n e v a s t ă z icând a l te ia şi d â n d din cap :

— „A m u r i t b ă r b a t u ' Ca t r i ne i , săraca. . . ' ' O cea ţ ă de t r is te tă se lăsa pes t e în t in ­

d e r i l e sa tu lu i . Copii i se j u c a u tăcuţ i în p u l b e r e a d r u m u r i l o r şi câ te unu l d in ei, s p u n e a neş t iu to r ce lor la l ţ i :

— „Ta ta a m u r i t în răzbel . . ." Tn sa tu l din p r e a j m a Şi re tu lu i , aceiaşi

t ăcere , r u p t ă de aceleaş i тйіо.піі, ţ inea tovărăş ie vieţii. . . . La casa M a r a n d e i lui Ion Mărăc ine , ves t ea cea grea căzuse : M ă r ă c i n e l e se p r ă b u ş i s e i ' i ideva, p e c r ea s t a chea l ă a u n u i m u n t e şi se rosto­golise n e t r e b n i c î n t r ' u n şanţ cu a p ă v e r d e şi cu mormoloc i flămâzi. . . Ma-rainida căzuse şi ea jos când îi ven i se vestea, — sfâşiase şi ea t ă ce rea cu tă işu l vae r i l o r ei nepu t inc ioase . — d a r se r id i ­case d i n nou, p r iv ind fă ră nici o n ă d e j d e s p r e soa re l e n e p ă s ă t o r a l vieţii... R ă m ă ­sese cu t r e i copii : o fa£ă ca d e zece an i . be t eagă , id ioa tă şi cu p ic ioa re l e moi şi doi băe ţ a ş i ma i mici1, cii p ă r ca d e c â n e p ă şi cu p e t e m a r i de gă lbe jea lă p e ob ra j i i supţi . . . Şi ma i r ă m ă s e s e şi cu sărăcia. . . O că su ţ ă înve l i t ă cu stuf, o c u r t e goală şi un ga rd lăsa t pe-o coastă. . . Adesea , p r i v i n d sp re sea ră , înfă ţ i şăr i le din ju r , — văduva , îşi p o r n e a d in senin boce te le :

— „Săraca de mine , p ăcă t o a s a !... Cu ce-am greş i t eu în v ia ţa a s i a? Doam/ne D o a m n e !...''

D a r c ine s'o a u d ă p e v r e m e a aceea , când oameni i s t ă t eau închişi în s ine, aş-t ep t ându - ş i f iecare c iocănea la mor ţ i i în g e a m ?

Şij p o a t e că a r m a i fi m e r s nevoia , dacă n ' a r fi a v u t la casă pe copila schi'loadă, cu min tea a i u r e a şi fă ră picioare. . . Ză­cea în pa t . î n f ă şu ra t ă în sd ren t e soioase. — hl izea m e r e u sp re n ică i r i şi scobea cu unghi i l e p e r e t e l e d e l â n g ă ея... Se ui ta M a r a u d a la ea si-i v e n e a nebunea lă . . . îş i răscolea v ia ţa şi n u găsea n ică i r i v re -o faptă, c a r e Să-i fie p e d e p s i t ă a<ât de aspru . . .

D a r toa te t rec şi vin fa se m a c i n ă a sa de-a surda. . . . G â n d u l lu i Ion şi nevoi le d in ju r , se scoborau p e nes imţ i t e în a-dâncu l mla.stimei ca lde a ui tăr i lor . . . F r a u să; a j u n g ă la fund de tot, când a s u p r a sa­tu lu i se a b ă t u r ă a l te veşti de g roază : „duşman i i au m o t z ă g a z u r i l e a n ă r ă r i i n o a s t r e şi nănădesc . p răda ln ic i şi r ă i . asupră-ne . . . Războiul n fost p r ă p ă d i t si o ş t i r ea împrăş t ia tă . . . " Cu z â m b e t e ca de r ă u t a t e , femei le se a d u n a u din nou lei co l ţu r i l e hu id i ţ e lo r pust i i şi v â n t u r â n d veşt i le , b les temau. . . Copii i se j u c a u ne­ş t iu to r i în p u l b e r e , ia r idioata M a r a n d e i z â m b e a rece sp re ochiul dc l u m i n ă al geamului . . . 1 ' " ^ * » !

Şi dacă s 'ar fi opr i t aici î... D a r abia începea vijelia.. . In miez de n o a p t e se iv i r ă os taş i r ă t ăc i to r i , v e n i n d d i sp re undeva şi m e r g â n d încolo, c ine ştie, sp r e ză r i cup r in se în taină. . . . V e n e a u ca b a n ­

diţ i i , cu ochi în funda ţ i în o r b i t e usca te , a v â n d o b r a j i i sup ţ i de sufe r in ţe şi_ ploi... Se a r ă t a u ca stafi i le, s p u n e a u veş t i spăi ­moase , des lu şeau cum a n m u r i t un i i os taş i din sat , — şi p lecau , m ă t u r a ţ i de-o v i je l ie a lbă , ca în ѵіве... F e m e i l e duceau m â n a la g u r ă şi d â n d din cap , ş u e r a u vo rbe l e : „ acum c e n e facem noi ? !...''

Nu t r ecu m u l t şi f u r t u n a b u b u i deasu­p r a sa tu lu i : „se a p r o p i e Nemţi i , — sa tu l se d e ş a r t ă de oameni . . . P o r u n c ă de eva­cuare . . . P r e m a r e l e s a tu lu i , un ţ ă r a n cu plete, mi ţoase şi cu p r i v i r e s t insă , a l e r g a p e huid i ţ i şi sb ie rà : „Toa tă l u m e a p l eacă !... Lua ţ i ce pu t e ţ i cu voi... Vin Nemţi i . . ." Ca în isbir i de vijel ie, femei le fugeau de colo-colo, ne făcând nimic, b l e s ­t e m â n d şi închinându-se . . .

'i/j, & w»«t54jt*

AL. L A S C A R O V - M O L D O V A N U

P r i n curţ i i oamen i i p u n e a u î n c ă r u ­c ioa re mic i s căpa t e de rechiz i ţ ie , ce pus­tia l e venea la î n d e m â n ă , mai cu o seb i r e b o a r f e şi m e r i n d e , — î n h ă m a u apo i v re -o g loabă de cal sau de asin, s căpa t e şi e le d in va lu l de c u t r o p i r e a r ăzbe lu lu i şi p o r n e a u s p r e z a r e a Şire tului . . . I n c h i n â n -du-se , se u i t au înapoi , — mai l u a u ce p u t e a u lua şi p lecau. . . T u n u l b u b u i a a-m e n i n ţ ă t o r în a p r o p i e r e . O t e a m ă de i ad se s t r e c u r a în ciolane.. . Câ in i i lă t raul f ă r ă p r i c i n ă prim c u r ţ i şi p l ecau şi ei după că ruc ioa re l e , l a ca re , în r ă s t i m p u r i , se î n h ă m a u şi bă jenar i i . . . Satul r ă m â n e a în u r m ă , ca o f i inţă părăs i tă . . .

Ma r a n d a se zăpăcise. . . Să p lece , — nici vorbă. . . D a r cum ? Să ia in t r ' o d a s a g ă ceva de-a le îmbrăcămin te i . . . D a r o-loaga C u i s'o lase ?... Şi p u t e a s'o l ase ?... D ă d u să se r o a g e de -un vecin : „ia-o în că ru ţ ă , băd i e d r a g a , c ă n ' am cum s'o duc .'..." O m u l o p r iv i ch io râş şi «u ra se îh silă : ,,ce tot vorbeş t i , fumee ? E v r e m e de-aşa ceva ?..." M a r a u d a r ă ­m a s e cu ochii în p ă m â n t , pr inş i de -un scai adus de vânt . . . N u p r i c e p e a cum de nu se î n d u r ă c ineva de ea... Mai d ă d u să zică : „ î n d u r ă - t e , b â d i e dragă . . . " d a r omul îi zise a s p r u : „ce folos ai de s tâ r ­vul ace la ? La aecs te vorbe , M a r a u ­da începu să bocească. . . A f a r ă î ncepea să b a t ă u n v â n t r ece de sfârş i t de t o a m n ă , c a r e a d u c e a d in nou p loaia , c a r e ab i a de-o zi s tă tuse . . . Băl ţ i le c loceau pes t e tot locul , — d r u m u r i l e e r a u de s funda t e hă -buc. . . B u h ă i a l a t u n u r i l o r se uuzea ma i a p r o a p e . D e m u l t p r e m a r e l e şî oamen i i s t ă p â n i r e i p i e r i s e r ă î n z a r e , — şi M a r a u ­da, descu l ţă şi n e m â n c a t ă , s t ă t ea u i t a t ă

VmmtSVL tîtÈttAR

pe lu tu l cleios a l p r i spe i , necuge tâ r id ni­mic, nes imţ ind nimic.. . D i n o'laiia p l i n ă de î n t u n e r e c s e a u z i o bu fn i tu r ă , — p e urmai u n geamăt . . . O loaga căzuse de p e lavi ţă , i a r băefai f ăceau m e r e u haz d in aceas t ă pr ic ină . . . M a r a n d a se t r ez i de p e gândur i . I n t r ă în casă şi, ca î n t r ' u n vâr ­te j , a d u n ă p u ţ i n e ve s tmin t e sdrenju^te ; î m b r ă c ă p e băef i cu ce p u t u , — p u s e p e capu l id ioa te i o n ţol, o luă în b r a ţ e şi ieşi d i n casă.. . z ise copi i lor :

— „ H a i d e ţ i " şi p o r n i p r i n sloată. . L'n câ ine j i gă r i t şi b leo t se l uă d u p ă e i . I n u r m ă casa r ă m a s e cu u s a d a t a d e l ă t u r i , cu curteaj g o a l ă şi cu ga rdu l căzut în­t r 'o rână . . . D ă d u d ă s a g a unu i băe t , — cup r in se b ine în b r a ţ e p e o loagă şi tă­când, pornii cu p i c ioa r e l e goale , p r i n clisa rece a) d rumulu i . . . D i m p o t r i v ă lor, c ă z â n d în p â n z e cenuşi i , p loa ia î i p ă l m u i a , — ca şi cum lü-ar fi pedeps i t î n d r ă z n e a l a . . . Ploua, — ploua. . .

In cuge tu l M a r a n d e i e r a ca şi ' i fară ; cenuş iu , v â n t ş i răceală . . . In t r u p , s imţea o d u r e r e a m a r ă , c a r e o sfâşia, bucă ţ i că cu bucăţ ică . . . U n d iavol a l d u r e r e i îi m â n c a ficaţi i cu n e î n d u r a r e . B r a ţ e l e îi e r a u de fier a p r i n s , i a r gu ra de a r a m ă cocli tă . D in ţ i i d e s u s se t op i se ră l ao la l t ă cu ce i de jos , î n t r ' o î nc l e ş t a r e de o ţ e l

Băe ţ a ş i i m e r g e a u î n a i n t e , ea cu oloagtv în b r a t e v e n e a m a i î n u r m a , , ; ar câ ine le bleot , de la o v r e m e se r ă s n i s e p e câmpie. . .

... Şi deoda t ă , p e c â n d f emc ' a nu se aş tepta , o l u m i n ă a l b ă şi t r e m u r a t ă o opr i în d rum. . . Nu ş t ia M a r a n d a : l u m i n a se topise d in v ă z d u h , s a u d i n cuget i i t ei ?... D e a j u n s că în fa tă a v e a o l u m i n ă orb i toare . . . F e m e i a p u s e p e o loagă jos şi s loa tă şi p r i v i f ix î n a i n t e . F ă r ă nici o în­do ia lă : î n a i n t e a ei s t ă t e a Maica D e m n u ­lui. . . M a r a n d a căzu î n genuchi şi p r iv i : colo, a p r o a p e de tot, s cân te i a a p a ceni j -ş ie -a rg in t ie a Şire tului . . . D in a p e se r i ­d icase Maica D o m n u l u i î n f ă ş u r a t ă în l u m i n ă albă. . . V r u să z ică o vorbS , d a r dinţ i i e r a u l ip i ţ i un i i de alfii... In u r e c h i auzea o p â c â i t u r ă gâd i l i toare . . . P e u r m ă toate se l i m p e z i r ă şi M a r a n d a auz i lin, glasul Maicii D o m n u l u i : „t 'emee-fciuee. . . , p u n e j o s p e m a l o loaga t a ş i dă-o apei . . . ' ' M a r a n d a căzu cu f r u n t e a î n n ă m o l $i aş­teptă...., G l a s u l se a u z i d in nou, mai. at ins, d a r l i n şi des luş i t : „dă-o apei , — dă-o apei . . ." C â n d a r id i ca t capu l , Maica D o m n u l u i a l u n e c a s e p e a p o de va le , sp re geana de l umină , c e se fur işa p r i n t r e două r u p t u r i de no r i cruzi . . . O u ş u r a r e îi î n s e n i n ă c u g e t u l şi inima. . .

P e u r m ă , domol , ca şi c u m a r fi făcut o i s p r a v ă p o r u n c i t ă de a l tu l , femeia a ş e ­ză p e m a l u l a p e i ţoa la . P r i n s e p e o loagă dé subfior i şi, cu gr i jă , o a şeză p e ţoa lă , ca p e n t r u a o r î n d u i o jer t fă . . . _

L u ă a p o i p e b ă e t i de m â n ă <i f ă r ă să se m a i u i t e î n d ă r ă t , p o r n i p e m a l u l ape i , sp re locul p e u n d e fugar i i t r e c e a u a p a mare . . . P e o b r a j i îi c u r g e a u lac r imi , — da r nu-ş i p u t e a da s e a m a d a c ă c r a n de d u r e r e s a u de uşu ra re . . . P loa i a b ă t e a ne ­con ten i t o b r a j i i lor scofâlciţ i ş i n u m a i p ic ioare le î i m a i p u r t a u sp re un {el ne ­cunoscut. . . C â i n e l e b leo t p i e r i s e d e mult. . .

In fa ta C u r ţ i i cu j u r i , câ t şi^ mic , a-tunci c â n d i -am c e r u t s ă s p u n ă cum a fost, — M a r a n d a , c a r e fusese d e n u n ţ a t ă d u p ă r ăzbo i d e o a l t ă f emee că-şi p ă r ă ­sise o loaga p e m a l u l ape i , î nad in s ca să se înece, — m ă r t u r i s i l i m p e d e şi cu fa tă senină :

— „Eu a m văzu t p e Maica D o m n u l u i într 'o l u m i n ă a lbă şi ea mi -a spus : .,fe-mee-femee, p u n e p e m a l o loaga ia şi dă-o apei" . , . Aşa a m auzi t , oi tmeni bun i , cu u rech i l e m e l e : „dă-o apei , dă-o ape i . . " P u t e ţ i să m ă omorâ ţ i , d a r aşa a fost.!."

AL. L A S C A R O V - M O L D O V A N U .

Noaptea albá a unui husar roşu M'am î n t r e b a t t o t d e a u n a p e n t r u c e se

c h e a m ă nop ţ i a lbe , a ce l ea p e c a r e n u le p e t r e c i î n p a t u l tău. Eu, a m p e t r e c u t u n a şi a m găsi t-o, m a i degrabă.. .* ve rde .

As ta n ' a împ ied ica t î n să p e p o r t ă r e a s ă c â n d m ' a m în tors a doua zi d i m i n e a ţ a să m ă sa lu t e cu z â m b e t u l u n u i a c a r e t i -ar s p u n e :

A h ! ah ! b r a v o f lăcăule , ş t im să p e t r e ­cem.

T r e b u i e să vă s p u n că d e o b u c a t ă de v r e m e e r a m amureza ' t .

Oh, a m u r e z a t , d a r ş t i ţ i ! nu a ş a ca să mă p r ă p ă d e s c . C e mai v o r b ă ! cu i n i m a p u ţ i n p r insă , as ta - i !

E r a o b l o n d ă micuţă , cu f run tea p l i nă de câr l ion ţ i . O r i d e c â t e o r i t r e ceam, ea e r a la f e r eas t r ă .

Tot t r e c â n d şi r e t r e c â n d , a m a j u n s în cele d i n u r m ă s ă c r e d că m ă r e c u n o a ş t e a şi de a c e e a î i zâmbi i . Î m i înch ipu i sem ch ia r — şt i ţ i d o a r c u m îşi fac oamen i v isur i — că şi ea îmi zâmbia .

E r a o greşea lă , a m avu t dovada m a i t â rz iu , d a r p r e a t â r z i u d in nenoroc i r e .

îm i s p u n e a m : „ T r e b u i e s ă m ă l ă m u ­resc oda tă , î n t r ' o zi ' 1 .

Tot a ş t ep t ând , lua i in formaţ i i , cu d ibă­cie, fă ră să d a u de b ă n u i t .

Ea e că să to r i t ă cu u n d o m n n u p r e a s impat ic , d u p ă câ t se p a r e , d i r ec to ru l unei i m p o r t a n t e uz ine p a r t i c u l a r e de mi­t r a l i e r e .

D o m n u l n u p r e a s impa t i c p leca de acasă în f iecare s e a r ă a p r o a p e de o re l e opt , se ducea la c lubu l său şi n u se î napo i a decâ t n o a p t e a foar te t â rz iu .

„Bun, îmi zisei, e ceeace îmi t rebu ie ' ' . E r a m în a j u n u l C a r n a v a l u l u i . Cu oca-

г!ч acestei s ă r b ă t o r i fusesem la u n ba l a l c amaraz i i , r cos tumât , f i reşte .

Se şt ie că a m m u l t ă i m a g i n a ţ i e ; d e a c e e a toţi p r i e t e n i i îmi s u p u s e s e r ă : „ C a u t ă să ai u n cos tum nos t im" .

Şi de d i m i n e a ţ ă ciliar, m ' a m cos tumat în h u s a r roşu de Monaco ' ' .

Ave ţ i să-mi s p u n e ţ i că n u ex i s t ă hu ­sa r i roşi i în Monaco, că nu e x i s t ă nici u n fel de husa r i , sau că, dacă sun t cumva , sunt în g e n e r a l toţi civil i .

Ş t im as ta tot a ş a de b ine ca şi domni i -le -voas t re , d a r fantázia nu scuză oa r e toa te i nexac t i t ă ţ i l e?

I n t i m p ce m ă to t p r i v e a m în og l inda d u l a p u l u i , îm i z i ceam: „Bravo , a r fi cu a d e v ă ţ a t ocaz ia s ă m ă d u c să văd p e d o a m n a cea b londă .

E a nu va p u t e a refuza n imic unu i h u ­sa r roşu cu o ţ i n u t ă a ş a d e m ă r e a ţ ă .

A d e v ă r a t es te , fie spus î n t r e noi, c ă în c o s t u m u l ace la e r a m foar te b ine .

C i n a i de vreme. . . o c ină subs t an ţ i a l ă , ca să-mi dea p u t e r i , u d a t ă cu v inu r i gene ­roase , ca să -mi dea... t upeu .

î n c i n g cen t i ronu l , căci a v e a m o sabie , p r e c u m se şi cuvine , şi i a t ă -mă ga ta de a t a c .

Sosind a p r o a p e de casa a d o r a t e i mele , ză resc p e b ă r b a t u - s ă u p l e c â n d .

Bun, m a r g e bine.. . 11 las s ă se înde­p ă r t e z e şi u r c scara , uşure l , d i n cauza p i u t e n i l o r cu c a r e n u e r a m p r e a obiş­nu i t şi c a r e sun t p u ţ i n c a m l u n g i la hu ­sar i i roş i i . —

T r a g p ic ioru l u n e i b i e t e c ă p r i o a r e ca r e s e rveş t e a c u m de b u t o n une i soner i i .

Se a u d n iş te p a ş i d u p ă uşă. Deschide. . . E ea m i c u ţ a m e a boldă.. . Ii spui.. .

In fond, cam ce-aş fi p u t u t să-i s p u n ? P e n t r u c ă , ş t i ţ i , în c l ipe l e acelea , spu i

ce-ti v ine p e b u z e şi apoi , d u p ă c inci m i n u t e ma i b ; n e te s p â n z u r i decâ t să r e ­pe ţ i , ce-ai spus .

D a r ceeace mi - aduc pe r fec t d e b ine a-m i n t e e c ă ea mi-a r ă s p u n s p e u n ton fur ios : „Eşti n e b u n domnule! . . . Şi bă rba ţ i i m e u ca re tocmai se înapoiază. . . Uite , îi a u d paş i i " .

Şi v ' l an ! î i r i t r â n t e ş t e uşa în nas . In a d e v ă r c ineva u r c a s ca r a cu paş i

greoi , cu paş i i te r ib i l i ai so ţu lu i ne în ­d u r ă t o r .

O r i c â t e r a m eu h u s a r roşu , a m avu t trric, c numi in . sesc .

E r a u n ini j lcc foate s implu ca să ic» clin î n c u r c ă t u r a , cri s ă -mi <spuneţi d -voas t ră . Să cobor s ca r a şi să-mi v ă d de d r u m D a r , cum foa r t e b ine a r e m a r c a t un filozof englez , ide i le cele m a i s imple vin cele d in u r m ă .

Mă g â n d e a m la toate , n u m a i să fug nu . O cl ipă , a m avu t g â n d u l să r ă m â n lo­

cului ş! să a ş t e p pe sot cu un a e r semeţ . „Absu rd , îmi zisei şi compromiţă tor" ' . Şi so ţu l u r c a m e r e u . Deoda tă , obse rva i o uşă mică p e ca r e

INTERIOR D E MĂNĂSTIRE d e G. Petra şcu

ő

n u o b ă g a s e m de s e a m ă p a n a a t u n c i căc i e ra p i c t a t ă ca tot cu loa ru l , î n imi t a ţ i e d e m a r m o r ă , d a r ce m a r m o r a comică ! o a d e v ă r a t ă m a r m u r ă de C a r n a v a l !

In c l ipele ace lea n 'a i verne să te p ie rz i în es te i ică frivolă.

Desch id uşa şi m ă a r u n c î n ă u n t r u cu frenezie , f ă r ă să m a i m ă î n t r e b nici un­de m ă vâ r .

E r a şi t impu l ! Soful e r a aiproape sus. A u d scâ r ţâ i tu l che i i în b roască , o uşă

c a r e se deschide , o uşă ca r e se închide—• ace iaş des igur — şi pot în sfârşi t să ră­suflu u şu ra t .

Mă gândesc a tunc i să cerce tez camera în ca r e îmi găs i sem scăpa rea .

Vă dau câ t v re ţ i ca să ghiciţ i s impat i ­cul loc în ca r e m ă fur i şasem.

Surâdeţ i . . . deci u t i ghicit ! . Ei b ine ! a ţ a e, tocmai acolo , sau mai

degrabă... t ocma i aici J Încet işor , fără sgomot, r id ic câ r l igu l şi

împing uşa... Iui rez is tă . Eu î m p i n g m a i tare . . . Ea rez is tă mereu . î m p i n g cu toată p u t e r e a , cu o for ţă su­

p r a o m e n e a s c ă . Uşa rez i s tă m e r e u , ea o uşă c a r e a r e mot ive des tu l de se r ioase ca s ă n u se deschidă .

Tini zic : Umezea l a a umfl-a't l emnu l " . Mă p u n cu u m ă r u l în... uşă şi î m p i n g ! T r u d ă zada rn i că .

Nici o îndoia lă , e o l e m n ă r i e d e b u n ă ca l i ta te .

î m i t r ece prim cap un gâind infernal . . . D a c ă soţul , m'a ză r i t şi ghic ind in ten­ţ i i le me le v inovate , m ă închisese acolo, cu .ajutorul unu i câ r l ig ex te r io r .

Ce s i tua ţ ie j>entru un h u s a r roşu. O s e a r ă de ( u r n á v a l ! Şi eu sunt a ş t ep ­

tat la ba l ! Nu, nu, nu- i cu puiiiinţă. Î n d e p ă r t e z de

mine gândul aces ta s u m b r u . Şi to tuş i uşa rez i s tă nemişca t ă cu o

s tâncă. Obosi t de a t â t e a s for ţăr i , mă aşez —

şi aştept. . . T r e i m e să v ină c ineva să-mi dea d r u m u l .

D a r nu v ine aşa de repede. . . Nu vine ch ia r deloc.

Ce-or fi m â n c â n d ăş t ia d in casa a-ceiasta ?

P r ă j i t u r i de gutui cu s igu ran ţ ă . Din s t r a d ă a j u n g e p â n ă la mine va­

c a r m u l vesel al t r ompe te lo r , a l co rnur i -lor de v â n ă t o a r e , al t romboa i i e lo r şi a-po i — ter ibi l ! — bă tă i l e ceasorn ice lo r c a r e vestesc o re l e , s fe r tu r i l e şi j u m ă t ă ­ţ i le de o ră !...

Şi l i b e r a t o r u l a ş t e p t a t nu m a i soseşte . Dar ce, oameni i ăş t ia s'au îndopa t toata z iua d e azi cu b i smui ?

Din când în când cu o d i s p e r a r e înduio­ş ă t o a r e m ă ridic, şi făcând ape l la t oa t ă e n e r g i a mea , împ ing în uşă, împing şi ia r împ ing !

Ah, or icum, o uşă b u n ă , r ă m â n e tot o uşă b u n ă !

In cele din u r m ă sfârşii d e pu t e r i , re ­n u n ţ la lup tă . M â n e r u l săbiei îmi i n t r ă i:i coas te . O a g ă ţ d e câ r l ig şi a d o r m . Somai penib i l , ch inui t de vise groaznice . Sgomotul dini s t r a d ă s'a s t ins înce tu l cu încetul. . Nu se m a i a u d e decâ t un corn de v â n ă t o a r e c a r e r ă s u n ă cu î n d ă r ă t n i c i e în d e p ă r t a r e .

Apo i c o r n u l d e v â n ă t o a r e se duce Ia cu lca re ca toa tă lumea .

Mă deş tep t !.. Se iv i se ră zor i le . Mă frec la och şi-mi a m i n t e s c toa t e cale î n t âm­p l a t e . Sânge le m e u de h u s a r roşu se a-i j ) r inde în t r ' o c l ipă . F u r i o s , d e s p r i n d sa­b ia d in câr l ig şi o t r a g s p r e mune... •

Nu m a i î n d r ă z n e s c să vă spun ce-a ur ­mat .

Imbeci l ce e r a m ! de două o r i imbe­cil ! t r i p lu imbeci l ! d e o su tă de ori id 'ot ! de o mie de o r i c re t in ! îm i p ie r ­d u s e m n o a p t e a î m p i n g â n d în uşă...

Ea se desch idea î n ă u n t r u !..

UNIVERSUL LltËËÂR

Odă unui pământ desnădăjduit O ! Voi, spini , s ingur i i d in ţ i nu tu l a ce s t a s ă lba t ec al copi lă r ie i me le In c a r e b iser ic i le a u u m b r e l e n e g r e şi pust i i ; voi s i n g u r i D i n D o b r o g e a cea p l i nă de v u l t u r i , de be rze şi de cucu tă . M'aţ i î n tovă răş i t în c rucea pe ca r e paşi i mei Au că lca t -o pes te ţ ă r i l e îndepăr t a t e . . . Şe rp i î n c r e m e n i ţ i cu cape t e l e s p r e cer s t r a j ă p ă m â n t u l u i aces ta , C u f runţ i le t ă i a t e d i n t r ' u n amet i s t , P ă s t r â n d pa r ' c ă î n d in ţ i i voş t r i ascuţ i ţ i pe tece v io le te d in h l a m i d a unu i ep i scop fie la Roma , fugăr i t d e p e ţ ă r m u r i l e pus t i i a le Dobroge i în u m b r a unu i Cr i s t ce n u s'a p u t u t să lăş lu i , Aţi împodobi t cu o r a m u r ă însp ica tă şi r ă s u n ă t o a r e ca b r o n z u r i l e mormin te lo r , C ă m ă r i l e p r i n ca r e v ie ţu iam, sub t ploi le g a l b e n e a l e N o r d u l u i . Şi zi şi n o a p t e îm i a m i n t e a ţ i acolo, U n d e oamen i i m o r fă ră frică, u i t ând să-ş i ma i a d u c ă a m i n t e de m o a r t e , D e u n b ă t r â n b l ân d şi a lb , ca u n bedu in pr in sa te le moşoro i te a l e t ă t a r i lo r , P u r t â n d p e n t r u bo lnavi i lui , car i dogor i au de f r igur i ca z idur i l e de lu t înc inse . Mis te r ioase pas t i l e , cu un mi ros a m a r , cunoscu te de mis ionar i , Şi-1 vedeam astfel p e ta ta , şi apostol şi vrnciu Discipol a l une i ş t i in ţe compl ica te , T r ă g â n d cu mâ in i l e î n s â n g e r a t e d in t r u p u l î nebun i t al unei manie o f i inţă, — ca re ca şi m ine od in ioa ră Suna, când cădea pe p ă m â n t u l usca t al Dobroge i , Ca un ban p lă t i t de vecinicie .

ION MAKJN SADOVEANU

I L U Z I A S u r â s de fer ic i re , copi lă din d e p a r t e , Tu car i naş t i do r in ţ ă v i să r i lo r d e ş a r t e ; C u r a t ă cum e f loarea în t â iu lu i r eg re t , Tu ce n u sapi d u r e r e a u i t a tu lu i verse t , Tu, visul n e ' m p l i n i r e i sau v i s d in a l tă l u m e , Noi te s imţ im a p r o a p e şi n u ştim al t ă u n u m e .

Tu naş t i un dor în suflet şi n e aduc i f u r t u n a Şi p e n t r u t ine -adese noi înf lor im c u n u n a D e l ac r imi — ne 'n f ioa ră m i s t e r u - a t â t o r vieţ i , D a r sclavi t r ă i m p r i n t ine , s ă r m a n i înv inş i d r u m e ţ i , T u n e aduc i i u b i r e a în flori ce ta in ic legi —

' T r ă i n d e t e rn i t a t ea , noi n u cunoaş t em legi .

Şt z a r e a ' n d e p ă r t a r e cu g las de clopot sună , Din pacea ce domneş t e t u n e aduci f u r t u n ă ; Văzduhul se ' n f ră ţ e ş t e ca g â n d u l nos t ru s t ins , Deş i în f iecare t r ă e ş t e un înv ins . Şi p lânge-n l n o s t r u suflet , căci totul ce-i a c u m Va fi 'n c u r â n d pus t iu l scă lda t în n e g r u s c rum.

Şi n e a v â n d c red in ţ a , în noi , să l u m i n e z e Dor i -vom a l t e c h i n u r i de vis să se c r e e z e ; I a r ce a m fost o d a t ă or icâ t vom v r e a să fim La fel, tot ca s t r ăbun i i , învinşi o să m u r i m ; A v â n d ace iaş suflet, d u r e r e a fiind lege, A r fi o n e b u n i e a l t d r u m a n e alege. . .

D a r tu te naş t i în suflet d in g â n d u r i în f lor i te , In v ia ţa de d u r e r e aduc i scl ipir i iub i t e ; S u r â s de fer ic i re , copi lă d in d e p a r t e , Tu ca r i - ap r inz i do r in ţ a v i să r i lo r d e ş a r t e , T r ă i m n u m a i p r in t i ne d u r e r e a t r i s t e i vieţ i .

,V i sându- t e pe t :ne , s ă r m a n i învinşi d r u m e ţ i , A v â n d m e r e u în suflet a v â n t u r i t r e c ă t o a r e , T r ă i m , în noi, e t e r n u l când toa te-s m u r i t o a r e .

ALPHONSE ALLAIS ALEXANDRU GOLORIAN

ÜNlPERSÜL LltËËÂR 1

Politlco-culturale

Tot între fericiţii din Dumbrăvile ЕІігее sau Metodologia literară,*)

d e MIHAIL DRAGOM1RESCU

Pescarul

E mică balta mea şi luntrea mică Mă poartă l in pe verzi le privale, La pescuit şi-apoi la chirhanale. Daca vânat bogat în plăşi îmi pică.

D e ani pe apă-i singura mea cale : — In luciul ei mi-e luntrea rândunică, Ce de furtuni nu are nici o frică, D in păpurişul bălţii făcând zale .

Oglinda lină e atât pe lacuri ! D e pare ca'ngheţat aşa de veacuri — — Dar l impedea ogl indă—ades tresaltă

In zbatere, de peşte, argintie Şi eu surâd ştiind atunci că'n baltă Se-aseunde necuprinsă bogăţ ie —

II

Bătrânii spun că peştii mă blesteamă Şi tâlcul lor trecu din gură 'n gură. — Povestea ei cu toţii o crezură, O cred şi eu : aşa-i de bună seamă —

Crapul a zis: „Câţi solzi pe pielea'mi sură De-atâtea peteciri haina-i să geamă" ! — „Ca mine gol să fie", fără teamă A zis un Somn mai îndârjit în ură —

Dar Somnul peştişorii îi îmbucă Şi peşti mănâncă hrăpăreaţă o ştiucă... Vezi D u m n e z e u aşa a vrut să fie ;

Iar peste ei mi-a dat putere mie — — Comoară-i balta plină 'n veci de peşte, Eu sânt sărac, blestemul se'mplineşte —

III

Dar cânt, pornind pe ape'n zorii zilei Să caut vârşile, s'arunc nevodul.. . Cântând îmi strâng în luntrea mea

[viu rodul Strădaniei, zeescul dar al milei —

Astfel din apa'n care doarme glodul Curate daruri îi duc eu copilei Ce-am îndrăgit şi întreţin familii Şi hrană dau pentru întreg norodul.

In truda mea n'am vreme de tristeţe — — Văzduhu'l sorb în l impezi dimineţe Şi îl ascund în mine ca 'n stufişuri

Cântând — Am suflet plin de luminişuri Şi'n lume văd eu numai zări senine... — Spune, tu eşti mai fericit ca mine ?

E U G E N V I C T O R

CHENDI .—Mă p r imi ţ i i a r ă ş i l a vor­b ă '( V 'am a d u s şi p e ' l ' r ivale ce l d in tâ i , iu d a t ă , d isc ipol аі/ „Ş t i in ţe i L i t e r a t u ­r i i " .

C A R A G I A L E . — Nu-mi m a i vorb i d e discipoli i lui Miha l ache . A la face n u m a i p u i de n ă p â r c a .

TRIVALE. — O r fi ş i aşa . Si c h i a r eu a m fost c a m aş a ! Vezi că domnul D r a g o m i r e s c u a r e o a p u c ă t u r ă o i .dată : nu p u n e f r âu n i m ă n u i . L a s ă să se des-vol te ind iv idua l i t ă ţ i l e c u m vor : nun-a i să c rească , s ă n u r ă m â n ă p e loc. să n u fie l u a t e d e g r i j i l e n i m i c i t o a r e a l e vie­ţii . Şi, f i reşte , d a c ă cresc , c resc şi î n l ă ­tur i , c r e s c de-ii b a g ă c răc i t e î n och i .

C H E N D I . — Şi e l ce f a c e ? TRIVALE. — Mai s p u n e e l c â t e c e v a ;

d a r în g â n d îşi zice : a l e sa le , d i n t r u a le sale'". I -a i c rescu t ,—ra bdă, b ă e t e !

C A R A G E A L E . — Pă i , a ţ u u c i , s p u n e că sp i r i t u l l u i M i h a l a c h e e ca p a t u l lu i P rocus t ? D a c ă le-ar t ă i a capu l o r i p i -ciore le , ca să-i p o t r i v e a s c ă p e partul lui , cum făcea t â l h a r u l ă l a |din vechi ­me, c u m a r m a i c r e ş t e a ş a de. . . î n d r ă s -ne ţ i ? ._ i

C H E N D I . — A p o i a s t a e. U n d e se luc r ează , c r e ş t e mi to logia .

V L A H U Ţ A . — C e v r e i s ă zici ? C H E N D I . — C r e s c b a s m e l e ! G l a s u l ne ­

căj i ţ i lor |sunt tot a t â t e a p r i l e j u r i de băsn i t , c u m zice c ron i ca ru l . L u c r u l s tă cu Procus t , ca şi cu Metodologia l i t e ­r a r ă . I

' ÎK lVALE. — Şi m a i cu seamă , ca şi cu

ÜU1LIU ZAMFIRESCU. — Să difeau-t ă m cu o r d i n e . N u t o c m a i cu o r d i n e de zi, ca la C a m e r ă , d a r c u o a r e c a r e or­d i n e . D o m n u l C h e n d i , c a r e zice căi a deven i t „miha lach is t ' ' , v ro ia să n e ex ­pl ice , de u n d e n e b u n a a s t a v r ă j m ă ş i e a ce lo r d e Ia „ A u r o r a " , „Cuvân tu l ' ' , „E-poea ' ' şi m a i cu s e a m ă a u n u i a de la „ G â n d i r e a 1 ' — c u m î i zice o a r e ?

C A R A G I A L E . — Lasă-1 p e a l t ă d a t ă pe t u c i u r i u l d e 11a „ G â n d i r e a ' ' ! Acum tu s t r ic i o r d i n e a cu c a r e , ca fost p r e şe ­d i n t e d e C a m e r ă — (apar te ) D u i l ă p r e ­şed in t e ! — (tare) t e l ăudaş i .

D U I L I U ZAMFIRESCU. — I a r m ă ţii de scu r t . D a r a i d r e p t a t e . Pof t im dom­nu le C h e n d i . C e e m a i în tâ i ou „Me­todologia" ace ia ?

C H E N D I . — Un l u c r u foa r t e s implu . Vă s p u n e a m î n r â n d u l t r ecu t că D r a ­gomi re scu c e r e mat', î n t â i d e toa te să cunoş t i b i n e l u c r u l d e s p r e c a r e vo rbeş ­ti. O o p e r ă l i t e r a r ă însă , zice el , n o cunoş t i p â n ă ce n u o a i în suf le t . O p e r a n u e î)n a f a r ă , ci î n n ă u n t r u . De-^acolo a eşit e a , ca şi Mine rva d in c a p u l lui Jup i t e r , î n a r m a t ă cu t o a t ă forma- i s t r ă ­l u c i t o a r e . Şi tot aşa , c i t i to ru l , c a r e se l a u d ă că o cu n o aş t e — n e c u m cr i t i cu l ! t r e b u e s 'o a i b ă şi s'o s i m t ă în suf le tu l lui , c a îşi poe tu l , c â n d a c r e i a t -o .

D E L A V R A N C E A . — G r e u l u c r u în secolul r ad io te le fon ie i .

C A R A G I A L E . — Adică a g ramofonu­lu i la d i s t a n ţ ă ! P ro ş t i sun t oamen i i , m ă ! As ta le m a i l ipsea c a isă fie fer ic i ţ i !

DUILIU ZAMFIRESCU. — I a r s t r ică o r d i n e a !

C A R A G I A L E . — D a c ă zici tu — să

1) C e l e d o u ă a n t e r i o a r e a r t i co le în privinţa „Ştiinţlei l i t e r a t u r ă " şi „Instig tutulni de l iteratură" au apărut î n „Vi-HoruT.

r e i n t r ă m în ea... Dar o r i cum, p r o ş t i sunt.. . .

V L A H U Ţ A . — D a r m a i lasă- i , Ian-cule, c ă n ic i no i n u a m fost m a i brezi. Nu şti* t u c u c e necaz î l c r i t ica i p e D e l a v r a n c e a , c â n d a a v u t succes cu „ A p u s d e s o a r e ' ' ? Şi e u m ă c a r , cu tot e n t u s i a s m u l m e u vizibil , c r e z i că nu mă d u r e a î n suflet c â n d t r e b u i a să te laud şi să te p u n în g â n d m a i p r e s u s d e m i ­ne ! Aşa s u n t e m noi , oameni i , î n v ia(ă , c u m zici tu, pros t i t P r o ş t i c ă a lergam d u p ă f e r i c ' r i î nch ipu i t e , p roş t i cà ne d o a r e fe r ic i rea a l to ra . . .

DUILIU ZAMFIRESCU. — I a r o l u ă m i*sna/ ! S p u n e ttnai (depar te (domnule C h e n d i , f i indcă vorbeş t i l impede .

C H E N D I . — Şi c u m s p u n e a m , asta e p a r t e a cap i t a l ă a Metodologie i : n u ai d r e p t u l să zici c ă c u n o ş t i o capodope ra , decâ t d a c ă j i -a i i n t rodus -o î n conş t i in ţă .

D E L A V R A N C E A . — D a r c e es t e c u c a r a c t e r i z ă r i l e '{•

C H E N D I . — \m §i l a e l e a c u m ; dar t r e b u i a să s tab i lesc p u n c t u l de c a r e vor ­b i i C a p o d o p e r a i n w o d u s a î n ^uţlet e n u m a i o m a t e r i e — e d r e p t i svor d e f r u m u s e ţ e — d a r totuşi , c â t t imp n u re ­flectezi a s u p r a ei> n u m a i m a t e r i e . Ca s'o înviezi , t r e b u e s 'o ca rac te r i zez i . Şi aici v ine p u t e r n i c a ob iec ţ i ime ; ce l pu­ţ in în a p a r e n ţ ă , l n c h i p u ţ b v ă c ă o capo-d q p e r ă a r e t r e i o r g a n e , Că f iecare diin-i t r e a c e s t e t r e i o g a n e a u c â t e trei ele­m e n t e , şi f iecare d i n aces t e t r e i e l emen­te, câ te n o u ă c a r a c t e r i z ă r i . . E u n puhoiu de c a r a c t e r i z ă r i .

D E L A V R A N C E A . — A p ă i a tuae i oei ca r i ocă re sc p e Dragomirescu au drep­tate. . . O r i c u m a i în toa rce -o , Mihalache al t ă u d r a g ă Iancule, e iun pedant . . .

C A R A G I A L E . — Stai s ' a scu l t ăm p â n ă l a sfârş i t . N'auzişh că pbi(ecţijunea, p e c a r e o faci şi tu, e p u t e r n i c ă n u m a i î n a p a r e n ţ ă .

1 RIVALE. — Şi, c h i a r a ş a şi e. Iartă-mă, d r a g ă C h e n d i , că - ţ i l u a i v o r b a din g u r ă . Ai spus-o , d e a l tm in t e r i , ş i ,tu : p e n t r u ca să înv iez i o c a p o d o p e r ă c e a i în suflet , t r e b u e s'o c a r a c t e r i z e z i Prin u r m a r e : cu câ t ve i v r e a s 'o înv iez i mai mult , cu a t â t t r e b u e să a i l a îndemână mai m u l t e c a r a c t e r i z ă r i .

V L A H U Ţ A . — Aceas t a chiar că n'o pr i cep : c u m o s ă m ' a p r o p i u de fiinţa cap o d o p e re i e u a t â t m a i m u l t . e u cât o voiu a c o p e r i c u t e r m e n i t ehn ic i ?

TRIVALE. — Vezi că o capodoperă p r i n a n a l i z ă şi p r i n c a r a c t e r i z ă r i , BR se n imiceşte ca materia fizică, c i dta-c o n t r ă e e îmbogăţeşte, atât în volum cât şi în adâncime.. .

V L A H U Ţ A . — Nu p r e a înţe leg cum î n m u l ţ i r e a c a r a c t e r i z ă r i l o r t e h n i c e ar p u t e a să î m b o g ă ţ e a s c ă o operă, i

TRIVALE. — N u o operă, ci o capodo­peră. D o m n u l Dragomirescu face o dis-l incţ ie r ad i ca l ă î n t r e ope re , c a r e pot fi numai produsul intel igenţei , şi între capodoperă, c a r e e p r o d u s u l î n să ş i a l n a t u r i i l u c r â n d p r i n i n s t i nc tu l geniaU-tăţrid c r e a t o a r e . Şi l u c r u l î n t r ' a d e v ă r stă aşa : O o p e r ă se nimiceşte p r i n anal i­ză r i ; — p e c â n d o capodoperă creşte.

C H E N D I . T e o r i a e ingenioasă) ф a-d e v ă r a t ă i F i r e ş t e , dacă , [întrebuinţezi t e r m e n i t ehn i c i pent t ruca să caracteri­zez i o o p e r ă , ce s e nimiceşte prin ana­liză, s au o c a p o d o p e r ă nimicită gata — căci aşa trebue să considerăm o capo­doperă cunoscută numai cu mintea — a t u a d tlermendi tehnici apar ca c e r *

Ü№BRSUt LITERAR

à VASE ŞI MERE, N A T U R A M O A R T A de G. Petraşcu

• uscat , s t e rp , nesuferi t . . . î n t o c m a i ca or i ­ce t e r m e n şt i inţ if ic , c e nu - ţ i itrezeşite n imic în cap ! D a r dacă , d i n coint)ră, t e r m e n i i tehnicii Stil ap l i c i la qeva cu­noscut , viu, prec is , c a r e c e r e n u n u m a i cuvântful, c a să i)ie desăvârş i t , nftunci ace i t e r m e n i ni se a r a t ă p l in i de via ţă , mus toş i proaspeţ i . . .

C A R A G I A L E . — D a r vezf, că ma i toţi câ ţ i vorbesc d e l i t e r a t u r ă ori se gân­desc n u m a i la o p e r e s l abe , or i n u m a i la i coane le p a l i d e şi fă ră c o n ţ i n u t a l e o p e r e l o r Wune... Şi, f i reş te , a t u n c i în faţa t ehnolog ie i lui Mihalache, f i ecare d i n t r e ăş t ia d ă b i r cu fugiţii .

TRIVALE. — (Cald) . D a r cu a t â t m a i m u l t se entusiasm)ează , cunoscătorul ' ! Şi, să- ţ i s p u n d rep t , u l t ima lămuri i re a d o m n u l u i Dragomirescu în p r i v i n ţ a fe­lu lu i cum t r e b u e să î n ţ e l egem c a r a c t e ­r i ză r i l e t ehn i ce fa ţă de c a p o d o p e r ă m ' a u imi t p r i n j u s t e ţ e a şi f r umuse ţ ea ei.

C H E N D I . — Ce l ă m u r i r e ? P e aceea n"o şt im. • 1 | | \'\

TRIVALE. — Ia t 'o . El zice că t oa t e c a r ac t e r i z ă r i l e p e c a r e ş t i in ţa l i t e r a r ă l e face a n a l i z â n d o capodope ră , — toa t e e l e m e n t e l e , în c a r e io d e s c o m p u n e , — toate o r g a n e l e î n c a r e aces te e l e m e n t e înse le s e i n t eg rează , n u s u n t decâ t tot a t â t e a puncte de vedere de R E C O M P U ­N E R E a întregului organism al operei. Aşa fiind, cu cât metodolog ia n e va p u n e la d ispozi ţ ie m a i m u l t e o r g a n e , e l emen te , c a r a c t e r i z ă r i , c u a t â t vom a-vea mai multe pri lejuri de a pătrunde o capodoperă l iterară sau artistică. A-na l i za în r e a l i t a t e e s t e n u m a i ves t ibu­lu l s in tezei . Ana l i za n u e decâ t mi j locul d e a p ă t r u n d e întregul c a p o d o p e r e i cât m a i a d â n c , şi de a n e face să î n ţ e l egem cât m a i b ine a d e v ă r a t a e i f i inţă.

D E L A V R A N C E A . — N ' a r s t r i ca u n e x e m p l u .

C r i E N D I . — î m i d a ţ i voe, d o m n u l e Delavrancea, să d a u u n u l c h i a r d in d r a m a , ,Apus d e Soa re ' ' a d-teale, pe c a r e a m avu t , p e v r e m u r i , r e a u a inspi ­r a ţ i e s'o cr i t ic . Conf l ic tu l d i n t r e sufle­tul s ănă to s ş i î n t r e g al lu i Ş tefan cel M a r e şi d i n t r e c o r p u l său î m b ă t r â n i t şi d o b o r â t d e su fe r in ţe —> c u m a i a r ă t a t - o tu, Trivale . — es te sublim. D a r n u p r i ­cepem d e ce e sub l im decâ t , p u n â n d u -n e din punctul d e vedere al ideii şi cu­

prinzând într'un gând toată opera. Ca r a c t e r i z a r e a de sub l im a ide i i n e d ă p r i l e ju l să p r i v i m în suf le tul n o s t r u î n t r e a g a o p e r ă şi să- i vedem această f rumuse ţe . D a r în ace laş t i m p t o a t ă d r a m a se p e t r e c e î n t r ' u n med iu de nai­vi ta te şi idilă.

Aces ta e a i doi lea p u n c t de vede re , din ca r e p u n â n d u - n e , ia răş i c u p r i n d e m cu o p r i v i r e î n t r e a g a opeiră sini vedem mai v iu f igur i le idi l ice cum e aceea a O a n e i şi aceea a lui P e t r u R a r e ş p r e ­c u m şi î n t r e a g a a t m o s f e r ă dám scena c â n d Ştefan îşi v e d e „Sireaci i ' ' , ostaşi î m p r e u n ă cu boer i i ce i b ă t r â n i ; d i n ga­l e r i e ; icând, apo i , î(şi face judecul ţ i le ; c â n d îneoroniefază p e 'Bogdan şâ c h i a r c â n d se p r e g ă t e ş t e de ope ra ţ i e . Şi a ş a m a i d e p a r t e . L a f iecare Idată, ş i a v â n d c a p o d o p e r a în suflet , o n o u ă ca r ac t e r i ­z a r e n e d ă p r i l e j u l să-i s t r ă b a t e m cu gându l î n t r e g u l o r g a n i s m şi să i-1 pă ­t r u n d e m c â n d d in t r ' o p a r t e când d in-t r ' a l t a . I

D E L A V R A N C E A . — E l impede . VLAHUTÄ. — Da , e f r u m o s ! C A R A G I A L E . — Limpede , f rumos şi a-

d e v ă r a t l Mai cu s e a m ă a d e v ă r a t . C a p o d o p e r a

scân te i ază de f rumuse ţe , n u c â n d o ci­teşt i şi iei cunoş t in ţă d e ea , cT, cum zice Mihalache, n u m a i d u p ă oe, ţ i-ai să lăş ­lu i t -o î n suflet . C â n d o a i aco lo fpireşte că e a nu p o a t e să fie n o u ă şi să p a l p i t e de v i a ţ ă decâ t c ă u t â n d să-i p r i n z i t o a t e n u a n ţ e l e , toate a d â n c u r i l e , t o a t e t a ine l e .

DUILIU ZAMFIRESCU. — Aşa mi se p a r e că exp l ica Dragomirescu f ap tu l că o p e r e l e m a r i sân t t o t d e a u n a t i n e r e .

CHENDI .—Da, d a c ă mai a d ă u g ă m ide ia că î n or ice c a p o d o p e r ă e x i s t ă t o t d e a u n a o parte mistică şi inanalizabilă, c a r e d ă o s a v o a r e spec ia lă f iecărei n u a n ţ e , fie­c ă r u i p u n c t de v e d e r e d i n ca r e o p r iv im . Inf in i te s ân t n u a n ţ e l e , — inf ini t t r e b u e să fie şi t i m p u l în c a r e s ă le poţii desco-i p e r i . Şi cele m a i n u m e r o a s e şi m a i in­t e r e s a n t e n u a n ţ e le a u o p e r e l e clasice.

TRIVALE. — D a r ce m i n u n a t ă e s t e ex ­p l i c a r e a n u a n ţ e l o r !

DUILIU ZAMFIRESCU.—Cred c ă ne-'am l ă m u r i t a s u p r a Metodologiei ; să l ă s ă m n u a n ţ e l e d u p ă ce vom vedea ce e cu i e r a r h i z a r e a .

C A R A G I A L E — M ă i „Metodologia" asta

lu i Mihalache n u n u m a i c ă n u e r e sp in ­g ă t o a r e , d a r a r e î n t r ' î n s a c e v a ce n u se poa t e să n u a t r a g ă suf le te le , сагл ö ou-ncsc . Şi, dacă -mi da ţ i voe s ă s fâ r şesc c u c o n v e r s a ţ i a d e as tăz i , cu u n a d i n com­p a r a ţ i i l e mele , cu c a r e v ă l u a m min ţ i l e ; p e c â n d t r ă i a m î n v ia ţa cea.. . p r o a s t ă ; •— ii-că ce s p u n : Miha l ache c o n s i d e r ă capo­d o p e r a ca p e u n b r i l a n t a că ru i s t r ă lu -c ' r e e cu a t â t m a i m a r e , cu câ t fa ţe te le lui sun t m a i n u m e r o a s e . C a r a c t e r i z ă r i l e metod ice sun t ca Faţetele b r i l i an tu lu i . Cu deoseb i r ea c ă fa ţe te le br i l iantului s t r ă ­lucesc l a fel, p e când f a ţ e t e l e capodo­pere i a p a r e tot astfel , s t r ă luc ind de alt», n u a n ţ e .

VLAHUŢĂ. — M i n u n a t ă c o m p a r a ţ i e . DELAVRANCEA.—Bravo, I ancu l e . Acum

cu a d e v ă r a t că n e - a m l ă m u r i t . DUILIU ZAMFIRESCU.—Eu nu s p u n v o r ­

be ta r i . D a r , d a c ă l i t e ra ţ i i g a z e t a r i d e as tăz i se s p e r i e şi ocă răsc p e D r a g o m i ­rescu d in p r i c i n a aces te i metodologi i , apo i s l a b ă s p e r a n ţ ă p e n t r u i n t e l i gen ţ a lor.

TRIVALE ŞI C H E N D I . — D a r cu i e r a r h i ­z a r e a ce facem?

C AR AGI ALE.—Pe a c e e a s'o m a i l ă săm, N e - a j u n g e a t â t e a metodologica le , p e z iua de az i . Ha i să vedem ce tot p u n l a c a l e sub copacu l ă l a d e a u r Eminêscu şt C r e a n g ă .

VLAHUŢĂ.—După ce le c e a m auzi t , par"că b r i l a n t e l e lor s t r ă lucesc şi mal d u m n e z e e ş t e .

MIHAIL D R A G O M I R E S C U

A H A d < £ <

Sir G e r a l d d u Maur i e r , a c to r ce l eb ru englez , a a v u t n e p l ă c e r e a d e a fi fost f luera t . C u m u l t ă s impl ic i t a t e el a în-naintafl p e scenă ş i a s p u s c u m u l t ă dem­n i t a t e :

— î m i p a r e r ău , că în searai a s ta mi-a m sluj i t r ă u a u t o r u l !

Ges tu l a ce s t a i-a a t r a s d e o d a t ă toa te s im pa t ii 1 e p u b licul u i.

C h a m f o r d ob i şnu i a să s p u n ă : — A m t re i c a t ego r i i de p r i e t e n i , ad ică

p r i e t e n i ca r i m ă iubesc , p r i e t e n i c a r i n u se s inchisesc de m i n e şi p r i e t e n i ca r i n u mă pot sufe r i !

T r i s t a n B e r n a r d , u m o r i s t u l f rancez şi om de t ea t ru , locueş te î n t r ' o m a h a l a a P a r i s u l u i şi ob i şnueş te să se în toarcă ' a-c a s ă n o a p t e a f o a r t e t â r z i u .

— Ce«ai face — îi s p u n e u n p r i e t e n — d a c ă î n t r ' o n o a p t e î ţ i ese c ineva î n a i n t e , te d o b o a r ă cu u n p u m n şi-ţ i f u r ă p o r t o ­felul .

—, N ' a ş v r e a să-1 m a i v ă d î n v ia ţa m e a —răspunse l iniş t i t umor i s tu l .

C h e r u b i n i , fu r u g a t d e u n t â n ă r p i a ­nist să-i d e a voe de a e x e c u t a ceva la p i an . Duipă ce t e rmină , t â n ă r u l î n t r e b ă p e m a e s t r u c u m La p l ăcu t .

C l i e rub in i r ă s p u n s e cu u r m ă t o a r e a c o n t r a - î n t r e b a r e :

— Nu cumva ave ţ i t a l e n t p e n t r u p ic ­t u r ă ?

D iogene ce teş te î n t r ' o zi u r m ă t o a r e a inscr ip ţ ie p e u ş a une i c a se : „Nici u n om r ă u să n u ca lce p r a g u l a c e s t e i uşi*'.

— P e u n d e i n t r ă a t u n c i s t ă p â n u l ca­sei ? î n t r e b ă filozoful g r e c

y , \ , L R U D . A. KNAPP.

ÜNtVEttSÜL иТЁПАП 9

V. DEMETRIUS: Norocul cucoanei Fro-sn. nuvele^ editura l ibrăriei „Universală 1 ' , Alcalay & Co.

l iste în scrisul d-lui V. Demetr ius — vers sau proză — o pronunţată tendinţă către arbitrar. I-ai zice fantezie — dacă şi'n fantezie n'ar exiista un minimum de logică — acestei independente cu care scriitorul abate din albii fireşti, cursul existenţelor sau cu care rupe orbita armo­niilor estet ice. Mai] precis: în poez ie d. V. Demetr ius sacrifică adesea linia unui p o e m de dragul unei rime întâlnită în drum şi cu care s'apucă la taifas; în pro­ză inventează un destin, o situaţie, care •se conduc după legi extraterestre . Şi atunci, în p o e m e avem ace le ef lorescente parazitare, ramificaţii interesante pentru ochiul spectatorului, pe care botanica le poate înregistra cu erudită promptitudi­ne dar p e care horticultorul — şi c e este altceva un critic? — este obligat , în chiar interesul şi pentru viitorul planta­ţiei, să le pl ivească.

Dar dacă, poezia, pr in natura ei, este n^ai aproape de porţi le d in afară ale ce­tăţii, ta doi paşi d e câmpii le destinse ale iuaginaţieti şi dacă mai uşor i s e poate ierta o raită, dincolo d e hotarele probabi­le în proză uin e x c e s d e l ibertate poate strica. Fantezie sau l ibertate a naturii este şi în fenomenul unei bicefal i i sau în mira­culoasa existenţă a fraţilor Siamezi. Insă aceste cazuri sunt rezervate teratologiei şi, copii de şcoală sau oamenii în toată firea, le vizitează, î n muzee, şi încă şi a-colo, în anumite z i le: o frecventare asi­duă ar putea aduce perturbări serioase, în conşti inţele normale.

Spunând acestea, înţe legem Să fi uzat de o imagină gravă. D e aceea ne grăbim să declarăm că ea nu priveşte totalitatea nuvelelor, din acest volum, ale d-lui V. Demetr ius . Dar că ea s e aplică totuşi la câteva din e le , şi că repeţirea e i poate fi privită ca un procedeu dăunător. Vom a-minti petnru lămurire două din e l e : „Cazul doctorului Fried' 1 şi ,,Pedeapsa".

In prima e vorba d e un caz din timpul războiului, de un anume doctor Fried, care s e îmbolnăveşte d e tifos exantema-tic şi sub impresia eroismului ciemaru-lui, Bădoiu Ştefan, citat prin ordin de zi, îşi p ierde personalitatea de medic şi se crede el însuşi eroul cismar Bădoiu Şte­fan. Literatura franceză ne-a dat în tim­pul din urmă câteva lucrări p e tema a-cestor substituiri de personalitate, cai să nu mai amint im de cunoscuta dramă a lui Pirandello, Henric al IV. Ele sunt toate efecte a l e unor traumatisme şi re-cfiştigarea vechi i persoanlităţi e s t e pri­cinuită tot de un nou traumatism. D e un caz ca acela d in nuvela d-lui D e m e ­trius n'am a u z i t Dar oare era necesar să fi auzit? Evident că nu. Pentru căj atât în nuvela aceasta cât ga în „Pedeapsa", a cărei t emă e mai probabi lă — tâmpla­rul Ion Mohor orbeşte din cauza geloziei — dacă premisa fabule i n u n e inspiră încredere, consec inţe le şi concluzia — li­terare» negreşit — n e s i lesc să n e împotrij vira. Nu, nu putem accepta aceste lumi. Să z icem că doctorul Fried, pradă a toxi­nelor şi a obsesiei eroismului lui Bădoiu, ş i-a pierdut personali tatea de medic. Autorul vrea însă să-1 reducă Ia vechiul drum. Im ce fel? Şi aici se adaogă ace l

defect de simplificare a motivărilor, care transformă atâtea din invenţi i le d-lui Demetr ius în simple şi arbitrare anecdote. Maiorul doctor care îngrijea de locote­nentul doctor Fried şi pe care-1 intrigase acest caz („Maiorul s e miră mult de ca­zul acesta rar. Un doctor, şi încă unul dintre cei buni, din cei cari fac cinste profesiunii şi o. iubesc, un cărturar, să se creadă mult mai puţin de cât era, să se creadă cismar ! D e ce nu se credea ge­neral, rege, împăratul Wilhe lm al H-lea, de pildă ? In deobşte nebunia aduce o hipertrofie a eului , nu o micşorare, o scă­dere etc. etc.' 1) maiorul doctor, zic, î l reintegrează p e Fried în vechea lui per­sonalitate, arătându-i întâi ogl inda în care se pr iv ise bolnavul înainte de exan-tcmatiic şi apoi fotografia soţiei ş i fami­liei lui. Şi remediul e într'adevăr probant: „Crezutul cismar, ridică mâna, în care fucă ţinea fotografia şi, ară)tând-o: —< îmi pierdusem personalitatea, domnule maior... M'ai luat încet : mi-am revenit . Sunt doctorul Fried ! Ce ciudat ! D e un­de până unde să mă socotesc Bădoiu Şte­fan ? Dar eram sigur că sunt el !"

V. DEMETRIUS

„M'ai luat încet, mi-am revenit'' : ori tocmai această terapeutică lentă, ş i care ar fi fost motiv de interesante observa-ţiuni c l inice l ipseşte din nuvela d-lui De­metrius. Redusă la aceste linii d e cărbu­ne, fantoma e>l p iere la lumina , primei lecturi.

In „Pedeapsa 1 ' ace laş păcat. Arbitrarul d-lui Demetr ius e de multeori crud. Căci între „Pedeapsa*' şi „Furnica" lui Gâr-i l eanu sunt identităţi : acelaşi menaj cu i iesimetrie d e vârste, acelaş tip d e detec­tiv conjugal, fie c ă aiici s e numeş te Ion Mohor şi acolo Cuhulea şi acelaş sfârşit, a! sinuciderii soţului ca o răzbunare, ca o pedeapsă, pentru infidela soţie. La d. Demetr ius , o cruzime în plus : Ion Mo­her, mai şi orbeşte , ca maű mare să-i fie chinul şi nesiguranţa mai dureroasă. Dar ş: aici ca şi în prima nuvelă, ceeace falsifică ex i s tenţe le acestea este excesu l de comentari i cu care d. Demetr ius l e în­soţeşte . Să nu citez de cât o probă. Cu o secundă înainte d e a se arunca în a-dâncul fântânii Ion Mohor gândeşte,

prin d. Demetr ius : „Salcia asta, stă ca! iângă un mormânt, s e gândi el. Totdea­una mi-au fost dragi ş i ea> şi fântâna. Lu-: mea din viaţa de-apoi, z iceam adineau-rea, n a r e cum să l i e mai meagră de cât asta. Şi nici p d e a n a m s'o văd] pentru că sunt orb".

A m mai putea aminti, pentru accentua­rea ace luiaş arbitrar estet ic : „Curca" cu exultarea învăţătorului Damian şi ne-vesti-si la vederea curcii furată de vul­pe, care se întoarce jumulită, la stăpâni, de soarta căreia lăcrămează, pe care o îngrijesc şi o înzdrăvenesc pentru ca s'o sacrifice — nemeritată c r u z i m e ! —-toc­mai pe ea, când se anunţă vizita în sat, a d-lui revizor şcolar, cum putem amint i de „Cochetărie'' cu figura ace le i proprie-tărese bătrâne care, diu cochetărie (!)> îşi rumenea obrazul cu glasspapir, şi aşa mai departe...

Dar, a m fi voit să vorbim şi de meri­tele d-lui V. Demetrius . Pentrucă ob­servaţi i le lui Ion Trivale sunt şi astăzi la fel de adevărate , cu toate că scrisul d-lui Demetrius se umbreşte din ce î n ce mai mult de ace le scorii de soiul că­rora am dat câteva exemple , care mişu­nă în proza d-sale şi p e care le semna­la şi Ion Trivale acum 13 ani, când scr ia despre realismul ş i despre darul de p o e ­tizare al autorului nostru.

Pe drumul acesta d. Demetr ius îşi re­găseşte buna dispoziţie şi umbra de iro­nie care se răspândeşte, discretă, din exis tenţe umile , din suflete interzise. Când d. Demetrius , vrea să inventeze o anecdotă pentru noi şi pentru înţe le­gerea cea de toate zi lele, atunci d in fap­te diverse scoate pagini de un exce lent comic. Aşa e în chiar nuvela l iminară ..Norocul Cucoanei P'rosa" acea adora­bilă imagine . a bătrânei maniace, care nu p leacă Ia biserică, până uu-şi vizi­tează toţi vecinii , bună de gură, ahtiata de taifas şi cafea, dar, primită peste tot cu felurite rezerve, ce se îmbufnează dar nu se supără, îşi pierde cheia delà casă, o găseşte , ca să rătăcească apoi ochelarii , s"o pornească într'o noua explorare, după ei, pentrucă în ce l e din urmă să n u mai poată ceti gazeta, pentrucă uitucă şi distrată, întfăşurase în e l o pereche de ciorapi de lână p e care-i dusese la o prietenă. Sunt lucruri mici, fără mari intenţii , surprinse şi povestite , film de mediocră exis tenţă , în transcrierea că­reia, însă, d. Demetr ius , pune o simpli­tate şi o caracterizare de caustică apă tare. In aceiaşi ordine şi trecând peste nuvela cea mai închegată ş i mai b ine condusă : „întârziatul 1 ' — romanul unui fucţionar vârstnic, ce| nu s e poate deci­de să se însoare cu fata şefului său ie­rarhic, — volumul s e închee cu o schiţă de aceeaşi bună calitate : „Cântecul", O lume de nevoiaşi locatari, î ş i 'fcrăeşte minima ei importanţă, cu duşmănii şi ciudăţenii ca de pildă. Dragau paracliserul ce obişnuia să tragă tabac, strănuta şi care foarte simţitor la urări le de bine a l e vecinilor, nu m a i vorbeşte cu Vasi le Cârstea cu care se în ţe lesese multă vre­me frăţeşte, pentrucă acela „se făcuse suTd l a patru strănuturi". Şi lumea asta îşi deapănă ceasuri le până la ceasul de seară, când o privighitoare, aciuată îm nucul aduimbros a l proprietarului îşi în­cepe cântecul şi-i înfrăţeştf p e toţit im-difexenţu sau duşmani, în numele ace­leaşi admiraţii pentru „pianul ace la de cristal şi de aur" al privighetoarei .

D . Demetr ius nimereşte, în astfel de cazuri* lai adevărata sursă d e creaţie poe­tică, şi atunci comentari i le sale se eclip­sează de lumina din text .

PERPESSICIUS

i ö

CURIER BIBLIOGRAFIC

PAUL I. P A P A D O P O L : Metodica l imbii materne în gimnazii şi l icee. P r e c e d a ­tă de r e f e r a t u l d - lu i p ro feso r G. G. Antonesou . (Bibl ioteca Pedagogică . Nr . 47) ed Case i Şcoalelor .

U n m a n u a l d idac t i c c a r e e s te în a c e ­iaş t i m p o apo log ie a Limbii m a t e r n e . O apologie c a m s i s t ema t i că e a d e v ă r a t , p e capi to le , p a r a g r a f e şi a l i n i a t e , dar apo­logie p r i n d r agos t ea cu ca r e a u t o r u l ur­m ă r e ş t e de a p r o a p e aces t p r u n c p l ă p â n d al l imbi i m a t e r n e . N imic dán ceeace acu­mu lează a u t o r u l , ca obse rva ţ i i p e r s o n a l e ş'i s t r ă ine , s a u ca d e z i d e r a t e nu e exce ­siv. Nici ch ia r a t u n c i c â n d socoteş te că profesorul t u t u r o r m a t e r i i l o r a r t r e b u i să şi n u a n ţ e z e . l io ta , ,după g r a d u l d e cunoa­ş te re al l imbi i m a t e r n e p e care-1 p r e z i n ­t ă e levul . . . — ceeace dovedeş t e solici­t ud inea a u t o r u l u i aces te i metodic i p e n t r u l imba m a t e r n ă . Jus t i f ica tă r â v n ă , la care> s 'ar p u t e a ob iec ta că adeseo r i aces t e x a ­m e n s'ar i m p u n e şi profesor i lor" — m a i a les de l à ce le la l te m a t e r i i . D a r s ă nu in ­t r ă m în anecdo t i că .

M a n u a l u l d-lui P a p a d o p o l v ine să îm­p l inească t o c m a i a c e s t e şi a t â t e a a l t e la­cune . D e aceea , în s ec ţ iun i s i s t emat ic o r d o n a t e , d-isa t r a t e a z ă tot ceeace s tu­d iu l l imbe i m a t e r n e p o a t e s u g e r a ca m e t o d e şi a m ă n u n t e : l ec tu r i şco la re şi e x t r a ş c o l a r e , ches t iunea d ic ţ iuni i , în ex ­erc i ţ i i le d e vo rb i r e , anal ize, r e z u m a t e , m e m o r i z ă r i /etc.. chesiliiLnea exeroi ţa i lor scrise, de là d ic tă r i la compozi ţ i i şi apo i i m p o r t a n t a p r o b l e m ă a g r ama t i c i i şi p r e ­d ă r i i e i , a g ramat ic i i i s tor ice şi i s tor ie i l i t e r a r e — m a n u a l u l d- lui P a p a d o p o l în­s e m n e a z ă o b o g a t ă e x p e r i e n ţ ă p e r s o n a ­lă d o z a t ă şi ver i f ica tă la lumina p r e c e p ­te lor pedagog i e i s t r ă i n e .

A u t o r u l d e p a r t e de a se p r o n u n ţ a pen­t ru v r e u n a clin n e n u m ă r a t e l e m e t o d e p e ­dagogice ce se încruc işează , face o se­lecţ ie şi f avor izează i n t e r e s u l p e n t r u l imba m a t e r n ă p e baza t r e p t e l o r her-in r t i ene .

Boga tă ca m a t e r i a l şii sugges t i i a c e a s t ă c a r t e folosoişte şi specia l iş t i lor şi ce t ă ­ţ eanu lu i .

F . MARG111TA: Ironii sentimentale, ver ­su r i . „ C u l t u r a N a ţ i o n a l ă " 1926.

I n t r e gaze ta r i tma tă , a l to i t ă p e ac tua­l i tate, şi î n t r e r o m â n e ş t e s a u susp ine d e un duios sentimentariisim îş i d e a p ă n ă c a e r u l , vo lumul d - r e i E. Margh i t a . P e n ­t r u î n t â i a a t i t ud ine , d-sa a d u c e o a t e n ­ţ i e b ă n u i t o a r e faţă de e v e n i m e t şi a m ă ­n u n t u l r idicol , i a r p e n t r u a doua, u n su­flet ce a d e s e a r â d e ca să n u cadă iu e leg ie d e ş i . d e foa r t e m u l t e o r i se t r ă ­dează .

D o u ă a t i t u d i n i c a r e fac p a r t e lairgă şi p r o z a i s m u l u i t ehn i c şi, ce lu i de in sp i r a ţ i e . D i n v i r t u t e a d e a pas t i şa , de m u l t e or i d-;ra M a r g h i t a dă în viciul de a se a u ­to i roniza . Aşa e în cazu l ace l e i a n t e -penuLtoinamii ' c a r e bân tu i a p r i n 1919, că­r e i a îi ded ică o a g r e a b i l ă c ron ică d a r c a r e se r ă z b u n ă şi se s t r ecoa ră , n e t a m -nesam în ce l e m a i se r ioase p r e o c u p ă r i a l e poe te i . C ă c i su/nt în „ I roni i sen t i ­m e n t a l e " şi as t fe l de p r e o c u p ă r i .

Nu, f i reş te , ace le med i t a ţ i i e leg iace în cs r e r e înv ie u n s en t imen t a l i sm demo­dat ca e x p r e s i e , deci in fe r io r ca va­l oa re : '

Iar când îmi săruţi mâna, câteodată Aş vrea să plâng şi nici nu ştiu de ce...

Sau : Că de-am iubit în viaţa mea d e fată, N'a fost iubirea cea adevărată, Căc i a pierit cum piere—un val de fum... Iubeic pentru întâiaş dată — acum !

Nu, des igur , a ce s t e vo lane d in veacu l t r ecu t ş i c a r e fac b i n e î n t r ' u n a l b u m r e ­t rospect iv , n u î n să î n t r ' u n vo lum din z iua d e az i .

C â n d în să d-şoara M a r g h i t a în ţ e l ege să p r a c t i c e d i s c r e ţ i a — şi ce e s t e m a i g r e u d a r m a i necesa r ca d i sc re ţ i a în i ro ­n i e — a tunc i n e dă , ch i a r pa s t i ş ând p e T o p â r c e a n u , o „ b a l a d ă a ch i r iaşe i s ta ­b i le ' ' cu c â t e v a r e a l e a ccen t e de p o e m ă :

Mi-e capul pe carte plecat. Şi ochii mi-aleargă pe carte... In carte sunt vorbe deşarte ! Iar gândul îmi fuge departe! Şi sufletul plânge'ntristat...

P r e c u m o b u n ă p a r t e d in sone te l e s ă lba t i ce a l e m e n a j e r i e i de là Iaşi sau a c e l e m o t i v e u n i v e r s i t ä r e , eurjsiurii.' b i ­b l io tecă sau f r igur i de e x a m e n e :

Căci se răzbună cl ipele acele, jCând al meu gând, sătul de teorie, Făcea, pe placul lui astronomie, Zâmbind la lună şi visând la stele.

Ori , în aceste cazuri^ d-şoara M a r g h i t a uzează de-o economie de e x p r e s i e , c a r e o aprop ie şi d e sp i r i t şi de a d e v ă r a t a poez i e nu- ca în a c e a „ fa imoasă" decla­r a ţ i e la impozi te , d e v r a j a căre ia u n c ron ica r leş inase deunăzii, în subsolul u-n u i co t id ian şi p e n t r u a c ă r e i submedio. . e r ă a r t ă , d - ra Margh i t a meni tă toate r i­go r i l e f iscal i tăţ i i .

F ă r ă să m a i s p u n c ă auitoaiea cunoaş t e şi ţ i n u t a ce remon ioasă , p r e c u m în aces t pe isa j „ P r i m ă v a r a în p a r c " , gra ţ ios şi nob i l pas te l , în a c e i a ş t i m p : E linişte în parc... pe-oglinda clară A lacului trec lebede tăcute. S'apleacă salcia să le sărute Şi tremură'n fior de primăvară.

Caisul , îmbrăcat de sărbătoare, Cu zale lucitoare de argint. Priveşte'n lac, cu ochi plini de mirare . Sunt oare eu—sau apele mă mint ?

Nisipul străluceşte pe alei,— Sclipiri de diamante efemere— Pe iarbă copilaşii fug cu smei, Şi-i ceartă guvernantele severe .

Târziu castanul, cu mişcări cochete, Deschide evantaiuri de smarald, Şi face vânt, să n u le Sie cald, Perechilor, ce trec între boschete.. .

Inven ţ i i ce a p a r ţ i n , vă as igur , tot au­toa re i „ I roni i lo r s en t imen ta l e " . I O A N P O P - C A M P ü A N U : Duşmanii o-

m u l u i (Vră jmaşi i s ănă tă ţ i i şi ai aver i i ) S fa tu r i p rac t i ce . Bibl io teca pop . , „A-sociatiuntà". N r . 131. Sibiu 1925. O e x c e l e n t ă b r o ş u r ă de v u l g a r i z a r e

d e s p r e a n i m a l e l e v r ă j m a ş e omului , : ^ u-ne l e v r ă j m a ş e s ă n ă t ă ţ i i ( l imbrici i , ţ ân ­ţ a r i i anofel i , muş te l e , s teki i ţe le , câini i , t u rba ţ i e t c . ) , ' a l t e l e v r ă j m a ş e a v e n u (găl-beazu , moli i le , car i i , m u s c a coluinbacă, şoareci i de câmp , etc,)

D e t a i l a t e i n fo rma ţ iun i işjtiinţifice ur­m a t e d e sfatuni, p rac t i ce . O Ş r . / . - ч * R O M A N E A S C A (Mate­

r i a l d e citit şi d e cânitat). Bibl ioteca popora l ă a „Associaţ iuni i , , . Nr . 135. Si­biu , 1926. U n a d in ace l e i ngen ioase c r e s toma ţ i i

pçpulaire î n r e d a c t a r e a c ă r o r a e x c e l e a ­ză d. H o r i a P e t r a - P e t r e s c u : î n d r u m ă r i şi n o r m e p e t e m a caselor : cu l tu ra l e , por ­ta t ive cu cân tece p o p u l a r e , m a x i m e , o d i ze r t a ţ i e „ d e s p r e luz" , a u n u i învă ţă ­tor , u n a r t i c o l d e s p r e î n s e m n ă t a t e a co­ope ra t i ve lo r ş i la u r m ă acea schi ţă , (a- :

p ă r u t ă şi ca ex t ras ) ,—. .Meş te ru l Nicu"— din v i a ţ a p i c to ru lu i Gr igoxescu, d e s p r s c a r e am m a i a m i n t i t d e c u r â n d .

PERP.

UNIVERSUL LITÈRAË *

DIRECTORUL TEATRULUI NATIONAL ION MINULESCU

D u p ă f r ă m â n t ă r i î nde lung i , d u p ă sba-t ţ r i î n t r e ofer te şi a p r e c i e r i de v a r i a t e f idel i tă ţ i poli t ice, în t imp şi în ser i i nu­an ţ a t e , g u v e r n u l a r e c u r s la o so lu ţ ie n e a ş t e p t a t ă p e n t r u pos tu l d e • d i r ec to r al T e a t r u l u i Na ţ iona l .

A da t de lega ţ i e lu i "Mimulescu, m e m b r u în comi te tu l d e l e c t u r ă a l T e a t r u l u i Na­ţ iona l şi d i r ec to r a l a r t e l o r d in min i s t e ­rul a r t e lo r , — a t r i b u ţ i i oficiale, — d a r ma i a les scr i i tor de mare" talent, de r e a l ă o r ig ina l i t a te şi d e a m p l e m e r i t e p e n t r u c u r a j u l m u l t o r inovăr i şi îii poez ie şi în p r o z ă şi în t ea t ru , să fie d i rec to r a l Tea­t r u l u i Na ţ ioan l d in Bucureş t i .

ION itfuNULESCU

Eu.^ felicit g u v e r n u l , c ă a a juns l a a-ceastă soluţ ie , f i indcă a a p r e c i a t s impa­tic p e Minulescu, numindu-1—chiar p r i n de lega ţ i e — î n t r ' u n post pe care-1 r âv ­neş te de mul t , socotindu-1 p r o p r i u însu­ş i r i lor lui a r t i s t ice .

Minulescu va încerca des igu r să a lcă­tu iască un r e p e r t o r i u i n t e r e s a n t . El ş t ie să ap rec i eze pe ar t i ş t i , — d o v a d a a fă-cut-o, c â n d şi-a a les ar t iş t i i p e n t r u foar­t e f rumoasa lui p i e să , ,Manech inu l sen­t i m e n t a l " şi e d e s tu l de înce rca t , ca să n u fie şi u n b u n a d m i n i s t r a t o r .

R â v n a a ş a de m a r e şi de ca rac t e r i s t i că a lu i Minu lescu nu se poate să nu-1 că­l ăuzească aşa de ho t ă r î t o r , ca să se deo­sebească v r e m e a , când el a condus Tea­t ru l Na ţ iona l .

Ii doresc i zbândă !

B. C E C R O P I D E

UNIVERSUL LÎTËËAË 11

H Y L A S Legenda mitologică după Propertius şi Val. Flaccus

C o r a b i a Argo , d u p ă ce a p l eca t de la Kyzicos, d u c â n d en s ine p e cei c incizeci d e eroi A r g o n a u ţ i , in d r u m u l său s p r e Colchis se a b ă t u , d in p r i c ina u n u i vân t nepr ie ln ic , c ă t r e ţ ă r m u l Bihynie i , u n d e câ rmac iu l Tipl iys acos tează la poa l e l e u-nor m u n ţ i pădu roş i . Eroi i , p l in i de vese­lie, s a r n u m a i decâ t din co rab ie şi se a şează pe p a t u r i de f runze , înti inzându-şi masa ca să se o spă t eze cu m â n c a r e şi b ă u t u r ă .

N u m a i Hercu le , a c ă r u i vâs lă se r u p ­sese în t impu l că lă to r ie i , de o a r e c e r id i ­case cu b r a ţ u l s ă u vân jos u n val de a p ă p r e a m a r e , nu v r e a să şt ie de masă . El se î n d r e a p t ă sp re p ă d u r e ca să-şi t a ie o nouă vâs lă nuiii g roasă şi m a i solidă, fiind însoţ i t dc p r i e t e n u l său nedespă r ţ i t , t â ­n ă r u l Hy las , şi de e rou l P o l y p h e m .

In! t i m p u l aces ta Juno , m a m a m a ş t e r ă a lui He rcu l e , neobos i t ă în p r igon i r i l e ei, găseş t e a c u m un b u n p r i l e j j ca să a d a u g e ncu i su fe r in ţ e d e l â n g ă su fe r in ţe l e de p â n ă ac i a l e fiului ei v i i r ig . F i i nd sor t i t de des t in ca să n u a j u n g ă şi el în ape l e r â u l u i Phas i s d in Colch ida , H e r c u l e es te opăci t de ze i ţă ca să r ă m â i e în s ingură ­ta tea m u n ţ i l o r B i thyn ie i , î m p r e u n ă cu cei do i t ova ră ş i a i săi .

ІЛ poa l e l e m u n t e l u i A r g a n t h u s acope­rit de p ini îna l ţ i , o c ea t ă d e nimfe D r y a ­de, p o d o a b ă m â n d r ă a i svoa re lo r şi a pa­d in i lo r , se î nde l e tn i ceau cu v â n a t u l de cerbi şi de c ă p r i o a r e . A v â n d a r c u r i uşoa­re , cu mânec i l e suf lecate , cu rochi i s c u r t e p â n ă d e a s u p r a genunch i lo r , cu p ă r u l că­z â n d în buc le o n d u l a t e pe sâni i lor car i de a b i a se r id icau de sub t ha ine , corul ile n imfe făcea să t r e s a r e p ă m â n t u l sub t p ic io ruşe le lor de l ica te şi să c rească i a rba sub paş i i lor uşor i şi c aden ţa ţ i .

D r y o p e , u n a d i n t r e n imfe le i svoare lor , mitYiiidu-se că ce rb i i şi c ă p r i o a r e l e fug aşa d e p a r t e de săge ţ i l e d in a r c u l ei şi a u z i n d f r e a m ă t u l p ă d u r i i şi sgomotu l ne­obicinuit! ce-1 fXcea Hercu le , i e se d in cea t ă să vadă ce es te . C â n d însă z ă r e ş t e p e e rou l T i r y n t h i a n , fuge r e p e d e să se a scunsă în i svoru l său.

D a r Iuno , • c a r e s c o b o r â u d u - s e d in O l y m p , se găsea p r i n a p r o p i e r e şi s te tea r e z ima tă pe un p in îna l t , o c h i a m ă la s ine şi a p u c â n d - o d e m â n ă cu o b u n ă t a t e p re făcu tă , îi g r ă e ş t e as t fe l : , ,Bărba tu l p e ca r e J-аіщ a l e s p e n t r u t ine , f rumoasă n im­fă, p e n t r u t i ne c a r e a i r e sp ins pe a t â ţ i a p â n ă acum, a sosit aici pe o c o r a b i e t he s -sa l i ană . E d r ă g ă l a ş u l H y l a s c a r e c u t r e e r ă a c u m aces te p u d u r i şi u m b l ă d e a l u n g u l ape lo r de p e ac i . El e î n tocma i ca Bac­c h u s p e ca r e l-ai văzu t în ca ru l său de roze, t â r â n d d u p ă s ine prim aces t e câmpi i a l e voas t r e p r ă z i l e O r i e n t u l u i şi p o p o a r e ­le b i ru i t e şi conducând d a n s u r i l e şi co­r u r i l e d iv ine ; el e î n tocma i ca Apol lo când, p ă r ă s i n d u - ş i l i ra- i melod ioasă , u m ­blă p r in p ă d u r i şi p r i n câmpi i d u p ă vâ­nat . C e necaz a r e să fie p e n imfele G r e ­ciei, câ te l ac r imi pe N a i a d e l e Lacului Bae-bis, câ tă d e s n ă d e j d e pe fiica b londu lu i L y c o r m a s .

Cu astfel de vo rbe se a d r e s e a z ă zei ţa c ă t r e n imfa D r y o p e şi în ace laş t imp, face să iasă d in fundul p ă d u r i i în faţa lu i H y l a s un ce rb cu coa rne l e m â n d r e . Aces ta cu paşi i î nce ţ i ş i domol i se lasă să fie a ş t e p t a t de t â n ă r u l H y l a s , îndemnam-du-1 oa r e cum să se ia d u p ă el . H y l a s e î n c r e d i n ţ a t că a r e să-1 p r i n z ă şi fi ind cât p e ac i să p u n ă m â n a p e el, îş i u r m ă r e ş t e m e r e u p r a d a . H e r c u l e îl vede d in d e p ă r ­t a re , îl s t r igă , îl î n d e a m n ă , îl î m b ă r b ă ­tează apoi îi perde din ochi .

de G. POPA LISSEANU

C e r b u l e m e r e u gonit de H y l a s . Aces ta a l e a r g ă d u p ă el, se oboseş te p u n â n d u - ş i s ă g e a t a în a r c u l său în t ins , p â n ă ce în cele d in u r m ă c e r b u l a j u n g e la ma lu l unui r âu . F e s t e a p a l i m p e d e a aces tu ia , c e r b u l sa re , f ă r ă m ă c a r să-şi ude pic ioa­re le şi d i s p a r e în p ă d u r e .

A l ă t u r e a e r a o p e ş t e r ă g ro t a l ' e g i e . locu in ţă p l ă c u t ă şi r ă co roasă a n imfelor T h y n i a d e ' ) . D e a s u p r a aces te i g ro te , se î n ă l ţ a u în văzduh niş te copaci să lbat ic i , p e ca r i n ic ioda tă un i-a a t ins toporu l şi ca r i i o r m a u o bo l t ă d in ca r e a t â r n a u niş te f ructe s t r ă luc ind ca r o u a d imine ţ i i , iar d e j u r î m p r e j u r se î n t i ndea o l ivadă d in ca r e ţ işnia p r i n t r e s tânci u n isvor. Apa j svo ru lu i făcea ca să fie b o g a t ă vege ta ţ i a , s m ă l ţ a t ă de c r in i a lb i şi mac i p u r p u r i i .

H y l a s , păcă l i t în s p e r a n ţ a sa de a p r i n ­de ce rbu l , se duce să cu l eagă maci şi c r in i . D a r , « p r e n e n o r o c i r e a lui , o f loare face p e b ă i a t să-şi u i te rle ros tu l că lă to r ie i sa le şi cu o b r a z u l îmbu jo ra t , suf lâud g r e u dc oboseală , H y l a s îşi ap l eacă t r u p u l p l in d e s u d o a r e s p r e a p a l impede sp re a-i sor­bi r ă c o a r e a .

Dar , i a tă că f igura lu i H y l a s se ref lec­tă în a p ă în tocmai ca r aze l e a r g i n t i i a le luue i î n t impu l nop ţ i i sau ca cele a le soa­re lu i a u r i u în mi j locu l zilei , f ă ră ca însă u m b r a N a i a d e i sau p le te le ei azu r i i să t u r b u r e l impez imea ape i , când e a cu b ra ­ţele în t inse cău ta sä-І î m b r ă ţ i ş e z e şi să-1 t r agă la s ine . El s t r igă d u p ă a j u t o r şi ch iamă, vai p r e a t â rz iu , sp r i j i nu l p u t e r n i ­culu i s ă u p r i e t in , H e r c u l e . G r e u t a t e a cor­pulu i său face ca aceasă c ă d e r e să se auză în d e p ă r t a r e .

In v r e m e a aceas ta p u t e r n i c u l Alcid răs ­t u rna p r i n u m b r o a s a p ă d u r e f ras ini colo­sali, car i p r i n c ă d e r e a lor face, să hu ia scâ codul î n t r eg . P o u m ă r u l săul ce l lat , aco­pe r i t cu p ie l ea de leu, a r u n c ă b â r n e l e t r e ­bu inc ioase p e n t r u vâs le şi cu «aşi i greoi i e î n t o a r c e la ţ ă rm , u n d e c r e d e a că o să găsească pe Hy la s . E r a î n c r e d i n ţ a t c ă aces ta va fi învese l i t m a s a t ova ră ş i l o r cu m â n c ă r i din v â n a t u l c e va fi făcut în pă ­d u r e , î n t o r c â n d u - s e la ţ ă r m u l m ă r i i p« a l tă ca le j T u r b u r a t în suf le t de a nu ,vedea p e acest p r i e t i n a t â t de scump, n i c i l â n g ă tovarăş i , nici a i u r ea , un p r e s i m ţ i m â n t ne­gru c u p r i n d e p e erou. U n d e o fi fiind ? C e p ied ică va fi a v u t în d r u m ? Cine va fi î nd răzn i t să-1 o p r e a s c ă ?

N o a p t e a d e a s ă ce se lăsa la a p u n e r e a soa re lu i d u p ă col ine îi m ă r e ş t e t eama . Fa ţa - i se face pa l idă , m e m b r e l e încep să-i t r e m u r e şi o s u d o a r e rece îi c u p r i n d e tot •corpul. C iuda ş i m â n i a îi s t ă p â n e ş t e fiinţa n e b i r u i t u l u i H e r c u l e . Şi, î n tocmai d u p ă a i n în a p r o p i e r e a une i fu r tun i n ă p r a z -nice, co răb i e r i i şi a g r i c u l t o r i i s u n t cu­p r inş i de un fior ce-i face să t r e m u r e , tot as t fe l l ipsa lui H y l a s îi t u r b u r ă in ima şi-1 face să-şi a m i n t e a s c ă d in nou de u r a ne­î m p ă c a t ă a m a m e i sale v i t r ige . O b ă n u i a ­lă începe să-1 ch inu iască .

Şii a tunc i , ca un t a u r furios ca re , î n ţ e p a t d e t ă u n se s m u l g e d in s t au lu l său din C a l a b r i a şi ca lcă în ca lea sa la p ă m â n t tot ce-i iese îna in t e , H e r c u l e p l in de mâ­nie t r â n t e ş t e la p ă m â n t tot ce-i iese î n di um. G r o a z a c u p r i n d e în d e p ă t r ă r i şi m u n t e l e şi p ă d u r e a ce i-a fura t pe) iub i tu l H y l a s . D e m â n i a sa, d e d e s n ă d e j d e a sa t r e m u r ă totul în j u r u - i . î n tocma i ca un leu a t ins d e l ancea M a u r u l u i , H e r ­cule furios e p u r t a t d e m â n i e din loc în loc, în c ă u t a r e a s c u m p u l u i său to-

J ) Nimfele din B î thyn ia se n u m i a u nim­fe T h y n i a d e .

varaş : vai de oameni, vai de fiarele pe c a r e l e î n t â l n e ş t e î n calej A l e r g a l a în ­t â m p l a r e când la d r e a p t a , c â n d la s t ânga , î n t r e b â n d ape le , î n t r e b â n d s tânci le , în­t r e b â n d p ă d u r i l e : Hylas , Hylas . P ă d u r i l e r ă s p u n d Hylas , echoul r ă s u n ă Hylas .

H y l a s însă , în, v r e m e a aceas ta , s e du ­sese la H a m a d r y a d e 2 ) .

A r g o n a u ţ i i de p e ţ ă r m u l măr i i , cu toate că a d i a u n vân t p r i e ln i c si cu toate că a r d e a u cu toţ i i de d o r i n ţ a d e a p leca ia d r u m , totuşi a ş t e p t a u . Căc i ţ i neau aşa d e m u l t la t â n ă r u l H y l a s şi m a i a les ţi­n e a u aşa de m u l t la e rou l d in T i r y n t h şi n u vo iau să- i pă r ă sea scă . II s t r i gă cu vo­cea , şa s t r i gă p r i n l a c r ă m i l e lor şi- i s t r i gă p r i n focur i le p e c a r i le a p r i n d p e ţ ă r m .

Ia&on, şeful Argonau ţ i l o r , v ă z â n d m u n ­ţii; şi p ă d u r i l e l in iş t i te , v ă z â n d m a r e a l i nă şi^ vân tu l p r ie ln ic , se s fă tueş te cu tovarăş i i să vază ce să facă. O vie d iscuţ ie se a-p r i n d e î n t r e ei, dacă t r e b u i e să r ă m â n ă sau să p lece .

F a t a l i t a t e a a I iotăr î i şi d e a s t ă d a t ă . Căc i e r a sor t i t de zei ca H e r c u l e să nu a j u n g ă la Collchida. D e aceea , co rab ia Argo este p u s ă p e va lu r i , pă ţăs ia id ţ ă r m u l Bi thyn ie i şi l ă s â n d t re i t ova răş i : p e H e r ­cu le , p e P o l y p h e m şi pe Hylas , , înghi ţ i t de v a l u r i l e i svoru lu i Pegae .

H e r c u l e a r ă m a s ca să p e d e p s e a s c ă p e locui tor i i ţării» p â n ă î i vor găsi p e i u b i t u l său Hy las , i a r P o l y p h e m ca să fundeze o ra şu l Chios , de p e ţ ă r m u l m ă r i i .

Şi, î n tocma i d u p ă cum t â n ă r u l Adonis , p r i e t i n u l iubi t al Vene r i i e r a c ă u t a t p r i n m u n ţ i ş i p r i n p ă d u r i l e P h r y g i e i , şi, î n ­tocmai d u p ă c u m Atys , p r i e t i n u l iub i t al C y b e l e i e r a c ă u t a t p r i n m u n ţ i i D i n d y m i e i şi ai Idei , tot astfel Hy la s , p r i e t i n u l iubi t al lui Hercu le , e r a cău ta t fă ră î nce t a r e , p r i n r eg iun i l e m u n t o a s e a l e Bi thyn ie i în t r ' o s ă r b ă t o a r e ce se făcea în u r m ă , a n u a l e l e locui tor i i aces te i ţ ă r i . I a r fap tu l d i spa r i ţ iun i i t â n ă r u l u i în va lu r i l e a p e l o r s'a p ă s t r a t mai la toate p o p o a r e l e în mi­tologia lor p o p u l a r ă .

2 ) Ce l u g u b r u s u n ă versul lui P rope r -t iu : Ah do lo r ! Iha t H y l a s , ibnt Hama-d i y a s i n .

25 April ie , 1871: C. E r a c l i d e a v o r b i t l a A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Studi i asupra revolutiunilor".

26 April ie , 1918 : A m u r i t î n B u c u r e ş t i Gh. Coşbuc.

27 April ie , 1848 : S'a n ă s c u t î n P e s t a i s t o r i cu l l i t e r a r Bon i f ac iu F l o r e s c u .

1872: A m u r i t î n B u c u r e ş t i I o a n He-Wade R ă d u l e s c u .

1882 : S'a n ă s c u t în B l a ş f a l ă u l - d e - s u s . d r . N ico lae B ă l a n .

28 April ie , 1885 : T r a n d a f i r G. D j u v a r a a v o rb i t l a A t e n e u l R o m â n d i n B u c u ­reş t i d e s p r e „Superst i ţ i i populare l a Ro­m â n i şi la diferite popoare".

1902 : D. Georgescu-iViictorian a v o r b i t la A t e n e u l R o m â n d e s p r e Dumi tru Stăn-cescu".

29 Apri l ie 1878 : A m u r i t p o e t u l D imi -t r i e P e t r i n o .

30 April ie , 1880 : S'a n ă s c u t î n B e i u ş s c r i i t o a r e a V i o a r a ddn B iho r .

1 Mai, 1834 : S'a n ă s c u t î n I a ş i j u n i ­m i s t u l L a s c ă r C iu rea .

1855 : S'a n ă s c u t î n Iaş i P e t r u Gr igo-r iu .

1859 : S'a n ă s c u t î n B â r l a d f i lo logul A l e x a n d r u I. P h i l i p p i d e .

1866 : S'a n ă s c u t în B u c u r e ş t i sc r i i to ­r u l N e s t o r U r e c h i a .

1897 : A p a r e î n I a ş i z i a r u l conservator „Opinia".

12 : •-

COST A C H E S T AM ATI (1777-1868)

Ţ i n u ţ i de s t ă p â n i r e a r u s e a s c ă î n t r ' o s t a r e de î n t u n e c i m e şi rob ie , i n t e l ec ­t u a l i i b a s a r a b e n i ş i - au g ă s i t r e f u g i u l s a l ­v a t o r î n ţ i n u t u r i l e l i be re a l e r o m â n i s ­m u l u i , u n d o a l c ă t u i r i l e lo r l i t e r a r e şi poe t ice a u a f l a t o l a r g ă p r i m i r e . L i p s a u n u i o r g a n de p u b l i c i t a t e î n l i m b a r o ­m â n e a s c ă , acolo î n B a s a r a b i a , a fost cea m a i c r u d ă i l u s t r a ţ i e a u n u i s t ă p â n p r i ­m i t i v şi b a r b a r , c a r e c ă u t a s ă d i s t r u g ă or ice s e n t i m e n t n a t i o n a l şi s ă î n ă d u ş e or ice m a n i f e s t a r e de v i a ţ ă p r i n t r e s u p u ­şii să i .

I n a c e a s t ă e p o c ă de r e s t r i ş t e p e n t r u r o m â n i i b a s a r a b e n i , a p a r c â ţ i v a sc r i i t o r i de s e a m ă : A lexandru Haşdeu, Costache Stamat i , A leea Donici , Aleou Rasso , e t c . . ce po t fi socot i ţ i ca o p r o t e s t a r e şi o m ă r t u r i e v ie c ă su f l e tu l r o m â n e s c d i n B a s a r a b i a n u p u t e a fi a ş a de u ş o r d i s ­t r u s de s t ă p â n i r e a s t r ă i n ă . P u r t ă t o r i i a-cestei s i m ţ i r i r o m â n e ş t i s u n t s i l i ţ i s ă p r i b e g e a s c ă de a c a s ă şi să-ş i g ă s e a s c ă a d ă p o s t u l l a f ra ţ i i de p e s t e P r u t .

Uni i d i n ei î n s ă , f i ind l ega ţ i p r e a m u l t de ţ i n u t u l s u b j u g a t , n u p u t e a u să-1 p ă ­r ă s e a s c ă şi a t u n c i c ă u t a u s ă t r i m i t ă l a I a ş i s a u a i u r e a , p r o d u c ţ i u n i l e lor l i t e ­r a r e , b u c u r â n d u - s e î n m â h n i r e a lo r a-d â n c ă ş i s i n c e r ă , că m ă c a r î n a c e s t fel po t c o n t r i b u i şi ei la î n ă l ţ a r e a n e a m u ­l u i lor .

Cel d i n t â i poe t a l B a s a r a b i e i , Costa­che S t a m a t i , o m c u l t şi cu m u l t ă s i m ţ i r e r o m â n e a s c ă , a fost cel m a i v i t r e g i t de s o a r t ă î n a c e s t s e n s .

N e p o t a l v e s t i t u l u i M i t r o p o l i t d i n Mol­dova , I a c o b S t a m a t i , s c r i i t o r u l n o s t r u es te s i l i t s ă t r e a c ă de m i c î h B a s a r a ­b i a u n d e a r ă m a s p â n ă l a s f â r ş i t u l v i e ­ţ i i . I n t r e 1812 şi 1830, epocă n e c u n o s ­c u t ă d i n v i a ţ a s c r i i t o r u l u i , S t a m a t i a l u c r a t şi s t u d i a t m u l t . Despre a c e s t fap t n e d ă c â t e v a l ă m u r i r i c ă m i n a r u l D imi -t r a c h e P a s t i e s c u l :

— „In Basarabia d in R o m â n i es te d. Tii tu larni i S o v e t n i c (consi l ier t i tular) Constant in Stamat i , bărbat l i terat , c in­st i tor de o a m e n i învăţaţ i , sârguitor spre l u m i n a r e a neamulu i , care, are tă lmăc i t e ş i n u conteneşte de a t ă l m ă c i a l e se i s ­tori i pentru în tocmirea năravuri lor ce ­lor bune , f abu le , r o m a n ţ u r i , v e r s u r i ce se n u m e s c versur i împletec i te , versur i drepte ş i a l te f rumoase istorii". (Cef. in „ C u r i e r u l r o m â n e s c " d i n 7 I a n u a r i e 1830).

D u p ă a p a r i ţ i a p r i m e l o r gaze t e r o m â ­neş t i , a d i c ă d u p ă 1829, C. S t a m a t i c a u t ă s ă a i b ă l e g ă t u r ă cu c o n d u c ă t o r i i l o r : E l i a d e şi A s a c h i , î n s ă r c i n â n d u - s e î n a-ce laş t i m p s ă r ă s p â n d e a s c ă pe r iod i ce l e r o m â n e ş t i î n B a s a r a b i a .

I n 1830, S t a m a t i v i z i t e a z ă M o l d o v a şi îş i n o t e a z ă i m p r e s i i l e . L a 1834, „Albina Românească" p u b l i c ă î n s u p l i m e n t u l ei l i t e r a r poez ia „Străjarol taberei"; i a r Ia 1840 „Dacia l i terară" o a l t ă poezie i n ­t i t u l a t ă „Gafiţa". D u p ă c u m v e d e m , C. S t ama t i : n ' a r ă m a s i zo la t d e m i ş c a r e a l i ­t e r a r ă de l à I a ş i şi a d a t c o n c u r s şi cu­r e n t u l u i vech i de l à „Albina" şi ce lu i n o u d e l à „Dacia l iterară".

C o n s t a n t i n H u r m u z a c h i n e s p u n e î n ­t r ' o s c r i s o a r e (cf. „Dacia literară"), c ă p o e t u l i n t e n ţ i o n a î n c ă de l à 1840 să-ş i p u b l i c e t o a t ă o p e r a s a p o e t i c ă : o r ig i ­n a l ă şi t r a d u c e r i , î n t r e i v o l u m e . N e -i z b u t i n d să-şi: r ea l i zeze p l a n u l l i t e r a r , S t a m a t i se m ă r g i n e ş t e n u m a i l a p u b l i ­c a r e a u n e i poezi i î n „Dacia l i terară" şi l a e d i t a r e a u n e i p o e m e comice d e s p r e C i u b ă r Vodă , s u b t i t l u l „Povestea poves -telor", La cantora Fo le i săteşt i , I a ş i 1843.

Ult imul v o l u m editat de Codrescu „Ma­

sa Românească" c a r e c u p r i n d e a „corn puner i or ig inale ş i imi ta ţ i i d in autori i Europei", a p a r e l a 1868, c â n d p u t e m fixa şi d a t a m o r ţ i i sale .

I m p o r t a n t a l i t e r a r ă a l u i C. S t a m a t i îş i a r e v a l o a r e a ei, f i x a t ă î n c a d r u l u n e i v r e m i c â n d B a s a r a b i a n u e r a r e p r e z e n ­t a t ă î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă d e c â t de el şi de A l e x a n d r u H a ş d e u . I n a c e s t s e n s sc r ie G. Missa i l î n t r ' u n a r t i c o l d i n 1866 :

— „Nobi lul Alexandru Haşdeu ş i ca­va leru l Costachi S t a m a t i s în t s ingur i i l i teraţ i r o m â n i de peste Prut . P r e c u m doi arbori verz i ş i stufoşi , părăs i ţ i s a u ui taţ i de D u m n e z e u ş i de o a m e n i pe în ­t inderea cea nemărg in i tă a u n u i deşert prinos, reprezintă s ingura vege ta ţ iune din partea locului , de a s e m e n e a aceşt i doi R o m â n i repres intă v ia ţa in te lec tua lă în tre Basarabeni . Vai I dureros lucru este de a mărtur i s i aceasta , dar adevărul a şa e, ş i n i m e n i nu-l poate tăgădui". ,

COSTACHE STAMATI

C. S t a m a t i a s c r i s v e r s u r i şi p r o z ă . I n proză , pe l â n g ă c u n o s c u t e l e de sc r i e r i de c ă l ă t o r i e î n M o l d o v a şi B u c o v i n a , a m a i l ă s a t şi c â t e v a c o m p u n e r i s a t i r i c e î n c a r e se og l indeş t e cu m u l t ă f ide l i t a te m o r a v u r i l e soc ie tă ţ i i n o a s t r e d e p e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i a l XIX-lea . I n t r e a-ces t ea s a t i r a „Cum era educaţ ia nobili» lor r o m â n i î n seco lu l trecut, când d o m -n i a u Fanarioţi i î n ţară", p o a t e se rv i de m o d e l .

V e r s u r i l e sa le se c o m p u n , d u p ă c u m a m m a i s p u s , d i n t r a d u c e r i şi d i n poezi i o r i g i n a l e . I n ce p r i v e ş t e o r i g i n a l i t a t e a opere i poe t ice a l u i S t a m a t i , i s t o r i c u l l i t e r a r t r e b u e s ă ţ ie s e a m ă de m ă r t u r i ­s i r e a s i n c e r ă a p o e t u l u i , c a r e n e s p u n e s i n g u r „că n u se vor găs i m u l t e compu­ner i or ig inale" î n o p e r a s a şi că „a imi ta t m a i m u l t p e autori i Europei". D in a u ­to r i i s t r ă i n i c i t a ţ i î n p r e f a ţ a „Mase i ro­mâneş t i" se vede c ă p o e t u l a v e a o v a s t ă c u l t u r ă l i t e r a r ă şi î n a c e l a ş t i m p foa r t e d i f e r i t ă : Bibl ia , Omer, Virgil , Ariosto, Tasso , Milton, Euripide, Sofocle, Shake ­speare, Racine, La Bruyère , Scott, Byron, Goethe, Voltaire, Del i l le şi B u l w e r s u n t a u t o r i i c u n o s c u ţ i de el .

D a r î n a f a r ă de aceş t i a , . S t a m a t i a m a i i m i t a t ş i ^ p e a l ţ i i , pe c a r e n u - i c i t ează , d u p ă c u m e r a obice iu l t i m p u l u i . D. G. B o g d a n - D u i c ă c a r e a f ă c u t o m i n u ţ i o a s ă c e r c e t a r e î n a c e s t sens , a găs i t m o d e l e l e lu i C. S t a m a t i î n ope re l e r o m a n t i c i l o r : T h o m a s Moore, Chateaubriand, Lamar­t ine , V. Hugo, etc.

Ü№EEäÜL L1TËÈÀU

U n e l e c o m p l e t ă r i î n l e g ă t u r ă cu a c e s t s t u d i u , le -a f ă c u t şi d. C h a r l e s D r o u h e t , î n t r ' u n a r t i co l d i n „Viaţa Românească" (Nr. 11, 1921), î n c a r e r e c e n s e a z ă c a r t e a d-lui P . V. H a n e ş „Scriitori i basarabeni".

I n a f a r ă de l i t e r a t u r a s t r ă i n ă , ce o c u n o ş t e a a ş a de b ine , C. S t a m a t i , n ' a fost d e s i g u r s t r ă i n , n i c i f a ţ ă de l i t e r a t u ­r a p o p o r a n ă . De a l t f e l c u r e n t u l a c e s t a e r a c u n o s c u t pe a c e a v r e m e î n B a s a r a ­b i a p r i n a r t i c o l e l e l u i A l e x a n d r u H a ş ­deu , p u b l i c a t e î n j u r u l a n u l u i 1830 în r u s e ş t e . O c e r c e t a r e a p o e m e i „Povestea povestelor" a r doved i a c e s t l u c r u .

Din cele e n u n ţ a t e m a i s u s se vede că p o e t u l C. S t a m a t i sc r ie î n t r ' o e p o c ă des ­t u l de veche , c o m p u n e r i î n g e n u l c u r e n ­t u l u i ce se d e s v o l t ă î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă , de a b i a d u p ă 1830. D a c ă o p e r a s a se t i ­p ă r e a l a t i m p , a m fi fost p o a t e î n d r e p ­t ă ţ i ţ i să-1 c o n s i d e r ă m ca u n p r e c u r s o r a l l i t e r a t u r i i m o d e r n e . Aşa c u m n i se în ­f ă ţ i ş ează î n să , î n p u b l i c a r e a ei d u p ă 1840, t r e b u e s ă o c o n s i d e r ă m ca p r o d u ­su l u n u i s p i r i t vech i î n t r ' o e p o c ă l i t e r a r ă de î n c e p u t u r i şi d i b u i r i .

GH. CAR.DAŞ

SPICUIRI BIBLIOGRAFICE A. — Opera, ediţ i i :

1) Străjariul taberei , î n „Albina ro-i mânească" 1834 Nr . 29 s u p l i m e n t .

2) Gafiţa, poezie în „Dac ia l i t e r a r ă " I a ş i 1840.

3) P o v e s t e a poveste lor , I a ş i 1843. 4) F i i ca l u i Decebal ş i A r m i n Cântă­

reţul, poezie î n „ A l m a n a h pentru Ro­mâni", e d i t a t de T. Codrescu , I a ş i 1853.

5) Dorinţă s a u v iden ie î n „Foi le tonul Zimbrului" N r . 5 d i n 20 F e b r u a r i e 1855 ; r e p r o d u s ă şi î n „Ateneul R o m â n " 1866.

6) M a s a românească , compuner i origi­na le d in autori i Europei». T o m . I I a ş i 1868.

7) M a s a românească , vol . I—II Iaş i . Co-l e c ţ i u n e a Ş a r a g a Nr . 34—35, [1894]. A-c e a s t ă ed i ţ i e p o p u l a r ă n ' a fost s e m n a l a t ă n ic i de d. G. B o g d a n - D u i c ă î n ed i ţ i a M i n e r v e i , n i c i de P . V. H a n e ş î n „Scri­i tori i basarabeni" şi n ' a fost î n r e g i s t r a t ă n ic i î n „Bibliografia" lud G. A d a m e s c u .

8) N. N ico leanu , Vas i le Cârlova, C. Stamat i , P O E Z I I ŞI PROZA ed i ţ i a Mi­n e r v a , B u c . 1906, p u b l i c a t ă de G. B o g d a n -Duică .

9) Ce daune fac banii , î n „Bib l io teca B a s a r a b i e i N r . 3, C h i ş i n ă u . 1919.

Danton de Camil Petrescu D ă m în n u m ă r u l de fa ţă un f r agmen t

d in u l t i m a l u c r a r e d r a m a t i c ă a p o e t u l u i CAMIL P E T R E S C U , a l c ă r u i succes t ea ­t r a l cu Suf le te t a r i , e î ncă î n m i n t e a epec ta tor i lor .

Se şt ie c ă m a i sun t încă d o u ă d r a m e cu, acelaş sub iec t : „ D a n t o n " d e R o m a i n R o l l a n d scr i să î ncă d e aeram 25 d e a n i şi „Moar t ea l u i Dan ton" ' de B ü c h n e r l u c r a r e c a r e e p e c a l e s ă î m p l i n e a s c ă veacu l .

S p r e d e o s e b i r e d e ce l e l a l t e d o u ă vers i ­uni , cea r o m â n e a s c ă î m b r ă ţ i ş e a z ă a p r o a p e t o a t ă r evo lu ţ i a f ranceză , d e la 10 A u g u s t 1792 p â n ă l a m o a r t e a ce lebru lu i ' t r i b u n . P r i m u l ac t e chiar, n o a p t e a d e 10 Augus t , cel d e a l do i lea a r a t ă ac t iv i t a t ea d in S e p t e m b r i e cu b ă t ă l i a de la V a l m y şi m a s a c r e l e . Al t r e i l e a c e l e b r u l d u e l cu G i rond in i i inspirat" d e d-na Rol land , al p a t r u l e a d u e l u l cu R o b e s p i e r r e şi u l t imu l p r o c e s u l „modera ţ i lo r ' 1 . F r a g m e n t u l d in n u m ă r u l d e fa ţă e u n t a b l o u episodic ca r e r e p r e z i n t ă u l t i m e l e c l ipe î n fa imoa­sa înch i soa re d e l a C o n c i e r g e r i e a l e d-nei Rol land, p e c a r e D a n t o n a r fi v r u t n u m a i s o î n l ă t u r e d i n v i a ţ a pol i t ică , d a r p e c a r e R o b e s p i e r r e a t r imis -o la eşafod. V e r s i u n e a c u n e î n s e m n a t e modif icăr i co­r e s p u n d e e x a c t cele i i s tor ice , c a r e con­s ide ra m o d u l î n c a r e a m u r i t a c e a s t ă e ro i că femeei d e m n d e mode le l e a n t i c h i -tăţiiv

UNIVERSUL LITERAR 13

G. P e t r a ş c u (Studiu în racourçi)

D a c ă î m p r e j u r ă r i l e Tar fi silit pe G. Petraşcu să"şi c h e l t u i a s c ă s ens ib i l i t a t e a şi ene rg i a n u în p i c t u r ă , ci p e a l t t ă r â m d e a c t i v i t a t e o m e n e a s c ă , f ă r ă îndo ia l ă a m fi a v u t î n mi j locu l nos t ru , şi spre. m a r e a n o a s t r ă faimă, u n (neîntrecut or-fevru, or i u n n ă z d r ă v a n c ize la tor d e p i e ­t r e ne s t ima t e .

G. Petraşcu a r e — cum foar te pu ţ in i a u a v u t la a l t e n e a m u r i , şi n i m e n i î ncă la noi — cul tu l m a t e r i i l o r p re ţ ioase .

E, d in p u n c t u l a c e s t a de vede re , u n fenomen.

D e aceia s u r p r i n d e r e a e t o t d e a u n a fără marg in i , a t u n c i când , a f l â n d u - m ă în expoz i ţ i a lui , v ă d p e a m a t o r i i g rav i s -simi, p e c r i t i c i i de c i r cums tan ţă , p e pic-> tor i i cu p e r p e t u ă l âncezea l ă cefalică, c o n s i d e r â n d p â n z e l e l u i P e t r a ş c u p r in p â l n i a mâin i i , — cu och i i mici , — cu un s i n g u r ochi— şi toa te ace s t ea de là o m a r e d e p ă r t a r e , în h ă u r i l e pe r spec t ive i , u n d e e fec te le şi t o n u r i l e p i c t u r a l e se în­câlcesc în t r ' o v ă l m ă ş e a l ă nedef in i tă , p e c a r e dânşi i o socotesc.. . , ,poetică".

Ges tu l aces ta , deven i t a u t o m a t l a ma­jo r i t a t ea pub l i cu lu i nos t ru , t r ă d e a z ă к у ф г а s p i r i t u l u i 'şi MaiÉaistëâcul u n u i en tuz i a sm de con tag iune .

E ges tu l r ă m a s , i nd i f e ren t de împre­j u r a r e , acelaş, p e c a r e snobi i P a r i s u l u i , i n a i m u ţ ă r i n d p e p ic tor i , î l desifăşurau în fa ţa p r i m e l o r p â n z e impres ion i s te , ca­ri , a c u m o j u m ă t a t e de secol, s t â r n e a u acolo d i s p u t e v i j e l ioase şti h l ise l i n e -r o a d e .

D a c ă j u x t a p u n e r i l e v io lent co lora tb a l e u n u i Monet , R e n o i r sau Piissaro, p u ­t e a u o a r e c u m jus t i f ica o î n d e p ă r t a r e a t ab lou lu i şi o p r i v i r e a lu i p r i n s i ta ge­nelor ob lon i t e — ( t r u c a r e d e spec ta to r c a r e vrea eă 'ş i dea cu o r i oe p r e ţ i luz ia une i con top i r i a r m o n i c e ) — n u e cazu l să p r o c e d ă m la fel, c â n d a v e m d ina in ­tea n o a s t r ă u n P e t r a ş c u .

D i n p o t r i v ă . O p e r a p i c to ru lu i _aces tu ia — în c iuda

le.rgilor d i s t r i bu i r i ~pastuoase , ce în de-obşte p r e z i n t ă — cuvine^se a fi ce rce ­t a t ă de a p r o a p e , cu toa tă a m ă n u n ţ i m e a a t e n t ă a v ă z u l u i nos t ru , cu ineşt i rbi tă î n f r â n g e r e a re t ine i n o a s t r e l a r g d i la ­t a tă , a şa c u m c e r c e t ă m c l a v i a t u r a de al-, b u r i a u n e i p e t a l e d e c r i s an t emă , sau a lbas t r a i r i z a r e m o z a i c a t ă d in och iu l d r a g a l iub i te i .

Vom descope r i as t fe l f rumuse ţ i neaş ­t e p t a t e — b i n e în ţe les d a c ă s imţu l nos­t r u v izua l va fi î n d e s t u l de t r e az şi da­că .pasiunea n o a s t r ă p e n t r u c u l o a r e a ce t r ă i e ş t e p r i n ea însăş i n e vor a j u t a î n aceas t ă d e l i c a t ă e x p l o a t a r e .

La P e t r a ş c u , în f iecare l o v i t u r ă d e cuţ i t în f iecare u r m ă d e p e n e l e o nes­fâ rş i t de v a r i a t ă l u m e c romat ică , t r ă i n d a p a r t e şi to tuş i legându-ise cu o s u r p r i n ­ză to r de logică încusc r i r e , p e n t r u n u n t a fee r ică a î n t r e g u l u i .

Petraşcu a r e aces t d a r î na l t de a şti să p ă s t r e z e şi să r ă s f r â n g ă , î n or ioe p a t ă a ş t e r n u t ă p e p â n z ă , t o a t ă p r o s p e ţ i m e a , tot t umu l tu l , t o a t ă fu rn ioa rea l uminoasă , t i .a tă s u c u l e n t a în t re ţe i să tu ră d e sevă p e c a r e o în fă ţ i şează n a t u r a însăşi , î n t o a t e e x e m p l a r e l e e i vii .

Şi v iu e s te p e n t r u Petraşcu tot ce iace .

C r o n i c a m u z i c a l ă Săptămâna muzicei de cameră, ( u - n April 1926)

G r u p â n d î n t r e a g a p r o d u c t i u n e de m u ­zică p u r ă d u p ă c r i t e r i i l e î n t i n d e r i i so ­n o r e şi a l e a m e s t e c u r i l o r de t i m b r e , u r ­m e a z ă s ă s t a b i l i m c ă î n t r e ope r i l e s im­fonice, a l e m a s e i o r c h e s t r a l e ş t î n t r e cele de solo i n s t r u m e n t a l , c u s a u f ă r ă a c o m p a n i a m e n t , m u z i c a de c a m e r ă o-c u p ă u n loc i n t e r m e d i a r . R e p r e z e n t â n d cu m i j l o a c e r e d u s e i d e a l u l s o n o r a l o r ­c h e s t r e i s imfon ice şi t i n z â n d p u r u r e a la p e r f e c ţ i u n e a so l i s t i că şi l a e x p a n s i u ­n e a m o n o l o g i c ă a celei d i n u r m ă g r u p e , m u z i c a de c a m e r ă es te , p r i n exce l en ţ ă , s i n t e t i c ă . I n d i v i d u a l i s m u l s o l i s t u l u i es te a t e n u a t şi c o n t o p i t î n u n i t a t e a de v o i n ţ ă a r t i s t i c ă a c â t o r v a i n s t r u m e n t e , i a r m a ­sa o r c h e s t r a l ă îş i î n c r e d i n ţ e a z ă i d e a l u l s ă u c â t o r v a r e p r e z e n t a t i v e p e r s o n a l i t ă ţ i , i n s t r u m e n t a l e .

P r o c e s u l de t e m p e r a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i şi de c r e ş t e r e , pe de a l t ă p a r t e , a im» p o r t a n t e i p e r s o n a l e a u n o r o r g a n e so­n o r e , p rocesu l , deci , de c o n t r a c ţ i u n e a a n t i t e z e i d i n t r e i n d i v i d şi m a s ă , î n t r ' u n o r g a n i s m s in te t i c , p r e s u p u n e î n s ă , şi d i n p a r t e a a r t i s t u l u i c r e a t o r şi d i n p a r t e a e x e c u t a n t u l u i i n t e r p r e t şi d i n p a r t e a a u ­d i t o r u l u i , o p o z i ţ i u n e d i f e r i t ă ca f a t ă de ce le la l t e d o u ă g r u p u r i a m i n t i t e , şi , î n to t c a z u l p r e s u p u n e o e x p e r i e n ţ ă s u ­f l e t ească şi m u z i c a l ă deoseb i t ă . De a l t ­fel, i s t o r i ce ş t e c o n s i d e r â n d c h e s t i u n e a , m u z i c a de c a m e r ă es te p r o d u s a l c e r c u ­r i l o r c u l t i v a t e , a l u n e i soc ie tă ţ i de raf i -n e r i e a r t i s t i c ă , u n d e p a s i u n e a m u z i c a l ă h o t ă r ă ş t e , u n n o u g e n de m u z i c ă , î n a-f a r ă de cel de t e a t r u şi de b i s e r i că , m u ­zica de c a m e r ă .

D a r r a f i n é r i a c u l t u r a l ă şi m u z i c a l ă de c a r e v o r b i m şi de c a r e v a t r e b u i s ă ţ i ­n e m s e a m a î n p r o d u c ţ i a şi i n t e r p r e t a r e a

m u z i c i i de c a m e r ă , n u es te î n c ă o în­suş i r e pe c a r e o p o a t e î n f ă ţ i ş a p u b l i c u l n o s t r u . Şi d i n a c e a s t ă p r i c i n ă a u d i ţ i u -n i l e de m u z i c ă de c a m e r ă n u s u n t cer­c e t a t e c u m s ' a r c u v e n i . I n s t r u m e n t i ş t i i

•noşt r i de f r u n t e î n s ă , sol iş t i a p l a u d a ţ i î n t o a t e p r i l e j u r i l e m a n i f e s t ă r i l o r lor , s u n t c o n ş t i e n ţ i de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e s t i ­l i s t i ce a l e m u z i c i i de c a m e r ă , de i m e n ­sele pos ib i l i t ă ţ i de c ize la re , de n u a n ţ a r e şi e c h i l i b r a r e s o n o r ă . Deşi n e u r m a ţ i şi n e s u s ţ i n u ţ i de c u l t u r ă m u z i c a l ă a p u b l i ­cu lu i , cele t r e i î n j g h e b ă r i de m u z i c ă de c a m e r ă , pe c a r e le a v e m în B u c u r e ş t i Quarteta l Сареіеапп, Asociaţ ia de muz i ­că de c a m e r ă şi Cuartetul „Regina Ma­ria", a u c o n c e r t a t s ă p t ă m â n a t r e c u t ă , î n o r d i n e a î n ca r e s u n t î n s e m n a t e ac i , Du­m i n i c ă , V i n e r i şi S â m b ă t ă . Q u a r t e t u l Ca-p e l e a n u şi Q u a r t e t u l „ R e g i n a M a r i a " s u n t a c u m la a l t r e i l e a c o n c e r t ; Asoc ia ­ţ i a de m u z i c ă de c a m e r ă l a a l c inc i lea . U n r e c o r d de p e r s e v e r e n t ă , de s igu r , s ă o rgan i zez i î n m e d i u l n o s t r u u n s p r e z e c e conce r t e de m u z i c ă de c a m e r ă , c â n d n e ­ces i t ă ţ i l e p u b l i c e n u se m a n i f e s t ă p r e a i m p e r a t i v e ca f a ţ ă de conce r t e l e s imfo­n ice . De r e l e v a t , ca o d e o s e b i t ă c i n s t i r e p e n t r u f e l u r i m e a şi b o g ă ţ i a a p t i t u d i n i ­l o r a r t i s t i c e r o m â n e ş t i , e s te c a r a c t e r i s t i ­ca s t i l i s t i că a r e a l i z ă r i l o r f iecăre i g r u ­p ă r i . U n fapt , c a r e a r p ă r e a e x t e r i o r şi s e c u n d a r , c o n f i r m ă şi p r e c i z e a z ă o a r e ­c u m s t i l u l c a r a c t e r i s t i c î n f ă ţ i ş a t l a u l ­t i m e l e t r e i conce r t e . E s t e v o r b a de for­ţe le p i a n i s t i c e c a r e a u fost a l e se şi a-p r o p i a t e p e n t r u e x e c u t a r e a p r o g r a m e l o r h o t ă r î t e .

( U r m e a z ă )

G. B R E A Z U L

i e ş i n d d in h ă u l î n tunec imi lo r gre le , în­t â lne ş t e s ă r u t a r e a vo lup toa să a soa re lu i .

O s t r a c h i n ă umilă , zămis l i t ă din l u t u l rece , p l e b e u şi mor t , c a p ă t ă în r e t i n a lui Petraşcu noble ţă u n e i p e r l e .

Astfel în p las t i ca românească , Petraşcu n a r e î ncă s e a m ă n .

A r e însă în l i t e r a tu r ă . Tudor Arghezi — aces t d iabo l ic v ră j i ­

tor al v e r b u l u i r o m â n e s c — îi es te lu i Petraşcu u n s t ră luc i t c o r e s p o n d e n t .

F i r e ş t e , cu a l t ă ţreteătiură suf le tească , cu a l t e p rocedee , h o t ă r î t v r ă j m a ş e ce­lor p ic tor iceş t i , dar , la bază , cu ace iaş i p a s i u n e p e n t r u ma te r i a p r e ţ i o a s ă şi r a r ă .

Aiscultaţi-l c u m zugrăveşte o ulcică. O ulc ică d e p o r ţ e l a n :

Ulcica e r a cu to tu l f rumoasă . Sub­ţ i r e ca p e r e t e l e d e cat i fea a l f lori lor ,.de t r a n d a f i r , t r e c e a p r i n t r ' î n s a l u m i n a , „ însuş i r ea c iuda t ă a ulceilii lu i A r a b a „era că, o c u p â n d l imi ta e x t r e m ă d i n t r e ,,s'trjăveziu şi a lb , p o r ţ e l a n u l p ă r e a să „aibă, fu rn ica t de s t ic l i r i d e gh ia ţă şi de „ ţ e s ă t u r i de zăpadă , o gros ime adâncă . .

„. . .Ulceaua isca d in s ineş mii' de în ­c h i p u i r i f r agede şi a d u c e r i a m i n t e . , ,Soarele o suflă cu a u r p e d i n l ă u n t r u i „g ios imi i , şi e a t r ă i a ca o u r e c h e a lbă , „p r in u r z e a l a c ă r e i a m i j e ş t e o u m b r ă „de s ânge . Apoi , z u g r ă v e a l a ce-o înc in-„ge p e d i n a f a r ă c u d e s e n u l m ă r u n ţ e l a l „ u n u i m e ş t e r l ips i t de gus tu l poves t i r i i , „adăuga ulcele i , î nch ipu i r i t op i t e , d e ţ e ­s ă t u r i , de ape , de i e rbu r i , o împ le t i t o r „ ră de g â n d u r i şi de n ă d e j d i . E r a ca u n ,,văz a l l u c r u r i l o r p e miezur i , f ă r ă în-„cepu t şi f ă r ă d e sfârş i t , uin fel d e p r i ­v e l i ş t e a lumi i , în a j u n d e a fi înltoc-„ m i t ă şi! s u p u s ă la legi , şi c a r e n u şt ie „să h o t ă r a s c ă încă a l b i a t u r b u r a t u l u i e i „ tumul t . K

„...Dar s u n e t u l u lce l i i c ine ş i l -ar fi „ p u t u t înch ipu i f ă r ă să lovească p o r ţ e ­l a n u l ? In r i d i c a r e a l u i a r h i t e c t u r a l ă , , , t ăce rea se a l c ă t u i a ca un m a t e r i a l c lă-„dit, cu t u r l e r o t u n d e , cu săgeţ i p e p r i d ­v o a r e , cu şe rp i de a p ă p r i n ş i î n mi j lo -„cu l u n u i ba s in de m a r m u r , ca n i ş t e h'u ,,ce de a r g i n t . El u m p l e a c i s t e rne le a-, ,danci a l e suf le tu lu i c u v i s a r ea l u c r u r i ­l o r p r e s u p u s e şi p e j u m ă t a t e ghic i te şi „ p u n e a să c â n t e a m i n t i r e a . I n u l c e a u a „sfântă a l u i Arabà , se l e g ă n a u toţ i nu -,.ferii şi t oa t e l a l e l e l e nedes luş i r i lo r de ­d ica t e . . , ' 1

S p o n t a n e i t a t e a pa l e t e i luii Petraşcu e h a r al d u m n e z e i r i i şi n i c idecum un r e ­zu l t a t a l î n v ă ţ ă t u r i i d i n şcoală .

El nu a r e n i m i c c o m u n cu ceiace, în­deobş te , n u m i m u n maes t ru ;

Ca şi P a l a d y cu c a r e se în f ră ţeş te p r i n t a l en t , deş i deosebi ţ i ca (receptivi­t a t e şi e x p r e s i u n e — G. Petraşcu a r e o r o a r e de luc ru l c o m a n d a t — sau i m p u s de î m p r e j u r ă r i , o a m e n i şi c u r e n t e .

E, în sensu l aces t a , u n ne i sp răv i t , f a ţ ă de „ m a e s t r u l 1 ' — or i c â n d în s t a r e să j o n g l e z e cu fo rmula c e a ma i a g r e a ­b i l ă pub l i cu lu i , cu o p i n i a p r e p o n d e r e n t ă .

Pe t r a şcu n u v r e a să vadă , n u poate să vadă , î n a r t a lu i decâ t nes i l i t a e x t e r i o ­r i z a r e , prim mi j loace idea l p i c t u r a l e , a u-n o r jocuri sufleteşti profunde, p rovoca ­t e de f răgez imea u n o r s u p r a a b o n d e n t e senza ţ i i v izua le .

Exter ior l larea j o c u r i l o r suf le teş t i , i a r n u a senza ţ i i lo r înseş i — ce iace a r fi cazu l impres ion iş t i lo r , cu c a r i Petraşcu n u a r e nic i o r e l a ţ i e de o r d i n suf le tesc sau t e c h n i c

Nu cunosc d e cât d o u a t r e i c azu r i î n a r t a c o n t e m p o r a n ă a apusulu i , u n d e e le-

14

Ce-a scris Caragiale? IV. T o t c u p r i v i r e l a , , p o s t u m e "

2. Al doilea volum de postume se întitulează : ,,Abu-Hasan". a apărut în 1915 şi cuprinde :

A b u - H a s a n ; P o v e s t e ; D e s p r e c o ­m e t ă ; E m u l a f i u n e ; P r e m i u l î n t â i u ; D a s c ă l p r o s t ; T a r d i v ; A c c e l e r a t u l N o . Í? ; C u m d e v i n e c i n e v a r e v o l u ­ţ i o n a r ş i o m p o l i t i c ; B a c a l a u r e a t ; La P a ş t i ; şi împreună cu ele bucă­ţile : U n p e d a g o g d e ş c o a l ă n o u ă şi R e f o r m ă , [publicate mai înainte ca Nr. 58 al B i b l i o t e c i i p e n t r u to ţ i , cum şi cele 6 scrisori adresate prin ziarul ..Universul" prietenului său A l . V l a -h u f ă şi având următorul conţinut : p o l i t i c a ş i l i t e r a t u r a (2) ; m o r a l a şi e d u c a ţ i a (4).

3) Tot în editura revistei ..Fla­căra", în acelaş an, apare un al doi­lea volum de postume" — .,Remi-

m e n t u l halucinării s ă fie a ş a de p r e c u m ­p ă n i t o r ca în o p e r a l u i Petraşcu.

D e aceia, p â n z e l e lui, a u mi ştiu ce i ra­d i e r e s t ranie , n u ştiu ce l in i ş te noc tam-ibulească — şi o s u p r a p ă m â n t e a s c ă pu­t e r e de obsesie .

Cu toa t e aces tea a r t a lui Petraşcu por­neşte d i rec t do Ia o b s e r v a r e a şi anal iza, cu d e a m ă r u n t u l , a n a t u r i i î m p r e j m u i ­toare.

Psihologi i ciV d r ă m u i r i , l upe şi fişe ; cs-te t ic ian i i cu s ă l t ă r a şe mul t ip l e şi ba­l an ţ e de preciziaiiie ; monograf iiştii cu pe­ni ţa de a u r , mu ia t ă în s i ropur i de t r an ­daf i r i — n e vor l ă m u r i , cândva , t a ina a r t e i aces tui , l ao la l t ă de l ika t ş i î n d r ă z ­neţ , v iz ionar , şi ne vor făuri , o t eo r ie a-nume , din ca r e l ec to ru l va ieşi bu imăc i t şi ou daintura s t r ăpezr iă .

P â n ă la aces te fa ta le m a s a c r ă r i — (de car i , vai !... nici un a r t i s t m a r c nu sca­pă!) — noi r ă m â n e m a d m i r a t o r i , f ă ră s c r e m u t e jus t i f icăr i , a une i a r t e ca r e — în uofiida celor ce cau t ă şi cer de là pic­tură a l t ceva de cât p i c t u r ă — va î n sem­na una d in cele ma i s t r ă luc i t e ctaipe din i s tor ia î nă l ţ ă r i l o r sufleteşt i , a l e n e a m u ­lui nos t ru .

N. N. TONITZA

niscente" — cm încă 18 bucăţi o r i g i ­n a l e : K a r k a l e k i ; B a i o n e t a i n t e l i ­g e n t ă ; C . A . R o s e t t i ; I s t o r i a s e r e ­p e t ă ; Ş a h ş i m a t ; P o l i t i c ă ş i d e l i c a ­t e ţ e ; J e r t f e p a t r i o t i c e ; L e a c d e c r i z ă ; O u ă l e r o ş i i ; O r i e n t a l e ; F l o r e a - V o e -v o d ; L u n ă d e m i e r e ; L a P e l e ş ; In­famie . . . ; I n i ţ i a t i v a ; I n t e l e c t u a l i i ; D o m n u l X... ; I n v r e m e d e r ă z b o i u , — în afara celor 4 t r a d u e t i u n i : C u r i o ­s u l p e d e p s i t ; ' O B a l e r c ă d e A m o n -t i l l a d o ; M a s c a ; B r o a s c a m i n u n a t ă -

'4) Spre a încheia această enume­rare în care. ne dăm seama, poezia de cea mai pură speţă se intercalează cu ideologia propriu zisă sau numai cu literatura, am avea de adăogat cele 7 articolaşe, mai mult de laturea ideologiei, pe care în broşura amin­tită. Ie publică editura ..Viata Româ­nească", încă din anul 1920, sub titlul de : ..Culegeri postume", şi anume : C r o n i c ă l i t e r a r ă ; D a ş i n u ; C r i t i c i l e lui G h e r e a ; O a r e t e a t r u l e s t e l i t e r a ­t u r ă ? ; C e v a d e s p r e t e a t r u ; C h e s t i u n i l i t e r a r e ; S t a t ş i l i t e r a t u r ă .

in total : 4 noui culegeri cari vin să se adaoge lângă cele 2 definitive de proză caragealiană. Să nu se uite însă un lucru : dacă unele dintre bu­căţile cuprinse în aceste volume stau perfect de bine alături de marile lui creatiuni nuvelistice, literare sau i-deologice. destule altele nu au ce căuta lângă acestea. De aici rezultă clar că. — dacă republicarea celor dintâi e într'adevăr o necesitate. — neglijarea celorlalte constituie o faptă demnă de talentul lui Cara­giale.

Ceva mai mult : chiar operile demne socotesc că ar trebui triate, astfel încât un volum să ne conducă spre Caragiale artistul, în timp ce al doilea (care ar cuprinde şi apre­cierile întitulate : . .1907"), ar încă­pea articolele propriu zise, îngădu-iindu-ne cunoaşterea celuilalt Cara­giale, omul. cu ale cărui vederi (so­ciale, politice, culturale, literare, morale, educative), ar urma să ne familiarizeze. Am ajunge, în felul a-cesta. prin procedeele selecfiunii şi

UNIVERSUL LITERAR

eliminării, la 2 colectiuni : una de poezie şi literatură (nuvele, poveşti, schite, amintiri), a Il-a de ideologie (ariicole, studii, scrisori).

• Şi totuş cercetarea noastră tot nu

pare a fi completă. încheierea ei trebuie s o constituiască un nou a-daos. acela privitor la versurile şi dramele postume ale lui Caragiale-

Într'adevăr. cele dintâi au fost pu­blicate de către d. Barbu Lăzăreanu, în editura ,.Viata Românească Bucu­reşti", în anul 1922. E o modestă şi foarte vinovată culegere, în măsură să-1 micşoreze pe Caragiale şi să ri­dice vălul uitării de pe atâtea alte figurine scumpe cunoscutului istorio­graf. Numeroasele note şi explica-tiuni, răspunsuri şi provocaţiuni, tari pierd puţinul lui Caragiale în-tr'o imensă cantitate de ciorbă elo-cutivă. ne conving despre aceasta. Şi totuş, lucrarea are un merit : acela de a fi adunat (din colectiunea ..Con­vorbirilor critice") pentru prima oară într'uu mănunchiu. acele perle de poezie simbolică (Duel ; Bietul Ion ; Temelia ; Talmud ; Mic şi Mare ; Mângâiere ; Boul şi viţelul ; Savant), care constituesc unul din meritele nemuritoare (e drept : mai pufin a-preciat de critica respectivă, mai a-les că autorul lor avusese geniala idee să le semneze pseudonim) ale lui Caragiale. Fără îndoială că din-tr'o culegere postumă definitivă, a-ceste 8 mărgăritare nu vor trebui să lipsească. lucru la care se va fi gân­dit şi Caragiale. când le-a oferit spre publicare (1).

PAUL I. РЛГЛІЮІЧ)!,

(1) Asupra fabulelor lui Caragiale vezi articolele :

a) L. Caragiale". de Paul I. Pa-padopol. în ,Adev. literar şi artistic". Seria a l l l-a. An. III, No . 81 ;

b) ..Fabulele lui Caragiale si fa-bulistica românească", Seria a IlI-a An. IV, No. 142 (Ibidem).

Bulet in bibl iografic săptămânal *> de AL. SADI-IONESCU

087.1 L I T E R A T U R Ă P E N T R U T I N E R I M E .

Hârsu (Lia) . — Ţ ă n d ă r i c ă . A d a p t a t în r o m â n e ş t e . B u c u r e ş t i , Cartea Româ­nească , [1926], 23 p . F ig . Lei 60.

Movilă ( J u a r e z ) . — Moş I o a n R o a t ă , im­p rov i za ţ i e î n t r ' u n ac t , p r e l u c r a r e d u p ă Ion C r e a n g ă , p e n t r u şeză to r i de copii şi a d u l ţ i . E d i ţ i a I. B u c u ­re ş t i , (Tip . Energia Grafică), 1926, 16 p . Lei 10. (Bib l io teca A t e n e u l u i p o p u l a r „ G e n e r a l Golescu" , N r . 1).

Renaud (D-na M.). — D o m n i ţ a L ă c r ă ­m i o a r a . O c a r t e p e n t r u copi i . I l u s ­t r a t ă de V e r a Bas i l e scu . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 47 p. F ig . Lei 50.

Teodosiu (Grig.). — Ci r ip i t de p ă s ă r e l e . Cân tece şi j ocu r i de copii p e n t r u fa­mi l i i g r ă d i n i l e de copi i şi şcoale le p r i m a r e . Vol. I I . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1925, 174 p . Lei 32.

* A se vedea tabloul clasificajiunii zecimale în numărul 1.

30 SOCIOLOGIE. S O C I O G R A F I E . Stanca (Dr. Domin ic ) . — A n c h e t a s a n i ­

t a r ă ca b a z ă de p l e c a r e a c o m b a t e r i i p l ă g i l o r socia le . S ib iu , E d i t u r a Aso-ciaţ iuni , 1926, 18 p . Lei 15. (Biblio­t eca A s t r a Nr . 13).

Voina (Dr. Aure l ) . — Va lo r i f i c a r ea cap i ­t a l u l u i u m a n p r i n i g i e n a n a ţ i u n i i . S ib iu , E d i t u r a Asociaţ iuni i , 1926, 23 p. Lei 15. (Bib l io teca A s t r a N r . 12).

Ckivăran ( Ioan Gh.) şi I. Negoesou-Bu-cur. — Moren i i , B u c u r e ş t i , (Tip. Ră­săritul) , 1926, 143 p. + h a r t ă . Fig. Lei 60.

X! ECONOMIE P O L I T I C Ă . Cusin (Alex. C ) . — Cerce tă r i e conomice .

B u c u r e ş t i , (Tip. Lupta, N ico lae S t r o -i lă) , 1926, 55 p . Lei 20.

Diamant (Max). — Cr iza c i r c u l a ţ i u n e i m o n e t a r e . A n a l i z ă şi p r o p u n e r i . Bu­c u r e ş t i , (Tip. H. Czopp, C e r n ă u ţ i ) , 1926, 24 p . Lei 25.

Clinceanu (D.). — I s t o r i c u l B ă n c e i n a ­ţ i o n a l e a R o m â n i e i . Confe r in ţă . Bu­cu re ş t i , (Tip . Cartea Românească) , [1926], VI I + 71 p .

Karadja ( C o n s t a n t i n L). — î n v ă ţ ă m i n ­te le p r o b l e m e i v a l u t a r e n o r v e g i e n e . B u c u r e ş t i , Ins t i tutu l economic româ­nesc, 192f;. 32 p G r a t i s de a u t o r , Gru -măzeş t i - INeamţ .

Mugur (Va le r iu ) . — P r o b l e m a c r e d i t u l u i p e n t r u m i c a i n d u s t r i e . B u c u r e ş t i , (Tip. F u n d a ţ i e i c u l t u r a l e Pr inc ipe le Carol), 1926, 83 p. Lei 50.

Popp (Valer iu) şi Ş t e f an I. Dumitrescu.— Serv ic iu l de v i r a m e n t e î n R o m â n i a . B u c u r e ş t i , Asociaf iunea Bănci lor ro­m â n e , 1926, 48 p.

Galan (A. G.). — Delà f e n d a l i s m la co­ope ra ţ i e . N a ş t e r e a şi d e s v o l t a r e a co­ope ra ţ i e i m o d e r n e . F a p t e şi idei . Vol. I Asoc ia ţ i i l e de c o n s u m şi p ro ­duc ţ i e . B u c u r e ş t i , (Tip . buc la) , 1926, 311 p. Lei 100.

Gide (Char les ) . —• Pro fe ţ i i l e lu i F o u r i e r , ' i r a d u c e r o cu î n v o i r e a a u t o r u l u i de I). H. P a r a s c h i v şi M i r c e a P i e n e s c u . B u c u r e ş t i , (Tip. Lupta, N. S t ro i l ă ) , 1026, 36 p. Lei 12.

Tutuc (L). — Tabe le de d o b â n z i p e n t r u i m p o z i t e l e î n t â r z i a t e . B u c u r e ş t i (Tip . Cartea Românească ) 1926, 24 p . Lei 40.

37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E . Andronescu (Dr. D. I.) — î n v ă ţ ă m â n t u l

u n i v e r s i t a r î n S t a t e l e - U n i t e a le A-

UNIVERSUL LITERAR

m e r i c e i de N o r d . C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă la F u n d a ţ i a Ca ro l î n s e a r a zilei de 9 F e b r u a r i e 1926. B u c u r e ş t i . (Tip, Bucovina) , 1926, 23 p . - f 6 pl . F ig . Lei 25.

Buricescu ( Ion F.). — Scrosor i c ă t r e t e r -t i n s fore de e d u c a ţ i e i . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 166 p. Lei 30. (Bib l io teca p e d a g o g i c ă No. 511.

Lege a s u p r a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p a r t i c u l a r . B u c u r e ş t i . Minis terul Instrucţ iuni i , 1926. 109 + 11 p .

0 paqină d u r e r o a s ă d i n e v o l u ţ i a î n v ă ­ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r î n ş t i i n ţ e l e de stat. FaPte şi o r i e n t ă r i . B u c u r e ş t i , (Tip. Cultura Poporului ) , 1926, 31 p . T.ei 20.

Phil ipne (Dr. Jean) şi Dr. P a u l Boncour. K d ü c a t i a cop i i lo r a n o r m a l i . P r i n c i p i i de e d u c a ţ i e fizică, i n t e l e c t u a l ă şi morală. . I n r o m â n e ş t e de I. M i h ă i -lescu. B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1925, 188 p . Lei . 45 .

a) M a n u a l e didact ice pentru î n v ă ţ ă m â n t u l spec ia l

Giuglea ( A l e x a n d r u ) . — E c o n o m i a pol i ­t ică cu a p l i c a ţ i u n i la c o m e r ţ şi în special la e c o n o m i a i n d u s t r i a l ă ş i comerc ia l ă a ţ ă r i i p e n t r u c l a s a I I a Şcoale lor s u p e r i o a r e de c o m e r ţ . Si-

1 REDACŢIONALE

Primim următoara scrisoare: Domnule Redactor,

în ţe leg să pun şi eu punct la polemica hamletiană. Insă mi se va îngădui să declar drept c a lomnie o r d i n a r ă arunca­rea în sarcina mea a unor fapte care, cu mâna pe conştiinţă afirm că n ' au ex i s t a t si de care Scarlat Struţeanu va răspunde In bara justiţ iei în faţa căreia l -am chemat.

D R A G O Ş P R O T O P O P E S C U

REVISTE • Din cup r in su l s u m a r a l n u m ă r u l u i

dub l i i (2 şi 'S, F e b r u a r . Mar t ) pe c a r e ni-1 dă Viata Românească să spicuim, deo­camda tă , p e n t r u as tăz i :

O schi ţă de î n d r ă z n e a ţ ă f emin i t a t e : Efect de lună de Otil ia Cazimir, î n r u d i t ă ca mi j loace a r t i s t i ce cn m i n i a t u r i l e d-şoarei Lucia Man 'u . d a r riidicându-se p e s t e ca l i t ă ţ i l e de sch i ţă a l e aces te ia , în­t r ' un î ncepu t d e p r e c i z a r e ep ică ; o nu ­velă I a bătălia delà Port Arthur, depozit cu coloniale si băuturi spirtoase de d-şea ra Henriette Yvonne Stahl, s cene de v igu roasă obse rva ţ i e . i n t e r e s a n t e m a i a l e s p e n t r u a r t a sc r i i toa re i ; o cruzime» fată de oamen i şi s lăb ic iun i le l o r : o a t i ­t u d i n e de d ispre ţ . F i g u r a d-şoareii E v r i -d ichi fa ta c e păcă tueş fe şi-i e x p u l z a t ă de cei d in casă p e n t r u ea In u r m ă să se în­toarcă ' t r iumfă toare e în fă ţ i şa tă cu o du­b l ă a u r e o l ă de r idicol .

D-ttoara H. Y. S. posedă u n pre ţ ios da r sa t i r ic . '

I n t e r e s a n t a Reflectiuni despre succes no tează d. Tudor Vianu si un boga t si sugges t iv j u r n a l în m a r g i n e a l i t e r a tu r i i , cu n e n u m ă r a t e d ig res iun i pp t ema roma­nu lu i în Creaţie şi analiză de d. G. Ibrăi-leanu. P r e ţ i o a s e ca r ac t e r i z ă r i a s u p r a psi­ho log i smulu i lui Prous t . (despre e r o i n e l e lui T u r g h e n i e v şi i ncu r s iun i t o t d e a u n a va­loroase , în l i t e r a t u r a românească , d in ca re f x t r a g ^ m aces te r â n d u r i d e s p r e ro­manu l lu i Rebreamu :

„D. Rebreamu a fost nfaca , f p e n t r u l ip-ч de n r t ă n opere i saln. A t a c u r i l e a u fost î n d r e p t ă ţ i t e . Dar. . . d a r d. R e b r e a n u e s t e u n r o m a n c i e r r e m a r c a b i l . Ion—col a taca t — m a r c h e a z ă o da tă în is tor ia n o a s t r ă . Pădurea spânzuraţilor »» a p r o a ­p e la n ive lu l lu i Ion (Adam şi Eva e l ip­sit d e v a l o a r e ) .

D. Rob re anu concepe l u m f a si în ra ­p o r t u r i l e ei. Ps iho log ie p u ţ i n ă d a r e so­ciologie. C e l e două r o m a n e ve r i t ab i l e a l e

b iu , Editura autorului , 1925, 247 p . Lei 120.

Steriad ( E c a t e r i n a Colonel ) . — B u n a m p n a j e r ă . Ca r t e de b u c a t e p r a c t i c ă . F.djtie n o u ă r e v ă z u t ă c o m p l e t de I/. N. B u c u r e ş t i . Universa la , A l c a l a y & Co., IV—432 p. Lei 75.

8 L I T E B A T U R Ä . I. L I T E R A T U R A ROMÂNĂ,

c) R o m a n . Nuve lă . Sarloveanu (Mihai l ) . — V e n e a o m o a r ă

pe Şiret . . . R o m a n . E d i ţ i a I l -a . Bu ­cu re ş t i . Cartea R o m â n e a s c ă , 1926, 327 p . Lei 70.

Lauibrino (D. C ) . — Din a n i i de copi ­l ă r i e . ( A m i n t i r i i . Iaş i , Viaţa Romî-nească , 1926, 159 p . Lei 30.

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Fekete Mik lós és F í l ep A n d o r . — Ifjú

l e l k e k (nove l l ák ) . C l u j , (Tip . Corvin), 1926, 47 p .

I I I . L I T E R A T U R Ă STRĂINĂ TRADUSĂ. Brentas ( S i r a u d i n - A.) — Tre i p ă l ă r i i de

d a m ă . Comed ie î n t r ' u n a c t cu u n p r e l u d i u . T r a d u c e r e [de] L u c i a n Cos-t in . B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea R o m â ­nească) [1926], 39 p . F ig . Lei 18.

15

D u m a s (A lexand re ) . — R e g i n a M a r g o t . B u c u r e ş t i , Cugetarea. S. C io rne i & P . C Georpescu . [19261 2 vol., 326 p . (I), 320 p . (II). Lei 100.

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E . Brăt ianu (G. I.). — Teor i i n o u ă î n î n v ă ­

ţ ă m â n t u l i s to r ie i . Cu p r i l e j u l u n u i s t u d i u al d o m n u l u i St . Ze le t in . Iaş i , (Tip. Viaţa Românească) , 1926, 22 p. Lei 20.

Severeann (Dr. G ) . — U n n o u v e a u p o i d s de Kallatia. . B u c u r e ş t i . (Impr. de la Cour Royale , F . Gobi Fi ls ) , 1926, 6 p .

a) Biografie . Morariu ( C o n s t a n t i n ) . — C i p r i a n P o r u m -

bescu . C e r n ă u ţ i , (Tip . Glasul Buco­vinei ) , 16 p . + 1 pl . Lei 25.

Nepos (Corne l ius ) . — C ă p i t a n i s t r ă l u c i ţ i a i n e a m u r i l o r s t r ă i n e şi v ie ţ i le lu i

M a r c u s P a r c i u s Ca to şi a l u i T i t u s P o m p o n i u s A t t i c u s . T r a d u c e r e d i n l a t i n e ş t e de Vas i le Grecu . B u c u r e ş t i , Universala , A l c a l a y & Co., [1926], X— 287 p . Lei 18. (Bib l io teca p e n t r u toţ i 964 — 966).

P a n a i t e s c n (P . P.). — N i c o l a s s p a t h a r Miles.cu (1636 —1708). P a r i s , Gamber, [1926], p . 33 — 181 + errata.

d-sale z u g r ă v e s c socie ta tea a rde leană , c u r e n t e l e sociale şi de idei do acolo , con­fl ictele d e rasă , de c lasă şi cele mora l e , etc. . Deoi trebuia să a ibă un deficit de ai tă.

P e l â n g ă aceas ta , ch ia r pe oamen i , in­dividual i , îi c o n s i d e r ă m a i m u l t p e p a r ­tea lor m o r a l ă (nuci n u se p u t e a al tfel , c â n d îi concepe în r a p o r t u r i l e lor socia­le) decâ t p e p a r t e a lor es te t ică , — deşi a r e l u c r u r i r e m a r c a b i l e şi d in aces t punc t de v e d e r e .

Concep ţ i a r ea l i t ă ţ i i în r a p o r t u r i l e ei , şi concepţ ia mora lă (nu mora l i s t ă ) a adus cu ele stilul lor, şi a u d e t e r m i n a t un stil, ce nu p u t e a fi ca a l lui Angliei or i A r g h e -zi, c a r e văd ind iv idua lu l , şi-l văd; subt ca­t e g o r i a ' p u r es te t ică . D. A g â r b i c e a n u este ş/j el im scr i i tor în felul d-lui R e b r e a n u . Ca si Slavici . Şi to ţ i sân t Arde l en i . O a r e viaţa de l u p t ă de acolo, u n d e t r e b u i a să p r i m e z e p r o b l e m e l e , şi in f luen ţa l i t e r a ­tu r i i g e r m a n e , m a i pu ţ i n es te t i că dcâ t a p o p o a r e l o r d e sud, ad ică m a i m o r a l ă . — o a r e aceas tă s i tua ţ i e socială d i n Ardea l n'a se lec ta t ea, p e n t r u l i t e r a t u r ă , f i i i speciale , — m o r a l e şi „sociologice"? Se­lecţ ie — căci nu însăşi r a sa a r d e l e a n ă c aşa . Poezia p o p u l a r ă d in Ardea l e caşi cea de la non. ia r Cosbuc este un e x e m ­plu t ipic de a r t i s t p u r " .

BIBLIOTECA ZIARULUI „UNIVERSUL"

• I n dortijiţa de a ofer i m a r e l u i p u b l i c o l e c t u r ă cât ma i l i t e r a r ă z i a r u l . .Univer­s u l " şi-a l u a t ca n o r m ă s ă pub l i ce î n foi­le ton, o p e r e r e p r e z a n t a t i v e d in l i t e r a tu ­r i le s t r ă i n e şi o r ig ian lă .

Une le d in aces t e o p e r e — i m p r i m a t e în comode şi necos t i s i toare vo lume — alcă-tuese î n c e p u t u l une i b ibl io tec i l i t e r a r e a z ia ru lu i „Un ive r su l " .

A u a p ă r u t p â n ă a s t ă z i : Nach Paris ! d e Louis Dumur, r o m a n

c e l e b r u p r in a c t u a l i t a t e a lu i r ecen tă , iu­ti e>ducerea d- lui Al. Popescu-Necseş t i si r u un s tud iu i n t r o d u c t i v a l d-lui Pom pi-liu Pă l t ănea :

Gösta Berl ing de Selma Lagerlöf, c apo­d o p e r a epică a l i t e r a tu r i i s cand inave imn şi t o r e n t d e poez ie d in t r ' un ţ inu t ele le­g e n d a r ă a v e n t u r ă , u n a din cele mai ce­l e b r e l u c r ă r i a l e cuonscu ie i l a u r e a t e a p r e m i u l u i Nobe l :

Povestea Iui Tnguilă d e Mihail Negrii, în 2 vo lume u t i l ă ş i r e c r e a t i v ă l e c t u r ă p e n t r u copii só

Vieţi zdrobite, roman de V. Demetrius , a s u p r a că ru ia se va r even i .

CINEMATOGRAFUL Cinema Select „Te iubesc* cu

Liane Haide şi Livio Pavanelli. F o a r t e c u r â n d şi cu "s iguran ţă cea m a i

b u n ă r e c l a m ă ce se va p u t e a face u n u i film va fi a n u n ţ a r e a t i t l u lu i fă ră nici un al t comentariu ' şi m a i cu s e a m ă fă ră ga­ma c roma t i că de supe r l a t i ve . Căc i —ju­decând d u p ă f i lmele i m p u s e ' a p r o a p e pu­bl icului de ' u n e l e gaze te ce a u o aşa zisă „Cron ică c inematogra f i că — cu câ t cal i ­t ă ţ i l e u n u i film vor fi ma i m u l t t r â m ­b i ţ a t e cu a t â t el va fi ocolit de publ ic .

„Te iubesc ' ' cu „ f rumoasa" L iane Ha i ­de s 'ar c r ede că e o p e r a unu i „ m a u v a i s p l a i san t ' 1 că e o fa r să sau o p r i n s o a r e . O colecţ ie de ce le ma i c las ice „ lov i tu r i " rle c inematogra f : f u l g e r u l A m o r u l u i (cu A mare! ) d in t r 'o p r i v i r e , a tacu l apaş i lo r p e n t r u ca D â n s u l ( iarăş i cu D i n a r e ) s ă a p a r ă ca un sa lva tor , f a l imentu l bănce i , g h e ţ a r u l , a j u t o r u l în u l t imu l m o m e n t şi la sfârşi t i nev i t ab i l u l s ă ru t . In felul în ca r e e cons t i tu i t s cenar iu l , t e mi r i că toa l e t e l e „ f rumoase i " L i a n e n u sun t acelea ce u m p l e a u pag in i l e . .Femine i" de p r in 1910-12. C â t d e s p r e „ f rumoasa" L i a m e H a i d e mul t p u ţ i n u l ta len t ce l -ar p u t e a avea , a r e de l up t a t d â r z cu înfă­ţ i ş a r ea de... f ec ioară de Miér i s . Mon ta ­rea greoa ie , fă ră gust . fotograf ia s labă : film cu m u l t ă r e c l a m ă .

CINEMA PATE-LIPSCANI : „Sa l ly" Defec tu l t u t u r o r f i lmelor t r a s e d in ope­r e t ă e n e s i g u r a n ţ a c a r a c t e r u l u i g e n e r a l p r o v e n i t ă din î m p r e u n a r e a celor două e-l e m e n t e e sen ţ i a l e a aes tu i gen de spec­tacol : comic şi m e l o d r a m ă . T o t u ş i „Sal­l y " e u n film m u l t s u p e r i o r celor din a-ce laş gen ce s 'au p r o e c t a t în u l t imu l t i m p la noi . In p r i m u l r ând e s t e — r - dacă nu jocul — fiz ionomia a r t i s te i foa r te po t r i v i t ă ro lu lu i : nici p r e a f ină nici p r e a v u l g a r ă . M o n t a r e a des tul de co­rec tă . fr>*n<""ifi ' r> *" ~ T T TQ.

16 ÜNWERSUL LITERAR

E е O U R I REVISTE

• VIAŢA LITERARA (I, 9, 17 Apr i l ) con t inuă convorb i r i l e d- lu i I. Valérián cu scr i i tor i i . I n n u m ă r u l aces ta o de l ic ioasă c o n v o r b i r e cu d. Ion Minulescu. D i n atâ­t ea a d e v ă r u r i şi iimagim r i s ip i te cu ver ­vă, aces t f r a g m e n t :

„ In ce m ă p r i v e ş t e p e r s o n a l , m ă r t u r i ­sesc s incer că p e n t r u foa r te multei d i n ca-p o d o p e r i l e c las ice d u p ă al ţ i i , n ' a m d e câ t s en t imen te vag i de a d m i r a ţ i e co rec tă şi r idicolă. î n ţ e l eg i b i n e c e s a r î n t â m p l a d a c ă g u v e r n u l , c u r t e a d e casa ţ ie s a u con­sil iul s u p e r i o r d e război , n e - a r i m p u n e să a d m i r ă m fă ră r eze rvă , p e toate aşa zisele „femei f rumoase" . C a r e a r m a i fi a t u n c i v o l u p t a t e a noas t r ă de a le desco­p e r i ,noi s ingur i , p e n t r u noi în$ i -ne nu­mai p e n t r u p r e s t i g i u l p o p o r u l u i nos t ru a p a r a t de sens ib i l i t a t e a r t i s t i că , p e c a r e f iecare d in noi î l c r e d e m s u p e r i o r t u t u ­r o r ce lor la l te? . . .

„ P e n t r u m i n e b u n ă o a r ă , u n Ala is ius B e r t r a n d s e u un Is idor Ducasşe, sun t tot a t â t de noui ca şi um Joseph D e l t e i ! s a u iun P i e r r e G i r a r d . P e n t r u a c e l a ş mot iv , p e J o n C r e a n g ă îl c i tesc şi a s t ăz i c u ace­iaşi v o l u p t a t e cu c a r e aş i sorb i dlin „Pa­h a r u l cu o t r a v ă " al lu i A d r i a n Maniu . In sch imb însă, p e toţ i ce i la l ţ i Iomişori C r e n g u ţ a îi a şez f rumos şi la r â n d în ibibl'iotecă f ă ră să l e m a i 'tai f i l e le volu­melor . Mă î n s p ă i m â n t ă m u l ţ i m e a şi un i ­formi ta tea lor. P a r c ă a r fi s t â lp i e lec­t r i c i de p e şoseaua Ploeşti i-Câmpiiia, c u ace i a ş i vecinică insc r ip ţ i e : „Nu vă atin­geţi!... Pericol de moarte!.,."

N u m ă r u l e comple t a t c u v e r s u r i şi p ro ­ză de d-nii G. Murnu ; V. Voiculescu r M. Celarianu, AI. Bădăuţă ; V l a d i m i r S t r e -i n u e tc . şi u n r e v e l a n t ca v e r v ă cronică , f r agmen t d in r o m a n u l sa t i r i c Domnişoa­ra Celina d e d. I. Geculescu.

• Adevărul l iferar şi artistic (VII, 280, 18 A p r i l ) : Paul Zarifonol: „Spec ia l i za re şi i n t e l i gen ţ ă " ; I. Agârbiceanu: , ,Lumina cea dulce" , nuve lă .

П A a p ă r u t revisfîi Caete le lunare, sub d.'jrectia d- lu i I. Peltz.

П D. George Silviu anumtase la ce rcu l c u l t u r a l „ în f lo r i rea" , o confer in ţă , a m â ­n a t a în u l t imul m o m e n t : . .Poezia r o m â ­neasca de là T u d o r Arghez i p â n ă acum 1 ' .

Г — ~ ^ ZIARE • I n t r ' u n u l d in ac tua l e l e sa le fo i le toane

d i n „Viiitorul", d. I. Simionescu sc r ie des ­p r e . . Ins t i tu torul Сгеащга" , şi d e s p r e m a r i l e lu i m e r i t e d idact ice , d e s p r e abe ­c e d a r u l lui, ca si de sp re in tu i ţ i a şcoalei ac t ive s i ' t e r m i n ă cu aces te p ioase r â n ­du r i , î n d e m n p e n t r u o c o m e m o r a r e In b ronz , a lu i C r e a n g ă :

..Se s t r â n g b a n i p e t n r u o statuie a lut Eminescu în Bucureş t i . C e TŢotrivit a r fi dacă în acelas t imn s 'ar î nă l ţ a o s t a t u i e şi l u i Creangă. î n I a ş i i l u i draeri, d e u n d e scria p r i e t e n u l u i său : , ,Aoeastă epis tol ie ţi-o scr iu în ce rdacu l u n d e d e atâtea o r i a m s ta t î m o r e u n ă , u n d e ma ta , u i t â n d u - t e ipe ce ru l p l i n de minună ţ i i . îm i p o v e s t e a i a t â t e a l u c r u r i frumoase. . . frumoase. . . Vi­no f rn te Mihai , vino, căc i f ă r ă t i n e s u n t s t r ă in" . 1 1

Creangă e poves t i to ru l n e î n t r e c u t c a r e p lace aşa de mult copi i lor . El a fost şi i n s t i t u to ru l model . P e r iut ine s ta tui , ca p e a l u i a*- fi ma i la locul lor vo rbe l e „Lăsa t ' copii să vie l a mine".

C e f rumos a r fi, î n ă l ţ ă t o r d e f rumos , d fcă s 'ar a j u n g e ca o a s e m e n e a s t a t u e s ă fie r id ica tă n u m a i d in obo lu l su te lo r •de mi i de şcoWii, c a r e cetesc a z i p e Crean-» gă! Dar . . . a r fi un vis a t â t d e anevoe de îndeol in i t , acolo, u n d e mor ţ i i , o r i câ t d e m a r i o a m e n i a n fost în v ia tă , se u i t ă d e c u m li s'a a s t u p a t g r o a p a ! "

C Â R T I PRIMITE • G. D . SCRABA: Gramatică, Orto­

grafie, Punctuaţie. (Vorb i rea şi sc r i e rea românească . S tud iu i n t r o d u c t i v î n filozo­fia l imbii) , Socec, 1926; l e i 40.

EXPOZIŢII P i c t o r u l PoLatevin-Skelet l ş i s c u l p t o ­

r u l Lidia de Kotzebue fac c u n o s c u t c ă a u d e s c h i s expoz i ţ i a de t a b l o u r i şi s c u l p t u ­r ă î n s a l a „ M o z a r t " d i n ca l ea Vic tor ie i , p a l a t u l „ I n d e p e n d e n ţ a " .

Expoz i ţ i a e d e s c h i s ă de l à 1 Apr i l i e l a 15 Ma i î n t r e o re l e 9—1 ş i 3—7.

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE COOPERARE INTELECTUALA

• I n s t i t u t u l Ifenernaţional d e Coopè­re ţ ie I n t e l e c t u a l ă al Soc ie t a t e ! iNaţiuni-Jor, î ncepându- ş i l u c r ă r i l e la P a r i s (Rue de M o n t p e n s i e r 2) şi a v â n d nevoie de im-fo rma ţ iun i cât m a i p r e c i s e şi î ndes tu l ă ­t o a r e c u p r i v i r e la mi şca rea i î î te lec tua lă din ţ ă r i l e p e c a r e l e r e p r e z i n t ă ( l i t e r a tu ră , ş t i in ţe , a r tă , ches t iun i j u r i d i c e şi u n i v e r ­s i ta re , etc.) a d r e s e a z ă un că ldu ros apel t u t u r o r ins t i tu ţ i i lo r , d e p a r t a m e n t e l o r , b i ­bl io tec i lor , z i a re lo r şi rev is te lor d e l à noi, r u g a n d u - l e să-i t r i m e a t ă r e g u l a t p u b l i ­ca ţ i i le lor .

SĂPTĂMÂNA • Noul m i n i s t r u al* Ar t e lo r , p r i z i d e n t u l

„ A s t r e i " d i n Sibiu, d. Vasile Goldiş s'.-a l u a t în p r i m i r e — d u p ă o s c u r t ă ind i s ­poz i ţ i e — postul . D e l à î ncepu t c ă r t u r a r u l şi-ă l ega t n u m e l e de două numiri,_ în d e a r t a m e n t u t său, d in cele m a i fericite_ ; p r e ţ u l Nichifor Crainic, t eo re t i c i anu l mi­l i t an t a l o r t odox i smu l u i a u t o r u l v o l u m e ­l o r „Sasur i n a t a l e " şi „ D a r u r i l e p ă m â n ­tu lu i" , redac tor ' l a „ G â n d i r e a " ş i „ C u v â n ­tul" , a fost n u m i e s ec r e t a r gene ra l la C u l t e şi A r t e : î n a l do i lea r â n d p o e t u l Ion Minulescu, d i r e c t o r u l a r t e l o r şi t e a t r e l o r d i n minis ter 1 a fost de l ega t cu d i rec ţ ia T e a t r u l u i Naţ ional d in Bucureş t i . A u t o r u l „ R o m a n ţ e l o r p e n t r u ma i t â r z i u ' şi a l . .Manech inu lu i Sen t ime tna l " , e s t e u-un l d in p u ţ i n i i compe ten ţ i a i t e a t r u -

. lu i . î n R o m â n i a . • A fost î n m o r m â n t a t cu funera l i i na­

t ionale , b ă t r â n u l boer b a s a r a b e a n Vasile Stroescu, a c ă r u i g e n e r o z i t a t e a rudfcat n e n u m ă r a t e scoli în cu p r i n s u l ţ i n u t u r i l o r româneş t i , şi î ncă cu anii d e z i le î n a i n t e d e r ăzbo i . .

• D. Ion Dongorozi. p r o z a t o n d c ra io -vean , au to ru l v o l u m e l o r . .Cum s'o des­pă r ţ i t a n t i Veronica" , „Fi l imon Hâncii '. . І л h o t a r u l dobrogean" , e t c . ş» unu l d in

r edac to r i i fondatorii ai r ev i s t e i . .Nazuni ; ta", a fost n u m i t d i rec to r al T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Cra iova .

• Cu d u c e s a de R o h a n de c u r â n d de­c e d a t ă F r a n ţ a a p i e r d u t o p o e t e s ă cu o frhă s e n s i b i l i t a t e , p u t e r n i c a f i r m a t ă In v o l u m e l e „ L a n d e f l eur ie" . L e s luc io les , A r m o r " şi „Le c h a n t d u c y g n e " . S a l o ­

n u l con tese i d e R o h a n era l o c u l de î n t â l n i r e a l ce lor m a i de f r u n t e p e r s o ­n a l i t ă ţ i l i t e r a r e şi m u l ţ i d i n t r e n e m u r i ­to r i i de s u b c u p o l a A c a d e m i e i f ranceze , d a t o r e s c a c e a s t ă t r e c ă t o a r e g lor ie d i ­p l o m a ţ i e i şi i n s i s t e n t e l o r con tese i dece ­d a t e P r e m i u l „Femina -Vie h e r e u s e " s'a d e c e r n a t de foa r t e n i u l t e o r i a ş a c u m dor i su c o n t e s a de R o h a n , c a r e In a f a r ă de t a l e n t şî p u t e r e de c o n v i n g e r e e r a î n z e s t r a t ă cu u n s i m ţ c r i t i c a l e s ceeace făcea ca p r e f e r i n ţ e l e s a l e s ă r e p r e z i n t e î n a c e l a ş t i m p şi l u c r a r e a cea m a i m e ­r i t u o a s ă .

• I n t r e 23 si 26 I u n i e se v a t i n e l a B e r l i n o c o n f e r i n ţ ă i n t e r n a ţ i o n a l ă a a c ­to r i lo r . V o r p a r t i c i p a în m a r e n u m ă r a c ­to r i d i n F r a n ţ a , Ang l i a , A m e r i c a , I t a l i a , E l v e ţ i a şi d in a l t e s t a t e .

P r i n t * » - * s n c t e l e d in o r d i n e a de zl a

c o n g r e s u l u i f igurează, ş i crearea unei a-socxaţii i n t e r n a ţ i o n a l e a a c t o r i l o r .

• Al VI- lea c o n g r e s i n t e r n a ţ i o n a l d e filozofie se va ţ i n e la U n i v e r s i t a t e * din H a r v a r d , d in S t a t e l e - U n i t e , I n t r e 13 si 17 S e p t e m b r i e . De l ega ţ i a i t a l i a n ă v a fi p r e z i d a t ă d e B e n e d e t t o Croce , c a r e v a vorbi de sp re „ F u n c ţ i u n e a filozofiei în i s ­t o r i a c iv i l i za ţ i e i " . G i o v a n n i Gent i l e va ţ ine o c o n f e r i n ţ ă d e s p r e : „Fi lozofia şi r e l a ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e " , iar F e d e r i g o E u r i q u e s v a v o r b i a s u p r a „ c o n t i n u i t ă ţ i i şi d i s c o n t i n u i t ă ţ i i ş t i i n ţ e lo r " .

• I a t ă ce g ă s i m î n z i a r u l t e a t r a l f r an ­cez, „ C o m o e d i a " :

„Da c u r â n d se j u c a l a L i b e r t y T h é â t r e s d i n N e w - Y o r k p p i e s ă de d -na C a t e r i n a C'uiîhing, a l că re i p e r s o n a j p r i n c i p a l es te p o e t u l E d g a r Poë . T h e G r a p h i e sc r i e î n p r n i n ţ a a c e a s t a u r m ă t o a r e l e :

„ N u m e l e lu i P o ë i n s p i r ă o t e a m ă m i s ­t e r i o a s ă . Se a f i r m ă f ă r ă s ă se expl ice , c ă tot ce se r a p o r t e a z ă l a c e l e b r u l s c r i i t o r a m e r i c a n a d u c e n e n o r o c i r e . I a t ă dece în s e a r a p r e m i e r i i oper i i d-nei C u s h i n g , t e a t r u l e r a j u m ă t a t e gol .

.Or, l a s f â r ş i t u l p r i m t i l u i ac t , se af lă că p r o p r i e t a r u l t e a t r u l u i m u r i s e s u b i t . L a c â t e v a m i n u t e d u p ă aceea , c a s i e r u l e r a d o b o r î t de u n a t a c de apop lex ie , i a r a d o u a zi d i m i n e a ţ ă p r i n c i p a l u l i n t e r ­p r e t a l poes i i a fost g ă s i t m o r t î n p a t " .

Conc luz i i l e s ă l e t r a g ă c ine v r e a . Noi n e / î n t r e b ă m cu t i m i d i t a t e , d a c ă n u

c u m v a p i e s a d-nei C u s h i n g e r a a ş a de g r o a z n i c ă de p u t e a o m o r î şi pe p r o p r i e ­t a r şi pe i n t e r p r e t ?

• D a c ă Se r Péladain a r t r ă i a r ti mul ­ţumi t . No ţ iunea d e a n d r o g y n i n t r o d u s ă de el cu a ţ â ţ a zel în g â n d i r e a c o n t i m p o r a ­nă dă roade . Astfel în u r m a l u c r ă r i i lu i Louis Es t ive L 'En igme d e l ' a n d r o g y n e d. C a m i l Spresş a o r g a n i z a t o se r i e d e con­fer in ţe con t rad ic to r i i a s u p r a u r m ă t o a r e l o t sub iec t e : „Filozofia iub i r i i " , „Gen iu l e ro ­tic a l an t i ch i t ă ţ i i " , „ A m o r u l şi amic i ţ i a" , . ^ n d r o g y n u l şi s a l v a r e a sa filozofică", „ T i n e r e ţ e a s e x e l o r şi s in teza lo r" .

• Ul t ima l u c r a r e d r a m a t i c ă a lui Luigi P i r a n d e l l o „ D u e i n u n a " nu p a r e să fi a v u t u n succes depl in . Sub iec tu l d r a ­mei e u r m ă t o r u l . O femeie d u c e o v ia ţă fer ic i tă cu so ţu l e i , negus to r , cu c a r e a r e un fiu. .Acesta a j u n g â n d în p r a g u l fali­men tu lu i , d i s p a r e f ă ră u r m ă . F e m e i a îşi sacr i f ică do ta ca să sa lveze n u m e l e soţu­lu i d i spă ru t . D a r avoca tu l c a r e î i a r a n j a -se^procesul cu c r e d i t o r i i î n c e p e s'o| i ubea ­scă, şi femeia a j u n g e a m a n t a Iui, şi a r e o fet i ţă cu e l . C â n d so ţu l se î n t o a r c e d u p ă 13 an i , şi ia b ă i a t u l c u eil, femeia' p r i n vi­z i te le ce-i face ca să v a d ă copi lul se sim­te p r i n s ă d e v r a j a t r e c u t u l u i . D e a c u m î n a i n t e e a va fi c h i n u i t ă d e nehot iă r î rea de a n u ş t i d a c ă t r e b u e s ă r e n u n ţ e l a a m a n t u l a c t u a l c u c a r e a r e o fetiţă* s a u să m e a r g ă d u p ă fostul b ă r b a t c u c a r e e r e bă i a tu l . '

Cr i t i cu l t e a t r a l e l z i a ru lu i „ C o r r i e r e de l l a S e r a " s p u n e l a s f â r ş i t u l c ronice i s a l e : „E m i n u n a t ă ca t o t d e a u n a de l i ca te ­ţa descoper i r i lo r ps iho log ice d e c a r e e ca­p a b i l acest) scr i i tor . Şi î n a c e a s t ă comedie pu ţ in ceţoasă , e o m a r e noblefă in te lec­tua lă , o poez ie şi o r e z o n a n ţ ă d e l u c r u r i ocul te si p u t e r n i c e ; .dar e l a r ă m a s în mi j locul d r u m u l u i d i n t r e idee şij r e a l i t a t e , dirntrö sp i r i t şi v ia ţă , î n t r e g â n d i r e şil for­mă".

Am da t a c e s t e p ă r e r i a l e l u i R e n a t o Simoni p e n t r u c a e l e r ezumează - în p a r t e sp i r i t u l cri t icei ' f ăcu te a c e s t e i nou i l u c r ă r i a m a r e l u i d r a m a t u r g i t a l i an .

Redactor; PERPESSICIUS