Revista Criminalistica nr.42006

8/8/2019 Revista Criminalistica nr.42006

http://slidepdf.com/reader/full/revista-criminalistica-nr42006 1/48



de sine st=t=toare, ocupând spa]ii mari \n interiorul terminalelor. \n plus, fluxul de verificare este lent: EDS-ul controleaz= 180 debagaje pe or=, iar ETD-ul numai 36 de bagaje pe or=.25 Dinaceast= cauz= au \nceput s= se formeze cozi, crescând timpii dea[teptare \n aeroport [i ajungându-se la \ntârzieri \n decolareacurselor. Astfel, conform unui articol din Washington Post diniulie 2005, pe Washington Dulles International Airport, statulVirginia, o companie aerian= a raportat c= zborurile ei sunt \ntârziate aproape 45 de minute datorit= num=rului limitat de

ma[ini de control de securitate a bagajelor. Alte companii auraportat \ntârzieri deoarece “\mpart” echipamentul de control desecuritate al bagajelor cu alte opt companii aeriene, iar acelechipament poate scana numai 100 de bagaje pe or=. |ncompara]ie cu aceste date, Aeroportul Interna]ional Washingtondin Baltimore, statul Maryland, are din 2005 un sistem\n linie decontrol de securitate al bagajelor care merg la cala avionului, cepoate controla pân= la 2400 de bagaje pe or=.

Esen]a sistemului \n linie de control de securitate albagajelor const= \n crearea unui sistem de control de securitateal bagajelor care merg la cala avionului integrat \n sistemul detransport pe band= rulant= a bagajelor. Acest sistem de controlde securitate este compus din subsistemele pentru detectareamaterialelor explozive, radiologice, chimice [i biologice, \ntr-uncuvânt, practic din toate echipamentele care exist= sau care sevor crea \n scopul controlului de securitate al bagajelor. |nraportul final, Comisia 11 Septembrie a propus ca sistemul decontrol de securitate al bagajelor \n linie s= fie mutat \n afaraterminalului \ntr-o zon= securizat=, deoarece: a) echipamentul decontrol de securitate nu va mai fi expus publicului; b) controloriide securitate se vor focaliza mai intens pe controlul de securitate,crescând astfel calitatea acestuia; c) \n caz de explozie a uneibombe, pierderile [i distrugerile vor fi mai mici.

Sec]iunea 4021 stipuleaz= efectuarea unui studiu privindviabilitatea instal=rii de dispozitive de avertizare discret= apilo]ilor de c=tre \nso]itorii de bord despre producerea unui actilicit \n cabina pasagerilor.

Sec]iunea 4022 prevede c=, dup= un an de zile de la dataadopt=rii legii, Administratorul Avia]iei Federale va \ncepeprocedura de \mbun=t=]ire a documentului care atest= licen]a dezbor a unui pilot, conform cu cerin]ele din Titlul 49 din CodulSUA [i Titlul 14 din Codul de Reglement=ri Federale. Acestecerin]e sunt: 1) rezisten]= la falsificare, 2) includerea fotografieipilotului respectiv, 3) capabilitatea de implementare a uneifotografii digitale a pilotului, a unui identificator biometric sau aaltui identificator unic al pilotului, pe care administratorul \lconsider= necesar.

Sec]iunea 4025 prevede revizuirea \n termen de 60 de zilea listei articolelor interzise a fi luate de pasageri la bordulaeronavelor [i includerea pe lista revizuit= a brichetelor cu gaz.

Sec]iunea 4026 trateaz= problema MANPAD-urilor(Sisteme portabile de lansare a rachetelor sol-aer). Practic,legea traseaz= politica SUA de neproliferare [i control alexportului MANPAD-urilor. Astfel, Pre[edintele SUA va depuneeforturi diplomatice, materializate prin tratate bi [i multilaterale \ntr-o form= adecvat=, pentru a limita proliferarea MANPAD-urilor [i a realiza distrugerea stocurilor de MANPAD-uri ilicite,scoase din uz sau excedentare.

Sec]iunea 4028 oblig= Asistentul Secretarului Securit=]iiInterne pentru TSA ca, nu mai târziu de 6 luni de la dataadopt=rii acestei legi, s= transmit= comitetelor adecvate dinCongres un raport despre costurile [i beneficiile \n leg=tur= cuinstalarea unei bariere secundare pe puntea de zbor, respectivdublarea u[ii cabinei pilo]ilor. Argumentul \n favoarea instal=riiacestei a doua u[i este acela c= degeaba u[a de la cabinapilo]ilor este securizat= (acolo unde este una singur=) dac=,dintr-un motiv oarecare, pilo]ii deschid u[a respectiv=, iar atuncipasagerii terori[ti pot profita [i intra \n cabina pilo]ilor.

Sec]iunea 4051 prevede derularea unui program pilot dec=tre Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA deevaluare a folosirii containerelor rezistente la suflul unei exploziipentru marfa [i bagajele din aeronav=, pentru a reduce laminimum urm=rile deton=rii unui dispozitiv exploziv, amplasat \nmarf= sau bagaje, la bordul unei aeronave.

La 16 martie 2006, Pre[edintele Bush a aprobat Strategia de Securitate Na]ional= a SUA, care are drept scop, a[a cum a declarat Pre[edintele, “protec]ia securit=]ii poporului american” .26 Strategia de Securitate Na]ional= aSUA se sprijin= pe doi piloni: primul pilon \l constituiepromovarea de c=tre SUA a libert=]ii, justi]iei [i demnit=]iiumane \n lume; al doilea pilon \l reprezint= confruntarea cuprovoc=rile timpului nostru (proliferarea de arme de distrugere \nmas=, bolile epidemice, terorismul, traficul de fiin]e umane,dezastrele naturale), SUA conducând \n continuare ocomunitate a democra]iilor \n cre[tere.

Conform Strategiei, promovarea libert=]ii [i demnit=]iiumane prin democra]ie este solu]ia pe termen lung pentrucombaterea terorismului transna]ional din zilele noastre.

1. www.house.gov/paul/congrec/congrec 2001.2. The Air Piracy Reprisal and Capture Act of 2001.3. The September 11 Marque and Reprisal Act of 2001.4. Administra]ia Avia]iei Federale.5. Revista “Lumea”, nr.2/2005.6. Raportul final al Comisiei 11 Septembrie, pag. 345.7. Alian]a Nordului este un grup de opozi]ie multietnic, opustalibanilor.8. http://www.cooperativeresearch.org/timeline/2002/ time080402.html9. USA PATRIOT ACT, Titlul I, Sec.101.10. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec.203 (a).

11. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec.212(c), modific= CodulStatelor Unite, Sec]iunea 2703, Titlul 18.12. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec. 216, amendeaz= Sec]iunea3123 din Titlul 18 din Codul SUA.13. USA PATRIOT ACT, Titlul III, Sec]iunea 301.14. USA PATRIOT ACT, Titlul III, Sec]iunea 302, (a).15. Codul SUA, Titlul 8, capitolul 12, subcapitolul II, partea a II-a,Sec]iunea 1182.16. www.tsa.gov/public.17. Aviation and Transportation Security Act, Sec.10118. Idem19. Aviation and Transportation Security Act, Sec.10120. Transponderul este un aparat aflat la bordul aeronavei la care

pilo]ii selecteaz= un cod de identificare a aeronavei pe ecraneleradarelor terestre, format din patru cifre. Acesta poate fi folosit [ipentru informarea celor de la sol, atunci când leg=tura radio este \ntrerupt=, despre apari]ia unor situa]ii deosebite \n zbor.21. http://www.dhs.gov/interweb/assetlibrary/book.pdf22. Idem.23. http://www.ioerror.us/2006/02/15/terrorist-watchlist-contains-325000-names/.24. Când raze-X de joas= putere sunt direc]ionate spre un obiect,[i sunt dispersate \n loc s= fie absorbite, tehnologia Z Backscattercaptureaz= razele-X \mpr=[tiate [i le folose[te pentru a crea oimagine ca o fotografie a obiectului. Obiectele cu densitate joas=,cum ar fi drogurile, explozivii sau oamenii, reflect= efectiv razele-

X de joas= putere chiar [i \n cele mai sofisticate ascunz=tori \isunt u[or de identificat \n imaginile Z Backscatter,.25. http://reform.house.gov/GovReform/Hearings/ EventSingle.aspx?EventID= http://www.state.gov/s/ct/rls.

C RI MI NA LI STI C A 3 7



Cadavrul de sub pietre

|n diminea]a zilei de 18 septembrie 2005, ofi]erul de

serviciu de la Poli]ia Municipiului Foc[ani a fost sesizattelefonic de c=tre Norocea Tu]a despre faptul c= fiul s=u,Norocea Dan-Paul, elev \n clasa a X-a la Colegiul “AlexandruIoan Cuza” din localitate, \n ziua anterioar= s-a deplasat la odiscotec= [i nu a mai venit la domiciliu. Cele semnalate aufost preluate de o echip= operativ= aflat= \n teren, care aintrat \n contact cu familia Norocea, prilej cu care poli]i[tii auob]inut unele informa]ii \n leg=tur= cu dispari]ia tân=rului.P=rin]ii acestuia erau foarte \ngrijora]i c= fiul lor nu lipsise \nnici o noapte de la domiciliu [i nu aveau probleme \n leg=tur=cu comportamentul s=u.

|n seara de sâmb=t=, 17 septembrie, D=nu] – a[a cumi se mai spunea – a plecat la Discoteca “Extrem” dinlocalitate, spunându-le p=rin]ilor c=, \n jurul orei 22.30, se vare\ntoarce acas=.

Poli]i[tii, \mpreun= cu membrii familiei, au \ntreprinsverific=ri \n ora[ [i \n alte localit=]i din Jude], inclusiv la unit=]imedicale, dar nu au reu[it s= dea de urma disp=rutului.

|n dup= amiaza aceleia[i zile, Dispeceratul I.P.J.Vrancea a primit o comunicare de la Poli]ia Odobe[ti, precumc= un cet=]ean din comuna Bro[teni, care se afla cu vitele lap=scut \n zona “Podul Cet=]uii”, pe malul stâng al râuluiMilcov, a descoperit cadavrul unui tân=r, \ngropat sub pietre.

Conform normelor stabilite, la nivelul inspectoratului s-aconstituit echipa complex= de cercetare la fa]a locului,format= din procurorul criminalist, medicul legist, ofi]eri dinServiciul Investiga]ii Criminale [i Serviciul Criminalistic.

Dup= ce au primit informa]iile necesare de la cei careasigurau paza locului faptei, \n raport de topografia terenului,membrii echipei [i-au stabilit un plan asupra modului \n carese vor realiza activit=]ile de investigare.

La \nceput, criminali[tii au marcat zona \n care se vorefectua examin=ri [i au executat fotografii de orientare (foto 1 [i 2).


Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFANComisar [ef de poli]ie DUMITRU MOVILEANU

VASILE L+P+DU{I

D D up= anul 1990, odat= cu dobândirea statutului de ]ar= democrat=, \n România, traficul [i consumul de droguriau devenit un fenomen alarmant, având o influen]= negativ= \ndeosebi asupra for]ei motrice a societ=]ii:

“tineretul”.La \nceput au ap=rut consumatori ocazionali, dar mai târziu au devenit dependen]i, care pl=tesc scump aceast=

curiozitate, ajungând la un consum cronic cu degradare psihic= [i sfâr[ind \n cele din urm= prin deces, care de foartemulte ori se datoreaz= unei supradoze.

Având la baz= specularea principiului curiozit=]ii umane [i necunoa[terea suficient= sau ignorarea pericolului lacare persoana consumatoare \ncep=toare se expune, se urm=re[te de c=tre trafican]i, fabrican]i, tranzitori [idistribuitori crearea unor noi pie]e de desfacere.

Pia]a odat= format=, \ntr-o scurt= perioad= de timp necesar= absorb]iei drogului [i cre=rii unei dependen]e psihice,

fizice [i organice, se trece la exploatarea ei prin determinarea unui pre] de consum, la \nceput sc=zut, apoi din ce \n cemai crescut, conducând \n cele din urm= la s=r=cirea consumatorului, care din nevoia satisfacerii unei dorin]e din ce \n ce mai crescânde [i unei dependen]e nesatisf=cute de drog \l conduce la fapte antisociale, crescând astfel pericolulprocentajului de delincven]= [i criminalitate.

O statistic= \ntocmit= de organele \n drept care se ocup= cu prevenirea [i combaterea traficului [i consumului dedroguri ne arat= c= o parte dintre adolescen]i au fost atra[i cu u[urin]= la comiterea unor asemenea fapte infrac]ionale.

Un caz elocvent \n acest sens este al tinerilor Norocea Dan-Paul [i Dobrici Marius-Mugurel, ambii din municipiulFoc[ani, care, \n urma unor ne\n]elegeri survenite cu privire la \mp=r]irea unei sume de bani ce trebuia s= o câ[tigedup= vânzarea drogurilor, cel de-al doilea l-a \njunghiat cu un cu]it pe primul, omorându-l.

Foto 1. - Fotografie de orientare a locului unde a fost g=sit \ngropat cadavrul

Foto 2. - Reprezint= drumul care traverseaz= p=durea, unde \n partea dreapt= la distan]a de 130 m de acesta se afl= locul \n care a fost g=sit \ngropat cadavrul. Drumul este neamenajat [i face leg=tura \ntre localit=]ile Odobe[ti – Bro[teni, pe malul stâng al

râului Milcov



Constat=rile din zona supus= examin=rilor au fosturm=toarele:

• urmele ro]ilor unui autoturism, cu ecartamentul decirca 1,34 m;

• urme de culoare brun-ro[cat= (pete [i pic=turi) pe untraseu de 10 m;

• urme de \nc=l]=minte;• urme de târâre;• cadavrul unui tân=r, care a fost identificat \n persoana

lui Norocea Dan-Paul.Aceste aspecte au fost fotografiate [i \nregistrate video(foto 3-10).


Foto 3. - Fotografie metric= a distan]ei m=surate de la drum, la locul \n care au fost identificate \nceputul a dou= urme de pneu, indicate

cu pl=cu]a 0

Foto 6. - Reprezint= traseul urmei de frânare c=tre locul unde a fost g=sit= \ngropat= victima, traseu pe care se observ= pete de

substan]= brun-ro[cat=

Foto 4. - Fotografie de m=sur=toare la scar= a ecartamentului mijlocului de transport, m=surat \ntre cele dou= urme de pneu,

având dimensiunea de 1,34 m

Foto 7. - Ansamblul locului unde a fost g=sit \ngropat cadavrul

Foto 8. - Detaliu asupra locului unde s-a g=sit cadavrul \ngropat,observându-se gleznele [i tibiile treimea inferioar= a cadavrului,

unde se observ= man[etele unei perechi de ciorapi de culoare bej.

Foto 5. - Fotografie de m=sur=toare la scar= ale urmelor pete de culoare brun-ro[cat= cu aspect de sânge, identificate \n locul indicat

cu pl=cu]a 3



Cu prilejul examin=rilor f=cute asupra cadavrului s-auidentificat mai multe leziuni de violen]=, dintre care [apte pl=gi \njunghiate, dou= t=iate [i excoria]ii \n zona b=rbiei [i pieptului.

De la locul faptei au fost ridicate mai multe pietre de râupurt=toare de urme, care au fost supuse examin=rii \nlaboratoarele de criminalistic=.

Trecându-se la autopsierea cadavrului, medicul legist aconcluzionat c= moartea tân=rului a fost violent= [i s-a datorat[ocului hemoragic, având sec]ionat= aorta \n zona lombar=,posibil ca pl=gile s= fie produse cu un cu]it sau briceag.

Hemoragia masiv= a contribuit la moartea victimei (foto 11).

Poli]i[tii au extins scotocirile pe o suprafa]= mult maimare, \n raport cu cea stabilit= \n planul de investigare alocului unde a fost descoperit cadavrul, dar nu au g=sit \mbr=c=mintea tân=rului [i nici telefonul mobil al acestuia, [inici alte probe \n leg=tur= cu comiterea faptei.

Din activit=]ile desf=[urate cu ocazia cercet=rilor [i aconcluziilor desprinse de medicul legist, s-a stabilit ipoteza c=tân=rul ar fi fost ucis pe raza municipiului Foc[ani, dup= careautorii l-au transportat [i \ngropat \n zona “Podul Cet=]uii”.

Drum f=r= \ntoarcereLa nivelul conducerii jude]ene a Poli]iei Vrancea,

\mpreun= cu procurorul criminalist, s-au stabilit activit=]ileinvestigative pentru identificarea autorului (autorilor) [iprobarea vinov=]iei acestora.

Judiciari[tii au cules o serie de date despre victim= [ianturajul s=u, rezultând urm=toarele:

• |n seara zilei de 17 septembrie 2005, \n jurul orei21.30, D=nu] \mpreun= cu p=rin]ii s=i s-au re\ntors dinComuna Bro[teni, unde de]in o cas= \n satul Pitulu[a, lalocuin]a din municipiul Foc[ani. Dup= aproximativ o jum=tatede or=, tân=rul s-a \ntâlnit cu doi fo[ti colegi de gimnaziu(M.L. [i S.C.) [i cu H.A., coleg de clas= la Colegiul “Alexandru

Ioan Cuza”, urmând s= mearg= cu ei la Discoteca “Extrem –Club”. |n timp ce se deplasau pe strada Br=ilei, \n fa]a cl=diriiB.C.R. II, D=nu] le-a spus celor trei prieteni c= are \ntâlnire cuun alt prieten [i i-a rugat s= mearg= la discotec=, urmând s=vin= [i el dup= aproximativ o jum=tate de or=. Unul dintrecolegi s-a oferit s=-l \nso]easc= la \ntâlnire, dar l-a refuzatcategoric, continuând s= mearg= spre zona “Gr=diniiPublice”, respectiv pe strada Maior Gheorghe Pastia.

Aflându-se la discotec=, cei trei prieteni, \n jurul orelor23.15, l-au sunat pe D=nu] pe telefonul mobil [i l-au \ntrebatdac= mai \ntârzie. Acesta le-a r=spuns c= va fi la discotec=dup= aproximativ o or=, dar nu s-a ]inut de cuvânt.

Fiind reapelat de H.A., D=nu] nu a mai r=spuns. |n final,prietenul s=u i-a trimis un mesaj prin care \i comunic= faptulc= nu mai r=mâne la discotec= [i pleac= acas=. {i ceilal]i doicolegi au f=cut acela[i lucru, rezultatul fiind negativ.

• Verific=rile \ntreprinse \n anturajul lui Norocea Dan-Paul,a rezultat c= acesta era un tân=r cuminte, lini[tit, simpatizat deprieteni [i colegi, nu consuma b=uturi alcoolice, nu lipsea deacas= nejustificat, ob]inea rezultate foarte bune la \nv=]=tur=.De asemenea, D=nu] era foarte credincios [i \l \nso]ea de multeori pe tat=l s=u la biseric=, cântând \n locul dasc=lului.

• Din declara]iile unor prieteni mai apropia]i a reie[it c=D=nu], pe timpul vacan]ei de var=, a \ncercat s=-i conving= s=

fumeze ]ig=ri din “iarb=” (canabis), spunându-le c= le procur=de la o surs= care le vinde cu 30.000 lei/buc., iar \n cazulcând cump=r= mai multe pre]ul scade la 25.000 ]igara.

Din relat=rile lui A.M (zidar, care lucrase la construc]iacasei familiei Norocea din satul Pitulu[a) s-a desprins faptulc= D=nu] i se confesa cu privire la aspectele privind vânzareade ]ig=ri cu drog, precum [i \n leg=tur= cu o datorie de3.000.000 lei pe care o are la cel care \l aprovizioneaz= cuasemenea ]ig=ri.

Fiind \ntrebat de A.M. dac= poate s=-i spun= numeletinerilor c=rora le ofer= ]ig=ri, D=nu] a refuzat categoric.

Din declara]ia tân=rului S.T., apropiat al victimei, a

rezultat c= Norocea Dan-Paul se preocupa de ob]inerea“ierbii”, prin recoltarea [i prelucrarea frunzelor de cânep= \ncuptorul cu microunde [i c= ar avea trei saco[e cu canabis [ivrea s= le vând=. Frunzele de cânep= erau recoltate de peplantele de cânep= care cre[teau \n apropierea râului Milcov.Acela[i tân=r, cuno[tea mai mul]i adolescen]i (elevi) care seaprovizionau cu ]ig=ri din “iarb=” (canabis).

Pe baza datelor ob]inute din activit=]ile investigative [ia celor rezultate din cercetarea la fa]a locului, s-au emis maimulte ipoteze de lucru, cea mai plauzibil= fiind aceea c=autorii crimei sunt din anturajul victimei. |ntre ei au existatanumite ne\n]elegeri cu privire la câ[tig, recurgâng laeliminarea fizic= a lui D=nu].

Planul de m=suri a fost completat [i cu alte activit=]i,]inându-se seama de datele noi ap=rute pe timpulinvestiga]iilor. Totodat=, s-a extins conlucrarea cu Serviciul


Foto 10. - Fotografie de detaliu privind leziunile constatate asupracadavrului dup= ce s-a procedat la prelevarea probelor pentru

analiza ADN

Foto 11. - Reprezint= cadavrul \naintea \nceperii autopsiei



de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog [i cu serviciilede informa]ii existente la nivelul jude]ului.

Listingul i-a condus pe anchetatori pe urmeleautorului

Un ajutor deosebit \n solu]ionarea cazului l-a constituitinterpretarea listingului de convorbiri telefonice al victimei [ilocalizarea telefonului mobil al acesteia..

Trecându-se la analiza listingului convorbirilor efectuatede D=nu], s-a reu[it identificarea persoanelor numerelor detelefon apelate. Pentru o parte dintre ace[tia s-a ob]inutaprob=rile necesare \n vederea intercept=rii [i localiz=rii lor,inclusiv telefonul mobil al victimei, al c=rui IMEI era cunoscut.

S-a stabilit c=, \n ziua de 22 septembrie 2005, a fostactivat telefonul mobil cu IMEIL-ul victimei, cu o cartel= cutermina]ia 904, telefon care figura \n listingul lui D=nu]. Caurmare, s-au \ntreprins m=suri pentru identificareade]in=torului actual al telefonului mobil, proprietatea victimei.

|n perioada urm=toare, prin activit=]ile \ntreprinse [i nupu]ine la num=r, s-a stabilit c= telefonul mobil al victimei este

reperat \n aceea[i zon=, Odobe[ti-Bro[teni, cât [i cele dou=telefoane folosite cu numerele ... 224 [i ... 542 ale c=rorcartele figurau ca fiind folosite uneori [i pe IMEIL-ultelefonului mobil cu termina]ia 904.

Rezultatul acestor activit=]i a ap=rut \n dup=-amiazazilei de 27 septembrie 2005, fiind identificat posesorul carteleicu num=rul ... 224, tân=rul M.V. din Comuna Bro[teni. Lainterpelarea acestuia, s-a stabilit c= posesorul cartelei 904este Dobrici Marius – Mugurel, \n vârst= de 22 ani, carelocuie[te \n Comuna Bro[teni.

Fiind re]inut [i condus la sediul poli]iei, Dobrici a negatc= ar fi autorul crimei. Efectuându-se o perchezi]ie domiciliar=la locuin]a sa, organele de cercetare penal= au descoperitobiecte de \mbr=c=minte apar]inând victimei, inclusiv \nc=l]=mintea [i telefonul mobil. Totodat=, au fost identificate[i ridicate \n vederea cercet=rilor un costum de trening [i o

pereche de adida[i apar]inând lui Dobrici Marius-Mugurel,ace[tia purtând urme biologice (foto 12).

Criminali[tii au f=cut o examinare asupra autoturismului“Dacia 1310”, cu num=rul de \nmatriculare VN 03 NAP,proprietatea lui D.M.M. |n interiorul acesteia, sub banchetastânga fa]= s-a g=sit un cu]it, confec]ionat artizanal cu mâner[i teac= din lemn. Pe suprafa]a lamei, cu]itul prezenta urme

de substan]= brun-ro[cat=. Asemenea urme s-au descoperit[i \n portbagajul autoturismului pe suportul amortizor stânga

spate [i covora[ul aflat petraversa dintre cele dou=suporturi amortizor (foto13).

Cu prilejul exa-min=rilor efectuate,criminali[tii au stabilit c=urmele benzilor de rulare dela ro]ile autoturismului,identificate la locul unde afost \ngropat= victima,apar]ineau autoturismului“Dacia 1310” proprietatealui D.M.M.

Trecându-se din nou la audierea celui b=nuit, acesta,fiind pus \n fa]a probelor, a recunoscut c= l-a omorât pe

tân=rul Norocea Dan-Paul, descriind cu am=nunte modul \ncare a comis fapta.

Mobilul principal a fost ne\n]elegerea survenit= cuprivire la \mp=r]irea sumei ce urma s= o câ[tige dup=vânzarea “m=rfii” (canabisul). De[i victima \i promisese ini]ial3.000.000 lei, i-a dat decât 1.000.000 lei, fapt ce l-adeterminat pe Dobrici s= se manifeste violent, \njunghiindu-lpe D=nu] cu un cu]it ce-l avea \n ma[in=. Apoi, intrând \npanic=, s-a hot=rât s=-i aplice, \n mod bestial mai multelovituri de cu]it pân= ce i-a luat via]a.

|n continuare, autorul a \ngropat victima \n apropierearâului Milcov, luând, totodat=, m=suri pentru distrugerea urmelor.Fapta comis= de Dobrici Marius-Mugurel se \ncadreaz= \nprevederile art. 176 C.pen. (omor deosebit de grav).


Foto 12. - Obiectele de \mbr=c=minte [i telefonul mobil al victimei, g=site ascunse \n podul locuin]ei suspectului, cu

ocazia perchezi]iei domiciliare

Foto 13. - Automobilul Dacia 1310 VN03 NAP apar]inând lui D.M.M.

Dobrici Mugurel-Marius



N=scut pe meleagurile gorjene, \nlocalitatea S=celu, renumit= \n izvoareleminerale descoperite \nc= din timpul romanilor[i a monumentelor dedicate zeului Esculap [iHygiei, conferen]iarul univ. dr. PETREBUNECIa \nv=]at \nc= din copil=rie c= via]a \nseamn= mult= trud= [i pu]in= bucurie, dar c=,mai presus de toate, este important s= o tr=ie[tiastfel \ncât, oriunde [i oricând, s= nu-]i fieru[ine pentru faptele tale, s=-]i po]i privi cudemnitate semenii \n ochi. {i \nc= ceva: s=-]iiube[ti p=mântul pe care te-ai n=scut, cudragoste pe care trebuie s= o por]i acelui lucruunic, care este patria.

Dup= absolvirea Facult=]ii de Drept,Petre Buneci lucreaz= ca magistrat unde seafirm= rapid ca un specialist de prim= m=rime,dovedind \n egal= m=sur= exigen]=, probitateprofesional= [i spirit de dreptate.

Posesor al unei temeinice preg=tiri despecialitate, Petre Buneci n-a contenit s=-[ides=vâr[easc= preg=tireaprofesional=, urmând o serie decursuri [i programe, a[a cum aufost cele referitoare la: • preg=tireaexper]ilor \n problemele minorit=]ilorna]ionale [i comunicare social=(organizat de Academia României); •managementul unui centru de formare– perfec]ionare.

Cu \nclina]ii deosebite \n domeniulcercet=rii [tiin]ifice, pornind de lanumeroase cazuri instrumentate, a emis oserie de considera]ii teoretice de mareimportan]= \n domeniul dreptului, fiindpublicate \n reviste, monografii [i alte lucr=ride specialitate.

|n anul 2000, Petre Buneci a ob]inut titlulde doctor \n drept al Facult=]ii de Drept din cadrulUniversit=]ii Bucure[ti, teza sus]inut= având o remarcabil=valoare [tiin]ific=, cu numeroase elemente de noutate.

Din anul 1997 este avocat \n cadrul BarouluiBucure[ti – Cabinetul de Avocatur= Petre Buneci, iardin anul 2000 este cadru didactic universitar, cu gradulde conferen]iar universitar la catedra de drept publicdin cadrul Universit=]ii Ecologice.

Cuno[tin]ele multiple din cele mai variatedomenii ale dreptului penal [i dreptului procesualpenal, dar [i ale activit=]ii practice \n lupt= cuinfrac]ionalitatea, completate cu spiritul s=u analitic [i deun incontestabil talent, i-au permis s= elaborezelucr=ri didactice [i [tiin]ifice de cert= valoaredintre care enumer=m: • “Dreptul procesual penal– partea general=” – 2001; • “Dreptul procesualpenal – partea general= [i special=” – 2003; •“Dreptul procesual penal – curs universitar” – 2004;• “Sociologie judiciar= [i devian]= social=” – 2001;•“Partea responsabil= civilmente \n procesul penal” –2002; • “Martorul pe t=râmul justi]iei – perspectivaprocesual penal= [i psihologic=” – 2004.

La \nceputul lunii iunie 2006, \ntr-o form= grafic=

deosebit=, i-au ap=rut lucr=rile:“Drept procesual penal– partea general= [i partea special=” (\n dou= volume)[i “Proceduri speciale”. Volumul I al primei lucr=ri esteconsacrat explica]iilor actualului Cod de procedur= penal= cu

precizarea c= lucrarea este actualizat= \nfunc]ie de ultimele modific=ri legislativeintervenite pân= la data de 1.06.2006.Normele de procedur= penal= suntprezentate \n acest volum ca una din c=ileadiacente de realizare a ordinii de drept,fiecare dispozi]ie procesual= fiind privit= \nansamblul reglement=rilor, ar=tându-se atâtimplica]iile, cât [i conexiunile care decurg dintr-o dispozi]ie determinat=. Datorit= acestui fapt,lucrarea are un profund caracter [tiin]ific.

Autorul v=de[te preocuparea de aexplica dispozi]iile procesuale \n dinamica lorca p=r]i ale unui mecanism conceput armonios[i cu finalitate bine determinat=.

Pe de alt= parte, raportarea solu]iilorlegislative la cerin]ele actuale ale Dreptuluiprocesual penal, cât [i analiza minu]ioas= a

ipotezelor concrete de aplicare a dispozi]iilor legale, confer=lucr=rii o important= valoare practic=.

Volumul II al aceleia[i lucr=ri are ca obiect analiza,interpretarea [i explicarea institu]iilor [i reglement=rilorprev=zute \n partea special= a Codului de procedur= penal=român.

Urmând \n linii mari sistematizarea codului s-a urm=ritstabilirea obiectului, func]iei finalit=]ii [i importan]eireglement=rii, organele [i subiec]ii procesuali, activitateaprocesual= desf=[urat= cu \ncadrarea ei \n faza procesual=de care apar]ine, actele procesuale [i procedurale specifice[i modul lor de \nf=ptuire, viciile procedurale [i remediileacestora, cât [i considera]ii [i \ndrum=ri de tehnic=procesual=.

Fundamentând teoretic institu]iile [i reglement=rileprocedurale penale, lucrarea este destinat= bunei \n]elegeri [i corectei aplic=ri a reglement=rilor cuprinse

\n Codul de procedur= penal=.Lucrarea intitulat=“PROCEDURI

SPECIALE” analizeaz= complet [isistematic normele [i principiile care

guverneaz= aceast= materie prezentând oserie de particularit=]i de la regulile de drept

comun destinate atingerii scopului legiipenale [i a procesului penal.

Autorul a \ncercat prin aceast= lucrare s= \nl=ture tendin]a de diminuare a importan]eiprocedurilor speciale, tendin]= care se manifest=

\n ultimul timp \n legisla]ia român=, sco]ând \neviden]= valoarea deosebit= a acestor

reglement=ri speciale care pot fi interpretate ca opreocupare a legiuitorului pentru asigurarea unor

garan]ii procesuale suplimentare \n desf=[urareaprocesului penal.

S-a demonstrat cu eficien]= c= procedurilespeciale ca parte integrant= a procesului penalfunc]ioneaz= ca un instrument des=vâr[it de \nf=ptuire a justi]iei [i de reintegrare a ordinii de

drept prin mijloace speciale.Conf. univ. dr. PETRE BUNECI este

membru al Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia, unde \[i aduce o contribu]ieimportant= \n realizarea unor studii [i

cercet=ri privind interferen]a dintre dreptulprocesual penal [i criminalistic=, precum [i \n organizarea unor manifest=ri \n domeniul

criminalisticii.


VASILE L+P+DU{I



ABSTRACT:Medicina legal= contribuie la solu]ionareaunor probleme legate de autoratul sau coautoratul uneiinfrac]iuni, prin aportul [tiin]ific informa]ional pe care \l aducecercet=rii, prin intermediul investiga]iei [tiin]ifice a mor]iiviolente, cu precizarea unor aspecte particulare ale leziunilor,aspecte ce confer= calitatea de leziuni “marker” [i care pot dainforma]ii utile referitoare la natura [i caracterele particulareale obiectului vulnerant, dar [i referiri la modul de producerea decesului. Pentru organele de cercetare [i urm=rire penal=devine de maxim= utilitate practic= cunoa[terea modalit=]ilorprin care expertiza medico-legal= probeaz= cele patru laturiale infrac]iunii ce se soldeaz= cu moartea (obiect, latur=

obiectiv=, subiect [i latur= subiectiv=). Plasat= la intersec]ia[tiin]elor despre om [i lege, medicina legal= devine o surs=major= de adev=r \n lumea vie. |n cadrul laturii obiective ainfrac]iunilor de omor, expertiza medico-legal= trebuie s=argumenteze [tiin]ific probleme legate de obiectul vulnerant.Pentru solu]ionarea acestui obiectiv se impune o analiz=minu]ioas= a leziunilor, \n baza elementelor criteriologicepentru decelarea aspectelor morfologice lezionale cu valoarede eviden]e marker. Cu cât observarea medico-legal= aleziunilor este mai atent= [i mai meticuloas=, cu atât mai multpermite decelarea unor aspecte morfologice particulare (careconfer= caracterul de marker lezional unei leziuni elementaremedico-legale) care, oricât de mici ar fi, permit, prin analizacomparativ= cu aspectele particulare ale obiectului vulnerant \n condi]iile unei expertize comune medico-legal= [icriminalistic=, identificarea acestuia cu un mai mare grad deprecizie.

Probele [tiin]ifice din expertize implic= frecventactivitatea exper]ilor medico-legali care studiaz= o serie deaspecte ale cazului. De exemplu, expertul trebuie s=compare sângele g=sit la fa]a locului cu cel al acuzatului [i s=precizeze dac= acesta apar]ine aceleia[i grupe. Datorianoastr= este s= observ=m cu precizie ce interferen]e pot saunu pot fi stabilite \ntr-o astfel de observa]ie.

Scopurile probelor [tiin]ifice medico-legale sunt:

a stabili dac= o anumit= persoan= a fost prezent= \ntr-un anumit loc la un moment dat;

a stabili dac= o anumit= persoan= a efectuat oactivitate (ca, de exemplu, spargerea unui geam, lovirea uneialte persoane etc.);

a stabili dac= o fapt= a fost executat= cu un anumitobiect (vulnerant), de exemplu, dac= u[a a fost for]at= cu ounealt= anume, un glon] de la o anumit= arm= etc.;

a stabili rela]iile existente \ntre dou= persoane.Expertiza medico-legal=, prin investiga]ia [tiin]ific= a

eviden]elor marker, este o prob= [tiin]ific= ce garanteaz= lamaximum adev=rul judiciar \n condi]ii de exactitudine

[tiin]ific= a situa]iilor cu care se confrunt= legea.Exist= o larg= gam= de tehnologii folosite pentruproba]iunea medico-legal= [i la acest bogat arsenal [tiin]ificse adaug= continuu noi metode. Toate metodele folosite se

bazeaz= pe dou= principii:Principii locale: Oricând dou= obiecte intr= \n contact,

ele se influen]eaz= unul pe cel=lalt \ntr-un anumit fel. Acestprincipiu a fost enun]at deEdmond Locard, citat de O. Loghin(10), un cercet=tor [tiin]ific medico-legal francez [i expert \namprente digitale. Astfel, trebuie s= g=sim piele [i sânge \ndepozitul subunghial al unui decedat [i s= concluzion=m c=acestea provin de la atacator. Când exist= un suspect acestapoate fi arestat pe baza unor probe, dar trebuie s= g=sim pehainele acestuia fibre sau sânge ce provin de la victim=.Acuzatul poate face urme cu un anumit tip de p=mânt, noroisau soiuri de plante ce corespund celor existente la locul faptei.

Principii de individualizare: Dou= obiecte pot fiasem=n=toare, dar niciodat= dou= obiecte nu pot fi identice.Dac= vorbim de o fiin]= uman= sau numai de un praf de nisip \ntotdeauna \ntrebarea care se impune este dac= avemabilitatea necesar= s= distingem cele dou= obiecte cuinforma]iile ce le de]inem sau cu instrumentul [i aparatura ceo avem la dispozi]ie.

Combina]ia acestor dou= principii este de o valoaredeosebit= pentru expertul medico-legal, mai ales atunci cândse afl= \n fa]a unei leziuni marker pe care trebuie s= ointerpreteze \n condi]iile investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violete \n vederea ob]inerii unor concluzii relevante pentruproba]iunea judiciar= a cazului.

{tiut fiind faptul c= proba]iunea const=, \n primul rând, \nstabilirea faptelor [i \mprejur=rilor a c=ror existen]= trebuieconstatat=, deci a obiectului proba]iunii se poate aprecia c=expertiza medico-legal= a mor]ii violente, care, prineviden]iera [i interpretarea [tiin]ific= medico-legal= amarkerilor morfologici, furnizeaz= probe [tiin]ifice cu valoareprobatorie pentru obiectul infrac]iunii, se constituie ca unelement probatoriu de mare valoare judiciar=. Concluziileexpertizei medico-legale bazate pe interpretarea eviden]elormarker lezionale se contituie ca probe [tiin]ifice deosebit devaloroase pentru procesul judiciar \n aflarea adev=rului.

Expertiza medico-legal= reprezint= singura punte \ntre

[tiin]ele medicale [i cele juridice, \ncercând s= aduc= cel maiobiectiv [i competent aport al [tiin]elor privind afectareaintegrit=]ii corporale, modul \n care aceasta s-a produs,precum [i al aspectelor morfologice particulare (marker) carepot orienta asupra obicetului produc=tor.

Altfel spus, valoarea probatorie a expertizei medico-legale const= \n folosirea tuturor mijloacelor [tiin]ifice \nidentificarea particularit=]ilor morfologice ale leziunilor pentruca acestea s= capete o valoare de marker morfologic cât maielocvent=.

Expertiza medico-legal= a markerilor morfologicilezionali ofer= un m=nunchi de probe [tiin]ifice \n cadrul

elementelor constitutive ale infrac]iunii, mai ales \mpotrivavie]ii \n care instan]a va g=si un aport real de apreciere aelementelor sale. Astfel, o expertiz= [tiin]ific=, printr-o corect=interpretare a eviden]elor marker lezionale, va fi \n m=sur= s=


MIHAELA ADA COROAM+, medic primar legist,Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava



contribuie la stabilirea adev=rului obiectiv prin identificareaautorului, leziunilor, obiectului care le-a produs, datei [icondi]iilor de producere a lor, ca [i raportul de cauzalitate \ntreleziune [i moarte.

Particularit=]ile lezionale permit a reliefa urmele unorac]iuni criminale [i nu sunt rare cazurile când markeriilezionali au fost cei care au condus spre identificareaobiectului folosit pentru realizarea unui omor.

Markerii lezionali sunt leziuni elementare care, prinaspectul [i dimensiunile lor, pot orienta ancheta pe caleaobiectului agresiunii [i, prin aceasta, pe calea descopeririiadev=rului.

Identificarea obiectului ce a produs leziunea (cauza sauetiologia leziunilor) se face dup= reguli deja cunoscute, [ianume, din analiza tipului de leziune \n func]ie de obiect cueviden]ierea leziunilor de tip marker, \n raport decaracteristicile unui obiect vulnerant (mecanic, fizic etc.) saua unui mijloc contondent (de ex. plaga mu[cat=).

Leziunile elementare medico-legale, mai ales cele cuvaloare marker, de]in o mare valoare de proba]iune [tiin]ific= \n solu]ionarea cazurilor judiciare, cunoscut fiind faptul c= elesunt expresia unor agresiuni mecanice, fizice, chimice,biologice, iar aspectul lor morfologic depinde de o serie defactori: natura agentului vulnerant, forma, dimensiunile [iconsisten]a acestuia, energia cinetic= a corpului \n mi[care.Pe de alt= parte, modific=rile lezionale externe post-traumatice depind de zona de corp afectat= [i departicularit=]ile de reactivitate ale organismului, acestea dinurm= având \n special influen]= asupra evolu]iei lor. Func]iede aceasta, leziunile vor avea o gravitate diferit=, de la oexcoria]ie pân= la cele de “injury blast”.

Toate aceste elemente medico-legale vor fi \nscrise \nexpertiza medico-legal= [i se constituie ca probe [tiin]ifice curol important \n proba]iune. Dac= ne referim la importan]aleiunilor marker \n condi]iile proba]iunii este necesar s=men]ion=m c= ele confer= relevan]= proba]iunii.

O defini]ie tipic= a relevan]ei proba]iunii, defini]ie cereflect= principiile folosite \n toate legile de drept comun,arat= c=:“relevan]a probelor \nseamn= c= probele trebuie s= tind= s= eviden]ieze existen]a unui fapt care este consecin]a determin=rii unei ac]iuni ce este mai mult sau mai pu]in probabil= decât ar fi \n absen]a acestor probe”.

|ntr-un proces civil sau penal trebuie dovedite fapte, dar[i raporturi sau ipoteze. Dac= o prob= nu ne permiteschimbarea evalu=rii probabile a ipotezei atunci nu o vom

descrie ca prob= atât pentru, cât [i \mpotriva ipotezei noastre.Astfel, o prob= poate fi considerat= ca fiind valoroas= atuncicând ea poate influen]a (s= \nt=reasc= sau s= diminueze)evaluarea probabilit=]ii unui fapt semnificativ \n interpretareaunei cauze. Astfel, probele eficiente trebuie s= aib= un efectsubstan]ial asupra probabilit=]ii noastre.

Din acest punct de vedere, probele se pot \mp=r]i inurm=toarele categorii:

Probe cu valoare absolut= (probe ideale, indiferente). Oprob= ideal= trebuie s= fie ceva ce survine \ntotdeauna când \ncerc=m s= demonstr=m c= un fapt este real [i nu apareniciodat= \n alte condi]ii. Când vrem s= demonstr=m c= o

ipotez= este real= vrem s= g=sim ca probe ceva ce apare \ntotdeauna când ipoteza este adev=rat= [i nu apareniciodat= \n caz contrar. Astfel de probe se constituie leziunilemarker ce p=strez= \n morfologia lor particularit=]i specifice

ce pot duce la individualizarea obiectului vulnerant(eviden]ele lezionale de tip tool mark).

Probe cu valoare relativ= (probe specifice). |n practic=,probele ideale sunt rareori descoperite. Chiar dac= probaapare \ntotdeauna când ipoteza este real= ea poate totu[i s=apar= [i atunci când ipoteza este fals=. Când ipoteza estereal=, fenomenul poate s= nu survin= invariabil. Astfel, \nrealitate, proba este “ceva” ce are o mare probabilitate de

apari]ie când \ncerc=m s= demonstr=m adev=rul. Aceastaeste o prob= bun= sau solid=. |n aceast= categorie de probese pot \ncadra leziunile marker cu valoare mai mic= deindividualizare a agentului provocator (eviden]e lezionale detip class mark).

Probe f=r= valoare (de excludere) sunt probe caredovedesc c= ipoteza formulat= este fals=.

|n practic= ne mai \ntâlnim cu o serie de probe care nupot modifica evaluarea noastr= probabil=. Ele trebuie studiatein detaliu \n cercet=rile cazurilor liminare.

Valoarea probatorie a fiec=rei probe \n parte trebuieevaluat= \n acest mod. Rezultatul unui test [tiin]ific seconstituie ca o bun= prob= pentru o ipotez= dat=, dac= are oprobabilitate mare s= apar= când ipoteza este adev=rat= [icomparativ cu situa]iile când ipoteza ar fi fals=. Aceasta seface prin analiza prezen]ei probei \n cazuri similare \n careipoteza noastr= a fost adev=rat= [i absen]a probei \n cazuri \n care ipoteza s-a dovedit a fi fals=.

Ideea c= o prob=, prin ea \ns=[i, ar avea valoare de asus]ine o anumit= ipotez= este f=r= sens. Valoarea sa depinde \n \ntregime de posibilitatea ca, prin ea s= diferen]iem oipotez= de alta. Astfel, prin valoarea sa de proba]iune, o prob=poate, fie s= dovedeasc= o ac]iune, fie s= o nege.

|n analiza valorii de proba]iune a unei probe trebuie s=avem o foarte bine definit= ipotez= de ac]iune (desf=[urare afaptelor) [i nu una vag=, prost definit=. Trebuie eviden]iat=valoarea particularit=]ilor fiec=rei probe pentru a identificaargumentul particular definitoriu cu valoare de proba]iune.Trebuie, de asemenea, comparate ipotezele cuparticularit=]ile lor pentru a stabili care dintre ele are/au ceamai mare valoare de proba]iune (cu o rat= de probabilitatemai apropiat= de 1).

|n fiecare moment al cercet=rii trebuie s= facem oscurt= revizuire a ideilor (ipotezelor), analizând toate probeleexistente la acel moment prin prisma valorii lor deprobabilitate (avantaje, dezavantaje) precum [i divergen]e cepot ap=rea \n condi]iile evalu=rii desf=[ur=rii faptelor.

Probabilitate \nseamn= acea apreciere ra]ional= asupragradului de \ncredere \n adev=rul unei prezum]ii bazate peinforma]ii. Ipoteza, prezum]ia sau premiza poate fi adev=rat=sau fals=. Gradul de \ncredere asupra adev=rului uneiprezum]ii este apreciat prin evaluarea probabilit=]ii sale.

Prof. Bernard Robertson (16), \ntr-un studiu privindinterpretarea probelor, \n general, [i a probelor medico-legale, \n special, consider= c= toate probele folosite \nevaluarea unei probabilit=]i sunt cunoscute sub denumirea decondi]ii de probabilitate. Toate probabilit=]ile pot condi]ionaprobele folosite.

Probele sunt, de asemenea, descrise sub form= de

prezum]ii. |n acela[i studiu se arat= c= probabilit=]ile pot fievaluate pe o scar= \ntre 0 [i 1. O probabilitate de 0 \nseamn= (pe baza listei de probe condi]ii) prezum]ia de




imposibilitate [i, astfel, credin]a de a fi fals=. O probabilitatede 1 \nseamn= c=, date fiind probele condi]ii, prezum]ia esteadev=rat=. Marea majoritate a evalu=rilor se scald= \ntreaceste limite, astfel, o probabilitate de 0,5 pentru o prezum]ie \nseamn= c= suntem, \n mod egal, siguri [i nesiguri c=prezum]ia este adev=rat=, dar [i c= negarea sa este totadev=rat=. Astfel, prin interpretarea markerilor lezionali sepot formula ipoteze care pot tinde spre 1 \n scara de

probabilitate propus= de prof. B. Robertson. Se men]ioneaz=,de asemenea, c= \n evaluarea ipotezelor, trebuie s=descriem probabilit=]ile [i sub form= de divergen]e. Acesteasunt recunoscute ca fiind descrierea incertitudinii, caprobabilitate (acestea nu sunt decât o alt= cale dereprezentare a probabilit=]ii).

“Valoarea probatorie” este \n mod direct raportat= la ratade probabilitate (cu cât rata de probabilitate este mai mare ca1, cu atât valoarea probatorie a probei este mai mare).

Unii fac distinc]ie \ntre relevan]= [i valoare probatorie,al]ii se refer= la “grade de relevan]=”. |n examinarea probelormedico-legale exist= tendin]a de a se cere o rat= \nalt= aprobabilit=]ii, care poate fi conferit= prin analiza minu]ioas= amarkerilor lezionali medico-legali \n contextul cercet=rii [icomparativ cu posibilele obiecte vulnerante. Probele cu o rat=mic= de probabilitate au o mic= valoare probatorie [i nutrebuie valorificate \n evaluarea cazului.

Exist= probe cu o rat= a probabilit=]ii foarte sc=zut=dac= sunt luate izolat care nu vor fi \nl=turate din evaluare,dar vor fi combinate cu alte probe, care, \mpreun=, vor cre[terata de probabilitate. Dac= ne referim la markerii lezionali, \ncondi]iile accidentelor de trafic rutier sau precipit=rilor,leziunile elementare chiar dac=, fiecare din ele are o marevaloare marker pentru un obiect sau altul, mecanismul deproducere a traumatismului nu poate fi precizat decât dup= oevaluare complex= a tuturor leziunilor, a dispozi]ieitopografice. O astfel de analiz= va orienta concluziile medico-legale spre ipoteze cu rata mare de probabilitate.

Pentru a se ob]ine probe concludente, procesul dedepistare a lor trebuie desf=[urat printr-o ac]iune complex=,interdisciplinar= (medico-legal= [i criminalistic=) bineorganizat= pas cu pas.

|n aprecierea probelor nu este admisibil a se \nl=turaarbitrar unele probe numai pentru contradic]ia lor cu alteprobe, ci este necesar= o verificare complex=, serioas= [iobiectiv=, care s= stabileasc=, motivat, de ce acele probe nuse \ncadreaz= \n ansamblul probelor administrate.

Aprecierea probelor reprezint= opera]ia final= aactivit=]ii de proba]iune [i determin= m=sura \n care probelele formeaz= organelor judiciare convingerea cert= c= faptele[i \mprejur=rile la care se refer= au avut sau nu loc \nrealitate. Ca [i alte probe, concluziile exper]ilor care stabilescun fapt sau altul prin prisma eviden]elor marker lezionaletrebuie apreciate critic.

|n func]ie de gradul de certitudine [i temeinicie,concluziile medico-legale, mai ales atunci când ele se refer=la markeri morfologici lezionali, pot fi categorice (afirmative [inegative) [i probabile. Primele con]in o afirma]ie categoric=(de exemplu, moartea a fost cauzat= de o plag= toracic=

penetrant= cu sec]iune de cord produs= cu un obiect t=ietor \n]ep=tor a c=rui caracteristici morfologice pot fi precizate). |nconcluziile probabile se arat=, de exemplu, obiectulvulnerant, cu un anumit grad de probabilitate.

Dup= cum rezult= din \ns=[i denumirea lor, concluziileprobabile nu stabilesc certitudinea, ci probabilitatea unui faptoarecare. Importan]a concluziilor probabile ale expertuluiconst=, \n primul rând, \n faptul c= ele nu exclud posibilitateaexisten]ei unui anumit fapt. De aici rezult= c= totdeaunaconcluziile probabile trebuie \nt=rite cu probe.

|n al doilea rând, concluziile probabile ale exper]ilorajut= adeseori pe anchetator s= elaboreze diferite versiuni,

sau, cu alte cuvinte, s= deschid= noi perspective \nanchetarea cauzei.

Cum cunoa[terea [tiin]ific= este un proces de apropiereprogresiv= de adev=r, cum diagnosticul exact este cel ce seapropie pân= la identitate cu adev=rul, tot a[a [i concluziamedico-legal=, care se identific= cu realitatea faptelor a[acum acestea s-au desf=[urat, interpretarea markerilormorfologici lezionali, reprezint= o prob= a c=rei concluden]=concord=, de regul=, cu toate celelalte probe, [i aceasta \icre[te incontestabil valoarea. Dar coeficientul de apropierede adev=r al unei expertize medico-legale prin prismamarkerilor lezionali, dup= cum am ar=tat mai sus, difer=, deaceea organele de cercetare [i urm=rire penal= nu trebuie s=absolutizeze concluziile medico-legale, dar nici s= lesubevalueze.

Sub acest aspect, spiritul legii noastre – care a[eaz=valoarea probant= a expertizei medico-legale, \n general, [i acelei ce se refer= la eviden]ele marker morfologice, \nspecial, \n contextul celorlalte probe, c=rora le stabile[te ovaloare egal= \n administrarea justi]iei [i \n formareaconvingerii judec=torului – stimuleaz= cercetarea expertuluipentru aflarea adev=rului obiectiv (cercetare \n careeviden]ierea complet= [i minu]ioas= a caracteristicilormorfologice ale leziunilor ce le confer= caracterul de markereste de un real folos), f=r= a fi absolutizat [i pe procuror, prinpreluarea critic= a adev=rului relativ exprimat, dinconfruntarea acestor cercet=ri reie[ind solu]ia cauzei.

BIBLIOGRAFIEBeli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995.Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992.Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990.Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practicamedico–legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985.Knight. B.., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London,1990.

Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversareaunui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico–legal= \nMoldova, Ia[i 1982.Loghin O. [i Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti,1996.Lombard P. [i col., Le medecin devant les juges, Laffont, Paris, 1973.Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.Academiei, Bucure[ti, 1982.Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993.Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988.Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977.Scripcaru Ghe.,Ciornea T. [i Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,1979.Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000.

Scripcaru Ghe. [i Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,1980.Robertson B. [i Vignaux A.G., Interpreting Evidence, York HouseTypographic Ltd, London, 1995.




|n cadrul manifest=rilor ilegale ce constituieamenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale se reg=sesc [icele care au ca tr=s=tur= comun= ac]iunile violenterealizate prin metode [i mijloace ce le confer= un astfel decaracter, respectiv arme, muni]ii, materiale explozive,otr=vuri, substan]e chimice, ac]iuni armate etc., fiind \ndreptate \mpotriva unor valori ocrotite de legea penal= [ise circumscriu infrac]iunilor de atentat care pun \npericol securitatea na]ional=, atentatul bioterorist,subminarea puterii de stat, actele de diversiune, infrac]iunicontra persoanelor ce se bucur= de protec]ieinterna]ional=.

Elementele determinante ale particularit=]ilor cercet=riila fa]a locului, \n cazul manifest=rilor ilicite violente:

a) urm=rile periculoase produse, ce fac referire la via]a [iintegritatea fizic= a persoanei, obiective economice, politice,industriale, ecologice, militare, prin distrugere, degradare, oriaducerea \n stare de ne\ntrebuin]are a acestora, implicit cudegradarea climatului de ordine [i siguran]= public=;

b) raza teritorial= ce este afectat= [i, \n acela[i timp,purt=toare de modific=ri materiale [i, pe cale de consecin]=, deurme \n \n]elesul strict criminalistic al acestei no]iuni;

c) procedeele, metodele [i mijloacele utilizate def=ptuitori pentru realizarea manifest=rii ilicite, unele deprovenien]= str=in= [i de ultim= tehnologie;

d) impunerea aloc=rii unor for]e investigative de]in=toarea unei dot=ri logistice [i tehnice adecvate, necesare c=ut=rii,descoperirii, relev=rii, ridic=rii [i conserv=rii urmelor dincâmpul infrac]iunii;

e) alegerea unor metode, mijloace [i procedee specificeidentific=rii [i re]inerii autorilor, \n scopul document=rii activit=]iiinfrac]ionale [i tragerii la r=spundere penal=.

Incendierea [i utilizarea materialelor explozive -reprezint= modalit=]i faptice concrete de comitere a unor

infrac]iuni contra securit=]ii na]ionale, reprezentând modul deoperare pentru diverse categorii de f=ptuitori sau grupuriconstituite pe fondul motiva]iilor politice, r=zbun=ri personaleori interese materiale.

Incendiul provocat cu inten]ii r=uvoitoare, cunoscut [isub denumirea de “arson”, are printre motiva]ii [i interesele deordin social-politic, r=zbun=ri ori pentru acoperirea unorinfrac]iuni, s=vâr[ite de persoane cu tulbur=ri psihice, uneledintre acestea vizând inclusiv amenin]=ri la adresa securit=]iina]ionale.

Acesta poate fi realizat de incendiatori profesioni[ti alc=ror mod de operare implic= o cunoa[tere a locului viitoruluiincendiu, cu mult timp \nainte, [i anihilarea sistemelor de

protec]ie.Principalele urme ale infrac]iunilor contra securit=]iina]ionale [i de terorism produse prin incendii. Clasificare:

urme de cenu[= [i fum rezultate \n urma arderii, topirii

sau descompunerii materialelor ori substan]elor combustibilesau nerezistente la temperaturile produse pe durata incendiului(lemn, sticl=, mase plastice etc.);

urme de lichide, vapori [i gaze combustibile (lacuri,vopsele, produse petroliere, gaz metan etc.);

urme create de explozivi, provenite de la substan]eleexplozive - focarul sau craterul, schije, ruperi, arsuri, efectedistructive, efecte sonore - amestecuri explozive, succesiuneaexploziilor, explozii fizice (cr=p=turi, rupturi datorate fisurilor,distrugeri provocate de recipientul explodat etc.);

microurme create de incendii [i explozii (particulede sticl=, vopsea, coloran]i, lacuri, pulberi combustibile, resturide materiale combustibile arse);

urme ale instrumentelor, dispozitivelor [i altor obiecte,cum ar fi cle[ti, chei, leviere, r=ngi, ciocane, sfredele, [pan,pilitur=;

urme ale omului: de mâini [i picioare, ale vocii [iscrisului;

urme biologice: sânge, saliv=, p=r, miros, ]esuturi moi,osteologice etc.;

urme de \nc=l]=minte, \mbr=c=minte [i ale altor obiectefolosite de om;

urme ale mijloacelor de transport (ro]i, anvelope,scurgeri de carburan]i).

Exploziile au loc ca urmare a eliber=rii sau form=riibrutale a unei enorme cantit=]i de gaze care, prin presiune [idetent=, produc un lucru mecanic considerabil, sp=rgând [itrântind toate obstacolele ce se opun expansiunii sale sau seafl= pe traiectul s=u. |n concep]ia altor speciali[ti \n materie,exploziile sunt definite ca arderi foarte rapide [i violente, cudegaj=ri de c=ldur= [i lumin=, concomitent cu crearea uneiputernice presiuni.

Ele se pot clasifica \n explozii de substan]e explozive,explozii de atmosfer= exploziv= - numai dac= exist= o anumit=

concentra]ie a suspensiilor \n aer [i dac= apare un factordeclan[ator detonator -, explozii fizice rezultate ca urmare asuprapresiunii interne exercitate asupra pere]ilor unor instala]ii,de pild=.

Amenin]=rile la adresa siguran]ei na]ionale se potproduce prin utilizarea tuturor categoriilor de explozivi, urmarea unor activit=]i de tip terorist, atentatele cu explozivreprezentând procedeul cel mai des utilizat de organiza]iileteroriste.

|n ceea ce prive[te efectele unei bombe, explozivii setransform= func]ie de propagarea reac]iei chimice, astfel:

a) |n cazul procesului decombustie, reac]ia se propag=prin conductivitate termic=, cu viteza de transformare moderat=

(centimetri pe secund=), efectul constituindu-l ardereaexplozivului;b) |n cazul deflagra]iei, combustia este accelerat= prin

cre[terea presiunii [i a temperaturii, viteza de transformare fiind


Dintr-o eroare a redac]iei, acest articol a ap=rut \n num=rul 3 al revistei sub semn=tura altui autor. Caurmare, s-a stabilit s= fie republicat [i s= ne cerem scuzele de rigoare pentru cele \ntâmplate

(V. L+P+DU{I)

Dr. DORU IOAN CRISTESCU



rapid= (hectometri pe secund=), iar ca efect, explozivul seaprinde [i cap=t= un efect de pulsa]ie progresiv=;

Detonarea este caracterizat= de crearea unei unde de[oc asociate reac]iei chimice, cu o vitez= de transformare foarterapid=, \n kilometri pe secund=, generând detonareaexplozivului, prime[te un efect al brizan]ei, cu pulsa]ii [i [oc.

Urmele specifice se formeaz= ca urmare a activit=]ii deproducere ori preparare a dispozitivului exploziv, de montare aacestuia, de natura explozibilului [i puterea de distrugere aacestuia, de cantitatea de exploziv utilizat=, mijloacele deini]iere a exploziei, de spa]iul - \nchis sau deschis -unde s-aprodus explozia, de itinerarul parcurs de f=ptuitori, precum [i deutilizarea unor elemente specifice. La locul unei explozii pot fig=site urm=toarele urme:

focarul sau craterul, reprezentat de locul undedistrugerea este maxim=, func]ie de natura explozibiluluiutilizat, cantitatea folosit= [i modul de amplasare;

schijele plecate din focar spre diferite direc]ii,r=spândite radial - circular sau ovoidal - reproducând direc]ia depropagare a undei de [oc;

ruperi mai accentuate, \n cazul când \n apropiereacraterului au existat obstacole rezistente;

rupturi [i arsuri, ca urmare a efectului presiunii ce seexercit= \n toate planurile, efect ce este mai pronun]at pem=sura \ndep=rt=rii de focar;

urme de fumizare aflate la locul exploziei, ca produseale arderii;

urme ale efectului distructiv al fenomenului deabsorb]ie, caracterizat, \n cazul unei explozii \ntr-o \nc=pere,prin dislocarea pere]ilor, de regul=, spre interior;

urme distructive ale suflului exploziei ce pot fiidentificate la distan]e variate, func]ie de puterea acestuia [i deobstacolele \ntâlnite;

resturi de obiecte sau materiale sf=râmate de explozie,

care, prin vehiculare, se reg=sesc la diferite distan]e, \n molozulcreat [i care produc urme form= (proiectarea de materiale -cuie, cioburi, ]inte etc. - ad=ugate \n dispozitivul exploziv sauantrenate de detonare);

urme sonore specifice create de producerea exploziei;producerea unor unde seismice - propagarea de

zguduituri;apari]ia incendiilor (\ntrucât explozia este un fenomen

tehnic distinct de incendiu, poate constitui un factor declan[atoral incendiului, dar nu o surs= de aprindere) [i deton=rilor \n lan];

urme existente pe corpul uman sau efectele bombelorasupra persoanelor, ce pot fi imediate sau pot ap=rea \n timp -afectarea pl=mânilor, tulbur=ri auditive, t=ieri ori rupturi de

membre, tulbur=ri nervoase provocate de [ocul suferit, como]iicerebrale sau hemoragii ale meningelui [i leziuni aleencefalului, consecin]e psihologice pe termen scurt sau lung;

urme fragmentare sau microurme ale resturilordispozitivului exploziv sau chiar din reziduurile de exploziv,particule de vopsea, coloran]i etc., ori chiar particule desubstan]e neexplodate \n procesul arderii;

urme de miros; \n cazul acestora este de men]ionatfaptul c= mirosul se simte cel mai bine \n centrul exploziei [iadeseori devine mai puternic dac= locul acestuia este s=pat -exemplu dinamita gelatinoas= are un miros de migdale amare;

urme nespecifice exploziei propriu-zise, dar legate deaceasta - urme de picioare, de mâini, ale mijloacelor de

transport, de instrumente folosite, de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte [.a.Obiectivele cercet=rii la fa]a loculuiConstau \n stabilirea modalit=]ilor [i mijloacelor folosite

pentru comiterea faptei, respectiv unde este focarul incendiuluisau exploziei, identificarea autorilor [i mobilul acestora, careeste provenien]a substan]elor folosite, consecin]eleevenimentului, dac= anterior producerii incendiului sau explozieiau fost comise [i alte infrac]iuni a c=ror ascundere s-a urm=ritprin aceast= fapt=, dac= exist= factori externi - state, organiza]iiteroriste, organisme suprastatale, puteri str=ine etc. - care auac]ionat ori concertat astfel de manifest=ri ilicite la adresasecurit=]ii na]ionale.

|n urma \n[tiin]=rii despre producerea evenimentului,organele judiciare competente, respectiv procurorul, \mpreun=cu lucr=torii desemna]i din cadrul organelor r=spunz=toare cuaplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale, vor stabilicomponen]a echipei de cercetare la fa]a locului - al]iprocurori, organe de investiga]ie, speciali[ti criminali[ti,speciali[ti, chimi[ti, exper]i din domeniul \n care s-a produsevenimentul, organe de poli]ie, jandarmerie, medici legi[ti. |nunele situa]ii este necesar= formarea mai multor echipe decercetare, func]ie de amplasarea [i \ntinderea \n spa]iu aevenimentului, concomitent cu asigurarea logistic= amijloacelor tehnico-[tiin]ifice necesare cercet=rii.

a) Trecând peste principalele m=suri ce trebuieluate imediat dup= producerea evenimentului, respectiv deasigurare a locului faptei, acordarea de prim ajutor persoanelorr=nite, \ndep=rtarea altor pericole etc., echipa de cercetare lafa]a locului, o dat= ajuns= \n zona evenimentului, va observa“amprenta arsonului sau exploziei” - imagine macroscopic= aansamblului modific=rilor survenite la locul evenimentului caurmare a efectelor ac]iunii ilicite asupra spa]iului afectat, apersoanelor [i bunurilor aflate \n acesta – ceea ce ofer=posibilitatea primului contact vizual cu ansamblul locului faptei[i determinarea locului s=vâr[irii infrac]iunii, \n senscriminalistic.

|n raport de primele examin=ri, informa]iile ob]inute [i

determinarea locului comiterii faptei, membrii echipei decercetare vor face o prim= evaluare a situa]iei concrete, care,printre altele, cuprinde prefigurarea \n plan mental a cauzelorproducerii incendiului sau exploziei, a ac]iunii f=ptuitorilor.“Investigatorul trebuie s= se plaseze \n rolul criminalului pentru a avea succes” , potrivit lui P. KIRK \n lucrarea FIREINVESTIGATION, Ed. J. WILLEY & SON, NEW YORK, 1969 -necesarului de for]e investigative [i mijloace tehnice specifice,ulterior trecând la stabilirea sarcinilor fiec=rui membru al echipei,succesiunea efectu=rii activit=]ilor [i a modului concret de \ncepere a cercet=rii propriu-zise, precum [i a comunic=rii lasediul organelor de urm=rire penal= [i r=spunz=toare deaplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale a ipotezelor

preliminare de lucru [i p=strarea permanent= a leg=turii cuacestea, \n vederea ob]inerii de date, indicii, informa]ii \n scopulschimbului reciproc de informa]ii [i antren=rii institu]iilor [ispeciali[tilor necesari.

b) Echipele de investigatori vor demara activit=]ile deculegere de informa]ii \n perimetrul locului faptei [i zonelelimitrofe, declan[area opera]iunilor de urm=rire a persoanelorsuspecte fiind \nregistrat pe band= magnetic= orice fel demesaj, denun]uri sau comunicate prin care se indic= date \nleg=tur= cu evenimentul produs ori ac]iunile ilicite consumatesau revendicate, toate acestea urmând a fi exploatatecriminalistic [i informativ. O alt= echip= de anchetatori - format=din procurori, cadre ale organelor r=spunz=toare cu aplicarea

legii \n domeniul securit=]ii na]ionale, lucr=tori de poli]ie - aresarcina de a proceda la ascultarea martorilor oculari, angaja]iiunit=]ii afectate, persoanelor suspecte re]inute pentru cercet=ri[i chiar victimelor, depozi]iile acestora urmând a fi fixate [i pe




band= magnetic=. |n ceea ce prive[te echipa de speciali[ti criminali[ti, ori

exper]i din domeniul \n care s-a produs evenimentul, \nso]i]i deprocurorul criminalist, prime[te sarcina de c=utare,descoperire, relevare, fixare [i ridicare a urmelor din câmpulinfrac]iunii.

c) Metoda de cercetare propriu-zis= a locului faptei estealeas= \n func]ie de situa]ia concret= de la fa]a locului [i deactivit=]ile echipelor de interven]ie: de regul=, cercetarea \ncepe de la centrul zonei stabilite spre periferie, adic= de lafocarul incendiului / exploziei spre zonele marginale, \n schimb,atunci când \n zona central= se desf=[oar= activit=]i de c=utarea victimelor sub d=râm=turi, de eliberare a materialelor distruse,deteriorate, c=zute ori de stingere a fl=c=rilor, cercetarea poate \ncepe \n sens invers.

Examinarea criminalistic= a ma[inii-capcan= sau aresturilor acesteia va avea loc dup= ce echipa de pirotehni[ti [igeni[ti a verificat-o complet, a dezamorsat eventualele bombesau materiale explozive \n stare de func]ionare.

d) Activit=]ile de cercetare propriu-zis= la fa]a loculuiparcurg cele dou= etape: faza static= [i faza dinamic=, \ns= potfi supuse [i unor altfel de succesiuni, respectiv de activit=]ilederulate \n timpul interven]iei for]elor specializate [i activit=]idesf=[urate dup= lichidarea incendiului [i eliminarea oric=rorriscuri de explozii ori de alt= natur=.

C=utarea [i descoperirea urmelor \n caz de incendiuAceast= activitate se efectueaz= \n mod meticulos,

examinându-se urmele de arsur= [i furnizare, carbonizareainstala]iilor electrice, a lemnului [.a., ceea ce conduce laidentificarea focarului [i a materialului incendiar folosit. Toateobiectele purt=toare de urme se vor trata cu rodocrit pentru adepista eventuala folosire a lubrifian]ilor la pornirea sau \ntre]inerea focului, \n caz pozitiv, materialele arse colorându-se \n ro[u. Pentru ridicarea materialelor din hârtie sau textile

carbonizate se pulverizeaz= un strat sub]ire de polivinilin -pirolidon.De men]ionat, faptul c= \n aceast= faz= a activit=]ilor

derulate la fa]a locului, se l=muresc [i “\mprejur=rilecontroversate”, cunoscute fiind \ncerc=rile f=ptuitorilor de adisimula ac]iunea lor inten]ionat=, prin stimularea unor altecauze ale producerii incendiului.

C=utarea [i descoperirea urmelor \n cazul exploziilorAceste activit=]i au acela[i caracter de meticulozitate ce

necesit= r=bdare [i cuno[tin]e de specialitate, precum [ifolosirea tuturor mijloacelor tehnice specifice - detectorulmagnetic, detectorul de cadavre, detectorul de radia]iiultraviolete, instrumente pentru efectuarea de s=p=turi ori de

c=utare sub d=râm=turi a urmelor ce au leg=tur= cu explozia.Marea diversitate a locurilor unde sunt instalatedispozitivele explozive improvizate, artizanale sau militare, ametodelor de utilizare, compozi]iei [i modului de disimulare aexplozivilor, fac din c=utarea [i descoperirea urmelor oactivitate extrem de dificil=. La fa]a locului producerii uneiexplozii se pot g=si cam toate genurile de urme prezentate lasubcapitolul dedicat incendiilor, \n plus putându-se identificar=m=[i]e neexplodate ale materialului exploziv ori particule desubstan]= neexplodat=, resturi de fitil, de explozor ori deexploziv plastic.

|n general, \n statele occidentale [i SUA, toate uzineleproduc=toare de substan]e explozive introduc \n compozi]ia

explozivilor ni[te particule mici numite “markeri”, care,descoperi]i la fa]a locului, conduc la identificarea uzineiproduc=toare [i chiar a beneficiarului materialului exploziv.

Fixarea, ridicarea, conservarea [i manipularea urmelor

se fac cu aten]ie, potrivit regulilor criminalistice recomandate \nlucr=rile de specialitate, \n a[a fel \ncât s= nu se distrug=,altereze sau diminueze.

Atunci când sunt descoperite dispozitive exploziveimprovizate care nu au detonat [i au fost dezamorsate defor]ele de interven]ie din cadrul Ministerului Administra]iei [iInternelor ori a Brig=zii antiteroriste din componen]a S.R.I.,permite examinarea p=r]ilor componente care se poate face \n

condi]ii de laborator, putându-se astfel cunoa[te cu preciziecombina]ia de substan]= folosit=, concep]ia de producere, ceeace confer= posibilit=]i de identificare criminalistic=. Asemeneasimilitudini exist= [i \n cazul scrisorilor-capcan= ori coletelor-capcan=.

De remarcat faptul c= practica investig=rii infrac]iunii deacte de diversiune cunoa[te o utilizare a materialelor exploziveimprovizate sau artizanale pe calea rulant= a traficului feroviar,de metrou [i lucr=rile aferente acestora - viaducte, poduri,tunele etc. - la conductele de aduc]iune ale hidrocentralelor,conductelor de gaz [i petrol, depozitele de alimente saurezerv= de stat, sens \n care cercetarea criminalistic= va vizaurmele de \nc=l]=minte, ale mijloacelor de transport [.a., ce seg=sesc pe itinerariile parcurse de autori, \nspre [i dinsprecâmpul infrac]iunii.

|n cazul catastrofelor aeriene datorate exploziilor,resturile aeronavei sunt \mpr=[tiate pe o suprafa]= mare, directpropor]ional= cu \n=l]imea la care se efectua zborul [i cugreutatea pieselor r=spândite, fapt ce va determina extindereaariei de cercetare a locului faptei, \n vederea descopeririiurmelor.

La catastrofele navale determinate de utilizareamaterialelor explozibile, atunci când nava s-a scufundat par]ialsau \n \ntregime, delimitarea perimetrului de cercetare semarcheaz= prin geamanduri sau jaloane plutitoare la suprafa]=,iar sub ap= cu l=mpi de 60 -100 W montate \n globuri deprotec]ie, utilizându-se mijloace tehnice de examinare [ifotografiere/filmare la suprafa]a apei [i subacvatice, aparatur=pentru scufundare, scafandri [i aparate de descarcerare.

O activitate important= este [i cea de examinare aobiectelor de \mbr=c=minte, \nc=l]=minte ori resturilor acestora,ale c=rei rezultate pot conduce la identificarea urmelorincendiului sau exploziei, identitatea victimelor sau f=ptuitorilor,pozi]ia ocupat= de persoanele aflate \n câmpul infrac]iunii.

BIBLIOGRAFIE

1. Jean – Luc Marret, Tehnicile terorismului, Editura Corint,bucure[ti, 2002.2. Vasile Berche[an, Metodologia investig=rii infrac]iunilor, vol.II, Editura “Paralela 45”, Pite[ti, 2000.3. I. Boto[, S. Al=moreanu, Metodica cercet=rii atentatelorcomise cu substan]e explozive, \n Revista de criminologie,criminalistic= [i penologie, editat= de Ministerul Public,Ministerul Justi]iei [i Societatea Român= de Criminologie [iCriminalistic= nr. 2/1999.4. I. Anghelescu, N. Urucu, Urme specifice catastrofeloraeriene, \n Tratat practic de criminalistic=, vol. I, Editura

Ministerului de Interne, 1977.5. Jean Gayet, A.B.C. de police scintifique, Paris, 1973.6. D. I. Cristescu, I. Popa, Culegere de materiale documentare– criminalistic=, Editura Almanahul Banatului, 1996.




|n zilele de 15 [i 17 iunie a.c., la Salonul Interna]ional de Carte –BOOKFEST 2006, organizat la ROMEXPO, au fost lansate lucr=rile :“Grafologie”, autor lector univ. Radu Constantin ; • “Caracterologie [iGrafologie”, • Eseuri edi]ia a II-a rev=zut= [i ad=ugit=, autorii : regretatulprof. Univ. Dr. DocentAndrei Athanasiu [i expertul criminalist RaduConstantin, membru al unor societ=]i [i asocia]iei de criminalistic= [igrafologie din ]ar= [i str=in=tate.GRAFOLOGIE

Lucrarea reprezint= un excellent manual pentru cei caredoresc s= se ini]ieze \n aceast= [tiin]= [i nu numai. Parcurgândpaginile acestei lucr=ri, cititorii pe lâng= faptul c= re]in dateimportante pentru interpretarea grafologic= a unui scris de mân=,realizeaz= deosebirea dintre Grafologie [i Expertiza grafic=

(ramur= a criminalisticii), aspect tratat \n mod discret lasubcapitolul 1.3.

Eviden]ierea aplica]iilor grafologiei \n domenii precum :pedagogie, caracterologie, medicin=, criminalistic=,managementul resurselor umane [.a. [i \ntrep=trunderileacestei [tiin]e cu psihologia, psihiatria, psihanaliza,sociologia, demonstreaz= utilitatea ei, dar face \n acela[i timps= l=rgeasc= gama de cititori care vor acumula informa]iiutile despre posibilitatea descifr=rii personalit=]ii umane \ntr-o societate compus= din indivizi la a c=ror cunoa[tere

poate contribui cu succes [i grafologia.Lucrarea este accesibil= unei game largi de cititori

[i pentru aceea c= autorul la folosirea unor termeni tehnici \n abordarea [tiin]ei propriu-zise, face o ilustrare bogat= prin

expunere de scrisuri de mân=, iar când acestea apar]in unorpersonalit=]i, exemplele sunt \nso]ite de biografii.Interesul manifestat de publicul larg pentru grafologie cu ocazia lans=rii

volumului, dar [i \n general dup= 1990, arat= c= aceast= [tiin]= a fost pe nedrept interzis= \n partea a doua a secolului trecut fiind etichetat= drept “ghicitorie \n scris” sau “[tiin]=

reac]ionar=” [i \n acela[i timp “cât de util ar fi ca Grafologia s= fie introdus= \ntr-un curs universitar recunoscut[i cât este de indispensabil de lucrat \n interdisciplinaritate cu alte [tiin]e umane” cum au subliniat participan]iila Congresul Interna]ional de Grafologie – Bologna 2000. Acest deziderat s-a realizat \n parte de autor \n anul2002 care la memoriul adresat Ministerului Educa]iei [i Cercet=rii, i s-a comunicat c= “Grafologia poate fiintrodus= \n planurile de \nv=]=mânt a unei (unor) discipline asociate grafologiei, disciplin= ce ar puteabeneficia de cuno[tin]ele specifice grafologiei, \n spiritul autonomiei universitare de care beneficiaz=universit=]ile din România”, urmândca institu]iile universitare s= pun= \n practic= acest aviz al M.E.C.

Volumul – a[a cum se poate observa – beneficiaz= de o copert= a c=rei grafic= \nf=]i[eaz= patrupersonalit=]i române[ti cu semn=turile acestora [i pe creatorul grafologiei moderne francezul Jules Crepieux-Jamin cu o dedica]ie f=cut= lui Henri Stahl, cel mai reprezentativ nume al grafologiei române[ti pentru primaparte a secolului XX.

CARACTEROLOGIE {I GRAFOLOGIE • ESEURILucrarea este adresat= celor interesa]i \n cunoa[terea tipologiei umane [i a unor manifest=ri

(criminalitate, sinucidere) ale unor indivizi a c=ror execu]ii grafice au fost studiate [idin punct de vedere grafologic. {i de aici importan]a ei pentru psihologi, psihiatri [i \n general a celor dornici s= cunoasc= unele aspecte ale personalit=]ii, dar [i a

celor interesa]i s= “vad=” cum se pot decela, cu ajutorul scrisului, resorturi [ivalen]e ale structurii umane, adic= reac]iile oamenilor, comportarea lor,preferin]ele [i orient=rile lor.

S-a abordat mai \ntâi tipologia – adic= tipurile umane [i \ncadr=riletipologice, unde \n actuala edi]ie se trateaz= – ca noutate – [i despreautenticitate (tipul de tr=ire autentic= [i tipul de tr=ire neautentic=) subiectdespre care nu s-a scris foarte mult, apoi \n Capitolul II “Tendin]a criminal= \n scris” se fac referiri la cei ce prezint= devieri caracteriale, tr=s=turi care

pot fi prezente \ntr-o m=sur= [i la unii oameni \n aparen]= normali, devierice pot influen]a \n special rela]iile interindividuale [i care \[i au anumitemodific=ri grafice, pentru ca \n Capitolul III “Tendin]a suicidar= \n scris” s=se trateze (a[a cum se intituleaz= [i capitolul) despre sinucidere,considerat= ca o “crim= inten]ionat= asupra propriei persoane”(Baldwin) [i despre tendin]a suicidar= \n scris.

Dup= ce prima edi]ie a lucr=rii s-a epuizat \n scurt timp, autoriiau considerat pe bun= dreptate c= se impune o a doua edi]ie, avândca motiva]ie num=rul mare de infrac]iuni, dar [i a sinuciderilor f=cânddin România o ]ar= \ntre primele locuri din Europa de Est. Desprecrime [i sinucideri, nu mai trebuie s= facem alt comentariu decât s=amintim c= mass-media abund= \n [tiri legate de asemeneaevenimente care mai de care mai impresionante.

Eviden]iem pentru aspectul sinuciderii, faptul c= autorii vincu sugestii pentru pre\ntâmpinarea actului suicidar la tineri

remarcând rolul pe care-l pot avea p=rin]ii [i prietenii, darbine\n]eles [i mediul social

Revista Criminalistica nr.42006

Documents

Transcript of Revista Criminalistica nr.42006