Rationament Logic Text

8/17/2019 Rationament Logic Text

1/71

G4 partea 1

Capacitatea de înţelegere a unui text scris

16 întrebări

Concurs de admitere la INM 1


2/71

G4 partea 1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

Adesea auzim de la reprezentanţii omunităţiiştiinţifice că este iraţional ceea ce susţine aşa-zisa pseudo-ştiinţă. De eemplu! oamenii deştiinţă sunt uimiţi de lar"a acceptare a astrolo"iei!care postulează eistenţa unei relaţii decauzalitate #ntre planete şi $iaţa oamenilor cepoate fi analizată utiliz%nd un sistem ezoteric carecom&ină matematica şi astronomia. 'u amintenţia aici de a spri(ini sau com&ate susţinerileastrolo"iei. )eea ce mă interesează mai cur%ndeste să cercetez caracterul afirmaţiei că astrolo"iaeste iraţională. *ste de presupus că practicanţiiştiinţei +raţionale, au #n minte o anumită calitatepe care nu o re"ăsesc c%nd au #n $edereastrolo"ia! dar este prezentă c%nd au #n $edere!de eemplu! fizica! &iolo"ia sau astronomia. Darce #nseamnă! de fapt! să spui că o anumitădisciplină este raţională sau nu

n comunitatea ştiinţifică sunt unii pentru careaceastă #ntre&are $a suna cara"/ios. or le estepur şi simplu e$ident că astrolo"ia nu esteraţională ideea că poziţia planetelor la momentulnaşterii cui$a #i poate influenţa caracterul sau

$iitorul este! susţin ei! a&surdă la prima $edere.)ate"oric! această atitudine comportă un anumit"rad de plauzi&ilitate intuiti$ă. Aş dori totuşi săsu"erez că acestă a&ordare intuiti$ă este eactcea "reşită c%nd cercetăm caracterul raţional alunor discipline cum este astrolo"ia! pentru că ease reduce practic la un simplu apel la &unul-simţ.Dacă #n sta&ilirea "raniţelor raţionalului ne-am&aza numai pe asemenea apeluri! atunci ar ieşidin sfera raţionalului nu numai disciplinea&stracte! cum este fizica cuantică! ci şi #nsăşisusţinerea că ăm%ntul e rotund.

nii ar putea su"era că ceea ce aratăcaracterul iraţional al astrolo"iei nu este faptul căpare să contrazică &unul-simţ! ci faptul că teoriape care se &azează nu oferă nici un aparat pentrua demonstra modul #n care se presupune că ar

funcţiona le"ătura dintre corpurile cereşti şi $ieţileoamenilor. ot ce se af irmă este că o astfel dele"ătura eistă. Dar nici măcar acestă su"estie nufuncţionează corespunzător pentru a respin"eastrolo"ia. entru că şi #n c/imie! ca şi #nastrolo"ie! eistă le"ături ineplica&ile şi care nupot fi (ustificate care este! de eemplu!mecanismul prin care o particulă poziti$ă atra"e oparticulă ne"ati$ă e poate spune că eistă #ntreele o +forţă,! dar această afirmaţie nu este dec%t oreformulare a afirmaţiei că una dintre particule oatra"e pe cealaltă.

%nă la urmă nu eistă nici o modalitate de adetermina a priori dacă ce$a este raţional sau nu.'ici con$in"erile &azate pe &unul-simţ şi nicile"ăturile eplica&ile nu (oacă un rol #n sta&ilireacaracterului raţional al unei discipline. Din contră!caracterul raţional depinde #n #ntre"ime deeistenţa datelor empirice. ntruc%t comunitateaştiinţifică a catalo"at discipline ca astrolo"ia cafiind iraţionale! ea nu a eaminat deloc datelerele$ante. %nă ce o $a face! $a tre&ui ca oameniide ştinţă să admită că (udecăţile pe care le facdespre aşa-zisele pseudo-ştiinţe nu reflectăaproape nimic #n plus dec%t propriile pre(udecăţi.



3/71

G4 partea 11. )are dintre următoarele $ariante reprezintă rezumatul cel mai complet şi eact al

pasa(ului

7A8 9amenii de ştiinţă au respins pe nedrept astrolo"ia ca fiind iraţională pentru cămodul lor de utilizare a criteriilor de plauzi&ilitate intrinsecă şi de le"ături cauzaleeplica&ile #i impiedică să $adă caracterul $alid al unei discipline! care este e$ident

la o eaminare atentă a datelor empirice rele$ante.

7:8 Adesea oamenii de ştiinţă (udecă discipline cum e astrolo"ia pe criterii deplauzi&ilitate intrinsecă şi le"ături cauzale eplica&ile! ceea ce #i duce la respin"ereape nedrept a acestor discipline ca fiind iraţionale #n loc să cerceteze datele empiricerele$ante pentru ceea ce susţin disciplinele respecti$e.

7)8 9amenii de ştiinţă #şi trădează pre(udecăţile personale c%nd condamnă o disciplinăca astrolo"ia ca fiind iraţională pe &aza aplicării asupra datelor empirice rele$ante acriteriilor de plauzi&ilitate intrinsecă şi de le"ături cauzale eplica&ile.

7D8 9amenii de ştiinţă se #nşeală c%nd aplică astrolo"iei criteriile de plauzi&ilitateintrinsecă şi de le"ături cauzale eplica&ile! pentru că aceste calităţi lipsesc şimultor discipline aşa-zis raţionale ale căror susţineri nu sunt puse la #ndoială decătre oamenii de ştiinţă.

7*8 n a&senţa datelor empirice! oamenii de ştiinţă ar tre&ui să afirme că o disciplinăeste iraţională numai dacă mai #nt%i i-au aplicat criteriile de plauzi&ilitateintrinsecă şi de le"ături cauzale eplica&ile şi au constatat că #i lipsesc am&elecalităţi.

2. )are anume dintre $ariantele de mai (os reprezintă o critică a astrolo"iei acceptată deautor

7A8 Astrolo"ia nu este o disciplină $alidă.

7:8 Astrolo"ia! conform &unului-simţ! este iraţională.

7)8 Astrolo"ia nu #ndreptăţeşte o cercetare ştiinţifică.

7D8 Astrolo"ia tre&uie (udecată folosind criterii apriorice.

7*8 Astrolo"ia ar tre&ui să eplice toate le"ăturile sale cauzale.



4/71

G4 partea 13. n scrierea pasa(ului! scopul principal al autorului a fost cel mai pro&a&il acela

7A8 de a con$in"e comunitatea ştiinţifică de faptul că astrolo"ia este o disciplinăraţională! pentru că se &azează pe un sistem care com&ină două alte disciplineraţionale.

7:8 de a critica oamenii de ştiinţă pentru faptul că au catalo"at discipline ca astrolo"iadrept iraţionale! deşi aceste discipline nu sunt! de fapt! mai puţin raţionale dec%tştiinţa +raţională,.

7)8 de a cerceta moti$ele pentru care oamenii de ştiinţă au fost reticenţi #n a acceptadatele empirice care arată că discipline ca astrolo"ia sunt de fapt raţionale.

7D8 de a susţine că oamenii de ştiinţă se #nşeală c%nd catalo"/ează discipline caastrolo"ia ca fiind iraţionale pe &aza unor criterii apriorice mai cur%nd dec%t #n urmaunei eaminări a datelor empirice.

7*8 de a recomanda ca oamenii de ştiinţă să se a&ţină de la a catalo"a discipline caastrolo"ia ca fiind iraţionale p%nă ce nu reuşesc să (ustifice le"ăturile cauzale dinaşa-zisa ştiinţă raţională.

4. De care anume dintre eplicaţiile propuse pentru susţinerea că astrolo"ia esteiraţională se ocupă autorul #n al treilea para"raf

7A8 Astrolo"ia nu eplică afirmaţiile de ordin cauzal pe care le face despre lumeafizică.

7:8 Astrolo"ia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care nu pot fitestate pe cale empirică.

7)8 Astrolo"ia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care sunt #n moddemonstra&il false.

7D8 Astrolo"ia nu se conformează noţiunilor de &un-simţ despre cauzalitate dinlumea fizică.

7*8 Astrolo"ia nu a efectuat teste empirice ale afirmaţiilor de ordin cauzal pe care leface despre lumea fizică.



5/71

G4 partea 15. Autorul foloseşte eemplul atracţiei #ntre particule #n principal pentru

7A8 a spri(ini afirmaţia conform căreia c/imia este o disciplină iraţională.

7:8 a spri(ini afirmaţia că multe dintre le"ăturile cauzale ale aşa-ziselor disciplineraţionale contrazic &unul-simţ.

7)8 a spri(ini afirmaţia că disciplinele a&stracte! cum este fizica cuantică! sunt! defapt! iraţionale.

7D8 a com&ate afirmaţia că o disciplină este iraţională dacă nu sunt eplicate toatele"ăturile sale cauzale.

7*8 a com&ate afirmaţia că toate le"ăturile cauzale ale aşa-zisei ştiinţe raţionale suntspri(inite de date empirice.

6. A$%nd #n $edere pasa(ul! e pro&a&il ca autorul să fie de acord cu toate enunţurile

de mai (os! ) *;)*


6/71


7/71

G4 partea 1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

untem familiarizaţi cu distincţia dintre $ersuri şiproză foarte de$reme #n educaţia noastră. 'i se impunetreptat con$in"erea că! dacă spunem ce "%ndim! scriemproză şi că $ersul este o modalitate in"enioasă! dar fundamental per$ertită! de a distorsiona eprimări normalein proză. Această con$in"ere nu se formează doar #nşcoală c%t prin eperienţa repetată de o&ser$are a prozei şi$ersului #n acţiune! şi #nrădăcinată #n această con$in"ere

este presupunerea că proza este lim&a(ul $or&irii o&işnuite.Dar lucrurile nu stau aşa. n istoria literaturii o&ser$ăm căte/nicile mai e$oluate de $ersificaţie au apărut de o&icei #naintea > c/iar cu secole #ntre"i > te/nicilor e$oluate aleprozei.

roza este eprimarea sau imitarea "%ndirii focalizatesau o descriere controlată #n cu$inte! iar unitatea sa de &azăeste propoziţia. 'u decur"e de aici că toată proza estedescripti$ă sau meditati$ă şi cu at%t mai puţin că estelo"ică! ci numai că proza imită! #n ritmul şi structura sa!eprimarea $er&ală a unei minţi raţionale. roza! deci! nueste o $or&ire o&işnuită! ci o $or&ire o&işnuită foarte #n"ri(ită!care e conştientă că se prezintă #n faţa unui pu&lic şi careşi-a pre"ătit dinainte relaţia pe care o $a a$ea cu acelpu&lic. *ste lim&a(ul o&işnuit al oamenilor care au darul de a$or&i &ine şi au a(uns să stăp%nească dificilul său idiom.otuşi! c%nd $or&esc! c/iar şi aceştia $or e$ita eprimarea

preţioasă sau +$or&itul ca din carte, ritmul $or&irii lor aratăinfluenţa a ce$a ce nu este proză. Dacă te rătăceşti #ntr-unoraş străin şi ceri cui$a indicaţii! nu-ţi $a răspunde #n prozănici c/iar omul cu cel mai mare dar al $or&irii. )eea ce $eio&ţine $a fi un ritm al $or&irii proli şi repetiti$! şi #n careunitatea $er&ală este la fel de puţin propoziţie de proză pec%t strofă de poezie.

?or&irea o&işnuită se ocupă mai ales de transpunerea #n cu$inte a ceea ce! nu foarte ri"uros! este denumit fluulconştiinţei re$eriile! amintirile! #n"ri(orările! asocierile!tristeţile şi dorurile care ne trec continuu prin minte şi pecare adesea le numim "%nduri. Această $or&ire o&işnuită seocupă #n principal cu eprimarea de sine. @i! fie din lipsă dematuritate! fie din preocupare pentru altce$a! fie din a&senţaunui receptor! ea nu este complet conştientă că are unpu&lic. )onştiinţa deplină a faptului că eistă un pu&lic face

$or&irea să fie retorică! iar retorica #nseamnă un ritm de$enitcon$enţional. itmul nere"ulat al $or&irii o&işnuite poatede$eni con$enţional #n două feluri. n fel este să #i impui unmodel de recurenţă al doilea fel este să impui tiparul lo"ic şisemantic al propoziţiei. A$em de-a face cu $ersuri c%ndaran(amentul cu$intelor este dominat de ritm şi sunetrecurente şi a$em de-a face cu proză c%nd este dominat derelaţia sintactică #ntre su&iect şi predicat. Dintre cele două!$ersul este de departemodul mai simplu şi mai primiti$! ceeace eplică faptul că $ersurile au apărut #n istorie mai detimpuriu dec%t proza.



8/71

G4 partea 18. )are dintre următoarele $ariante eprimă cel mai eact ideea principală a pasa(ului

7A8 Deşi proza este considerată a fi mai asemănătoare $or&irii o&işnuite dec%t $ersurile!de fapt! $ersurile sunt acelea care sunt mai asemănătoare pentru că au e$oluat din$or&irea o&işnuită mai de$reme şi au acelaşi ritm nere"ulat.

7:8 Deşi $ersurile sunt mai simple şi mai primiti$e dec%t proza! ele sunt maiasemănătoare cu $or&irea o&işnuită #n sensul că am&ele se ocupă #n principal deeprimarea de sine.

7)8 Deşi $ersurile sunt pri$ite ca o distorsionare a prozei! am&ele reprezintă metode de aface să de$ină con$enţionale ritmurile nere"ulate ale $or&irii o&işnuite! iar proza estecea mai sofisticată şi deci! cea mai recentă dintre aceste te/nici.

7D8 Deşi proza este considerată a fi mai literală dec%t $ersurile! $ersurile impun asupra$or&irii o&işnuite un tipar ritmic şi de sunet care lipseşte din proză.

7*8 Deşi proza este folosită pentru eprimare directă! iar $ersurile sunt o metodăin"enioasă de eprimare indirectă! proza şi $ersurile se aseamănă prin aceea căam&ele depind de repetiti$itate pentru a face să de$ină con$enţional ritmul nere"ulatal $or&irii o&işnuite.

9. )onform pasa(ului! care dintre următoarele afirmaţii este ade$ărată #n pri$inţalim&a(ului o&işnuit al oamenilor cu un mare dar al $or&irii

7A8 ncearcă să transpună #n cu$inte fluul conştiinţei.

7:8 )onţine puţine su&iecte sau predicate identifica&ile.

7)8 *ste conştient de relaţia sa cu pu&licul care-l ascultă.

7D8 Are acelaşi tipar al ritmului ca $or&irea o&işnuită.

7*8 *$ită #n mod conştient ritmurile şi sunetele poetice.

10. n contetul pasa(ului! a pune $or&irea o&işnuită să fie foarte #n"ri(ită 7al doileapara"raf8 #nseamnă s-o faci mai

7A8 poetică

7:8 lo"ică

7)8 retorică

7D8 idiomatică

7*8 recurentă



9/71

G4 partea 111. După cum se poate deduce din pasa(! care dintre următoarele afirmaţii e cel mai

pro&a&il s-o creadă autorul

7A8 @coala ar tre&ui să pună accent mai mare pe $ersuri dec%t pe proză.

7:8 nitatea de &ază a $ersurilor este strofa.

7)8 9amenii cu un mare dar al $or&irii a(un" să stăp%nească proza mai repede dec%t$ersurile.

7D8 Dez$oltarea $ersurilor a precedat-o pe cea a prozei şi a $or&irii o&işnuite.

7*8 itmul prozei este proli şi repetiti$.

12. asa(ul oferă un răspuns la fiecare dintre #ntre&ările de mai (os! ) *;)*


10/71

G4 partea 114. copul principal al ultimului para"raf din pasa( este acela de

7A8 a analiza ritmul nere"ulat al $or&irii o&işnuite.

7:8 a eplica modul #n care at%t poezia c%t şi proza conferă caracter con$enţional$or&irii o&işnuite.

7)8 a critica punctul de $edere că proza şi poezia sunt cu ade$ărat diferite.

7D8 a introduce di$ersele elemente ale fluului conştiinţei.

7*8 a susţine că $or&irea o&işnuită este inferioară at%t prozei c%t şi poeziei.

15. )are dintre următoarele te/nici concordă )* BA=


11/71

G4 partea 1



12/71

G4 partea 1

#ntrebări de raţi!na$ent analitic

34 de întrebări

Ciecare din următorii cinci eperţi - un a$ocat! un naturalist! un oceano"raf! unpsi/olo" şi un statistician > ţine c%te o prezentare la o conferinţă. )ele cinci



13/71

G4 partea 1prezentări se desfăşoară una după cealaltă. Ciecare prezentare este susţinutănumai #ntr-una din următoarele patru lim&i franceză! "ermană! (aponeză saumandarină. Ciecare epert $or&eşte numai una dintre aceste lim&i. re&uie

#ntrunite următoarele condiţiiDouă dintre prezentări sunt #n aceeaşi lim&ă.

tatisticianul ţine cea de-a doua prezentare #n lim&a "ermană. A$ocatul ţine cea de-a patra prezentare #n mandarină sau #n franceză.9ceano"raful prezintă fie #n franceză! fie #n (aponeză la fel şi psi/olo"ul.rima şi ultima prezentare sunt #n (aponeză.

17. )are anume din următoarele $ariante! ar putea reprezenta ordinea #ncare eperţii #şi ţin prezentările! #ncep%nd cu primul p%nă la ultimul

7A8 naturalistul! psi/olo"ul! statisticianul! a$ocatul! oceano"raful

7:8 psi/olo"ul! statisticianul! a$ocatul! naturalistul! oceano"raful

7)8 psi/olo"ul! naturalistul! oceano"raful! a$ocatul! statisticianul

7D8 oceano"raful! statisticianul! a$ocatul! naturalistul! psi/olo"ul

7*8 oceano"raful! statisticianul! naturalistul! a$ocatul! psi/olo"ul

18.)are anume dintre următoarele $ariante ar putea reprezenta ordinea #ncare eperţii #şi ţin prezentările 7şi lim&a #n care le susţin8! #ncep%nd cu primulp%nă la ultimul

7A8 naturalistul 7(aponeză8! statisticianul 7franceză8! psi/olo"ul 7"ermană8!a$ocatul 7mandarină8! oceano"raful 7(aponeză8

7:8 naturalistul 7(aponeză8! statisticianul 7"ermană8! oceano"raful 7franceză8!a$ocatul 7mandarină8! psi/olo"ul 7(aponeză8

7)8 oceano"raful 7franceză8! statisticianul 7"ermană8! psi/olo"ul 7(aponeză8!a$ocatul 7mandarină8! naturalistul 7(aponeză8

7D8 oceano"raful 7(aponeză8! naturalistul 7franceză8! statisticianul 7"ermană8!a$ocatul 7mandarină8! psi/olo"ul 7(aponeză8

7*8 oceano"raful 7(aponeză8! statisticianul 7"ermană8! naturalistul 7(aponeză8!a$ocatul 7mandarină8! psi/olo"ul 7(aponeză8



14/71

G4 partea 119. )are anume dintre următoarele $ariante reprezintă o listă completă şi eactă a

eperţilor astfel #nc%t oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea #n (aponeză

7A8 a$ocatul! oceano"raful

7:8 oceano"raful! psi/olo"ul

7)8 naturalistul! oceano"raful! psi/olo"ul

7D8 naturalistul! oceano"raful! statisticianul

7*8 naturalistul! oceano"raful! psi/olo"ul! statisticianul

20. )are anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi ade$ărată

7A8 rima prezentare este ţinută de către a$ocat.

7:8 A doua prezentare este #n lim&a franceză.

7)8 A treia prezentare este #n lim&a (aponeză.

7D8 A patra prezentare este #n lim&a "ermană.

7*8 A cincea prezentare este ţinută de către oceano"raf.

21. )are anume dintre următoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 9ceano"raful prezintă #n (aponeză.

7:8 9ceano"raful este primul care prezintă.

7)8 9ceano"raful este ultimul care prezintă.

7D8 si/olo"ul nu ţine cea de-a treia prezentare #n lim&a mandarină.

7*8 si/olo"ul nu ţine cea de-a treia prezentare #n lim&a franceză.



15/71

G4 partea 122. Dacă naturalistul prezintă #n lim&a franceză! care anume dintre

următoarele afirmaţii ar putea fi ade$ărată

7A8 9ceano"raful este al treilea care prezintă.

7:8 9ceano"raful este al cincilea care prezintă.7)8 A$ocatul ţine prezentarea #n lim&a franceză.

7D8 9ceano"raful ţine prezentarea #n lim&a franceză.

7*8 si/olo"ul ţine prezentarea #n lim&a franceză.

23. Dacă a$ocatul prezintă #n lim&a franceză! atunci care anume dintreurmătoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 'aturalistul este primul care prezintă.

7:8 'aturalistul este al treilea care prezintă.

7)8 9ceano"raful este primul care prezintă.

7D8 9ceano"raful este al cincilea care prezintă.

7*8 si/olo"ul este primul care prezintă.

24. Dacă oceano"raful nu prezintă #n lim&a (aponeză! atunci care anumedintre următoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 A$ocatul prezintă #n lim&a mandarină.

7:8 si/olo"ul prezintă #n lim&a franceză.

7)8 'aturalistul ţine prima prezentare.

7D8 si/olo"ul ţine prima prezentare.

7*8 9ceano"raful prezintă la un moment oarecare #naintea naturalistului.



16/71

G4 partea 125. ă presupunem că #nlocuim condiţia ca statisticianul să facă cea de-a

doua prezentare #n lim&a "ermană cu condiţia ca statisticianul să facă una dincele două prezentări susţinute #n lim&a (aponeză. Dacă toate celelalte condiţiiiniţiale răm%n $ala&ile! atunci care anume dintre următoarele $ariante ar puteareprezenta ordinea #n care eperţii fac prezentările! #ncep%nd cu primul şi

sf%rşind cu ultimul 7A8 a$ocatul! oceano"raful! statisticianul! naturalistul! psi/olo"ul

7:8 naturalistul! oceano"raful! psi/olo"ul! a$ocatul! statisticianul

7)8 oceano"raful! statisticianul! naturalistul! a$ocatul! psi/olo"ul

7D8 psi/olo"ul! oceano"raful! a$ocatul! naturalistul! statisticianul

7*8 statisticianul! oceano"raful! naturalistul! a$ocatul! psi/olo"ul



17/71

G4 partea 1n electrician an"a(at #ntr-o #ntreprindere montează eact şapte componente > denumite !! ?! G! ;! H şi I - pe o placă de circuite #n eact şapte etape consecuti$e #n fiecare etapăse montează o sin"ură componentă. Ciecare componentă este montată o sin"ură dată! fiemanual! fie de un ro&ot şi nu #n am&ele moduri.; este a patra componentă montată.*act două componente sunt montate manual la un moment dat #nainte de montarea

componentei ;.'ici o componentă nu este montată manual #nainte de montarea componentei .G este montată la un moment oarecare #naintea componentei .H este montată la un moment oarecare după ce sunt montate componentele I şi .)ea de-a şasea componentă este montată manual.

26. )are anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi ade$ărată

7A8 este prima componentă montată.7:8 este a treia componentă montată.7)8 H este a cincea componentă montată.7D8 ? este a şasea componentă montată.7*8 I este a şaptea componentă montată.

27. Dacă eistă două etape consecuti$e #n care componentele sunt montate de ro&ot!atunci fiecare din următoarele afirmaţii ar putea fi ade$ărată ) *;)*


18/71

G4 partea 130. )are anume dintre următoarele componente tre&uie să fie montată de ro&ot

7A8 7:8 ?7)8 G7D8 H

7*8 I

31. Dacă ? este montată imediat #naintea unei componente montate de ro&ot! atuncicare anume dintre următoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 este montată de ro&ot.7:8 ? este montată manual.7)8 ; este montată manual.7D8 H este montată de ro&ot.7*8 I este montată de ro&ot.

32. )are anume dintre următoarele $ariante constituie o listă completă şi eactă acomponentelor! oricare din acestea put%nd fi cea de a şasea componentă montată

7A8 ! ! ?7:8 ! G! I7)8 ! ! H! I7D8 ! ?! H! I7*8 ! G! H! I

33. )are anume dintre următoarele componente tre&uie să fie montată manual

7A8 7:8 7)8 ?7D8 ;7*8 I

34. Dacă componenta este montată de ro&ot! atunci care anume dintreurmătoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 I este montată manual.

7:8 ; este montată manual.7)8 ? este montată manual.7D8 ? este cea de-a treia componentă montată.7*8 H este cea de-a şaptea componentă montată.



19/71

G4 partea 1Iamfir inter$ie$ează un număr de eact cinci dintr-un total de şapte candidaţi pentru un post

> Jeor"escu! =mre! uca! 'ecula! 9rlo$! adu! şi ănase. Iamfir #i inter$ie$ează pe ceicinci! unul c%te unul! c%te o sin"ură data pe fiecare. Desfăşurarea inter$iului tre&uie să

#ndeplinească următoarele condiţiiuca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea inter$ie$at.nul dintre cei doi > 'ecula sau ănase > este inter$ie$at ultimul.

Dacă este inter$ie$at! atunci Jeor"escu este inter$ie$at primul.Dacă am%ndoi sunt inter$ie$aţi! atunci =mre este inter$ie$at imediat după adu.Dacă am%ndoi sunt inter$ie$aţi! atunci 9rlo$ este inter$ie$at imediat după adu.Dacă am%ndoi sunt inter$ie$aţi! atunci ănase este inter$ie$at imediat după 'ecula.

35. )are anume dintre următoarele $ariante ar putea fi o listă completă şi eactă acandidaţilor pentru post #n ordinea #n care participă la inter$iu

7A8 Jeor"escu! uca! =mre! 'ecula! ănase

7:8 Jeor"escu! uca! =mre! adu! 'ecula

7)8 Jeor"escu! adu! 9rlo$! uca! ănase

7D8 =mre! Jeor"escu! uca! 9rlo$! ănase

7*8 9rlo$! adu! uca! 'ecula! ănase

36. )are anume dintre următoarele afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 =mre nu este primul inter$ie$at.

7:8 9rlo$ nu este cel de-al doilea inter$ie$at.

7)8 =mre nu este cel de-al treilea inter$ie$at.

7D8 adu nu este cel de-al patrulea inter$ie$at.

7*8 'ecula nu este cel de-al cincilea inter$ie$at.

37. Dacă Jeor"escu nu este inter$ie$at! atunci care anume dintre următoarele afirmaţiitre&uie să fie ade$ărată

7A8 =mre este cel de-al doilea inter$ie$at.

7:8 uca este cel de-al doilea inter$ie$at.

7)8 9rlo$ este cel de-al doilea inter$ie$at.

7D8 'ecula este inter$ie$at ultimul.

7*8 ănase este inter$ie$at ultimul.



20/71

G4 partea 138. )are anume dintre următoarele $ariante reprezintă o listă completă si eactă a

numărului de ordine #n care poate a$ea loc inter$iul lui =mre

7A8 primul! al doilea! al treilea

7:8 primul! al treilea! al patrulea

7)8 al doilea! al treilea! al patrulea

7D8 primul! al doilea! al treilea! al cincilea

7*8 primul! al doilea! al treilea! al patrulea

39. Dacă 9rlo$ este primul inter$ie$at! atunci care anume dintre următoarele afirmaţiiar putea fi ade$ărată

7A8 =mre este inter$ie$at al treilea.

7:8 =mre este inter$ie$at al patrulea.

7)8 'ecula este inter$ie$at al treilea.

7D8 adu este inter$ie$at al doilea.

7*8 adu este inter$ie$at al treilea.

40. )are anume dintre următoarele $ariante reprezintă o listă completă şi eactă acandidaţilor care tre&uie inter$ie$aţi

7A8 Jeor"escu

7:8 =mre

7)8 uca

7D8 Jeor"escu! uca

7*8 Jeor"escu! uca! ănase



21/71

G4 partea 141. Dacă =mre este inter$ie$at al patrulea! atunci care anume dintre următoarele

afirmaţii tre&uie să fie ade$ărată

7A8 Jeor"escu este inter$ie$at

7:8 9rlo$ este inter$ie$at

7)8 adu este inter$ie$at.

7D8 uca este inter$ie$at al doilea.

7*8 'ecula este inter$ie$at ultimul.

42. Dacă Jeor"escu este inter$ie$at primul şi 9rlo$ al doilea! atunci fiecaredintre următoarele afirmaţii ar putea fi ade$ărate! ) *;)*


22/71

G4 partea 19 a"enţie de pu&licitate are eact şapte reprezentanţi > Cetz"er! Kianu! iptaL! Bărăscu!#r$u! ădoi! uciu. 'oua sa campanie pu&licitară este prezentată unui sin"ur client decătre unul sau mai mulţi dintre reprezentanţii săi! cu respectarea următoarelor condiţiiDacă campania este prezentată de către Cetz"er! atunci prezintă şi Bărăscu şi#r$u.Dacă prezintă Kianu! atunci ădoi nu prezintă.

Dacă ădoi nu prezintă! atunci prezintă #r$u.Dacă prezintă iptaL! atunci prezintă fie Kianu! fie uciu! fie am%ndoi.Dacă prezintă at%t iptaL c%t şi uciu! atunci Bărăscu nu prezintă.

43. )are anume dintre următoarele $ariante ar putea fi o listă completă şi eactă a

reprezentanţilor care fac prezentări

7A8 Bărăscu! uciu

7:8 Cetz"er! Bărăscu! ădoi

7)8 Cetz"er! iptaL! Bărăscu! #r$u

7D8 Bărăscu! #r$u! ădoi! uciu

7*8 Kianu! iptaL! Bărăscu! ădoi! uciu

44. Dacă prezintă at%t iptaL c%t şi ădoi! atunci care anume dintre următoareleafirmaţii ar putea fi ade$ărată

7A8 Cetz"er prezintă.

7:8 Kianu prezintă.

7)8 Bărăscu prezintă.

7D8 *act doi dintre cei şapte reprezentanţi prezintă.

7*8 *act trei dintre cei şapte reprezentanţi prezintă.



23/71

G4 partea 145. )are anume dintre următorii reprezentanţi ai A"enţiei ar putea fi cel care

prezintă sin"ur

7A8 Cetz"er

7:8 Kianu

7)8 iptaL

7D8 ădoi

7*8 uciu

46. Dacă #r$u nu prezintă! atunci care anume dintre următoarele $ariantereprezintă numărul maim al reprezentanţilor care fac prezentarea

7A8 doi

7:8 trei

7)8 patru

7D8 cinci

7*8 şase

47. Dacă eact doi dintre reprezentanţii A"enţiei fac prezentarea! atunci careanume dintre următorii reprezentanţi ' 9A* fi unul din cei doi

7A8 iptaL

7:8 Bărăscu

7)8 #r$u

7D8 ădoi

7*8 uciu



24/71

G4 partea 148. Dacă Cetz"er prezintă! atunci care anume dintre următoarele enunţuri

tre&uie să fie ade$ărat

7A8 )el puţin trei dintre reprezentanţi prezintă.

7:8 )el mult patru dintre reprezentanţi prezintă.7)8 'ici Kianu şi nici ădoi nu prezintă.

7D8 *act unul dintre iptaL sau uciu prezintă.

7*8 Cie Kianu fie uciu prezintă! fie am%ndoi.

49. )are anume dintre următoarele $ariante ' 9A* reprezenta o listăeactă parţială a reprezentanţilor A"enţiei care fac prezentarea

7A8 Cetz"er! Kianu! #r$u

7:8 Cetz"er! iptaL! ădoi

7)8 Cetz"er! #r$u! uciu

7D8 Kianu! iptaL! Bărăscu

7*8 iptaL! #r$u! ădoi

50. ă presupunem că #nlocuim condiţia că dacă ădoi nu prezintă nouacampanie pu&licitară atunci o face #r$u! cu condiţia că #r$u prezintă dacăprezintă şi ădoi. Dacă toate celelalte condiţii răm%n $ala&ile! atunci care anumedintre următoarele $ariante ' 9A* reprezenta o lista completă şi eactă areprezentanţilor A"enţiei care fac prezentări

7A8Kianu! #r$u

7:8 Kianu! Bărăscu! #r$u

7)8 iptaL! ădoi! uciu

7D8 iptaL! #r$u! uciu

7*8 Bărăscu! #r$u! ădoi



25/71

G4 partea 2

%le$ente de raţi!na$ent l!gic

50 de întrebări



26/71

G4 partea 2n (urnalist %nă nu demult! #n )anada medicii se &ucurau de un #nalt statut.Deşi c%nd$a admiraţi pentru altruismul lor! #n ultimele decade! medicii aupierdut din respectul populaţiei. )u toate că se recunoaşte că medicii suntindispensa&ili! criticii lor o&ser$ă că ei cer onorarii din ce #n ce mai mari dinpartea "u$ernului şi c/iar! #n unele cazuri! că #şi acoperă incompetenţa! fiind

aşadar de$otaţi mai cur%nd interesului personal dec%t celui pu&lic.

1. )are dintre următoarele enunţuri este spri(init cel mai mult de comentariul (urnalistului

7A8 Bedicii din )anada sunt percepuţi de critici ca fiind mai puţin competenţidec%t erau pe $remuri.7:8 Cără stima pu&licului de care se &ucurau c%nd$a medicii! mai puţinicanadieni $or de$eni medici.7)8 Bedicii din )anada sunt percepuţi de critici ca fiind insuficient de$otaţiinteresului celorlalţi.7D8 eprezentanţii profesiilor non-medicale din )anada sunt percepuţi ca fiindaltruişti şi competenţi.7*8 n trecut medicii nu ar fi acceptat! cu at%t mai puţin cerut! onorarii mari dinpartea "u$ernului.



27/71

G4 partea 2nii "%nditori susţin că orice lucru care produce plăcere oamenilor e &un şi$ice$ersa! şi că tot ceea ce produce durere este rău şi $ice$ersa. *ste clar!totuşi! că acest lucru nu poate fi susţinut cu ar"umente. )onceptele de &ine şirău sunt contradictorii! #n timp ce acelea de plăcere şi durere! nu. *ste clar căe posi&il să te afli #ntr-o stare de plăcere şi durere #n acelaşi timp.

2. aţionamentul de mai sus pune la #ndoială susţinerea că două perec/i deconcepte sunt ec/i$alente! ar"ument%nd că

7A8 +&un, nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică +plăcere,7:8 +rău, nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică +durere,7)8 este un simplu accident faptul că +plăcere, şi +durere, se aplică #n acelaşimod #n care se aplică +&un, şi +rău,7D8 +plăcere, şi +durere, posedă o proprietate pe care nu o posedă nici o altăperec/e posi&ilă de concepte7*8 +&un, şi +rău, nu sunt #n acelaşi raport unul faţă de celălalt precum+plăcere, şi +durere,.



28/71

G4 partea 2Ba(oritatea psi/olo"ilor consideră că percepţia nu se sc/im&ă de-a lun"ul$ieţii adulte. otuşi! capacitatea de a depista di$ersele arome ale $inului şiaceea de a percepe modalitatea compleă #n care se ec/ili&rează #ntre eleacele arome se dez$oltă numai după o #ndelun"ată eperienţă #n de"ustarea$inului! ca adult. Din acest moti$! &ăutorii de $in fără eperienţă sunt adesea

dezamă"iţi c%nd de"ustă un $in ecelent > ei nu sunt capa&ili să perceapă$inul aşa cum o face un epert.

3. Acest raţionament contrazice susţinerea că percepţia nu se sc/im&ă delocpe #ntrea"a perioadă a $ieţii adulte #n următorul fel

7A8 arăt%nd că nimic nu poate răm%ne nesc/im&at pe #ntrea"a perioadă a$ieţii adulte7:8 aduc%nd do$ada că mulţi eperţi nu sunt de acord cu susţinerea7)8 prezent%nd un caz concret care nu este descris corect de către susţinere7D8 arăt%nd modul #n care susţinerea este do$edită a fi eronată de către altesusţineri cu caracter "eneral despre percepţie7*8 oferind un principiu care intră #n conflict cu susţinerea.



29/71

G4 partea 2entru a supra$ieţui! &%tlanii tre&uie să măn%nce cantităţi mari de peşte. nconsecinţă! conform naturaliştilor! dacă eistă un număr mare de &%tlani care #şi fac cui& unii l%n"ă alţii pe &altă! asta #nseamnă că #n &altă eistă cantităţimari de peşte. Dar! mulţi &%tlani #şi fac cui& fără nici o pro&lemă pe &altaMar"ra$e care! de mulţi ani! aproape că nu are nici un peşte.

4. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! a(ută cel mai mult lareconcilierea aparentelor discrepanţe din fra"mentul de mai sus

7A8 esticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat #n apa &ălţiiMar"ra$e şi au omor%t ma(oritatea peştilor.7:8 De-a lun"ul anilor! &alta Mar"ra$e a de$enit din ce #n ce mai sărată şi!astfel! a murit o mare parte din $e"etaţia care ser$ea peştilor drept /rană.7)8 :%tlanii de pe &alta Mar"ra$e au reuşit să crească familii neo&işnuit demari! cu o medie de aproimati$ doi pui supra$ieţuitori #n fiecare perioadă decui&ărit.7D8 :%tlanii care #şi fac cui& pe &alta Mar"ra$e! de o&icei! măn%ncă peşte dinalte &ălţi aflate #n apropiere.7*8 opulaţia numeroasă de &%tlani de pe &alta Mar"ra$e a eercitat opresiune at%t de mare asupra populaţiei de peşti #nc%t numărul acestora ascăzut dramatic.



30/71

G4 partea 2aura @tiu că florile de c%mp sunt #n pericol din cauza numărului redus despaţii adec$ate unde pot creşte! şi că! #n "eneral! oamenii ar tre&ui să le laseacolo unde cresc. )%mpul ăsta mare este! totuşi! plin de plante dintr-o sin"urăspecie de floare de c%mp şi ar fi #n re"ulă să iau şi eu o sin"ură floare! dinmoment ce sunt at%t de multe.

Barta n $iitor n-o să mai răm%nă prea multe! dacă mulţi $or acţiona conformprincipiului tău.

5. Barta critică punctul de $edere al aurei prin aceea că

7A8 ar"umentează că dacă o resursă poate fi folosită #n mod dura&il şi fără săfie epuizată! atunci nu se petrece nimic rău7:8 susţine că aura presupune că e #n re"ulă să se facă o ecepţie pentruea! dar nu şi pentru altcine$a7)8 su&liniază că unele acte indi$iduale aparent nesemnificati$e! de un anumitfel! pot a$ea un efect cumulati$ considera&il7D8 o acuză pe aura de moti$aţii neadec$ate #n loc să răspundă la afirmaţiaaurei7*8 se &azează pe principiul că un act e"oist este "reşit c/iar şi dacă nu areun efect dăunător.

6. )are dintre următoarele $ariante! dacă este ade$ărată! este cel maiputernic răspuns pe care-l poate da aura pentru a contracara critica Bartei

7A8 )/iar dacă aş lua o floare de pe c%mp! n-aş spune şi altora despre c%mp!aşa că tu ai fi sin"ura persoană care ar a$ea cunoştinţă despre acţiunea meaşi nu mi-aş susţine acest principiu faţă de un număr mare de oameni.7:8 Dacă toată lumea ar face ca mine şi ar a$ea "ri(ă să lase o mulţime deplante mature care să re#nsăm%nţeze c%mpul! s-ar putea cule"e c%te$a florifără a face rău speciei.7)8 Dacă aş lua o floare! i-aş oferi condiţii de $iaţă adec$ate! inclusi$ /rană şilumină! #n cantităţi asemănătoare cu cele pe care le are acum! aşa că nu poţiprezuma că $a muri.7D8 )/iar dacă planta nu #mi este necesară pentru supra$ieţuire! nu estesin"ura plantă de pe acel c%mp şi este posi&il ca specia să supra$ieţuiască şifără ea.

7*8 'u toată lumea este interesată de acest tip de floare de c%mp şi eistămulţi alţi oameni care nu s-ar o&osi să scoată o plantă din păm%nt cu rădăcinicu tot.



31/71

G4 partea 2n studiu recent a constatat că! #n mod surprinzător! riscul de accidente "ra$ede muncă este mai mare #n industriile care sunt monitorizate de inspectori"u$ernamentali de protecţie a muncii dec%t #n industriile care nu se află su& oasemenea monitorizare.

7. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! a(ută cel mai mult laeplicarea surprinzătoarei constatări descrise mai sus

7A8 =nspectorii "u$ernamentali de protecţie a muncii nu numai cămonitorizează! dar şi instruiesc pe muncitorii firmelor să respecte normele deprotecţie a muncii.7:8 =nspectorii "u$ernamentali de protecţie a muncii nu au autoritatea de aimpune respectarea normelor de protecţie a muncii.7)8 'umai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de muncă suntmonitorizate de inspectori "u$ernamentali de protecţie a muncii.7D8 Buncitorii se comportă cu precauţie deose&ită atunci c%nd consideră căacti$itatea lor este monitorizată de inspectori "u$ernamentali de protecţie amuncii.7*8 nele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori"u$ernamentali de protecţie a muncii au rate mult mai scăzute aleaccidentelor de muncă dec%t alte industrii care sunt şi ele monitorizate.



32/71

G4 partea 2 n "eneral! pentru cine$a care are ne$oie de o transfuzie! e mai pro&a&il cas%n"ele de la o rudă să fie infectat cu $irusul /epatitei dec%t s%n"ele de la o&ancă de s%n"e. n consecinţă! riscul de a contracta /epatită #n urma uneitransfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc s%n"e de la rude dec%tpentru cei care primesc s%n"e de la &ăncile de s%n"e.

8. )are dintre următoarele afirmaţii! dacă este ade$ărată! slă&eşte cel maitare raţionamentul de mai sus

7A8 9amenii care primesc transfuzii de s%n"e precizează adesea că dorescsă fie folosit s%n"e de la rudele lor.7:8 ransfuziile de s%n"e au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu$irusul /epatitei.7)8 * mult mai pro&a&il ca s%n"ele de la o rudă să fie de aceeaşi "rupă cucea a primitorului.7D8 Donatorii la &ăncile de s%n"e sunt #ntotdeauna #ntre&aţi dacă au fost$reodată infectaţi cu $irusul /epatitei.7*8 %n"ele care urmează să fie folosit pentru transfuzie este #ntotdeaunatestat pentru $irusul /epatitei.



33/71

G4 partea 2a ora actuală! animalele de companie cu s%n"e cald sunt primite #n ţarănumai dacă posedă un certificat de $accinare antira&ică. Aceastăre"lementare este deficitară! #n sensul că uneori $accinul este ineficient. Dacă$accinul #şi produce efectul! animalul are #n s%n"e un ni$el #nalt de anticorpi aira&iei. rin urmare! pentru a #mpiedica intrarea #n ţară a animalelor cu ra&ie ar

fi mai eficace să se facă testări ale s%n"elui acestora şi să se refuze intrareaoricăror animale care nu au #n s%n"e un ni$el ridicat de anticorpi ai ra&iei.

9. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! slă&eşte cel mai tareraţionamentul de mai sus

7A8 )onform acestei propuneri de re"lementare! unele animale de companiecare nu sunt infectate cu $irusul ra&iei ar putea fi #mpiedicate să pătrundă #nţară.7:8 'u eistă nici o modalitate de a distin"e #ntre ni$elurile ridicate deanticorpi cauzate de infecţii acti$e şi ni$elurile ridicate determinate de o$accinare eficientă.7)8 )onform re"lementării #n $i"oare! unele specii de animale sunt plasate #ncarantină şi ţinute su& o&ser$aţie pentru simptomele ra&iei #nainte de a se luao decizie pri$itoare la primirea lor #n ţară.7D8 rocentul de $accinări antira&ice care nu reuşesc să producă imunitateeste semnificati$ mai mare dec%t cel al $accinărilor #mpotri$a altor &oli aleanimalelor.7*8 e"lementarea propusă nu ar a$ea eficacitate #n pre$enirea pătrunderii #nţară a animalelor săl&atice infectate cu $irusul ra&iei.



34/71

G4 partea 2Cranz 9ficialităţile din domeniul sănătăţii ştiu că #n *tremul 9rient canceruleste mult mai puţin răsp%ndit dec%t #n America de 'ord. @i este de asemenea&inecunoscut faptul că re"imul alimentar tipic al locuitorilor *tremului 9rientinclude o proporţie mai mare de cereale inte"rale dec%t re"imul alimentar nord-american tipic. Deci! oficialităţile din domeniul sănătăţii din America de

'ord manifestă ne"li(enţă faţă de datoria lor de a prote(a sănătatea pu&licădacă nu #ncura(ează populaţia nord-americană să crească proporţia decereale inte"rale #n re"imul lor alimentar.

opo$ici )eaiul conţine su&stanţe care pot a(uta la pre$enirea mai multor forme de cancer! iar consumul de ceai este mult mai răsp%ndit #n *tremul9rient dec%t #n America de 'ord.

10. opo$ici #i răspunde lui Cranz prin

7A8 #ncercarea de a arăta că do$ezile prezentate de Cranz se contrazic #ntreele7:8 su&minarea ar"umentului lui Cranz! prezent%nd do$ezi care spri(ină oeplicaţie alternati$ă7)8 introducerea de do$ezi suplimentare care spri(ină concluzia lui Cranz7D8 punerea la #ndoială a acurateţei tezei lui Cranz cu pri$ire la proporţiaconsumului de cereale inte"rale #n *tremul 9rient şi America de 'ord7*8 demonstrarea faptului că efectele &enefice pe care Cranz le atri&uiere"imului alimentar pot fi contracarate de alţi factori.

11. aţionamentul lui Cranz este discuta&il deoarece

7A8 confundă o diferenţă de proporţie cu o diferenţă #n termeni de cantitatea&solută7:8 trece cu $ederea posi&ilitatea ca unii oameni din America de 'ord săincludă cam aceeaşi proporţie de cereale inte"rale #n re"imul lor alimentar caşi cea din re"imul tipic din *tremul 9rient7)8 nu face distincţia #ntre pre$enirea unor cazuri particulare ale unei &oli şireducerea incidenţei "enerale a acelei &oli7D8 i"noră orice alte diferenţe! #n afară de cele de re"im alimentar! care ar putea (ustifica incidenţa cancerului #n *tremul 9rient şi America de 'ord

7*8 pentru a putea conc/ide foloseşte termenul +tipic, #n mod am&i"uu.



35/71

G4 partea 2 Animalele domestice! cum ar fi c%inii! au apărut prin creşterea numai aeemplarelor unei specii săl&atice care erau suficient de &l%nde. De eemplu!dacă #n procesul de creştere a lupilor omul #i #mperec/ează numai pe cei caresunt &l%nzi c%nd sunt mici! atunci! după un număr de "eneraţii! eemplareleastfel produse $or fi o specie de c%ine. n consecinţă! toate animalele pot fi! #n

principiu! crescute pentru a de$eni domestice.

12. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! slă&eşte cel maitare raţionamentul de mai sus

7A8 Animalele domestice nu pot fi transformate #n animale săl&atice prin #nmulţirea numai a acelor eemplare care dau do$adă de unele caracteristicisăl&atice.7:8 a unele specii de animale! eemplarele aflate #n stare de săl&ăticie se #mperec/ează mai des dec%t cele domestice.7)8 a unele specii de animale nu eistă nici un eemplar care să dea$reodată do$adă de &l%ndeţe.7D8 a unele specii de animale eemplarele &l%nde sunt mai puţin fertile dec%tcele săl&atice.7*8 a unele specii de animale domestice unele eemplare sunt mult mai&l%nde dec%t altele.



36/71

G4 partea 2n anumit tip de coş preistoric a fost descoperit #n numai două locuri! unul peo proprietate pri$ată şi celălalt #ntr-un sit ar/eolo"ic prote(at. nul dintreaceste coşuri a fost eaminat cu microscopul electronic. Dacă un artefact nueste curăţat minuţios! microscopul electronic $a depista pe suprafaţa luiminerale caracteristice solului din situl de unde a fost dez"ropat artefactul. @i

totuşi! pe acel coş nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristicesolului din situl prote(at! deşi coşul a$ea #ncă o ade$ărată crustă de păm%ntdin locul de unde fusese dez"ropat.

13. )are din enunţurile de mai (os este spri(init cel mai tare de infomaţiile dinpasa(ul de mai sus! presupun%nd că aceastea din urmă sunt corectă

7A8 )oşul a fost dez"ropat de pe proprietatea pri$ată.7:8 )oşul a fost dez"ropat din situl prote(at.7)8 )oşul era prea acoperit cu păm%nt pentru a putea fi eaminat cumtre&uie.7D8 e coş nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice soluluide pe proprietatea pri$ată.7*8 nele dintre mineralele caracteristice solului din situl prote(at suntprezente şi #n solul de pe proprietatea pri$ată.



37/71

G4 partea 2n antropolo" -a susţinut că interdicţiile de ordin reli"ios faţă deconsumarea anumitor tipuri de alimente reprezintă o do$adă #mpotri$a opinieică toate fenomenele culturale au o eplicaţie pur economică. n fond! susţine #n continuare raţionamentul! numai un moti$ de ordin moral sau spiritual poatecon$in"e oamenii să renunţe la surse disponi&ile de alimentaţie. Dar speciile

a căror consumare este interzisă sunt de o&icei elemente esenţiale aleecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment.)onser$area speciilor interzise tinde astfel să a(ute la păstrarea şi a celorlaltespecii. n consecinţă! asemenea interdicţii au #n realitate o moti$aţieeconomică.

14. aţionamentul antropolo"ului este eronat pentru că

7A8 deduce numai pe &aza susţinerii că o practică are o anumită consecinţădezira&ilă că acea consecinţă tre&uie să constituie moti$aţia respecti$eipractici7:8 ia ca fiind de la sine #nţeles faptul că oamenii ar putea a$ea un moti$pentru adoptarea unei anumite conduite şi totuşi să nu-şi dea seama careeste acel moti$7)8 deduce! numai pe &aza susţinerii că un anumit fenomen cultural nu arenici o eplicaţie economică! că eplicaţia acelui fenomen tre&uie să fiespirituală sau morală7D8 foloseşte termenul-c/eie +interdicţii, #n două sensuri diferite7*8 tra"e o concluzie care nu este dec%t o reformulare a celor prezentate #nspri(inul respecti$ei concluzii.



38/71

G4 partea 2n studiu pe N 000 de adulţi aleşi aleatoriu dintr-o ţară europeană a constatatcă O5P dintre cei care consumă alcool #n medie de două sau mai multe ori pesăptăm%nă au suferit #n inter$al de şase luni de cel puţin o răceală. De aici!putem tra"e concluzia preliminară că un consum mare de alcool tinde să ducăla creşterea sensi&ilităţii omului la răceală.

15. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! ar slă&i cel mai tareraţionamentul de mai sus

7A8 N0P dintre participanţii la studiu care au consumat alcool de trei sau maimulte ori pe săptăm%nă au suferit răceli #n inter$alul de şase luni.7:8 O5P dintre participanţii la studiu care nu au consumat alcool deloc ausuferit de cel puţin o răceală #n inter$alul de şase luni.7)8 50P dintre participanţii la studiu care au consumat alcool #n medie o datăpe săptăm%nă au suferit răceli #n inter$alul de şase luni.7D8 Bai puţin de O5P dintre participanţii la studiu care au suferit răceli #ninter$alul de şase luni au consumat alcool #n medie o dată pe săptăm%nă saumai des.7*8 60P dintre participanţii la studiu care nu au suferit nici o răceală #ninter$alul de şase luni au consumat alcool o dată pe săptăm%nă sau mai des.



39/71

G4 partea 2'u eistă compozitor mai cunoscut şi totuşi mai o&scur dec%t cott Koplin! celcare a compus piesa +Baple eaf a", şi alte c%ntece &ine cunoscute şiele"ante. Koplin! fiu al unui scla$ eli&erat! a contopit forme şi armonii muzicaleafricane şi europene. *l a rafinat un tip de proto-(azz denumit +ra"time,! iniţialinterpretat de persoane cu ascendenţă africană! de pe r%ul Bississippi! ce de

mult sincopaseră! sau +făr%miţaseră, 7ra""in"8Q ritmul altor forme muzicalecum ar fi marşul şi tRo-step. ntr-ade$ăr se poate spune că &oo"ie-Roo"ie!&lues-ul şi rocL-ul sunt toate prefi"urate! #ntr-o anumită măsură! de lucrările luiKoplin.

16. )are dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic susţiut deinformaţiile de mai sus

7A8 Koplin este un compozitor important pentru că a in$entat ra"time.7:8 Koplin este semnificati$ din punct de $edere istoric pentru că a fost maiprolific dec%t orice alt compozitor de ra"time.7)8 ucrările lui Koplin se &ucură de o lar"ă popularitate pentru că auinfluenţat multe forme de muzică pop.7D8 ucrările lui Koplin au influenţat sau anticipat o mare $arietate de "enurimuzicale foarte populare.7*8 ucrările lui Koplin au fost populare pentru că au contopit stilurile muzicaleale unor culturi foarte diferite.

Q n lim&a en"leză +ra""in", #nseamnă făr%miţare.



40/71

G4 partea 2)ercetătorii au dorit să afle dacă fumatul pasi$ constituie un factor semnificati$ #n contractarea &olilor de plăm%ni. *i au efectuat un studiucompar%nd starea de sănătate a unui "rup de soţii nefumătoare ale unor fumători cu starea de sănătate a unui "rup de soţii nefumătoare ale unor nefumători. -a descoperit că soţiile fumătorilor a$eau o sensi&ilitate mult mai

mare la &oli de plăm%ni dec%t soţiile nefumătorilor. )ercetătorii auconcluzionat că fumatul pasi$ constituite #ntr-ade$ăr un factor #n e$oluţia&olilor de plăm%ni.

17. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! pune la #ndoială celmai mult concluziile cercetătorilor

7A8 oţiile de fumători au fost crescute de fumători #n număr semnificati$ maimare dec%t soţiile de nefumători.7:8 *ste semnificati$ mai puţin pro&a&il ca soţiile de nefumători să facă"imnastică pentru #ntărirea tonusului cardio$ascular comparati$ cu soţiile defumători.7)8 Bem&rele "rupului de soţii de fumători erau! #n medie! cu c%te$a luni maitinere dec%t mem&rele "rupului de soţii de nefumători.7D8 'u este mai puţin pro&a&il ca soţiile nefumătorilor să fi fost fumătoare ele #nsele comparati$ cu soţiile fumătorilor.7*8 Jrupul de soţii de fumători a fost ales dintr-o zonă ur&ană intensindustrializată #n timp de "rupul de soţii de nefumători a fost ales dintr-o zonărurală.



41/71

G4 partea 2n eseist =storia omenirii este plină de dorul după tinereţea $eşnică şinemurire. @i totuşi! #m&ătr%nirea şi moartea sunt normale şi ine$ita&ile! &ac/iar de dorit. nc/ipuiţi-$ă consecinţele de ordin etic! social şi economic dacăs-ar a(un"e $reodată la #mpiedicarea #m&ătr%nirii şi a morţii.

18. n care dintre modurile de mai (os apare #n ar"umentul eseistului afirmaţiacă istoria omenirii este plină de dorul după tinereţea $eşnică şi nemurire

7A8 =ntroduce su&iectul ar"umentului! dar nu (oacă nici un rol lo"ic #n o&ţinereaconcluziei principale.7:8 )onstituie una dintre concluziile ar"umentuui! deşi nu este principalaconcluzie.7)8 *ste o susţinere pe care ar"umentul ca #ntre" #ncearcă s-o discrediteze.7D8 *nunţă o pro&lemă la care ar"umentul ca #ntre" susţine că nu eistărăspuns satisfăcător.7*8 *ste o premisă necesară pentru a sta&ili concluzia principală.



42/71

G4 partea 2 Ad%nc #n scoarţa ăm%ntului s-a descoperit un depozit natural de materialradioacti$ a cărui compoziţie seamănă cu cea a deşeurilor periculoaseproduse de aplicaţiile te/nolo"iei nucleare. 'u s-au constatat efecte ad$erseproduse de acest depozit natural. Deoarece in"inerii au ela&orat la oraactuală o modalitate de a depozita deşeurile nucleare rezultate din procese

de fa&ricaţie la aceeaşi ad%ncime #n scoarţa ăm%ntului ca şi a recent-descoperitului depozit natural! se poate demara acum depozitarea deşeurilor nucleare #n condiţii de si"uranţă.

19. )are dintre următoarele enunţuri! dacă este ade$ărat! slă&eşte cel maitare raţionamentul de mai sus

7A8 )antitatea totală de deşeuri periculoase produsă anual a scăzut #n ultimiiani.7:8 a ora actuală nu pot fi determinate condiţiile "eolo"ice #n care a fostposi&il ca depozitul radioacti$ natural să fie păstrat #n condiţii de si"uranţă.7)8 a ora actuală este feza&il din punct de $edere economic să se foreze #nscoarţa ăm%ntului p%nă la ad%ncimea la care a fost descoperit depozitulnatural de material radioacti$.7D8 roducerea #n continuare de deşeuri radioacti$e #n ritmul actual $a a(un"ep%nă la urmă să depăşească posi&ilităţile de depozitare #n condiţii desi"uranţă.7*8 'ici una dintre metodele actuale de eliminare a deşeurilor nucleare nu s-ado$edit a fi complet si"ură.



43/71

G4 partea 2Dora este o $olei&alistă ecelentă. 9rice om care (oacă $olei zilnic este un$olei&alist ecelent. Deci Dora (oacă $olei #n fiecare zi.

20. *roarea de raţionament de mai sus este cel mai asemănătoare cu ceaconţinută #n care anume dintre $ariantele de mai (os

7A8 Crancisc c%ntă #n fiecare zi. 9rice om care c%ntă #n fiecare zi este unc%ntăreţ &un. Deci Crancisc este un c%ntăreţ &un.7:8 Crancisc face (o""in". 9rice om care dansează nu face (o""in". DeciCrancisc nu este dansator.7)8 9rice om care face drumeţii face eerciţiu fizic. Crancisc nu face eerciţifizice. Deci Crancisc nu face drumeţii.7D8 9rice om care este mare "urmand "ăteşte adesea. Crancisc "ăteşteadesea. Deci Crancisc este un mare "urmand.7*8 Crancisc este sculptor. 9rice om care nu este sculptor este pictor. DeciCrancisc nu pictează.



44/71

G4 partea 2 n Cranţa secolului al ;?==-lea multe dintre funcţiile retri&uite din cadrulaparatului de stat din pro$incii erau $%ndute de către re"e şi apoi transmisedin tată #n fiu. =storicii au conc/is că acest sistem era mai eficace dec%t unulpur meritocratic pentru că el asi"ura nu numai faptul că ma(oritateafuncţionarilor erau competenţi ci şi că aceştia erau mai apropiaţi de populaţia

locală dec%t de re"e.

21. Ciecare dintre următoarele $ariante! dacă este ade$ărată pentru Cranţasecolului al ;?==-lea! spri(ină concluzia istoricilor ) *;)*


45/71


46/71

G4 partea 2resa de scandal care pu&lică articole despre aterizarea etratereştrilor şidespre locurile frec$entate de cele&rităţi poate fi considerată ca a$%nd uncaracter facil! dar este e$ident că cititorii o preferă re$istelor săptăm%nale deştiri care pu&lică articole cu caracter mai con$enţional. 9 comparaţie a$eniturilor realizate la c/ioşcurile de ziare arată $%nzări mult mai mari la

pu&licaţiile de scandal dec%t la re$istele săptăm%nale de ştiri.

23. aţionamentul de mai sus este cel mai $ulnera&il pentru că nu ia #nconsiderare posi&ilitatea ca

7A8 ştirile din presa de scandal să fie mai puţin con$enţionale dec%t cele dinre$istele săptăm%nale de ştiri7:8 mai multe re$iste de ştiri să fie $%ndute prin a&onament dec%t re$iste descandal7)8 nici o re$istă să nu fi pu&licat $reodată ştiri con$enţionale desprecele&rităţi7D8 presa de scandal să nu fi luat niciodată ştiri din surse con$enţionale7*8 unele re$iste de scandal să fie cumpărate de oameni care mai cumpără şialte re$iste.



47/71


48/71

G4 partea 2)eea ce defineşte faptele ilicite de calomnie prin presă! discriminare şi/ărţuire este mai mult moti$aţia dec%t fapta #n sine. Din moment ce pro&areamoti$aţiei #n cazul acestor fapte este dificilă! adesea (udecătorii tre&uie săaplice le"ea fără a a$ea criterii specifice de #ndrumare. n consecinţă! #ncrederea pu&licului #n (udecători este esenţială pentru ca pu&licul să fie

mulţumit de /otăr%rile date #n procese pe asemenea speţe.

26. )are dintre următoarele $ariante descrie cel mai corect rolul (ucat #nraţionamentul de mai sus de afirmaţia că ceea ce defineşte unele fapte iliciteeste mai mult moti$aţia dec%t fapta #n sine

7A8 *ste citată ca fiind moti$ul pentru care nu toate acţiunile #n (ustiţie suntsoluţionate adec$at de (udecători.7:8 *ste specificată ca o trăsătură a anumitor fapte ilicite care face să fiedificilă pro&area comiterii acestora.7)8 *ste citată pentru a contracara punctul de $edere conform căruia cauzelepot fi uneori soluţionate fără a fi necesară #ncrederea pu&licului #n soluţiiledate de (udecători.7D8 *ste oferită ca do$adă a faptului că unele fapte ile"ale nu pot fi niciodatăconstatate ca atare.7*8 *ste oferită ca do$adă că o determinare precisă a caracteristicilor anumitor fapte ilicite ar duce la creşterea satisfacţiei pu&licului faţă de soluţiile (udecătorilor.



49/71

G4 partea 2udorică susţine că nu-i place muzica folL! dar acest lucru nu poate fiade$ărat deoarece prietenilor lui! Aleandru şi aurenţiu! le place muzica folL.Din moment ce udorică! Aleandru şi aurenţiu sunt toţi adolescenţi! şima(orităţii adolescenţilor le place muzica de acelaşi "en ca şi prietenilor lor! luiudorică tre&uie să-i placă muzica folL.

27. )are dintre următoarele $ariante conţine un raţionament $iciat care să fiecel mai asemănător cu cel din raţionamentul de mai sus

7A8 Ba(oritatea &unicilor #şi $ăd fiecare dintre nepoţi #n medie o dată pe an.?ictor şi )armen sunt &unici şi nu şi-au $ăzut nici un nepot anul acesta.ezultă că la anul #şi $or $edea pro&a&il toţi nepoţii de două ori.7:8 Ba(oritatea familiilor care au un c%ine au şi cel puţin o pisică. Camilia)incu are o pisică! aşa că pro&a&il are şi un c%ine.7)8 n cele mai multe familii care au copii! fiecare dintre aceştia are o trea&ăde făcut #n casă care e diferită de cea a fraţilor săi. n familia Andree$ suntpatru copii! aşa că! pro&a&il! fiecare dintre ei are altă trea&ă de făcut #n casă.7D8 n cele mai multe cupluri căsătorite! am&ii soţi se trezesc la aceeaşi oră.etre se trezeşte #n fiecare dimineaţă la şapte! aşa că soţia lui! uana! preciscă se scoală şi ea tot la şapte #n fiecare dimineaţă.7*8 n cele mai multe perec/i de "emeni! am&ii au aproimati$ aceeaşi #nălţime. Antonia este cu un cap mai #naltă dec%t fratele ei! areş. Deci estepuţin pro&a&il ca Antonia şi areş să fie "emeni.



50/71

G4 partea 2na dintre concepţiile despre re$oluţiile ştiinţifice este că acestea suntdeterminate de noi o&ser$aţii ştiinţifice alta este că acestea reprezintă$ersiuni ştiinţifice ale unor idei lar" răsp%ndite. Dacă ideile lar" răsp%nditeduc la idei ştiinţifice re$oluţionare! atunci ideile ştiinţifice re$oluţionare ar tre&ui să fie acceptate imediat de pu&licul nespecialist. otuşi! dacă forţa

motrice a producerii de idei ştiinţifice re$oluţionare este o&ser$aţia ştiinţifică!atunci asemănarea dintre acele idei ştiinţifice şi cele lar" răsp%ndite este ocoincidenţă. Aproape toate ideile re$oluţionare #n ştiinţă s-au confruntat mulţiani cu o atitudine de respin"ere din partea comunităţii de nespecialişti.

28. )are dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic spri(init deinformaţiile de mai sus

7A8 =deile ştiinţifice care se aseamănă celor lar" răsp%ndite sunt re$oluţionare.7:8 =deile lar" răsp%ndite duc doar rareori la apariţia unor idei ştiinţificere$oluţionare.7)8 =deile ştiinţifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialişti sunt$ersiuni ştiinţifice ale ideilor populare.7D8 =deile ştiinţifice re$oluţionare sunt rareori respinse de comunitateaştiinţifică.7*8 'oile o&ser$aţii ale oamenilor de ştiinţă sunt #ntotdeauna respinse decomunitatea de nespecialişti.



51/71

G4 partea 2n ar/eolo" Acuzaţia că mem&rii ec/ipei de săpături au descoperit artefacte #n afara zonei autorizate este nefondată. pre deose&ire de ma(oritatea$%nătorilor de comori! ar/eolo"ii scot la suprafaţă artefacte pentru a pu&licarezultatele propriilor descoperiri. nsă! materialul "ăsit #n mod ile"al nu poate fifolosit #n cadrul unei lucrări pu&licate fără ca fapta ile"ală să fie descoperită.

Aşa că el nu ar fi de nici un folos unui ar/eolo".

29. aţionamentul ar/eolo"ului este cel mai $ulnera&il la critică pentru că

7A8 i"noră posi&ilitatea ca nu toţi mem&rii ec/ipei de săpături să fie ar/eolo"i7:8 nu ia #n considerare faptul că nu toţi $%nătorii de comori acţionează ile"al7)8 presupune! fără a oferi şi o (ustificare adec$ată! că ma(oritatea $%nătorilor de comori scot la suprafaţă artefacte pentru a le $inde7D8 presupune! fără a oferi $reo "aranţie! că orice material descoperit ile"aleste ile"al #n sine7*8 deduce! fără nici o &ază! din faptul că ma(oritatea mem&rilor ec/ipei nusunt $%nători de comori! că aceştia sunt toţi ar/eolo"i.



52/71

G4 partea 2'ici o democraţie nu ar tre&ui să ceară cetăţenilor săi să ai&ă acte deidentitate naţionale! pentru că asemenea acte sunt caracteristice societăţilor totalitare şi au ser$it numai pentru a urmări cetăţenii şi a-i ţine su& control.

30. )are anume dintre enunţurile de mai (os! dacă este presupus! implică

lo"ic concluzia de mai sus

7A8 9rice democraţie care cere cetăţenilor săi să ai&ă acte de identitatenaţionale de$ine! ca rezultat! din ce #n ce mai totalitară.7:8 Actele de identitate naţionale pot ser$i doar pentru a-i urmări pe cetăţeni şia-i ţine su& control.7)8 'ici o democraţie nu ar tre&ui să-şi urmărească cetăţenii şi să-i ţină su&control.7D8 )ei care susţin eistenţa actelor de identitate naţionale doresc să facăsocietatea mai totalitară.7*8 9 democraţie nu tre&uie să adopte nici una dintre trăsăturile caracteristiceunei societăţi totalitare.



53/71

G4 partea 2Barea ma(oritate a studenţilor polite/nişti din anul #nt%i de la uni$ersitate sunt #nscrişi la cursul de introducere #n fizică. imona este #nscrisă la cursul deintroducere #n fizică aşadar! pare pro&a&il că ea este studentă polite/nistă #nanul #nt%i.

31. )are dintre următoarele enunţuri! dacă ar fi presupus! permite să se tra"ăconcluzia de mai sus #n mod (ustificat

7A8 9rice student polite/nist al uni$ersităţii tre&uie neapărat să ia eamenul lacursul de introducere #n fizică sau unul ec/i$alent pentru a trece mai departe.7:8 'umărul de studenţi polite/nişti din anul #nt%i ai uni$ersităţii depăşeşte cupuţin numărul total de studenţi #nscrişi la cursul de introducere #n fizică.7)8 ro"ramul de studii polite/nice de la uni$ersitate este foarte &inestructurat şi nu lasă studenţilor dec%t puţine posi&ilităţi de a se #nscrie lacursuri opţionale non-ştiinţifice.7D8 n uni$ersitate eistă de două ori mai mulţi studenţi #nscrişi la cursul de deintroducere #n fizică dec%t totalul celor #nscrişi #n anul #nt%i la pro"ramul destudii polite/nice.7*8 nii studenţi polite/nişti de la uni$ersitate urmează cursul de introducere #n fizică #n anul doi! dar nici unul nu face acest curs #n anii mai mari.



54/71

G4 partea 2'uredin n $iitorul apropiat $om putea construi maşini capa&ile să con$ersezeeact ca un om. 'u este aşa de pro&lematic pe c%t se credea să #n$eţi uncomputer să folosească sintaa lim&ii en"leze şi facem pro"rese mari #n adescoperi de ce cunoştinţe de contet $or a$ea ne$oie aceste maşini.

Al&ert Dar capacitatea de a con$ersa la fel ca un om nu #nseamnă doar aposeda o sintaă corectă şi cunoştinţe de contet. *a implică şi capacitateade a comunica cunoştinţe confuze şi de ordin emoţional pe scurt! nici uncomputer nu $a putea $reodată să facă aşa ce$a.

32. Dezacordul dintre 'uredin şi Al&ert se referă #n modul cel mai e$ident laideea că

7A8 computerele $or de$eni mai apte să comunice cunoştinţe confuze şi deordin emoţional7:8 #n $iitorul apropiat oamenii şi maşinile $or putea con$ersa #ntre ei7)8 $a eista $reodată un computer capa&il să con$erseze la fel ca oamenii7D8 cunoştinţele de sintaă şi de contet sunt importante #n #n$ăţareacomputerelor să con$erseze ca oamenii7*8 numai oamenii pot comunica cunoştinţe confuze şi de ordin emoţional.



55/71

G4 partea 2B%ncarea "ătită #n $ase de fier a&soar&e cantităţi semnificati$e de fier #ntimpul "ătitului! iar oamenii care consumă m%ncare "ătită #n $ase de fier consumă #n acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutriţional defier. Aşadar! aceşti oameni nu au ne$oie să consume alimentele care conţinfier #n mod natural.

33. )are dintre următoarele $ariante este o presupoziţie pe care se &azeazăraţionamentul de mai sus

7A8 B%ncarea "ătită #n $ase de fier nu a&soar&e nici un element non-nutriti$din acele $ase.7:8 9rice su&stanţe nutriti$e esenţiale! altele dec%t fierul! din alimente careconţin fier #n mod natural se pot o&ţine şi din alte alimente.7)8 9amenii care preferă să folosească $ase de fier pentru "ătit nu folosesc$ase făcute din nici un alt material.7D8 *istă unele alimente care conţin #n mod natural toată cantitatea de fier care poate fi o&ţinută din orice alt aliment care a fost "ătit #ntr-un $as de fier.7*8 Cierul a&sor&it #n m%ncare din $asele de fier nu este la fel de uşor di"era&il ca cel din alimentele care conţin fier #n mod natural.



56/71


57/71

G4 partea 2nele studii arată că studenţii sunt mai creati$i după ce primesc orecompensă pecuniară pentru rezultatele lor şcolare! dar alte studii arată căstudenţii sunt mai puţin creati$i după ce primesc o recompensă pecuniară. Aşadar! pentru a e$ita riscul de a descura(a creati$itatea studenţilor! nutre&uie să li se acorde recompense pecuniare pentru rezultatele lor şcolare.

35. )are dintre raţionamentele de mai (os este cel mai asemănător cu cel demai sus

7A8 )ercetările ştiinţifice produc rezultate contrare cu pri$ire la ni$elul deeerciţiu fizic optim pentru menţinerea unei forme fizice &une. Aşadar! pentrumenţinerea unei forme fizice &une! este mai &ine să ne concentrăm pere"imul alimentar.7:8 Dacă şefa directă a Doinei află că Doina a făcut cerere de an"a(are #n altăparte! atunci şefa ar putea să-i ofere Doinei unele stimulente care s-odetermine să nu plece. otuşi! este posi&il ca şefa Doinei să reacţionezene"ati$ la această $este. Din cauza acestei posi&ilităţi! Doina ar tre&ui să nu-ispună şefei sale ce are de "%nd.7)8 Dacă se reproiectează modelul actual al celui mai popular automo&il ieftinastfel #nc%t el să de$ină mai puternic! atunci preţul său $a creşte. n preţ maimare al acestui model ar putea duce la scăderea $%nzărilor. Aşadar! ar tre&uica acest model să nu fie reproiectat.7D8 )reşterea preţului &iletului pe transportul #n comun nu $a duce la ocreştere a $eniturilor pentru că numărul de călători $a descreşte. n număr mai mic de călători $a #nsemna! de asemenea! o creştere a a"lomeraţiei #ntraficul auto şi a poluării oraşului. Aşadar! nu ar tre&ui ma(orat preţul &iletului.7*8 ?iaţa $a fi mult mai conforta&ila pentru Kean dacă #şi cumpără maşinănouă! dar dacă nu-şi cumpără deloc maşină $a economisi mulţi &ani. Aşadar!pentru a a$ea mai mult confort şi a economisi ce$a &ani! Kean ar tre&ui să-şicumpere o maşină la m%na a doua.



58/71

G4 partea 2n articol de ziar Binisterul ănătăţii nu poate oferi o eplicaţie pentrurecenta constatare că de-a lun"ul timpului o creştere cu 10P a preţuluiţi"ărilor a dus la o reducere cu 5P a numărului fumătorilor. Aceastăconstatare este surprinzătoare pentru că se ştie că ţi"ările dau o dependenţăputernică şi numeroase studii au arătat că o creştere a preţului ţi"ărilor nu

determină aproape niciodată oamenii să se lase de fumat.

36. )are dintre următoarele $ariante! dacă este ade$ărată! spri(ină cel maimult eplicarea faptului că o creştere a preţului ţi"ărilor a redus numărulfumătorilor

7A8 )reşterea de 10 P a $enit după o altă creştere! recentă! de 15 P.7:8 Băsura #n care ţi"ările dau dependenţă depinde de fiziolo"ia creieruluicaracteristică speciei umane.7)8 )reşteri anterioare ale preţului au dus şi ele! #n timp! la o reducere anumărului fumătorilor.7D8 e măsură ce cresc preţurile ţi"ărilor! fumătorii tind să fumeze mai puţin şisă treacă la mărci de ţi"ări mai ieftine.7*8 e măsură ce cresc preţurile ţi"ărilor! numărul anual de decese alefumătorilor depăşeşte numărul anual de oameni care se apucă de fumat.



59/71

G4 partea 2Bioara e #nşeli c%nd afirmi că pro&lema autenticităţii ta&loului este oc/estiune de fapt. u s-ar putea să crezi că ta&loul este autentic! dar aceastaeste o opinie şi nu un fapt. *perţii nu sunt de acord dacă ta&loul este sau nuautentic.

a$el Dacă un ta&lou este frumos sau nu este doar o c/estiune de opinie!dar nu este o c/estiune de opinie şi cine l-a pictat. n ta&lou fie este autentic!fie nu este. Aşadar autenticitatea ta&loului este o c/estiune de fapt.

37. )are dintre următoarele $ariante descrie cel mai eact rolul (ucat #nar"umentaţia lui a$el de afirmaţia că este doar o c/estiune de opinie dacăun ta&lou este frumos sau nu

7A8 *ste oferită ca o modalitate de a #i da dreptate Bioarei #n sensul că ta&louls-ar putea să nu fie autentic.7:8 *ste prezentată ca o respin"ere a punctului de $edere al Bioarei căautenticitatea ta&loului este o c/estiune de opinie.7)8 *ste folosită pentru a clarifica ce #nţele"e a$el prin +c/estiune de fapt,!prin contrast cu o c/estiune de opinie.7D8 *ste punctul de $edere pe care ar"umentaţia lui a$el tre&uie să-lrespin"ă pentru a a(un"e la concluzia sa.7*8 *ste concluzia ar"umentaţiei lui a$el.



60/71

G4 partea 2n politolo" Deşi ale"ătorii au dreptul prin le"e de a şti ce fac cei pe care i-auales! tre&uie să eiste şi unele limite ale accesului pu&licului la amănuntelefuncţionării procesului le"islati$. e"iuitorii primesc prea puţine laude pentrucă a(un" la soluţii de compromis! dar o mulţime de critici pentru că nu-şirespectă principiile şi astfel de$in mai puţin dispuşi să-şi modifice pretenţiile

astfel #nc%t le"islaţia necesară să poată fi adoptată.

38. )are anume dintre următoarele principii! dacă ar fi $alid! ar spri(ini cel maimult raţionamentul politolo"ului

7A8 e"islaţia tre&uie redactată astfel #nc%t să urmărească &inele tuturor cetăţenilor şi nu doar pe al c%tor$a dintre ei.7:8 estr%n"erea anumitor drepturi pre$ăzute de le"e este accepta&ilă dacăprin aceasta procesul politic de$ine mai eficient.7)8 'umai le"iuitorii fără principii pot a(un"e la compromisuri #ntre facţiuni cuinterese la fel de puternice.7D8 rocesul le"islati$ tre&uie astfel "%ndit #nc%t să reducă la minimum lipsade transparenţă la ni$elul autorităţilor #n stat.7*8 e"iuitorii tre&uie lăudaţi pentru a(un"erea la compromisuri care facilitează$otarea unor acte normati$e necesare.



61/71


62/71

G4 partea 2 n "eneral! pentru oricare două specii de animale! specia la care raportuldintre masa creierului şi cea a corpului e mai mare $a fi mai inteli"entă.otuşi! s-a sta&ilit că mulţi mari matematicieni au creiere considera&il mai micirelati$ la masa lor corporală! dec%t omul o&işnuit. De aici reiese că! deşiraportul dintre masa creierului şi cea a corpului este un indicator demn de

#ncredere al inteli"enţei #ntre specii diferite! acelaşi lucru nu mai este ade$ăratşi #n cadrul aceleiaşi specii.

40. )are dintre următoarele enunţuri este o presupunere cerută deraţionamentul de mai sus

7A8 aportul dintre masa creierului şi cea a corpului este indicatorul cel maidemn de #ncredere al inteli"enţei #ntre specii diferite de animale.7:8 'u eistă diferenţe fiziolo"ice nota&ile #ntre mem&rii aceleiaşi specii caresă arate intr-un mod demn de #ncredere care dintre ei este mai inteli"ent.7)8 *istă unii mari matematicieni cu un raport relati$ scăzut #ntre masacreierului şi cea a corpului şi care sunt mai inteli"enţi dec%t omul o&işnuit.7D8 aportul dintre masa creierului şi cea a corpului la oameni nu are nici ole"ătură cu aptitudinile la matematică.7*8 aportul dintre masa creierului şi cea a corpului #n interiorul unei specii deanimale tinde să nu $arieze mult.



63/71

G4 partea 2n criminolo" )ei care propun o le"e prin care sentinţa cu #nc/isoarea pe$iaţă să fie o&li"atorie pentru orice infractor care are mai multe condamnăripentru infracţiuni "ra$e susţin că acest lucru ar fi o lo$itură dată infractorilor de carieră. n realitate! totuşi! puţini recidi$işti a(un" să fie condamnaţi pentrualte fapte dec%t #ncălcări minore ale le"ii.

41. )are dintre enunţurile de mai (os este spri(init cel mai mult de afirmaţiilecriminolo"ului! dacă acestea sunt ade$ărate

7A8 entinţele aplicate ma(orităţii recidi$iştilor nu ar fi afectate de propunereale"islati$ă! dacă aceasta ar intra #n $i"oare.7:8 Bulţi infractori primari sunt condamnaţi at%t pentru infracţiuni "ra$e! c%t şipentru #ncălcări minore ale le"ii.7)8 *ste foarte redusă posi&ilitatea ca persoanele care nu au fost niciodatăcondamnate pentru o infracţiune minoră să de$ină infractori de carieră.7D8 )ei mai mulţi oameni care au să$%rşit infracţiuni "ra$e nu suntcondamnaţi dec%t pentru #ncălcări minore ale le"ii.7*8 Dacă propunerea le"islati$ă ar de$eni le"e! ea nu ar creşte cu ade$ăratnumărul de sentinţe cu #nc/isoarea pe $iaţă.



64/71

G4 partea 2Merman )%nd doi oameni #şi fac reciproc cadouri şi cadoul dat de primul este #n mod e$ident mai scump dec%t cel dat de al doilea! apare o situaţie socialăst%n(enitoare. @i totuşi! c%nd doi oameni #şi fac unul altuia cadouri de $aloaree"ală! #şi dau seama cur%nd că puteau la fel de &ine să şi le păstreze #n locsă le dea. c/im&ul de cadouri are! deci! ca rezultat! in$aria&il! fie o situaţie

st%n(enitoare din punct de $edere social! fie un transfer inutil de &unuri.

Banuela Dar din eperienţa mea nu e deloc aşa. De eemplu! o $ec/eprietenă din copilărie şi cu mine ne-am făcut una celeilalte cadouri desprecare sunt si"ură că erau foarte diferite ca preţ. @i totuşi! deoarece ne-am datuna alteia c%te un cadou care eprima "ustul celei care-l oferise! am%ndouăam considerat acest sc/im& ca etrem de potri$it.

42. )u care anume din principiile de mai (os se potri$eşte cel mai &ine (udecata Banuelei cu pri$ire la caracterul potri$it al sc/im&ului de cadouri

7A8 9rice cadou acceptat atra"e după sine o o&li"aţie din partea celui care-lprimeşte de a oferi #n sc/im& un cadou de $aloare e"ală! la o dată ulterioară.7:8 'umai oamenii care se potri$esc foarte &ine la "usturi ar tre&ui să-şi facăunul altuia cadouri.7)8 rincipalul lucru de a$ut #n $edere la ale"erea unui cadou este ca acestasă te reprezinte.7D8 )u ecepţia situaţiilor #n care cadoul este o formalitate complet lipsită deimportanţă! cei care fac un cadou ar tre&ui! c%nd #l ale"! să ai&ă #n $ederene$oile persoanei căreia i-l $or da.7*8 Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce #i conferăacestuia $aloare! a&solut orice o&iect poate constitui un cadou potri$it.



65/71

G4 partea 2nii psi/olo"i susţin că răspunsurile empatice sunt forme de comportamentmoral. 9&ser$%nd că la copiii mici care sunt martorii suferinţei altora reacţiaeste de eprimare a tristeţii şi de oferire de a(utor! aceşti psi/olo"i considerăcă acest comportament moral #ncepe de$reme #n $iaţă. n al doilea "rup depsi/olo"i susţine că răspunsul empatic nu constituie! #n sine! comportament

moral şi că! pentru a a$ea caracter moral! comportamentul tre&uie să se&azeze pe o #nţele"ere clară a principiilor morale şi pe un anumit "rad deaptitudini de raţionament moral. e &aza reacţiilor $er&ale nesofisticate alecopiilor la dileme morale ipotetice! aceşti psi/olo"i conc/id că la copii lipseşte"radul de aptitudini de raţionament moral necesar pentru ca modul #n care secomportă! oric%t ar fi de plin de compasiune! să fie considerat a fi de ordinmoral.

43. )are anume din următoarele $ariante se potri$eşte cu susţinerile primului"rup de psi/olo"i şi nu se potri$eşte cu cele ale celui de-al doilea "rup

7A8 isicile şi c%inii! care nu sunt capa&ili de raţionament moral! dar suntcapa&ili de reacţii empatice! sunt capa&ili de comportament moral.7:8 a oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mare posi&ilitatea de aa$ea &une aptitudini de raţionament moral dec%t la oamenii cu reacţiiempatice sla&e.7)8 a oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mică posi&ilitatea de aa$ea &une aptitudini de raţionament moral dec%t la oamenii cu reacţiiempatice sla&e.7D8 rincipiile morale sunt "reu de #n$ăţat.7*8 )aracterul moral al unei acţiuni tre&uie (udecat mai cur%nd din punctul de$edere al intenţiei care a stat la &aza sa dec%t din punctul de $edere alconsecinţelor sale.

44. )are dintre următoarele $ariante! dacă este ade$ărată! su&minează celmai mult concluzia trasă de al doilea "rup de psi/olo"i

7A8 )opiii studiaţi de al doilea "rup de psi/olo"i au dat do$adă de un ni$elce$a mai #nalt de raţionament moral c%nd erau odi/niţi dec%t atunci c%nd erauo&osiţi.7:8 Adulţii care răspund la dileme morale ipotetice dau do$adă de un ni$el

mult mai #nalt de raţionament moral dec%t copiii care au răspuns la aceleaşidileme morale ipotetice.7)8 )opiii studiaţi de cel de-al doilea "rup de psi/olo"i au dat do$adă de unni$el ce$a mai #nalt de raţionament moral ca raspuns la dileme ipotetice careimplicau adulţi dec%t ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.7D8 n situaţiile #n care apar dileme morale reale! copiii dau do$adă de un ni$elde raţionament moral mult mai #nalt dec%t cel al copiilor care! #n studiul celuide-al doilea "rup de psi/olo"i! au răspuns numai la dileme ipotetice.7*8 nii adulţi care răspund la dileme morale ipotetice raţionează cam laacelaşi ni$el ca şi copiii care răspund la aceleaşi dileme morale ipotetice.



66/71

G4 partea 2)omponentele importante ale muncii oricărui profesor uni$ersitar sunt nunumai predarea de cursuri! ci şi cercetarea! pu&licarea şi prele"erile susţinute #n faţa cole"ilor şi a pu&licului. De aceea! profesorii uni$ersitari care predau&ine cursuri! dar nu se an"a(ează şi #n alte acti$ităţi academice! de re"ulă! nuprimesc numirea definiti$ă la catedră.

45. )are anume dintre $ariantele de mai (os este susţinută cel mai puternic deafirmaţiile de mai sus! dacă acestea sunt ade$ărate

7A8 rofesorilor uni$ersitari care nu ne"li(eaza părţi importante ale muncii lor!de re"ulă! nu li se refuză numirea definiti$ă la catedră.7:8 nor profesori uni$ersitari li s-a refuzat numirea definiti$ă la catedră deşise ac/itaseră &ine de o mare parte a #ndatoririlor lor de muncă.7)8 rofesorii uni$ersitari care nu se ocupă de alte acti$ităţi academice! dere"ulă! predau &ine la curs.7D8 rofesorii uni$ersitari care s-au implicat #n cercetare! pu&licare şi prele"eri #n faţa cole"ilor şi a pu&licului primesc! de re"ulă! numirea definiti$ă lacatedră.7*8 redarea de cursuri este cea mai puţin importantă parte a muncii unuiprofesor uni$ersitar.



67/71

G4 partea 2eclamă De fiecare dată c%nd folosiţi cardul dumnea$oastră ; pentru acumpăra ce$a! acumulaţi puncte de credit la GorldRide Airlines proporţionalcu costul cumpărăturii. Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru areduce costul &iletelor d$s. la GorldRide Airlines. Astfel! cu acest nou pro"ram$ă puteţi permite cumpărături pe care nu $i le puteaţi permite mai #nainte

&anii economisiti la &iletele de a$ion sunt &ani pe care #i puteţi c/eltui pentruaceste cumpărăturiS

46. e care anume dintre următoarele presupoziţii se &azeaza raţionamentuldin reclamă

7A8 nele dintre destinaţiile către care ar fi posi&il să călătoriţi sunt deser$itede linii aeriene care se află #n concurenţă cu GorldRide Airlines.7:8 oldul cumpărăturilor pe care le puteţi trece pe cardul ; face o&iectul uneirate a do&%nzii aflate su& medie.7)8 )umpărăturile pe care le faceţi #n mod normal sunt in$aria&il de lama"azine care acceptă cardul ;.7D8 uteţi acumula un cuantum de puncte de credit la GorldRide Airlines caresă fie cel puţin la fel de mare ca $aloarea oricăror cumpărături potenţiale pecare nu $i le puteaţi permite mai #nainte.7*8 *ste posi&il să călătoriţi către cel puţin una dintre destinaţiile deser$ite deGorldRide Airlines.



68/71

G4 partea 2Bar"areta ar fi putut să fure maşina lui =ancu din parcare numai dacă ar fiştiut unde este parcată. Dar =ancu susţine că nu i-a spus unde era parcatămaşina. Dacă el spune ade$ărul! ea nu a$ea de unde să ştie dacă nu #lurmărise c%nd #şi parca maşina. 'umai că ea nu l-a urmărit. Aşa că! fie =ancui-a spus Bar"aretei unde şi-a parcat maşina! fie altcine$a a furat maşina lui

=ancu.

47. )are dintre următoarele presupuneri permite să se tra"ă #n modul cel maieact concluzia de mai sus

7A8 Dacă =ancu i-a spus Bar"aretei unde era parcată maşina! Bar"areta nu afurat maşina.7:8 Dacă =ancu i-a spus Bar"aretei unde era parcată maşina! ea ar fi putut săo fure din parcare.7)8 =ancu nu putea să-i fi spus Bar"aretei unde era parcată maşina.7D8 Altcine$a! şi nu Bar"areta! a urmărit unde şi-a parcat =ancu maşina.7*8 )ine$a a furat maşina lui =ancu din parcare.



69/71

G4 partea 2nii muzicolo"i susţin că muzica poate trezi #n ascultător sentimentul de milă.Dar din moment ce mila nu poate fi resimţită dec%t dacă eistă cine$a sauce$a de care să-ţi fie milă şi! din moment ce nu eistă dec%t muzica pentru afi o&iectul milei ascultătorului! atunci! dacă ce$a este $rednic de milă! acelce$a este

Rationament Logic Text

Documents

Transcript of Rationament Logic Text