RETROSPECTIV 2018 | Institutiile internationale îsi ...

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-12-24 10:06:10

RETROSPECTIVĂ 2018 | Institutiile internationale îsi înrautatesc estimarile

pentru economia româneasca; avertismente repetate

Pe parcursul acestui an, principalele organisme financiare internationale, Fondul Monetar International,

Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, precum si Comisia Europeana si

principalele agentii de rating, Standard & Poor's, Fitch Ratings si Moody's, si-au înrautatit estimarile

privind cresterea economica a României si totodata au atras atentia autoritatilor de la Bucuresti asupra

riscului cresterii deficitului bugetar ca urmare a politicii fiscale expansioniste.

FMI recomanda autoritatilor române o politica fiscala mai stricta daca vor sa respecte tinta de deficit

La începutul anului, directorul general al FMI, Christine Lagarde, aprecia ca în 2018 cresterea economiei mondiale

va fi 'mai puternica si mai bine repartizata' între statele lumii, continuând procesul început dupa criza economica

din anii 2007-2008. În consecinta, la finele lunii ianuarie FMI si-a îmbunatatit estimarile privind cresterea

economiei mondiale în 2018 si 2019, apreciind ca reducerile de taxe adoptate de administratia Trump în SUA ar

urma sa duca la cresterea investitiilor în cea mai mare economie mondiala si vor ajuta, de asemenea, si principalii

parteneri comerciali ai tarii. Potrivit FMI, economia mondiala va înregistra o crestere de 3,9% în acest an si anul

viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât estima în toamna anului trecut.

În ceea ce priveste România, în luna martie, FMI aprecia ca, fara o modificare a politicilor actuale, cresterea

economiei românesti va deveni din ce în ce mai fragila si în acest sens Fondul sustinea ca optiunea cea mai buna

este o combinatie între moderarea politicii fiscale si înasprirea politicii monetare. La acel moment institutia

financiara internationala estima ca ritmul de crestere al economiei românesti ar urma sa încetineasca în acest an ca

urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investitiile publice reduse, lipsa progreselor cu

reformele structurale si înasprirea conditiilor financiare. "Preconizam ca ritmul de crestere a PIB va fi de

aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3% pe termen mediu", sublinia FMI.

Potrivit expertilor de la Washington, o combinatie prudenta între consolidarea fiscala si înasprirea politicii

monetare ar evita supraîncalzirea, ar reduce deficitul fiscal si extern si ar creste stabilitatea macro-financiara. FMI

sublinia ca deficitul bugetar ar trebui redus sub nivelul ciclic neutru, atât pe termen scurt cât si ulterior, la 1,5% din

PIB pâna în 2020, contribuind la revenirea lina la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României,

conform angajamentelor fata de UE. Potrivit FMI sunt necesare masuri care se ridica la 0,6% din PIB pentru a

îndeplini tinta de deficit stabilita de Guvern la 3% din PIB în 2018, chiar daca ar fi de dorit o tinta mai redusa de

deficit.

În luna aprilie, în raportul "World Economic Outlook", FMI si-a îmbunatatit, de la 4,4% la 5,1%, estimarile

privind evolutia economiei românesti în 2018. Atunci Fondul prognoza ca Malta si România vor înregistra în 2018

cele mai mari ritmuri de crestere economica din Europa, de 5,7% si, respectiv, 5,1%. În schimb, pentru 2019, FMI

miza pe o încetinire semnificativa, la 3,5%, a cresterii PIB-ului României.

În luna iunie, Fondul Monetar International avertiza ca economia României arata semne de supraîncalzire, existând

riscul ca actuala traiectorie politica sa sporeasca volatilitatea macroeconomica, sa submineze capacitatea de a

rezista la socurile adverse si, în cele din urma, sa încetineasca convergenta spre tarile avansate din UE. De

asemenea, FMI recomanda autoritatilor române sa urmeze o politica fiscala mai stricta decât cea prevazuta în

planurile actuale pentru a stabiliza economia, sa refaca spatiul de manevra pentru politica fiscala si sa

îmbunatateasca gradul de colectare a taxelor si eficienta cheltuielilor publice.

Potrivit expertilor FMI, tinta de deficit bugetar a autoritatilor române, 3% din PIB, necesita masuri suplimentare.

page 1 / 9


Proiectul de buget pe 2018 include atât majorari de salarii si pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea

contributiilor sociale în sarcina angajatului, precum si reduceri de taxe.

FMI avertizeaza: relaxarea fiscala orientata spre stimularea consumului într-un moment în care economia

creste solid ar putea agrava supraîncalzirea

De asemenea, expertii institutiei financiare internationale sunt de parere ca, având în vedere pozitia ciclica actuala

a economiei, se impune o politica fiscala mai stricta decât preconizeaza autoritatile în 2018 si pe termen mediu. În

opinia FMI, relaxarea fiscala orientata spre stimularea consumului într-un moment în care economia creste solid ar

putea agrava supraîncalzirea. "În opinia staff-ului, o tinta fiscala mai adecvata având în vedere perspectiva ciclica

ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita masuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru ca tinta de deficit de

3% a autoritatilor nu este sustinuta în mod suficient cu masuri... Reducerea si mai mult a deficitului la 1,5% din

PIB pâna în 2020 ar ajuta România sa faca tranzitia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB", se arata în raportul

FMI.

În luna septembrie, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, a avertizat ca Fondul

Monetar International ia în considerare modificarea prognozei de crestere economica pentru România din acesta an

de la 5,1% la 4-4,5% pe fondul unei decelerari semnificative a activitatii economice în prima jumatate a anului.

Acesta arata, o data în plus, ca tinta de deficit ar putea fi ratata.

Confirmare oficiala a venit în luna octombrie, în raportul "World Economic Outlook", în care FMI si-a revizuit, în

jos, estimarile privind evolutia economiei românesti, atât în 2018 cât si 2019, ca urmare a moderarii stimulentelor

care au stat la baza cresterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de crestere pentru România au scazut la 4% în

2018, cu 1,1 puncte procentuale mai putin decât estimarile din primavara, iar pentru 2019 FMI a indicat ca

România ar urma sa înregistreze o crestere economica de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai putin decât estima

în aprilie. "Economia României a înregistrat o crestere robusta de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale si

a cererii externe solide. Cresterea ar urma sa încetineasca pâna la 4% în 2018 si sa continue sa se diminueze pâna

la 3,4% în 2019, pe masura ce stimulentele se vor modera", sublinia FMI.

În ceea ce priveste economia mondiala, FMI si-a revizuit, în jos, estimarile de crestere pâna la 3,7% în 2018, cu

0,2 puncte procentuale sub estimarile din luna aprilie.

În luna noiembrie, la finalul unei vizite la Bucuresti a unei echipe a Fondului Monetar International (FMI) condusa

de Jaewoo Lee, expertii FMI au apreciat ca majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi

aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea asupra

sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung. Potrivit lui Jaewoo Lee, o consolidare fiscala ar crea

spatiu de manevra pentru politica fiscala, reducând astfel vulnerabilitatea economiei fata de socurile interne si

externe. "Bugetul pe anul 2019 si cadrul fiscal pe termen mediu trebuie sa vizeze deficite mai mici, aliniate

angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana (UE) si sa mentina datoria publica exprimata ca pondere în

PIB pe o traiectorie descendenta. Aceasta presupune masuri de calitate ridicata. În acest sens, initiativele actuale de

eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli si achizitia centralizata - sunt binevenite. Esentiala este,

de asemenea, modernizarea administratiei fiscale. Totodata, majorarea salariilor din sectorul public si modificarile

programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea

asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung", a continuat oficialul FMI.

Banca Mondiala: România risca sa-si piarda competitivitatea pe termen lung daca nu investeste inteligent

în sanatatea si educatia cetatenilor sai

La începutul lunii ianuarie, Banca Mondiala a îmbunatatit estimarile privind evolutia economica a României în

2018 si în 2019. Conform raportului "Global Economic Prospects", economia României urma sa înregistreze un

page 2 / 9


avans de 4,5% în 2018 si unul de 4,1% în 2019, fata de o expansiune de 3,7% si, respectiv, 3,5% în prognozele

anterioare. Institutia financiara internationala considera ca noi privatizari în Europa Centrala (unde sunt incluse

România, Polonia, Ungaria si Bulgaria) reprezinta o oportunitate pentru sporirea productivitatii, în special daca

acestea sunt însotite de îmbunatatirea managementului si a guvernantei corporatiste, de extinderea accesului la

pietele internationale si de buna functionare a cadrului legal si institutional

În luna mai, în raportul intitulat "Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia", Banca Mondiala vine cu

prognoze îmbunatatite pentru economia României, potrivit carora cresterea va fi de 5,1% în 2018, de 4,5% în 2019

si de 4,1% în 2020. De asemenea, institutia financiara internationala se asteapta ca deficitul bugetar sa ajunga la

3,3% din PIB în 2018, urmând sa se reduca la 3% din PIB în 2019 si în 2020. "Cresterea va ramâne solida în 2018,

dar riscurile pe termen mediu la adresa perspectivei au sporit. Presiunile asupra deficitului bugetar, în urma

majorarii cheltuielilor, vor continua în acest an. Pentru a îmbunatati calitatea cresterii, ar trebui acordata o atentie

reînnoita investitiilor publice", se arata în raport.

"Masurile fiscale adoptate în 2017 au pus presiune asupra deficitului bugetar consolidat. În absenta unor masuri de

corectie, deficitul bugetar ar urma sa ajunga la la 3,3% din PIB anul acesta, ceea ce ar plasa România pe o

traiectorie de reintrare în procedura de deficit excesiv a UE", avertiza institutia financiara internationala.

Autoritatile din România ar putea avea nevoie sa adopte masuri corective pentru pastrarea deficitului sub 3% din

PIB în 2018, printr-o ajustare fiscala de buna calitate, se arata în raport.

Schimbând putin registrul, în luna iunie, Tatiana Proskuryakova, manager de tara al Bancii Mondiale, aprecia ca

România trebuie sa investeasca mai mult si mai inteligent în educatie si sa ofere sanse copiilor sa-si exploateze

talentele. "În zona rurala, doar 1% dintre tineri au abilitati si performante în învatamânt. Ţara va avea de recuperat

un decalaj foarte important în raport cu celelalte state. România trebuie sa investeasca mai mult în educatie si mai

inteligent si sa ofere sanse copiilor sa-si exploateze talentul", a spus Proskuryakova.

O luna mai târziu, expertii Bancii Mondiale au recomandat României sa profite de pe urma cunostintelor

acumulate de tineri în strainatate. În conditiile în care mai bine de unul din patru absolventi de studii superioare

(26,6%) pleaca din tara, exodul creierelor poate avea consecinte serioase asupra dezvoltarii României, de vreme ce

emigratia permanenta a persoanelor cu studii superioare poate priva tara de cunostintele si competentele necesare

pentru îmbunatatirea productivitatii si a standardelor de viata, pe termen lung. "Mai devreme sau mai târziu, criza

de capital va duce la majorari ale salariilor platite pentru acele profesii care sunt cele mai cautate. Astfel de

majorari pot diminua exodul creierelor si îi pot convinge pe unii migranti sa revina acasa, desi motivele deciziei de

parasire a tarii - în special pentru profesionistii calificati - de multe ori nu sunt limitate doar la salarizare",

semnaleaza expertii.

În luna octombrie, Banca Mondiala estima ca România risca sa-si piarda competitivitatea pe termen lung si sa

condamne generatiile viitoare la saracie, daca nu investeste inteligent în sanatatea si educatia cetatenilor sai.

România s-a clasat pe locul 67 - în spatele vecinilor sai din UE - în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat

de Grupul Bancii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scara de la zero la 1), a fost în fruntea listei,

în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma

unor tari cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) si Georgia (61).

"Indexul Capitalului Uman evidentiaza faptul ca România trebuie sa investeasca în sanatatea si educatia cetatenilor

sai daca doreste sa ramâna competitiva pe termen lung. Banca Mondiala se angajeaza sa ajute autoritatile române

în eforturile lor de a investi mai mult si de a investi mai inteligent în capitalul uman, în sistemele de sanatate

eficiente si în programe educationale de calitate", a declarat Tatiana Proskuryakova.

Pe de alta parte, România pierde sapte locuri în acest an în clasamentul BM privind usurinta de a face afaceri.

Astfel, tara coboara pe pozitia 52 din 190 de tari, în clasamentul 'Doing Business 2019'., cu un punctaj total de

page 3 / 9


72,30 puncte, cu 0,53 puncte mai putin decât scorul general înregistrat anul trecut. România se situeaza în fata

unor tari precum Ungaria, Cipru, Croatia, Bulgaria, Grecia, Ucraina sau Albania, dar este devansata de

Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Armenia sau Belarus. "România a îngreunat procesul de

demarare a unei afaceri, prin introducerea unor criterii de evaluare a riscului financiar pentru cererile privind TVA,

în consecinta crescând timpul necesar pentru înregistrarea ca platitor de TVA", se arata în raportul Bancii

Mondiale.

Comisia Europeana avertizeaza în mod repetat cu privire la depasirea tintei de deficit; sunt necesare

ajustari

În luna februarie, Comisia Europeana estima ca avansul economiei României va încetini la 4,5% în 2018 si la 4%

în 2019. ''PIB-ul României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criza. Principalul motor

al cresterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe si de majorarea salariilor, ambele în

sectoarele public si privat. Dupa ce s-au contractat în 2016, investitiile totale au început sa creasca din nou în 2017.

Ritmul redresarii ramâne totusi lent, deoarece investitiile publice au scazut semnificativ pentru al doilea an

consecutiv. Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor. În consecinta, exporturile au

actionat ca o frâna asupra cresterii reale a PIB-ului, în pofida cresterii relativ solide a exporturilor'', aprecia

Comisia Europeana. Consumul privat ar urma sa continue sa actioneze ca principalul motor de crestere în 2018 si

în 2019 iar investitiile ar urma sa se întareasca, sprijinite de implementarea proiectelor finantate cu fonduri

europene, considera forul comunitar.

În luna martie, Comisia Europeana a anuntat ca România a facut progrese limitate în solutionarea celor trei

recomandari specifice de tara pentru perioada 2017 - 2018. Astfel, în probleme precum stabilirea salariului minim

în functie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal tara nu a înregistrat niciun

progres. Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligatiilor

fiscale si colectarea impozitelor, educatie, tratamentul ambulatoriu, administratia publica si prioritizarea

investitiilor publice. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achizitiile publice, combaterea

muncii nedeclarate si combaterea platilor informale în sistemul de sanatate. "Masurile legislative adoptate în 2017

au inversat progresele substantiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernantei corporative a companiilor

de stat, ceea ce indica o revenire semnificativa asupra reformelor anterioare", se arata în raportul Comisiei

Europene.

În luna mai, în previziunile economice de primavara, Executivul comunitar atentioneaza România ca deficitul

bugetar ar urma sa ajunga la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 sa se adânceasca la 3,8% din PIB. Comisia

Europeana a adresat un avertisment Ungariei si României cu privire la existenta unei deviatii semnificative de la

traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2017. În cazul României, care face deja

obiectul unei proceduri de abatere semnificativa, Comisia recomanda Consiliului sa adopte o decizie cu privire la

masurile ineficiente si o recomandare pentru adoptarea de masuri în 2018 si 2019 pentru a corecta abaterea

semnificativa. Totodata, Comisia Europeana a recomandat României sa corecteze abaterea semnificativa de la

traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), sa asigure aplicarea în totalitate a cadrului

fiscal si sa îmbunatateasca plata voluntara si colectarea taxelor. Totodata, recomandarile de la Bruxelles vizeaza

adoptarea unor masuri necesare pentru se asigura ca ritmul nominal de crestere a cheltuielilor guvernamentale nu

depaseste 3,3% în 2018, ceea ce ar corespunde unei ajustari structurale anuale de 0,8% din PIB. "Prognozele de

primavara ale Comisiei prognozeaza un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB în 2018 si unul de 3,8%

din PIB în 2019, peste pragul de 3% din PIB prevazut în Tratat.... Va fi nevoie de masuri suplimentare

semnificative în 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate si crestere, având în vedere

deteriorarea perspectivelor fiscale", se arata în recomandarile Comisiei.

În luna noiembrie, Comisia Europeana a revizuit semnificativ în scadere estimarile referitoare la cresterea

economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizeaza pe un avans de 3,8%, fata de 3,9%

page 4 / 9


cât estima în primavara. Pentru 2020, Executivul comunitar indica un avans de 3,6%. "Boom-ul economic al

României se calmeaza pe masura ce ritmul de crestere a consumului privat încetineste iar contributia negativa a

exporturilor nete la crestere continua sa se înrautateasca. Pe perioada de prognoza PIB-ul este estimat sa creasca

mai moderat", se arata în previziunile de toamna ale Comisiei Europene.

Deficitul guvernamental este prognozat sa creasca la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând sa

continue pe aceasi tendinta pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 si 4,7% în 2020. "Aceste prognoze sunt

influentate în principal de planurile de majorare semnificativa a punctului de pensie, incluse în programul de

guvernare si implementate în legea pensiilor recent adoptata de Guvern", sustine CE.

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat sa creasca de la aproximativ 3,5% din

PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat sa creasca de la

35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

În plus, Comisia Europeana a apreciat ca România nu a adoptat nicio actiune ca raspuns la recomandarea din luna

iunie a Consiliului si în consecinta a propus Consiliului sa adopte o recomandare revizuita pentru ca tara sa îsi

corecteze abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

"Având în vedere evolutiile înregistrate de atunci si ca urmare a lipsei de actiuni din partea României pentru a-si

corecta abaterea semnificativa, Comisia propune acum o recomandare revizuita privind o ajustare structurala

anuala de cel putin 1% din PIB", subliniaza Executivul comunitar.

Comisia Europeana atrage atentia ca deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din

PIB în 2016 si este prognozat sa ajunga la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 si la 4,7% din PIB în

2020, cel mai ridicat deficit din UE.

BERD cere României sa faca trecerea la un nou model de crestere economica

La începutul anului, Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România si Bulgaria aprecia ca rezultatele

economice înregistrate de România sunt fantastice, dar totodata a subliniat ca România trebuie sa adopte un model

economic diferit, daca vrea sa evite o criza provocata de actualul boom bazat pe consum. "Dupa ce a stimulat

cresterea prin reducerea taxelor si majorarea salariilor în sectorul public, Guvernul de la Bucuresti ar trebui sa

adopte acum o traiectorie mai sustenabila", sustine Patrone. În opinia sa, oficialii de la Bucuresti pot face acest

lucru prin majorarea investitiilor în infrastructura si îmbunatatirea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

În luna mai, BERD si-a îmbunatatit la 4,6% estimarile privind avansul economiei românesti în 2018, urmând ca în

2019 avansul economiei sa se reduca usor la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna noiembrie 2017,

BERD si-a îmbunatatit estimarile privind evolutia economiei românesti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an,

de la 4,2% pâna la 4,6%."Cresterea economica în România ar urma sa se modereze treptat de la un nivel apropiat

de 7% în 2017, când a fost stimulata de politica fiscala expansionista si cresterea salariilor. În prezent se vede o

revenire la niveluri mai sustenabile de 4,6% în 2018 si 4,2% în 2019", sublinia BERD.

În luna iunie, directorul regional al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Matteo Patrone,

a revenit asupra faptului ca România necesita un nou model de crestere economica bazat pe inovare si integrare în

lantul valorilor globale pentru a accelera pe calea convergentei. "PIB creste peste potential, bazat pe consum,

alimentat de cresterea salariilor, fara o corelare cu îmbunatatirea productivitatii tarii. Pentru a continua si posibil

accelera pe calea convergentei, România, asemenea multor tari în regiune, fara diferenta la care se face referire,

necesita un nou model de crestere economica bazat pe inovare si integrare în lantul valorilor globale", a spus

Matteo Patrone.

În luna septembrie, Suma Chakrabarti, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD),

page 5 / 9


avertizeaza ca încetinirea reformelor structurale afecteaza productivitatea companiilor românesti. Potrivit acestuia,

ritmul mai redus de crestere a productivitatii din ultimii ani reflecta încetinirea reformelor structurale în România,

existând înca multe sectoare de afaceri în care sunt necesare reforme urgente, în conditiile în care aderarea la

Uniunea Europeana nu mai reprezinta un imbold pentru reforme, asa cum era în urma cu 15 ani.

Tot în luna septembrie, seful BERD a solicitat autoritatilor române sa intensifice reformele care ar duce la

deblocarea dezvoltarii infrastructurii aratând, totodata, ca BERD este interesata sa finanteze proiecte de investitii

în infrastructura rutiera si feroviara si sa ajute la privatizarea întreprinderilor de stat.

La fel ca si celelalte institutii financiare internationale, în luna noiembrie BERD si-a revizuit, în jos, estimarile

privind avansul economiei românesti în 2018 si 2019. Potrivit celor mai recente prognoze ale institutiei, economia

României ar urma sa înregistreze în 2018 o crestere de 4,2%, pentru ca în 2019 avansul sa încetineasca la 3,6%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD si-a revizuit, în jos, estimarile privind evolutia

economiei românesti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% pâna la 4,2%, si cu 0,6 puncte

procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% pâna la 3,6%.

Agentiile de rating confirma calificativele "invesment grade" atribuite României dar atrag atentia asupra

politicii fiscale expansioniste

În luna ianuarie, agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen

lung în valuta si moneda locala ale României la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind

stabila. Plafonul de tara al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valuta si

moneda locala a fost confirmat la "F3". "Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul

moderat al datoriei publice, si indicatorii privind PIB-ul per capita si guvernanta care sunt în linie cu intervalul

'BBB'. Cu toate acestea, relaxarea fiscala pro-ciclica si cresterea rapida a salariilor, care depaseste cresterea

productivitatii, reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Foto: (c) Reinhard Krause / REUTERS

Cu toate acestea, politica fiscala expansionista a slabit finantele publice ale României, sustin analistii agentiei, care

estimeaza ca deficitul guvernamental al României a ajuns la 3% din PIB în 2017, neschimbat fata de 2016, dar mai

rau decât deficitul de 0,6% din 2015. Totusi, performanta fiscala din 2017 a fost favorizata de cresterea economica

solida, care nu poate fi sustinuta, crede Fitch.

Pentru 2018, tinta României este un deficit fiscal (ESA 2010) de 2,96% din PIB. În opinia Fitch, proiectiile

optimiste privind cresterea economiei si a veniturilor, si lipsa unei estimari privind impactul masurilor privind

cheltuielile discretionare au determinat agentia sa estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB. Presiunile

fiscale vor veni de pe urma reducerilor suplimentare de taxe si majorarea salariilor si a pensiilor.

Cresterea economiei României este estimata sa fi accelerat la 6,8% în 2017, cel mai rapid ritm din UE, de la 4,8%

în 2016, dar pentru 2018-2019, din cauza diminuarii magnitudinii stimulentelor fiscale, este previzionata o

încetinire a economiei, la un nivel mediu de 3,6%, se arata în raportul agentiei.

Tot în ianuarie, Moody's Investors Service aprecia ca perspectiva ratingurilor suverane din Europa Centrala si de

Est (CEE) este stabila, reflectând cresterea economica solida în regiune, însa deficitele structurale în România si

Ungaria ar urma sa se adânceasca în urma reducerii spatiului fiscal.

Moody's estimeaza ca politicile fiscale vor ramâne expansioniste în 2018 în majoritatea regiunii. Totusi, spatiul

page 6 / 9


fiscal se va reduce pentru multe tari din CEE în 2018, deoarece cresterea veniturilor încetineste, în linie cu avansul

economic moderat, iar politica monetara se normalizeaza. În opinia Moody's, aceste evolutii vor exercita presiuni

asupra tarilor cu cea mai putin favorabila pozitie fiscala, cum ar fi România (rating "Baa3", cu perspectiva stabila),

unde deficitele structurale ar urma sa se adânceasca.

Agentia se asteapta ca în 2018 ritmul de crestere în CEE sa continue sa depaseasca media din UE si zona euro, dar

sa se modereze usor, între 3% si 4% în majoritatea tarilor din regiune, în urma unui avans usor mai redus în zona

euro si a înaspririi graduale a politicii monetare în unele state din CEE.

În luna august, Moody's a decis sa mentina calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe

termen lung si scurt în valuta si în moneda locala, reconfirmând astfel ratingul de tara, cu perspectiva stabila.

Punctele forte ale României care au stat la baza deciziei agentiei de rating sunt: potentialul robust de crestere

economica pe termen mediu în contextul provocarilor existente de continuare a reformelor structurale, capacitatea

fiscala moderata, sustinuta de nivelul scazut al datoriei publice, în ciuda riscurilor asociate de politicile fiscale

pro-ciclice, capacitatea institutionala moderata, care reflecta progresele înregistrate de România de când este

membra a Uniunii Europene, precum si expunerea moderata la riscurile externe.

Estimarile Moody's, arata, în urmatorii doi ani, o crestere a PIB-ului real al României cu 4%, în 2018, respectiv de

3,5% în 2019. De asemenea, este de asteptat ca dinamica investitiilor sa se îmbunatateasca, în conditiile in care

consumul privat va continua sa fie principalul factor de crestere, iar contributia exporturilor nete va ramâne

negativa.

În luna februarie, Fitch Ratings aprecia ca politica fiscala expansionista a României pare sa continue în urma

schimbarii premierului (Viorica Dancila l-a înlocuit în functia de prim-ministru pe Mihai Tudose, n.r.) si aceasta

va spori dezechilibrele macroeconomice, în timp ce deficitul structural semnificativ va lasa finantele publice mai

vulnerabile la socuri. "Cabinetul Vioricai Dancila a prezentat programul sau de guvernare, care include propuneri

pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim si a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu

100 de lei net pe an pâna în 2020, cresteri anuale ale pensiilor în sectorul public, exceptari de la taxe pentru medici

din 2019 si eliminarea impozitului pe dividende. Programul readuce în discutie o propunere de reducere

suplimentara a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendata de precedentul

premier pentru a îndeplini tintele fiscale. Înca trebuie elaborate legi pentru aceste masuri", se arata în comunicatul

Fitch.

"În timp ce economia opereaza peste capacitate, noi masuri de relaxare fiscala risca sa sporeasca dezechilibrele

macro-economice, majoreaza potential presiunile inflationiste, slabesc competitivitatea si adâncesc deficitul de

cont curent, pe care îl estimam în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016", apreciaza

agentia de evaluare financiara.

Estimarile Fitch arata o încetinire a consumului gospodariilor si o înasprire a politicii monetare, care va duce la

scaderea ritmului de crestere al economiei la 3,8% în 2018 si 3,3% în 2019, ceea ce va avea un impact negativ

asupra veniturilor guvernamentale. Fitch prognozeaza ca deficitele fiscale pentru 2018 si 2019 vor depasi limita

stabilita de UE, urcând la 3,4% din PIB anul acesta si apoi la 3,6% din PIB anul viitor.

În vara acestui an, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valuta si moneda locala

ale României la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila, însa avertiza ca

deficitul bugetar s-ar putea adânci spre 3,4% din PIB în 2018 si 3,6% în 2019. "Ratingurile de tip investment grade

atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice si indicatorii privind PIB-ul per capita si

guvernanta, care sunt în linie cu intervalul "BBB". Cu toate acestea, relaxarea fiscala pro-ciclica cu o deviatie

pozitiva a PIB (output gap) reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

page 7 / 9


Politica fiscala expansionista a slabit finantele publice ale României, sustin analistii agentiei. Desi România a

mentinut anul trecut deficitul bugetar la 2,9% din PIB, sub nivelul de 3% cerut de UE, aceasta mentinere a fost

avantajata de cresterea economica solida si s-a bazat pe reducerea cheltuielilor cu investitiile, iar agentia nu crede

ca performanta fiscala din 2017 poate fi sustinuta si se asteapta ca deficitul bugetar al României sa se adânceasca

spre 3,4% din PIB în 2018 si 3,6% din PIB în 2019, în timp ce tinta Guvernului este de 2,9% din PIB pentru acest

an, pe baza unui avans al economiei de 5,5%.

Politica fiscala expansionista cu o deviatie pozitiva a PIB (output gap) în crestere va duce la o deteriorare

suplimentara a deficitului fiscal structural în 2018, avertizeaza Fitch. Scenariul de baza al agentiei indica o crestere

a riscului ca România sa reintre în 2019 în procedura de deficit excesiv a UE, din care a iesit în 2013, sustine

Fitch.

În luna noiembrie, agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung

în valuta al României la "BBB minus", perspectiva asociata fiind stabila. "Ratingul de tip investment grade atribuit

României este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice si indicatorii privind PIB-ul per capita si dezvoltarea

umana, care sunt mai sus decât în cazul altor tari cu rating "BBB"....Însa, politica fiscala pro-ciclica reprezinta un

risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Politica fiscala expansionista începuta în 2016 a slabit finantele publice ale României, sustin analistii agentiei, care

estimeaza ca în primele noua luni din 2018 veniturile sunt la doar 69% din tintele anuale revizuite, iar deficitul

bugetar este cu un punct procentual mai ridicat decât în perioada ianuarie-septembrie 2017. Cu toate acestea, Fitch

se asteapta ca Guvernul sa-si îndeplineasca tinta de deficit pe 2018 de 2,96% (calculat pe baza metodologiei ESA,

sistemul conturilor europene - n.r.) prin amânarea cheltuielilor de capital si masuri ad-hoc, ca în 2017, pentru a

evita plasarea în procedura de deficit excesiv.

Ţintele de deficit schitate în scrisoarea din 18 octombrie adresata Comisiei Europene sunt de 2,4% din PIB pentru

2019, 1,8% din PIB pentru 2020 si 1,5% din PIB pentru 2021, bazate pe o potentiala crestere a economiei reale de

aproximativ 5%. În opinia analistilor Fitch, aceste tinte nu vor putea fi îndeplinite fara masuri de consolidare

fiscala. Analistii agentiei estimeaza deficite de 3,5% din PIB în 2019 si 2020.

La începutul lunii martie, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung si scurt

în valuta si moneda locala ale României la "BBB minus/A-3", perspectiva asociata fiind stabila. În opinia agentiei,

perspectiva stabila reflecta asteptarile conform carora desi deficitele României vor ramâne ridicate ca rezultat al

pozitiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale si externe va creste doar gradual în

urmatorii doi ani, împiedicând o încetinire economica majora.

S&P previzioneaza o crestere moderata a PIB-ului real la aproximativ 4,7%. Constrângerile bugetare vor limita

capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep sa afecteze

expansiunea. Pe termen mediu, ratele de crestere ale economiei se vor apropia mai mult de potentialul de crestere

al României, în absenta eforturilor de adoptare a reformelor structurale. Estimam o crestere medie anuala de 3,5%

în perioada 2019-2021, se arata în comunicatul S&P.

La începutul lunii septembrie, S&P a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung si scurt în valuta si

moneda locala la "BBB-/A-3", cu perspectiva stabila. Potrivit S&P, ratingul este sprijinit de nivelul moderat al

datoriei externe a României si de perspectivele solide de crestere. Cu toate acestea, PIB per capita a fost în 2017,

conform estimarilor, de 10.000 dolari, al doilea cel mai scazut din Uniunea Europeana. Nivelul redus al veniturilor

si avutiei constrâng ratingul României, alaturi de alti factori, precum deficitul bugetar, slaba eficienta institutionala

si guvernamentala, precum si incertitudinea politica.

"Pâna acum consideram ca politicile actualului guvern sunt predominat orientate pe termen scurt, concentrându-se

page 8 / 9


pe spatiul fiscal disponibil, pentru a majora salariile în sectorul public si pensiile. Lipsesc initiativele de reforma

structurala în detrimentul retelei de infrastructura învechite si sistemului educational subperformant. Pe termen

mediu, lipsa progreselor în aceste domenii ar putea afecta cresterea economica si ar putea descuraja investitorii

straini", noteaza S&P.

În 2018, avansul PIB-ului României va încetini la 4,3%, în urma normalizarii cresterii consumului si a moderarii

cererii externe, previzioneaza S&P. "În special constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a

alimenta economia României, iar deficientele structurale vor afecta avansul PIB-ului", avertizeaza agentia. "Pe

termen mediu, ratele de crestere a PIB-ului vor converge spre cele care sunt mai mult în linie cu potentialul de

crestere al României, în lipsa unor eforturi mai solide de adoptare a reformelor structurale. Estimam un avans anul

mediu al economiei de 3,5% în perioada 2019-2021", se arata în comunicatul agentiei.

Pentru 2019, S&P estimeaza un deficit de 3,6% din PIB, în urma unui avans mai redus al economiei. Moderarea

cresterii PIB-ului nominal va afecta cresterea veniturilor guvernamentale si va reduce spatiul de manevra pentru

cheltuielile de capital. În acest context, agentia crede ca nu este sustenabila taierea cheltuielilor de investitii pentru

a tine sub control deficitul, tinând cont de necesitatile României în domeniul infrastructurii.

Ministrul Finantelor: Estimarile CE, FMI sau ale Consiliului Fiscal, nu neaparat mai prudente, poate si mai

alarmiste de multe ori

Ministrul Finantelor a primit cu rezerve estimarile institutiilor financiare internationale cu privire la evolutia

economiei românesti aratând ca, de-a lungul anilor, acestea au fost alarmiste iar închiderea anilor fiscali a

demonstrat ca lucrurile nu au stat chiar asa.

"Toate estimarile de-a lungul anilor - ca au fost de la Comisia Europeana, de la Fondul Monetar, de la Consiliul

Fiscal, sau din alte zone de acest tip - au fost nu neaparat mai prudente, poate si mai alarmiste de multe ori, iar

executia sau închiderea anilor fiscali au aratat foarte clar ca lucrurile au stat asa cum noi am anticipat si am promis,

ceea ce nu neaparat ar trebui sa fie un subiect de disputa. Este normal ca cine e din afara României sa gândeasca

din pacate astfel. Din pacate, sunt si în România cei care gândesc astfel, dar de fiecare data, la final de an, s-a vazut

clar ca cifra estimata de noi, ca vorbim de deficit, de datorie publica, de alti indicatori macroeconomici, lucrurile

au stat exact asa cum am anticipat", a explicat Teodorovici la începutul lunii septembrie.

page 9 / 9

RETROSPECTIV 2018 | Institutiile internationale îsi ...

Documents

Transcript of RETROSPECTIV 2018 | Institutiile internationale îsi ...