Redactare: Alina BogdanTehnoredactare: Liviu StoicaCorecturS: SimonaNicolaeDesign copertd: Andra Penescu

Title of the original German edition :SITKE SCHNEIDER-FLAIG. DER NEUE GROSSE KNIGGECopyright o 2009 by Compact Verlag GmbH, Munich

NOUI COD AL BUNETOR MANIERESilke Schneider-FlaigCopyright @ 2016 Editura Sian BooksToate drepturile rezervate.

tsBN 978-606-8 657 -23-3

Descrierea CIP poate fi consultate la Biblioteca Nationalia Rominiei.

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr.20A, et. 3,sector 6, cod 0605 12 - BucuregtiTel.: 021 402 26 0OFax:021 4022610

www.all.ro

Editura Sian Books face parte din Grupul Editorial ALL.

flleditura.allallcafe.ro n

Silke Schneider-Flaig

Mu(eorlat Bunetor h/laLLi ere

Ghid actualizat pentru .

un comportament adecvat

Traducere de lulia lonescu

srAN}(BooKs

Cuprins

CAPITOLUL 1

,,Buni, ce faci ?"

Modulcorect de a saluta .."..............14

,,imi permitelisi mi Prezint?"Cum ne prezentim gi cum ii prezentim pe ceilalli ...................18

,,laf ozi extrem de cilduroasi"Small talk fird gregeli ......................:...,..-.-.--.---.-.24

,,Nu e frumos si arili cu degetul.;."

,,Stai jos !"Atitudinea dominantd in orice situatie.....'...............'..'............'..'.30

Dinspre exterior sPre interior

CAPITOLUL 2

Profesionigtii comportamentului in viala privati .........'............'.....59

,,Noroc!"Comportamentul gazdei 9i al invita1ilor.......'.....'........'...."...........60

,,imi permiteli ?"

Dans, dansatori 5i alegerea partenerului de dans .........'...........65

,,Haina il face pe om."lmbricimintea potrivitd pentru ocazii deosebite...,.......'.......'.68

,,incepitor sau profesionist ?"

Regulile moderne ale comunicirii ...'...".

,,Te privesc in ochi !"Regulile flirtului gi ale int6lnirii ...............'...... ....'....'83

72

il cuprins

Sportivii sunt gentlemeni

De mic se inva!i...Bunele maniere in 16ndul celor mici..... .................g7

Concierge-ul, comisionaru! 9i al[ii

,,Trageli cortina !"La concert, cinematograf, teatru, operi, operetdgi alte evenimente asemindtoare ....................... I 16

,,insdnitogire grabnici !"

,,Sincere condoleanle !"Comportamentul corect in situalii triste ................................... i 23

CAPITOLUL 3

Comportamentulin afaceri .................... 131

Solicitarea unui loc de munciinceputulavantajosalcarierei..... .........................,l32

.Bine ali venit tn echipd !,,DesfS;urarea cu succes a interviului .................. 143

,,Sd ascultim cu atenlie !"Abilitatea la intruniri gi conferinte.................;.............................. ,l53

,,Pofti buni !"MeseE de afaceri reprezintd arta supremia bunelor maniere........ .................... 156

,,Este de ajuns !"Clarificarea situaliilor dificile ........159

Mereu albastru-inchis 9i la doui 16nduri ?

Alegerea corectd a vestimentatiei Si a accesoriilor ................ 1g3

,,Bun5, eu sunt."Comportamentul la telefon ..................... .............192

Cu multi stimiMenlinerea stilului de redactareascrisorilorgiae-mai1uri1or................... ................196

(uprins j

f Bazele comportamentului

,,Buni, ce faci?"Modul corect de asaluta

Salutul este chintesenqa poli-

teqii. insa, el se dove5te a fi une-

ori dificil. ,,Bund, ce faci ?" poate

avea o intenlie prietenoasd, dar

nu tolicei pe careii salutim aga

il consideri o formi de politege.

Unii pot intoarce spatele jignili,

ignor6ndu-i pe cei care i-au sa-

lutat sau, de dragul politelii, potrdspunde cu ,,Bine, mullumesc.Tu?" chiar gi atunci cAnd inte-resul lor in privinla rdspunsului

este nul. De fapt, un simplu salut

poate atrage dupd sine multegregeli. Nu este vorba doar de

modul in care salutdm, ci gi de

ordinea inrcare trebuie s5 salu-

tdm. Nu toati lumea igi doregte

sd fie salutatd de oricine, mai ales

in cazurile in care existd ierarhii

bine delimitate.

Cine saluti primulgidece?

Mai jos gesiti r6spunsul:

1. Cel inferior in rang il salutd pe

cel superior.

2.Tinerii ii salutd pe cei mai in

vdrsti.3. Bdrbalii saluti femeile.

ln definitiv punerea in prac-

tici a acestor reguli poate fi ane-

voioasi. ln special atunci cdnd se

int6lnesc persoane cu un statutsocial diferit. Astfel, funclia pe

care o ocupd cineva poate avea

o mai mare importanle decatv6rsta, genul sau pregdtirea pro-

fesionalS. Sd ludm in considerare

cazul in care un cercetdtor, care

urmeazd sd devind doctor hono-

ris causa 9i care este ti deputatin parlament, intdlnegte un can-

celar federal. Chiar 5i in cazul incare cancelarul nu are nicio di-plomi, deputatul este cel care

saluti primul. Chiar dacd aspec-

tul poate pirea bizar, cancelarul,

fiind superiorin rang, se agteapti

sd fie salutat de citre deputat.Atestarea academicd a celui dinurmd nu are relevanld in acest

caz.

Lucrurile nu stau altfel nici in

cazul ierarhiilor din interiorul fir-melor. in acest mediu, geful de-partamentului saluti geful com-paniei, iar secretara pe qeful de-partamentului. $i aici, rangul fie-

cdruia din ierarhia firmei depd-

gegte gradul ac6demic.

ln cazul doamnelor, situalia

este deseori incertS, in condiliF

le in care vorba englezeascS,,la-

dies first" este des vehiculatd. Cu

toate cd este bine intenlionat5,

9i in acest caz cel care are grad

superior trebuie sd fie salutat.

Respectarea regulilor de salut

reprezintd un sernn al atenliei. lndefinitiv in acest mod se poate

recunoatte indati o persoand de

rang inferior.

Bazele comportamentului G

Observalie: ierarhia fi rmeiprecedl titlul

ln cadrul firmelor, antrepre-norii au intotdeauna prioritate.

Chiar gi in cazul in care, de exem-plu, pregedintble consiliului de

administraqie nu ar avea o ates-

tare academicd, el ar trebui si fiesalutat de un colaborator cu rang

nobil,;i nu invers.

Titlul militarin cazul unor titluri militare

superioare, adresarea trebuie sd

includi gradul respectivei per-

soane. De reguld, se adreseazd

cel pulin cu numele civil. De

exemplu, pentru un superior inrezervd se folosegte adresarea cu

,,domnul" (Popescu, lonescu). lncoresponden!5 este uzuald men-

lionarea gradului.

Salutul prin strangereamiinii

La politicieni observim des-

tul de des cd salutd prin str6nge-

il Bazele comportamentului

rea m6inii. Ace;tia intind m6na,

inclusiv electoratului gi partene-

rilor de disculie. Cel care este sa-

lutat printr-o str6ngere de m6nd

de o persoand distinsd se simte,

de reguli, onorat gi povestegte

gi cunogtinlelor despre aceastd

ocazie.

Gestulil va pune pe politician

intr-o lumina buna. Necesitatea

acestui gest nu este dictatd nu-

mai de PR, ci 5i de regulile soci-

ale. Oamenii igi dau m6na. Dar

cine gi cui intinde mana ? $i inacest caz, exista reguli:

1. Persoana cu grad ierarhic mai

inalt ii intinde mAna celui cu

grad inferior.

2. Doamna ii intinde m6na dom-nului.

3. Persoanele mai in vArstS, celor

mai tinere.

insa, regulile de mai sus varia-

zA in agitalla cotidianA de la locul

de munc5. intre timp s-a stabilitregula conform cdreia cel care iiobservi primul pe ceilalli sa fie

gi cel care salutS primul. Astfel se

evitd indelunga preocupare asu-

pra acestui fapt gi incercarea de

adaptare.

Salutul la birou se reduce ade-

sea la minimum. Superiorulintin-de m6na angajalilor, iar clienlii

sau partenerii de afaceri sunt in-

tampinali printr-o str6ngere de

m6nd. De-a lungul zilei, se saluti

doar prima oard c5nd se intdlnesc

doud sau mai multe persoane, in

rest fiind de ajuns un z6mbet.

Stringerea de mini potrivitiO simpla str6ngere de m6nd

cauzeazd multora probleme. Exis-

STRANGEREA MArNil gr

PRIMA TMPRESIE

Distanla personali depindede influenla culturalS, de

legile sociale gi de tipul de

persoanS. Astfel, persoanele

introvertite lasd, de regulS, o

alti impresie prin strangerea

mainii decit cele extrovertite.

Persoanele pe care le intdlnimpentru prima data in sfera

profesionald nu ar trebui sd fie

salutate,,cu ambele mdini".

Agadar, evitali sd strangeli

m6na cuiva cu m6na dreaptd

:Si,CU:,ila.n,gA,Ii.i:atih0eti CotuL:':

l,r numeroase procedee pentru

,rr easta. Unii,,strivesc" m6na ce-

Irrilalt, iar alte m6ini se resimt ca

lrind mult prea moi gi imponde-

r,rbile. in aceste cazuri, existd so-

lrrtii de compromis: str6ngerea

rnainii se face fara a strivi m6na

, r'luilalt, sd nu fie lipsiti de greu-

t,rte si firi sd dureze foarte mult.( ;lteva secunde sunt suficiente.

t cl ale cdrui m6ini sunt prinse

',,1U scuturate prea mult timp in-tr o strangere de m6nd se simte,

r lcseori, nesigur 9i jenat.

C6teva informalii referitoarela sirutatul m6inii

Sarutatul mainii este privit cu

ochi buniin special la ocazii festi-

vt' (de exemplu, la balul operei).

n cesta este un simplu sarut, lipsitrle zgornot gi formal. Buzele nu

,rting mdna niciodatd ! Sarutul

rrrainii se poate face chiar 9i in ca-

zul in care doamna poarti m5-

rrtrsi de sear5.

Bazele comportamentului reDE RETINUTI

r,,Rid!Cali.vn l in:,1nicioii,iq,.Cd4!

salutali (exceplie fac persoa-

n0,1e,in,,viisti, Sau, iiiValide) ;, ?n

zilele noastre si doamnele se

ridicd in picioare.o CAnd vi ridicali in picioare,

iachota' (ce[,'

la un nastu,re),

o Sch,i,tali doar.salutul de Ia re.

vedere.

. iel,inferior in' iang il salut6

primul pe cel superior.o Cei tineri ii salutd pe cei inv6rst5.

.mrbatuf,salu*r,t *"lr,i,.

DE EVITAT!. Un rispuns detaliat la intre-barea ,,Ce mai faci ?".

o Atingerea m6inii cu buzele.

. Strdngerea de m6na lipsita

de energie sau prea ferm5.o imbralitarea in viala profe-

sionalS.

o imbrdlitarea in care buzele 9i

obrajii se ating.

pu!in

Io

SFAT:Trebuie sd-i salutdm gi pe cei pe care nu-i considerim ,,im-portan[i", respectiv pe cei care nu,,merit5" si fie salutati. Nueste neapirat un lucru impus de maniere gi de stil, dar nicinu poate d5una.

il Bazele comportamqntului

Ne ridicim in picioare saustim jos ?

Apar situalii in care am vrea

sd salutdm diverse persoane care

stau jos. Mai demult era de la

sine inleles ca domnii sd se ridicein picioare pentru a da m6na cu

nou-venilii. Doamnele sau per-

soanele in v6rsti nu se ridici depe scaun. Regula este intr-ade-vdr permisS, dar demodate pen-

tru femeile moderne. Acestea se

ridicd in picioare in mediul deafaceri. Egalitatea de statut pre-

supune, ins5, gi faptul ca femeiletrebuie sd poarte o jachetd care

sd aibi cel pulin un nasture in-cheiat c6nd se ridicd de pe scaun.

imbrS!igareaMai demult, obiceiul imbrali-

gdrii se regdsea mai mult in 15riledin sud gi in Franla. intre timp,imbrSliqarea a devenit tot mai

rasp6nditfuAceastd formd de sa-

lut, care implicd sdrutul obrazu-lui, pe ambele par1i, nu se practi-ci insd in sfera profesionalS.

in viala privatd, salutul prin

imbrdli;are nu este neobignuit.in fond, sdruturile nu sunt mima-

te fdrd si aibd un scop. Pentru cidoamnele sunt machiate, cel mai

adesea, ele nu-gi doresc nici sd

ii ,,machieze" pe ceilalli, nici sd-gi

strice machiajul.

,imi permitelisa maprezint?"Cum ne prezentim ;icum ii prezentim peceilalti

,,Jocul cirlilor de viziti"ln prezent, cirlile de viziti au

o importanld ridicatd, in special

in activitatea profesionald. Suntgi o invenlie deosebit de practi-

c5. Astfel, numele, adresa, firma,

departamentul, telefonul gi adre-

sa de e-mail, respectiv pagina deweb nu ajung sd fie notate, negli-jent, pe o foaie de h6rtie, ci suntcuprinse intr-o carte de vizitS.

Multe firme, in special multinagi-

onalele, pun la dispozilia colabo-

ratorilor cdrli de vizitd in limba

maternd 9i in englezd..Unele potavea chiar qi poza posesorului.

Acest serviciu este foarte practic,

deoarece cel care prime;te o car-

te de vizitd i;i aduce aminte multmai u;or de cel care i-a oferit-o.Chiar 9i in timpul schimbului de

cdrli de viziti se ajunge la un

,,cdnd" 9i la un,,cum".

Llmbaiul cirlilor de vizitiCdrlile de viziti au dimensi-

uni reduse. in cazul in care ci-

neva doregte sd comunice ceva,

mesajul trebuie sd fie scris foartepe scurt. Din acest motiv a api-rut limbajul carlilor de viziti. Pre-

scurtdrile sunt de origine fran-

cezi. Astizi insd nu se mai folo-

sesc atat de des. Prescurtdrile se

scriu in st6nga jos sau deasupra

numelui, inainte ca respectivele

cdrti sa fie inm6nate. Cele mai fo-

losite prescurtdri sunt:

p.c. - pour condoler (pentru a

prezenta condolea n1e);

p.p.p. - pour prendre part (pen-

tru a exprima compasiunea);

p.f. - pour f6liciter (pentru a feli-

cita pe cineva);

p.f.n.a. - pour f6liciter nouvelle

annee (ca urare de Anul Nou).

Drept rdspuns:

p.f. (vezi mai sus) sau p.r. (pour

remercier) sau o combinatie din-

Bazelecomportamentului Etre cele doui, p.r.p.f (pour re-

mercier pour f6liciter). in acest

mod este cuprinsd 5i mullumireapentru urari gi uririle proprii.

p.p. - pour pr6senter, nu folo-

segte la prezentarea propriei per-

soane, ci a altei persoane. Si pre-

supunem, de exemplu, ci cineva

doregte s5-i prezinte cuiva un pri-

eten, coleg sau cuno;tinti, care

locuie;te in altd parte sau lucrea-

z5 la o altd firmd, atunci persoana

respectivd va inm6na o astfel de

carte de vizitd.

Aproape toatd lumea este in-

teresatd de cdrlile de vizita. Mullise simt onorali c6nd sunt intre-bali de propria carte de vizita. Pe

de altd parte, se pot ivi avantaje

la un moment dat, dacS suntem

in posesia unei cirli de vizitd a

unei persoane p6nd atunci necu-

noscutS. Pentru unii, ,,coleclio-narea cirlilor de vizitd" reprezin-

ti un hobby asemdnitor cu cel

to

SFAT:iaiiil" de vizitd primite nu se introduc neglijent in buzunar,ci se studiazd cu interes. (in cazul in care existi confuzii, deexemplu, dacd nu este clar care este numdrulde telefon per-sonal ;i care cel de la serviciu, se pot cere limuriri.) in Japo-nia, cdrlile de viziti sunt inm6nate ;i tratate cu mult respect.Cel care igi inm6neazi cartea de vizitd intr-un mod neglijenteste considerat deosebit de nepoliticos.