Anulu X. Nr. — 69, Budapesta, domineca in 19/31 opt. 1875. Kse de dóue ori in septeinana : J o i - a si D o m i n e c ' a ; éra candu va pretinde im-

materieloru, va de séu M M B B B I M B H B B B JËÊEWÊM B B

Pretiulu de B Y ' ^ B ^ • • ^ I B ^ ^ B f ^ • • ^ ^ • " • V ä b MTaà fl^B ^ f l BYBE[ B a B v k l A ^ M W à

peauu MPBvs |H B | Hi*MV B a Hi V i l A w M « A L B ^ L B ^ B J I m - h w ă & J B W H B C I M

pentru Somania IH^H • H W S B^B^BB^Ba • • • ^ B ^ H B r ^ B ^ B b B ^ B V • B ^ B l •̂ B̂ Ll anu • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • ^ • • • • • • • • • • • • J i • • • • • • „ diumetate de anu ti ti. v. a.

I t t

Pränumeration! se facu la toti- dd. core­spundam' aino8#j,.B,i.de>drçnfulula Re­dactiune S t & t í o n i g a « s e Ttr. 1, unde sunt a se adresa sî corespundintiele, ce pri-vescu Redactiunea, administraţi unea séu speditur'a; câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

^waşj—— Pentru i n t m o l e si alte comunieâtiuni de interesu privaţi}•«— se ţespunţle *4t«7 cr. pe l inia; repetările se facu cu pretiiiica-diutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pen-

, tru una data se anticipa. M

Invitare de prennmeratiune

» A L B l N A « 5 alu pentru celu din urma patrariu

anului curinte, cu pretiulu de 2 fl. v . a. in monarohia,s i de 3 fl. in strainetate.—

Fin du necesitaţi, a iatrerumpe pe unu timpu lămuririle ce am ineeputu asupr'a sortii acestei foi, dela anulu ce se apropia, — pentru asta data venimu a adresa câte-va observatiuni, resp. rogàri càtra onorabilulu publicu alu nostru.

1. De óra-ce, cu o mica esceptiune de vr'o 4 0 , toti ceialalti dd. prenume-ranti ai nostri, ale càroru prenume-tiuni espirasera la 1. oct. n. — pre langa multi alţii nuoi, dejá grăbiră a-si renoi abonementele, — in speranti'a, cà cu­rendu ni se vor insinua si cei pucini in-tardiati, continuàmu inca pre unu timpu speditiunea foii nóstre càtra toti.

2. De óra-ce — asiá credemu, cà ar fl sositu t impulu, candu domnii cei multi ce mai sunt in restantia cu pretiulu de pr enumeraţi une — unii chiar sl de pre anii trecuţi, ar trebui se se desfacă de detorinti'a càtra noi : prin acést'a venimu a-ii provoca inca o data spre acést'a!

3. De asemenea provocàmu si ro-gàmu pre domnii ce au dela noi essem-plariedin , R o b i n s o n u " séus id in alte brosiurele — inca ne-achitate, se aiba bunetatea de a sé achita, si in casu de a nu fi in stare sè venda acele cârti, sè ni dèe séma despre acést'a si sè ni retra-luita cele nevandute. Arn opeant».* 9 0 0 fl. pentru tipărirea, legarea si bro-siurareacârtii „ K o b i n s o n u C r u s o e , " dorindu a face unu servitiu bunu causei de cultura, necalculandu la cascigu. Ei bine ; pan'a acù nu incassaramu dupa 1500 de essemplaria respandite — nici măcar 2 0 0 fl. La atât'a nepăsare a domniloru distribuitori, si — atât'a perdere pentru noi , pe langa totu pessimismulu ce ni-lu impunu esperiintiele de tóta diu'a, par' cà totu nu ne poteamu aştepta I — Red

] Fa imosu lu coticariu S t r o u s b e r g , ţ dupa-ce insielâ ori pre unde a junse , s i -mutà ' campulu de ac t iv i ta te in R u s s i a , da r — ]*-'

a junse Nemesea, càci — dup'o depesia tele­grafica din Petropole , acolo l u - a r e s t a r - a ; in P r u s s i a averea lui s tà in prooesu, , or in B o e m i a acuma se deschise concurşi) asupra averi loru lui. —

* * *

Mart i 'a t recuta , in 26 oct. n. s'a desvelitu cu forte mare pompa in Ber l inu —, m o n u ţ.

W ~ Septeman'a venitória, din caus'a serba-torlloru catolice si pentru eventuala absentia a Redactorelui la Sibiiu, foi'a va apere numai una data, sâmbăta sér'a. -

B u d a p e s t a , in 30 octomvre n. 1875. Alalt . i- ier i , mercur i , se deschise in Ber­

linu p a r l a m e n t u l u Imper iu lu i ge rmanu , p r in -t r ' u n u c u v e n t u de T r o n u alu Impera tore lu i Vilhehn, p r e care- lu ceti ministrulu Delbiiick, de óra-ce b e t r a n u l u monarchu, dupa fatigiós'a ca le tor ia in I ta l ia , nu se senti in acea s tare de sanet&te, ca sè se póta infacisiá in persóua na in t ea Represen tan t i e i imperiului . Cea-ce tó te foile afla mai demnu d'a ament í din mesa-g iu lu Capului G rmaniei — este: aseouràri le cà pacea va fi sus t ienuta in Eu ropa in t réga , nici ne mai es is tandu causo amenint ia tor ie . V o r b a sè fie ! —

De a l t m i u t r e acestu mesagiu — pune iu aspee tu unu defioitu in G e r m a n í a — eu tote cele cinci mil l iárdé jàfuite, si a s â - d a r a ur­c a r e a d à r i l o r u spre acoperix"ôa acelui 'a ; mai de p a r t e o rev is iune a codicelui penale, pen­t r u inaspr i r i d e p e d e p s e ; in fine face m ă r t u ­r i s i rea , cà — incâ tu pentru calamitatea co-mercia lo si i n d u s t r i a l e — g u v e r n i u l u imperiu­lui este nepotol i te de a ajut a, si magiaia pre supuşi cu aceea, cà — si pe a iur ià domuesce acés ta ca lami ta te ! (Adeca — pana unde se in t inde domni 'a in t ie leptului B i s m a r k si a I m p e r a t o r i u l u i seu, t eme to r iu de Ddieu i !)

* * • I n G r e c i a — tandem al iquando se

eons t i tu l nou g u v e r n u pa r l amen ta r iu — dupa si din m a i o r i t a t e a Camerei noue , adeca u n u m i n i B t e r i u d e c o a l i t i u n e c u C o -m u n d u r o s iu frunte. Des i din diferite f racţ iuni , d a r e lemente le lui sunt l i b e r a l i si pa t r i o t ece , si se aştepta, cà — astfeliu fi­indu, G r e c i a inca v a luâ o puset iune mai d é m n a si p r o n u n c i a t a facia cu T u r c u 1 u si cu C r e ş t i n i i rescolati . —

™ i • A. , , i ' . • • . i ' , v e s ţjn e.H t e, s c a m e , pe séma b ie t i m e n t u l u l u i Stein, alu mare lu i ministre ^ „rf„'; j î„ -D' t • r r • • i j i - • • i i i - . creştini din Bosnia si Herzeeovina . si — ce in primele doue diecinie ale sec lu lu inos t ru / _ „ u . . , . „ i „ „ _ , . 8 ' nostru/ candu P r u s s i a, monarchi 'a lui F r i d e-r i c u c e l u m a r e — e rá t r â n t i t a la pa­mentu si părea nemicita pent ru totu de un'a, prin cuventulu seu celu potericu si faptele sale cole gigantece—i-a inspiratu viétia si curagiu, si a redicat 'o —susu, astfeliu ca 60 de ani mai tardiu ,8è póta réalisa u n i t a t e a g e r m a n a !

Memorabi le este Cuventulu de inaugurat i-une alu celebrului G n e i s t la acosta oca­siune. Acest 'a intonà marele adeveru , c à - m i ­nunea ce s'a produsu pr in mare le S t e i n , — pre carele oratorulu lu-numl „ d i a m a n t u l u n a t i u n e i g e r m a n e , " — acea minune a'á produsu pr in — „descatusiareapoteriloru poporului."

Domnitor i i poporaloru — au pecatulu de — mai toti t ienu l e g a t e p o t e r i l e p o ­p o r u l u i — prin a p e s a r e, p r in o r b i ' a n e s c i i n t i e i , pr in l e g i r e l e si a d m i -n i s t r a t i u n e s l m a i r e a .

Cine nu scie cà — acést 'a este sortea Romani lo ru ? si — cine nu scie, cà — in acésta opera duşmana si t i rana a domniloru, celu mai pecatosu ajutoriu li-lu dedera pu­ru r i á — n e t r e b n i c i i f í í a i p o p o r u ­l u i r o m a n u , căr turar i i oei d e g e n e r a ţ i si d e g r a d a ţ i ai poporu lu i ! ! —

Din Orient ulu tu lbu ra tu de crudimea turceai"-» •»««»•—rinr - o â t i r - t r "CBpöSXa. a la rmatór ia . Mai vertosu constanţi fusera astfeliu de depesie din S e r b i a , despre ne'n-cetate, acuşi mai mar i , acuşi mai mice violàri de fruntaria pr in b a s i b o /. u c i i turcesci, ce sunt adunaţ i in taber 'a turcésca dela N i ­a i u, si cari — cu voi 'a séu fora de voi'a co-mandan t i lo ru , t recendu in turme*candu mai mar i , c andu mai mice in Serbia , jàfuira , pré­dára si ucisera totu ce li venia in oale, fora se li pese de rec lamări le Serbiei in Constant i -nopole si de oprelele veni te de acolo, de la Marole-Veziru.

Din aceste dese si aprige conflicte — mai cà cu posi t ivi ta te se aş tepta formalea in-oaerare in t re S e r b i a si T u r c i a .

Acum tocmai o depesia de a l a l t ă i e r i , joi , din Ziinonu — suna, cà - in nóptea pre­cedente, oştirile turcesci au t recu tu in S e r ­b i a , suprindiendu a r m a t e l e serbiane, concen­t ra te acolo pent ru paz 'a f runtar ieloru. Deci sè se âe incinsu o lupta cumplita, carea aè fie t ienutu tó ta diu'a, si — din par tea guverniu­lui 8eibu sè-se fie comandatu iute n u i mul te divissiunii pen t ru in ta r i r eace lo ru ingagiate de la margine. —

To tu prin depesie telegrafice din Ragusa si Scutari ni se anuncia , cumca dilelo trecute au a v u t u locu nóue si forte c run te lovir i in­t re insurgenţ i i Herzegovineni si in t re turci , unde acesti 'a ér Bt fie fost ba tu t i si respinşi.

De asemenea se anuncia prin foi, cumca in^Zôaniaintr 'adeveru ar fi proruptu re8Col'a,in care u rmare turci i iute comandară intr 'acolo eâte-va batal ione de soldaţi chiar d in t re cei-ce erau pre cale. spre Bosnia si Hercegovina .

Memorabi le este, cà — dupa cum re­por ta unu corespondinte speciale in „N. W. Tageblatt* rescolatii creşt ini in Bosnia si Hereegovina — mereu se a r é t a ca deplinu organisa t i mil i taresce, cu p o r ţ i u n i s t ra tegice alese si — desi nemedilocitu s tandu sub co-mand 'a unoru bărbaţ i conoacuti, insa in se-e i etu dirigiat i d e o a u t o r i t a t e p o l i t i c a s i m i l i t a r e — n e v e d i u t a !

A c o s t a no face ér sè revenimu la cre-dint i 'a nóstra, cà — la spatele insurect iunei este ó r e c a r e p o t e r e m a r e !

Ori cum ; a tâ t ' a nu se póte negá, cà t — bieţii creştini suferu oumpli tu — lipse, si n e -casuri si ? or tu re si mor te — cu g r a m a d ' a ! Omulu cu an ima se infiora in in t rég 'a fiintia, oandu eetesce prin foi, chiar si pr in ale con-trar i loru insurectiunei, tr ist 'a si dorerós'a s tare a aceloru beti ómeni si inca creşt ini ! ! Si — cu tóte acestea diplomaţiei — nici cà-i

Tó ta lumea a t r ibue acésta ticalósa po­li t ica mai ver tosu R u s s Í e i ; chiar s lavi i , cari pana aci si-sperau emanciparea pr in R u s s i a , as tadi s t r iga in gur ' a m a r e , cà — Impera tu lu A l e s s a n d r u n 'are in vene picătura de sânge s l avu , nici in peptu — u r m a de an ima creşt ina ; ér Gortschaîcoff — este numai inca unu cadavru in diplomaţ ia !

In t r 'aceea —- se sufulcara p r i v a ţ i i , a t â t u in Russia, oâtu sl p r in tó te pàrt i le lo­cu i te de s lavi si aduna barbatesce — b a n i ,

et i loru

Bultatulu acestoru colecte incepe a conside­rabi le . U r m a r ă apoi municipiale orasieloru mar i din R u s s i a cu sume considerabili , buna-ora P e t r o p o l e cu 20,000 de ruble ; in fine dupa o depesia mai noua sè fie veni tu sl Impera tu lu A l e s s a n d r u , cu unu dara de 30,000 de ruble . —

Noi—martur i s imu, cà t i enemu a f i s u p r e -mulu t impu oa si Romanii , de sl forte seraci si p ré despoiaţi si ei de Turc i i loru, to tuş i fiindu câ inca nu sunt scoşi c u m u l e delac. imineleloru si n u sângera cu miile sub ia taganulu crudi-loru barbar i , — s è - s i a d u c ă a m e n t e d e v e c i n i i si fraţii loru, oe cu miile sângera, si goli si despoiaţi de tóte, in capu de iérnas pre pamentu strainu, prin codri si munţi sterpi, cu miile peru de főmé si de geru, si — pre câtu potu, sè li intinda mana de ajutoriu !

P e n t r u ce i -ce , mişcaţ i de sent iu lu de umani ta te si erestiüetate a r dori a contr ibui din seraoi'a loru câte ceva, insemnàmu cà, in N e o p l a n t a , ( N e u s a t z , ) essiste unu co-mite tu publ cu care aduna darur i le benevole si l e na in t a la loculu t rebuint iei , si cà acelui Co-mi te tu sun t a se adresa t rami ter i le sub a d r e s a dlui Cornel loanoviciu.

mai este

Cu privintia la Oriente, cea nóua si destulu de interesante scire din Petropole de ieri, carea suna: J^oi'a oficiale anuncia, cumca poterile cele mari sunt plecate, a spriginî cu autoritatea loru reformele in Turcia ; dar — aştepta mai antaiu, ca Sultanulu sè-si faca detorin­ti'a." -

Numai de n 'ar aş tepta prè m u l t u , — p a n a adeca biet'a Raia — va fi peri tu da totu ! —

* #

B u r s e l e — — nici g r à n e l c

nu se mai î ndrep ta ră , si nu se caută mai bine ! —

C a i e r a W a cu moral'a si politic'a ei. Nemţii de peste Laita, la 1867 —

de voia de nevoia, impartira Imperiulu Habsburgicu cu magiarii, pan'acl mal-contenti, conspiratori si rebeli contra Austriei si Dinastiei ; lu-impartira pentru de a-lu salva. Apoi se puseră ambele párti, din colo nemţii, radimati pre c a -meradii loru magiari, a despoiá de drep­turi si a impilá in totu modulu pe slavii íiustriaci, — din cóci magiarii, cu aju­toriulu politicu si chiar materiale alu nemtiloru austriaci, a despoiá de drep­turi si de conditiunile de cultura ai des-voltare nationale — pe slavi si romarhV ma cbiar sl pre germanii si aassii de sub coron'a ungurésca.

Pentru scopulu, d'a se areta tari si mari intru acésta opera a loru, cheltuira sl unii sl alţii, sute de millióne mai multu, decâtu ce erá venitulu tiereloru si de câtu ce se potea storce din medilócele bieteloru popóra.

Astfeliu nemţii sl magiarii, prin po -litic'a loru de aliantia — pentru salvarea Austriei, sparsera, sfasiara, serăcira si nefericiră Austria si pre poporale ei, compromisera autoritatea si moralitatea statului in ochii lumei, aduseră la banu-iéla in ochii poporaloru chiar sublimitatea Tronului si institutiunea Monarchismului !

Si tóte acestea ei, cameradii, totu j mereu ambla a le acoperi BÍ resp. justi-

pasa! Ea mai multu so trudesce, a impedeeâ j f i c á _ n f t i n t e a l u m e i g i m o n a r c h u l u i

ajutoriulu pen t ru creştini si a spriginî pre , . , , . , i , • turciinoper'alomdejunghiaresi împilare pnntr'o pressa corupta 8 1 degradata, Si a crestiniloru. prin unele institutiuni cu nume frumosu

sunetoriu, dar in realitate — ficţiuni si pa-caliture grosolane ; si asiá — am ajunsu, in câtu pe vediute infricosiatu deca-diendu toti cu toţii, totuşi starea nostra este bucinata in lume de un'a pornita cu pasi repedi spre mai bine, spre pro-gresu, spre redicare, prosperitate, fericire comune !

O mintiuna, pre carea toti p scimn, toti o sentimu amaru, si — intru carea totuşi toti ne lasàmu a fi legănaţi si im-betati, pana candu vine essecutiunea, de ni cere prin fortia, sè platinau dările cele mari, lasandu- ne goli bí flamandi, facendu-ne mereu cersitori pre toti — in dulcea nóstra patria, tribntaria dejá usurariloru străini l

Ér domnii stepanitori, din cóci si din colo de Laita, totu se bucura, càci ei , prin ale cărora mani se strecora s u ­dorile crunte ale nóstre, ei si cu diurna-listii loru cei fora Ddieu si fora onóre, totu se imbogatiescu, tocmai precum se ingrasia măcelarii, c e i cebe le scu vite — grase si marcede de avalm'a! Ei, domnii dualisti nemti si magiari — vinu numai in conflictu, candu unui'a i se pare, cà — celalaltu are mai multu de belitu, si cà — i merge mai bine, si cà — mai multu intarindu-ae, mane-poimane póte sè-i fie periculoşii, se ajungă a - l u luá si pre elu, pre cameradulu — la belitóre !

Tocmai acuma ne aflàmu in mo­ment ulu de asemenea conflictu.

Ungaria, sub absolut'a domnia a domnilora maonari. ». ainnim rl« • » « senti innecandu-se in deficite ! Pana nici uşurării de bancari nu se mai aretara plecaţi de a o ajuta, adeca de a o apesá sl mai afundu ; precandu din colo came­radii nômti — vr'o siepte ani de dile, desi sl ei uvcandu-8i spesele succesivmente cu peste una suta de millióne la anuţ

totuşi prin urcarea totu d'o data a dàri­loru indirecte, anume a celloru de con-sumu, — consecinti'a naturale a unei in­dustrii si unui comerciu mai mare, — si-le sciura binisioru acoperi , incâtu chiar nici Krachulu dela 1872 /3 nu-i aduse intr'o perplessitate atâtu de mare, ca si a cameradiloru magiari.

Ei bine; acum in taber'a domniloru nostri, dela inceputulu anului curente mai vertosu, se dede paro la : „nemţii de peste Laita au bani; bugetulu loru este echilibratu; venitele loru indirecte — peste 200 millióne, pre candu ale nostre abiá a trei'a parte atâta; noi— nu se pôte se nu fimu păcăliţi prin pactulu dela 1&67 ; — deci trebue sè ceremut se scó-temu ori cu ce pretiu revisiunea aceloru invoiele — asia, incâtu sè ni mai vina in parte măcar vr'o 8—9 millióne căscigu la anu ; astfeliu sè coregemu des-echili-briulu poteriloru intre noi, magiarii, si intre cameradii nostri austriaci, si — sè ni mai lungimu si asecuramu domni'a absoluta si oper'a de magiarisare — fora restingere si controlai"

Vedi asiá. Si — pretensîunea, din punt ulu de vedere-alu logicei si moraïei pactului dualisticu dela 1 8 6 7 , adeca a dreptului convenţionale, nu este tocmai fora temeiu. Da ; insa nemţii naibei — inca nu sunt proBti; ei inca sciu, ca toti despotii si tiranii din lumé, cà — ce în­semna logic'a fapteloru. Destulu cà ei — iute se ingrigira, a aretá lumei unu bu­getu —• bine motivatu, pre anulu 1876, cu unu deficitu de 25 millióne, dintre cari vr'o 10 millióne sè se acoperă prin dàri nóue si urcate, ér vr'o 15 millióne — numai si numai prin imprumute dela barcarii uşurării, casl biét'a Ungaria nóstra pana aci !

„Ei bine : ce mai vreţi, îotriîoru de 'nagiari? Nu vedeţi, cà si noi, tocmai prin pactulu incheiatu cu voi, prin sacri-ficiale ce am fostu nevoiţi a vi le aduce,

— a m a j u n s u i n dog ' a v ó s t r a ? ! Ba mai multu ; la anulu, precandu voi prin reduceri in lussulu vostru admini-strativu si prin n ó u e d ă r i , despre cari insisi ve lăudaţi in gura mar, cà — poporu lu v o s t r u m a i e in s t a r e a le s u p o r t a — fora g r e u t a t e , n u m a i b u n a v o i n t i a se a ibe , — voi sunteţi aprope de a scapă de deficitu si de a vi echilibra bugetulu, — pre noi bieţii de noi, acuma ne ajunge canomdu blastemului legaturei si impacatiunei de nevoia cu voi, de acuma incepu deficitele nóstre in-fricosiate si — ne mai acoperibili din sudorile popóraloru administrate de noi,' — Ei bine : lasati-ne în pace màcar déca pentru netrebnicia economiei vóstre — nu sunteţi in stare a ni mai dă chiar voi nóa ceva /"

Éca genuin'a natura si stare a con­flictului. Lu ilustraramu astfeliu, in câtu nu ne tememu cà vom fi. contradisi — nici de domnii de peste Laita, nici de tiranii noştri de din cóci de Laita. Dar acést'a este numai natur'a si starea con­flictului in nascere séu teoria; én se ve­demu inse nitiolu, cum se prepara si deß volta deslegarea lui? de unde dóra vom poté colima la posibilulu resultatu alu deslegârii !

Magiarii, ca sè se asecure de unu resultatu bunu,fecera fusiunea pàrtiteloru mari, puseră pre — „tigrulu" de Tisza in fruntea guverniului, si asiá — se presen-tara in lupta — „compacţi, cu o potere atâtu de absoluta, ca de care — delà Kossuth incóci, n'a mai dispusu barbatu de statu iii Ungaria ! "

Pricepeţi combinatiunea — barba-riloru moderni?!

De acesta infricosiata tabera asia­tica, — intru carea sunt concentrate tóte poporale tierii, totu ce este bunu, adeca ce se dice „liberale" in tiéra, — anume tóte bine — cele trei millióne de romani, in frunte cu parintele archiepiscopu si

: j _ - r _ i : j . „ iu: j a - j „ ost/tiu.

si cu Besann si Antonescu si Miklea si Harkányi si Vodianer si Moritz Pál, si câţi toti alţii, deputaţi, matadori, naţio­nalişti, bărbaţi de incredere, representanti — adeverati, naturali si onorabili ai stranepotiloru lui Traianu\ — da, de acésta tabera infricosiata, compacta si resoluta, trebue sè tremure némtiulu si sè-

si dèe — sl ismenele, despre cari pro­

verbul u magiaru tiene cà nu le are, —

cu.atâtu mai multu pung'a, pre carea ei

tienu cà o au bine plina ! —

Pricepeţi motivulu fusiunei ? — vol-niciele si insielatiunile pre facia la ale­geri? — capitularea Deákistiloru naintea lui Tisza ? — abandonarea din partea acestui'a a întregului seu trecutu, pentru d'a veni la potere ? I

Ei; dar — spuseramu cà nici nemţii din Viena — nu sunt tocmai totu animale cu urechile lungi. Ei iute sesufulcara, infiin-tiara cluburi,compusera programe,desvol-tara o agitaţiune, aleseră in parliamentulu loru pre faimosuiu Skene, si prin gur'a acestuia publicară pronunciamente, tóte spre acelu scopu, ca—sè arete eroicei ta­bere asiatice — smochin'a germana, s'o respingă adeca — cu budiele imflate, peste Laita n'apoi !

Astfeliu fiindu dispusetiunea, mo-ral'a, patriotismulu acestoru ambilate-rali cameradi, stepanitori ai Austro-Un-gariei, si unii si alţii — sveculêdia la votulu, la g r a t i a dec i s iva a m o n a r ­chulu i , si — ei nu se sfiescu a măr­turisi prin foile loru murdărie, cà acesta speculatiune a fost caus'a, pentru carea mai de unadi Delegatiunile comuni, pe întrecute, rivalisandu, primiră si vo­tară cumplitulu bugetu comunu, anume celu alu resbelului si alu marinei, pre cum li se cerii de câtra Esc. Sa ministrulu h.Koller,—cu scopu d'a preocupa si câsciga pe Monarchulu — fie-care parte — pen­tru dorintiele si pretensiunele sale ! !

Apoi --- aceşti domni, acestu soiu de omeni se fie adeveratu fideli ai Mo­narchului, adeveratele columne ale Tro­nului ! Aceste fiintie şirete si egoiste,

sè fio ohiamate si calificate d'a conduce destinele popóraloru, d'a propaga uma-nismulu si perfecţiunea?!!

* Cu atât'a am fi incheiatu acestu ar-

ticlu ; di»,r — noi am citâtu din ambele parti nisce supusetiuni séu basi, pre cari dorirau ale ilustra si prin autoritàti din acelesi parti.

Éta — mai antaiu, cum descrise ocasionalmeute „P. N." miserabilitatea d e a s t a d i in Ungaria :

„Noi sun temu forte seraci. Va ló rea pa-meritului scade, folosulu se impucina ; econo­mii nostru prin m ă r i m e a detorieloru loru in­tabulate si a celoru cambiali, p r in eft inatatea producteloru si prin credetulu forte scumpu — sun te spus i periclului de a-si perde ave rea ; păduri le si baisiaguri le nóstre n 'aducu nici unu veni tu ; pe fie-care dia comercianţii si induatr iant i i noştri dechiarà concursur i si — fie-care nóua cădere — deştepta ne'n-c r e d e r e ; ori-ce r a m u de economia nat ionale scapeta, — dovéda urcarea cameteloru si scăderea dàrii de consumu ; — numai sars cin'a dâri loru cresce si to tu se v a urca» de óra-ce statulu insusi este amenin t i a tu in e s s i s t i a s a— prin calamitàt i le finantiali, si elu n u a re a l tu isvoru, din caro sè iée, decâtu punga plecatului poporu Par' că patria ar fi matura pentru epoc'a C'esarismului !.... Si — pote veni unu timpu, unde urmator i i i noşt r i sè privésca cu compătimire la svercoli-rile unei generativni nepotintiose, si sè dèe dreptu veciniloru, cari devinsera acésta naţiune — fora sânge, prin munca, minte, morala si tenacitate !" —

Si-apoi. éca si o vóce din Viena, in „Politik" cea din Praga, sl anume in nrulu de dominec'a trecuta alu acestei'a. O reproducemu in limb'a originale, ca sfe nu-i detragemu nemic'a prin traducere

, ,Wo sollen die diesseitigen Lände r die Kra f t und die Möglichkeit hernehmen, noch grössere Lasten zu tragen, und sich Unga rn zu Liebe noch grössere Opfer aufbürden zu lassen ? Handel und Wande l liegen darnieder, die Agricultur fristet unter den ungünstigsten Verhältnissen kümmerl ich ihr Dase in , die Industr ie ist ve rn ich te t , das Handwerk hat seinen goldenen Boden verloren, — alt sind die breiten Schul tern, die Ungarn braucht, um auf dieselben die Lasten hinüberzuwälzen, die ihm selbst zu schwer geworden s ind."

„Das Finanz-Expose des H e r r n de P r e t i s ist die beste Antwor t auf die Mini -

,,Tisza ist Ministerpräsident ; der 1867-er Ausgleich ist also definitiv unter der Aegide des Mannes gestellt, der ihn am heftigsten und unnachgiebigsten angefeindet ha t . " —

„Ungarn lässt seine Tiger wider uns los, damit diese soviel als möglich hier heraus­schlagen . . . . "

„Wer zählt die Opfer, - welcher Rechen­meister summirt die Millionen, die der Natio-nalwohlatand den a c h t Jahren magyarischer Hegemonie hingegeben hat ?

W i r wollen nicht reden von gekränkten R e c h t e n , von zurückgehaltener nat ionaler E n t w i c k l u n g , von Ver lus ten , welche die Gesamnitheit zu beklagen hat ; es genüg t eine Bilanz rein materieller Na tur etc. ete

t ier t iu dovedescu, cà — prelanga tote sfor-tiàrile cele mai încordate si nemilóse ale dom­niloru de la potere, totu au remasu in res tan-tie, ca absolutu ne-inoassabili totu feliulu de dàri si de competint ie , in colosalea suma de 75 de mil l ióne florini : *.) totuşi aceşti domni nesocotiţi , cutédia a decreta pentru anulu 1876 — o urcare a dâriloru directe — ap rópe la 88 mill ióne, adeca — aprópe cu 20 de mi l ­lióne, adeca cu 28 p rocen te !

D a r — de unde, si cum Bè le incasgati, pentru D d i e u ? ! Cà dóra nu vet i vrè sè vín-deti la t o b a sl copii cei goli si flamandi, si chiar peil« de pe munci tulu si neeagitulu tvupu alu contr ibuabi l i loru ? !

Totu omulu — cu unu picutiu de minte — vede si p r i e p e , cà — este absurdu a si cugeta , cà chiar pe langa celu mai mare pa t r io t ismu si devo tamentu alu popóraloru si pe langa cea mai fora sufletu si fara an ima aspr ime a essecutori loru de dàri, sum'a decre­ta ta de cei dala potere, nu pote , càci nu are — de unde sè ésa ! Deci — ce vrèu peeatosii de „liberali" ai nostr i eu astfeliu de absurdi-

B u d a p e s t a in 29 oct. n. 187-5. „Ingrozitóriele sciri, de prin tóte pàr t i le

tierii, despre mul ţ imea de essecutiuni de dàri , sunt la ordinea dilei. Nu unu casu este, unde bietului plugariu i iau si batu la toba cu unu pret iu bagatelu — vitele de jugu, grànele de sementia si i dau in arenda chiar si pamen tu -r i le din ale caroru lucrare ar fi sè se nutrésca, si inca eu pretiuri , cari abiâ a jungu a patr 'a séu a cincea parte a valórei ordenari . Din sumele incassate se acoperu mai anta iu spe­sele de essecut iune, diurn 'a essecutoriului, apoi cu restulu — restantiele de dare, cari de sl uneori sunt forte mice, totuşi a ra re ori se rafuescu intrege, ci de multe ori se intenipla, incà tu averea sermani loru ómeni este risipita, fora ca res tant i 'a du dare a loru sè fie împă­cata !"

„Ceea-ce se in tampla la noi in t impulu mai nou, cu essecutiunile de dare, este o ast­feliu de abnormi ta te , ce contras tédia ageru cu idei'a de „statu de cultura" si cu „missiunea nóstra culturale," a tâ tu de m u l t u buc ina te in lume ! Si — déca acést 'a va tiené inca mult'i, apoi aci se cuprinde sement i ' a unei inspai-menta tór ie catastrofe !" —

Nu noi, ci o foia patr ioteca magia ra , „Kelet Népe," in fruntea n ru lu i seu de mer-curi 'a t r ecu t a , astfeliu descrie t r i s t ' a s ta re de astadi , a s e r m a n u l u i poporu din Unga r i a , sub adminis t ra t iunea „liberale" si patrioteca" — tiszaistioa, magiara .

Apoi mai insira - multele si nespusele vessatiuni, cu cari se procède la repar t i cea si î n c a s a r e a multe loru dàri ! —

Si precandu acést 'a este asiá, si precandu socotile de anu- t ie r t i ale tierii a ré ta , cà — pre langa tóte crudele essecutiu. i de dàri , man ' a de feru a domniloru si sbir i loru totu n ' a potutu scote mai multu de câtu 68 milli­óne de florini din tóte dàri le directe ; si pre­candu aretàr i le minister ial i totu de auu-

tàti ? ! —

Budapesta, in 29 oct. n. 1875. „Jace unu blastemu pre tiéra ; tóte câte

se întreprindă — măcar cu cea mai buna in tentiune, esu reu si spre daun'a si necastdu po­porului." Astfeliu audi ramu de curendu in­tr 'o societate — vaierandu-se unu domnu magia ru l iberale ! Si in t r ' adeveru : nu este lege, n u este mesura, nu este în t r ep r inde re a domni loru s tepani tor i ai nostr i — de la 1867 in cóoi, care sè nu fie avu tu u rmàr i rele si se n u fie produsu — nemul t iumi re publica ! „Candu este Bè-ti mé rga reu , apoi si in ma maiiga gasesci sp in i ;* — astfeliu dicea — fii' i e r t a tu bunulu-meu Mitru, câ se sp r imâ fie-iertatu bunulu seu rnosiu Icobu.

D a r domnii noştri magiar i pre langa aceea, cà au nenorocire — de candu cu conspi­rarea loru in contra nóstra, pen t ru de a ni im-pedecá desvoltarea si cul tur 'a nat ionale si astfeliu de a ne omori mereuasiu, — apoi par ' cà ii-au si tempitu la minte Ddieu, de nici nu sciu sè apret iuésca consecintiele me-sureloru si legiloru loru !

Asia este cu legea loru pen t ru supune­rea la dare seu tacsa grea a pusceloru de ve -na tu . Legea loru ce e d r e p t u in t r 'unu §. dice

ferele selbatece daunose — este liberu a le ucide ori sî unde ; in t re aceste fere apoi se a n u m e r a : ursii, lupii, vulpile, porcii selbateci, « t e ; ei, dar ce folosu, cà este ier tatu a ucide aceste fere, candu nu este iertatu a folosi pusc'a, decâtu pre langa o tacsa grea , p re carea sărăcimea nu este in s tare de a o re a p n n d f t t

Astfeliu acuma — de pr in tóte pàr t i le tierii 8osescu si se publica va ie rà i i , cumca — porcii selbateci fecora nespuse daune in cu-curudiele bieti loru ómeni , fora cfi aoesti 'a sè fie in s tare a-si aperâ câmpii de d a u n a ; — de óra-ce puscele li sunt oprite ! S l mai grele vaieràr i resufla pr in foi — despre aceea, oà — ursii si lupii, câtu se inmurgesce de sera, dau n a v a l a si sfasia mulţime, de vite casnice, in t randu câte o data pana si diu'a prin sate si răpindu in vederea omeniloru — oi si capre boi si vaci , cai si asini, etc. etc ! '

Se plânge, se vaiera bietulu poporu, dar — ajutoriu au-e /

Domni i „deăkisti" si „liberali" ai nostr i au v r u t u se faca s ta tu lu i unu veni tu de vr 'o câte-va mii pre anu , pent ru us iurarea ma­relui deficitu : candu coliá — ce se vedi ! bie­tului poporu, si va só dica or t ieri i , se cau-sédia de diece ori mai mare dauna de câtu ce ar fi veni tu lu as tep ta tu pentru s ta tu !

Acum câte-va septemani, din pàr t i le So-versinului de la Muresiu ni se scrisese o in-t empla re curiósa de a c é B t a categoria. Omenii cu cucuru diele — se puseră si impuscara vr 'o duoi purei selbateci seu „gligani" in holdele loru ; da r domni 'a ii globi prin judet iu ! ! Apoi legea dice cà — ferele selbatece este i e r t a tu a le impuscá ! — Apoi nu este acést 'a spinu in mămăl iga , si inca ce spinu m a r e ? ! —

Budapesta, in 20 oct. n. 1875. ( U n a n ó u a v i c t i m a a n e t o i e-

r a n t i e i p a t r i o t i c e , c e d o m n e s c e l a n o i i n U n g a r i a ! ) Ceti tori i acestei

* ) Si adeca sunt in restanti'a : in Ungaria si Ardélu — dàri directe, 36.249,000 fl ; in Croaţia si Slavonia, 4 .544,000 , — in tacse seu compe­tintie: 20.149,000 fl; in arende dupa bunurile de statu — 8.561,000 fl ; in fine peste 5 millióne din ratele de rescumperare a dieciuelei din vinu. N o t a b e n e : numai in capital 'a B u d a p e s t a , cifr'a restantieloru de dàri de statu, dupa cea mai nóua aretare — se urca la 5.260,330 de florini ! Apoi vedeţi, restantiele de aprópe 30 millióne in competintie si arendi, nu sunt la poporulu celu se-racu, la plugarii cei mici, ci—mai vertosu la ómeni c u a v e r e , s i totuşi — organele guverniului magiaru „ l i b e r a l e " acelea nu se punu a le scote cu atât'a necrutiare si chiar crudime, ci — le cam lasă de pe anu pre anu, — firesce parte mai mare, pentru cortesii la alegeri, fiindu cà — acest'a este elementulu celu coruptu si eorumpetoriu, care—ori­cărui ministeriu, cu ori ce pretiu i f a c e m a i o r i ­t a t e , ajutorandu a alege m a m e l u c i ! Si po­porulu bietulu de elu, este deatulu de prostu si slabu, de se lasa amagitu si condusu de acei min-tiunosi patrioţi, cari se numescu luminătorii lui ! !—

foi sciu, cà — in urm'a alegerii de depu-ta tu nat ionale de la 6 ianuariu 1 8 7 4 in P a u -ciova, fei de la potere batut i de mul ţ imea po porului prin votulu compet inte alu acestui-», pe diferite basi, p re cari poporulu nostru le pr iv iâ de scornite séu făcute e» corne, dupa cum s'au sl doveditu unele asia. — formară mul ţ ime de p r o c e s e c r i m i n a l i , in contra celoru ce li se părea cà prin deosebitu zelu ar fi impedecatu reesirea candidatului inal te i s tepani r i . Asiá a fost d. e al procesele — in cont ra unoru pré onorabili t ierani ro­mani , anume B o l e a n a t i u din S a t u l u n o u si P o p e s c u din O v c e a , d in t re cari celu d 'anta iu , pent ru cà a r fi disu, ceea-ce elu nega si numai duoi panduri ce l'au ares-ta tu in ta r i r a ,—cumca n u c u n o s c e R e g e s i g u v e r n u r e g a l e u n g u r e s c u , c i n u m a i p r e I m p e r a t u l u s i g u v e r ­n u l u s e u i m p e r a t e s c u ! — pentru acesta colosala cr ima la unu g r a n i c e r i u, carele si elu si ta ta-seu si mosi-stramosü sei — au j u r a t a si păstraţ i i oredint ia I m p o r a -t u l u i , ér de Regele Ungariei — in vióti'a loru n ' au audi tu nici in scóla, nioi sub co­mand 'a mi l i t a re si nici pre campulu bătălie loru, pro carele au sangeratu, — dicemu pen­tru acosta infricosiata cr ima fii codamnatu la temni t ia de d u o i a n i d e d i l e ; or ce-lal tu, P o p e s c u , denunciatu si acusatu d« — demnulu nostru protopopu D i in i t r i e-v i c i u din Panciova, de par in tele seu sufle-tescu, pen t ru chiar o bagate la , carea in p r im 'a ins tan t ia chiar de judot iu lu m a g i a r u din P e s t a s'a dech ia ra tu de n e - a d e v e r a t a , in instant ie le mai na l t e fii condamnatu la temnit ia de s i e s s e l u n i d e d i l e ; — acum mai a la l ta- ier i diu l o a n o v i c i u K ä ­m e n k o, ce ta t ianu si l ib ra r iu din Panciova, unu ba rba tu teneru cu m u l t a c u l t u r a , ce a functionatu la acea a legere ea ba rba tu de in­credere, po temeiulu denunciàr i i ce s'a facutu in contra-i de pr imariulu Pauciovei diu B u-g â r s z k y , ca fost pres iedinte electoralu, cumca atunci sub actulu alegerei , invers ionatu pen t ru procederea acestui d. presiedinte, s'ar fi p ronuncia tu in tonu inaltu, in audiulu mul-timei, cà ~ „ e s t e d e c o m p a t i m i t u o n a ţ i u n e , c a r e a t r a i e s c u s u b u n u a s t f e l i u d e g u v e r n u , " si cà — „ t r 0 " b u e s è p é r a u n u p o p o r u s é u o n a t i u n e , s u b u n a a s t f e l i u d e s t e p a n i r e-c a r e a m e r g e s p r e n i m e i r e a po-> p o r u l u i ! " — pentru aceste cuvin te , n e g a t e de acusatu, dar sustienute de B u g â r s z k y si cu câteva măr tu r i i a sale, dupa § 65 a \u codicelui penale aus t r iacu, ca t u rbu ra to r iu de pacea publica — fii condamnatu la temni t ia d e u n u a n u d e d i l e , peste pr insórea sa prevent iva de câte-va luni de dile ! — Déca este, ca sè-si póta c ineva in t ipu i j u s t i t i ' a m o r a l e din acesta condamnare a unui maro naţ ional i s tu serbu, p r i n t r ' u n u t r ibuna lu ma­giaru, apoi ajunge a a t inge cà la noi aici in Budapes ta , dar sl in cealaltă par te a t ier i i , foile chiar magiare opositionali, p re tóta diu'a scriu si afirma, cà — e s t e o m a r e n e n o r o ­c i r e , a f i t i é r ' a s i p o p o r u l u g u ­v e r n a t e d e g u v e r n i a , p r e c u m s e p e r o n d a r a i n U n g a r i a d e i n 1867 i n c o c i , — c à t i é r ' a , b i e t ' a d e e a , e s t é d e c o m p a t i m i t u s i c à — n a ­ţ i u n e a t r e b u e s è s e p r e p a d o s e a s u b a s t f e l i u d e ó m e n i ! — d a , aces­tea le var iadia foile opositionali — dia de dia, fora ca — pon' acuma oelu pucinu, se fie ples-ni tu prin capu caruiva procaroru publicu, a t rage pentru acestea p re cineva in procesu cr iminale ! —• Ei , da r necorigibilii corifei na­ţ ionali , si — toti cei ce tieuu ou ei mai vertosu la alegerile pentru Dieta , unde tota alegerea naţionala opositionale este unu c u i u l a s i c r i u l u s t a t u l u i m a g i a r u m o ­d e r u u, — d a , acei'a t r ebue isbiti fora eru-t iare , màcar dupa acele legi austriace, pre cari chiar domnii magiar i , specialminte in câtu pent ru deliptele politice, pu ru r i á le-au t imbra tu de — f o r a a s e m e n a r e d r a ­c o n i c e , b a r b a r e si n e u m a n e , dar cari — acum câte o data — li vinu a t â tu de bine la socotóla ! — Inchei?imu cu : Ddieu se ajute dreptàt i i ! —

Bigetdn Croaţiei, anii maşiari si — noi. Croaţia si Slavonia, a s iâ -numi tu „rem­

nulu triunitu" (fiindu cà a r t rebui se cupr ind» in sine si pre D a l m a ţ i a , ) ai „remnulu sociu," — pe temeiulu pactului coresu, ce au inche : a tu naţionalii sei cu domnii magiar i delà potore, Hnantialminte asià este regula tu . incâtu si aco­pere pe fie-care anu tóte trebuintiele admi­nistratiunei sale autonome si a\culturei sale na­ţionali, si — inca i mai prisosescu câte unele mii de florini. P e n t r u anu lu vi i tor iu 1876, Die t ' a din Zagrabia , présenta lumii unu bu­getu, carele — in locu se reducă, casi stepa-nitori i nostr i in t r 'a lu lo ru , to tu feliulu du spese, chiar si ale invetiamentului publicu, QIU urca aceste spese, si — totu mai a r é t a unu prisosu de trei mii de florini !

Lucrulu este asia : D u p * impacat iunea amica a domniloru magiari naţionali cu dom­nii Croaţi naţionali, „Remnulu triunitu," ca­rele—aiora de pàr t i l e grani t ie i mil i tar i , inaa neprovincial isate, ab iá cupr inde ceva peste unu millionu de suflete, din venitele sale de ori ce categoria , 55 de procente dà cassei co­muni a Ungar ie i , spre acoperirea speseloru comuni, p e n t r u detoriele de s ta tu , p e n t r u

a r m a t ' a si diplomatt 'a si dinast t'a comune etc. e t « ; é r 45 do procente ia introge spre aco­perirea speseloru sale admin i s t ra t iuna l i si cul tura l i .

I n t r e g a sum'a veni te loru Croaţ iei si Slavon.ei fiindu peste siesse millióne florini, din acést 'a trei millióne si aprópe siepte sute de mii r emanu in buge tu lu Ungar ie i , ér ceva peste trei millióne — cadu in bugetu lu Dietei autonom* din Zagrab ia . Si acést 'a este sum'a despre carea domnii Croaţ i naţionali dispunu a t â tu de l iberu si de bine.

Ast 'a inBa este, c e — t a r e d é r e pre domnii magiar i naţionali si liberali delà potere Í E i — cu invidi 'a loru asiateca privesc u la desvol-ta rea nat ionale a Croaţiei si — dejá incepu a a r g u m e n t a si calcula astfeliu : (A se vedé „Hon" de joi in 28 oot !)

Noi, stepanii magiari ai tie.reloru, stctmu facia cu unu dsficitu — propriamente de 20.750,000 fl. (Vedeţi , aci ésa ouiulu din sacu ! V a se dioa : nu 15 ori 16 mill. precum mint ia t i mai ademóra . D a r — las ' ca veti vedé, cà la u r m a vor sè ese sl 30 de mtll ióne !)

Voi, Croaţii, din maranimitalea nóstra— cu unu prisosul ( „Maran imi ta t e* de — amara nevoia ! Domnii magiar i — puru r i â sun t ge­neroşi si leiali si marammos i , c a n d u cine-va ii scia con8tringo spre acest'a — prin seriosi-t a t ea8 i firmitatea pretender i i do drep tu . Acé­s t 'a o scie tóta lumea, numa i — ticalosi 'a in-teligintiei poporului r o m a n u — nu !)

Noi, domnii stepanitori magiari, pentru acoperirea trebuintieîoru nóst>e administr atio-na\i si CQltur&li, pe lunga tote cà ni-am redusu aceste trebuintie cu 33 de procente proportional-mente mai diosu de câtu sunt ale ( 'roaiiei, — totu nu ni le potemu acoperi nici astfeliu re­duse, ci totu caută se ne ingrigimu a le mai re­duce ; — voi domnitorii Croaţi, fora nici o grige, vi urcaţi spesele cultitrei naţionali insemnatu si

— totu mai aveţi „piisosu* si poteti in pace si en ticnéta sè ve desvoltati si se ve intariti — materialmente, spiritualmente si nationalmente, — precandu nóa acésta desvoltare ni este tare îngreunată—chiar prin maranimositatea nóstral

Aci potemu sè ne opri mu. Càci —cea-ce mai adaugu maraniinosii domni magiar i „li­berali" — in tipu de amen in t i a r e si p repara re a Croat i loru , ca — d'o par te sè-si marginósca pre tens iun i le facia de Ungar ia , d 'al ta pa r t e sè se ferésca a vre se jóco sl ei politica mare si se con t racared ie in tent iuni le magiare , — acést 'a nu n e interesédia mul tu . D a r — in-trebàmu pre domnii s tepani ai t ierii , pro dom­nii magiar i „liberali" si „maranimosi" si — „senguri leiali astadi

Déca este „liberale" si „maranimosu" si „leiale," ca UHU milliOBU de Croaţi sl dispună liberu de 45 de procente a veniteloru lom dupa averea si sudarea lom, pentru scopurile admi-nistratiunei si culturei loru ; — apoi acea stare fapteca, creiata prin volnici'a magiara, dupa carea aprópe trei millióne de Romani, n'au dreptulu d'a dispune libero nici de UUU cru-ciariu din dările loru directe si indire-te, dupa averea si sudarea loru, cari dări de buna séma vor face vr'o 30 de millióne florini pe anu, — ci — despre tote dispunu absoluţii do Dinii fflU-giari, pentru scopurile loru, pentru cultar'a si mărirea loru, si mare parte spre degradarea si chiar împilarea si uciderea nostia materiale, si nationale? Da, cum se botesàmn si sè o in-ferămu d>pa meritu, — acesta stare fapteca de dreptu ? !

P e n t r u ca se nu va temàmu nici in t r 'o par te — prin o opiniune a nóstra in acesta pr iv in t ia , rogamu pre „leialii" si „liberalii" si „maranimosii" domni magiar i de la potere, — fiindu cà scimu cà au o imaginat iune forte vivace, carea ii caracteri?édia de una mlia do an>, de candu au veni tu din Asia, — sè fie buni si — in cugetu si in t ipui re — sè se p u n a pe sine si poporulu loru in situatiunea. de as­tadi a nóstra, p re carea ni-au creat 'o - • d'o p a r t e „leialitatea," „l'beralismulu" si „mara-nimitatea* loru, de al ta par te — fora tóta in-doiél'a — miserabilitatea inteligintiei nóstre,— si apoi, pe omení 'a loru, se p ronunc ia ei senten-ti 'a asupra acestei sfcàri — faptece si de dreptu , si — déca t.i nu vor infera-o — d'o parte de „tirania cruda," pre cum d'al ta de «ticăloşia bruta," apoi — noi se fimu mint iunosi si ca-lumni tor i , domnii magiar i — B1 in acesta pri­v in t i a „leiali," „liberali" si „maranimosi," ér — cei aprópe trei millióne de Roman i de sub s tepani rca loru — la culmea fericirii, si — modele de intieleptiune, vertute si demnitate na-tiunale pre pamentu ! —

BeiUSi in octobre 1875.

I n anu lu 1870, zelo3 'a si s t imabi l ' a dotnna P a u l i u a C o y a c i u , mar i t a ta R o ­m a n u din Oradea-mare , concepuse frumós'a ideia, pent ru fundarea in Oradea -mare a unui i n s t i t u t u de inve t i amentu romanu de fete. — L a u d a t ' a dótnna, însufleţ i tă de acésta causa romana nat ionale s 'a n isui tu a si rea lisa idei 'a, si asia a s taru i tu , pe calea con-t r ibu i r i lo ru publice, apoi pr in ven i tu lu unui concertu impreunatu cu baiu si j ocu de lote­ria, a r ang ia tu in vór 'a anului 1870, spre ace­stu scopu în Oradea-mare , ca sè se adune unu f o n d u p e s é m ' a i n s t i t u t u l u i i n f i -i n t i e n d u, si — precum s'a are ta tu — pare-mi-se i n „ F e d e r a t i u n e a" in decursulu anu­lui 1871, a incursu cu totulu pana la 4500 fl. v. a.

De nu me insielu acosta suma a statu sub manipula t iunea ou. Domne Pau l in ' a Oo-vaciu, mar i t a t a Romanu, pana ce dens'a in anulu 1874 a repausatu . —

Ament i t ' a pré nobila dómna, precumu sum informatu, in t ru spor i rea fondului pen­t ru inst i tutulu conceputu de ea, a tostatu considerabile» summa de 1000 fl. v. a. —

To tu spre acestu scopu sl episcopulu Orade i -mar i , I o s i f u P a p - S z i l a g y i de pia memoria, a testatu una s u m a de 12,000 fl. v . a.

Deci p recum se vede, am avé dejá fru-mosulu prospectu ca ad i m a n e ficelé romane din Bihoru si prejuru sè aiba nnde a-si poté castigá oresoerea in spiretu nal t iooalu.

Numai câ tu acuin nóua celu pucinu pe aiciá ui se redica in anima în t r eba rea cà, dupa repausarea venerabilei mat rone si concepató-rie a acestei ideié salutar ie , - u n d e e s t e , d i n c à t u c o n s t à d e j á , s i p r i n c i n e , s i c u m s e m a n i p u l é d i a a c e s t u f o n d u r o m a n o s c u ? ?

Spe ràmu , cà m. on. d. l o s i f u R o ­m a n a, ca ingrigi tor iu alu lasainentului p r é fericitei sale socie, in u rmarea rogàrei ace-stei 'a ar fi in s tare si va binevoi a ni dá des-luoiri si resp. a ne informa ou de amenun-tu lu despre acést 'a, pre cum sl despre aceea, cà |— p r e c i n e t i e n e c h i a m a t u , s é u c u a l u c u i c o u c u r s u s i — i n c a r o t i m p u s i m o d u , a l u á l a r e a l i s a r e f r u m ó s ' a i d e i a p e n t r u inflintiarea — a t â t u de bine si norocosu conceputului inst i ­t u t u na t iona le? —

U n u a p r ó p e i n t e r e s a t u , i n n u m e l e m a i m u l t o r a . —

Sanü-Nicolanlu-mica, comit. Te mes iu. (Unu adio amiciloru mei din comitatulu

Zarandului.') Sortea a adusu cu sine, ca sè me depar tu din mediloeulu p ré amat i loru si aduncu st imati loru mei amici si colegi si con­fraţi, ou oari traii si conlucrai; împreuna de mul ţ i ani , impar t indu cu ei bine si reu, bucu ria si superare ; si eu am t rebui tu sè-mi-plecu capulu dest inului meu ! Dis t inulu meu a fost — do buna séma, frati loru, ca sè me depar tu din mediloeulu vostru ; dar su veniri dulci ducu cu mine 8i le voiu nu t r i pu ru r i â—cu nrivint ia la voi —in anim'a mea, si anim'a mea va ii purur iâ l anga an ima vostra si voiu consemti totu de -una cu voi ; càci voi, fraţii mei Za randau i , numai cu­r a t u romanesce sciţi semtl si — nici nu vet i invet iá nici o da ta altfeliu ; precum dovedesce acést 'a in t regu trecutulu vost ru , si — precum sl in t impulu ceatu nou, a tâ tu de coruptu, de corumpetoriu si apesatoriu, cu triumfu dove­di ră ţ i la t ó t a ocasiunea ce vi s'a oferitu ! dove­dirăţ i cà sun te ţ i adeverat i si demni descen­denţi ai lui T ra i anu, b rav i luptă tor i in oştea bravulu i lancu, regelui odeniora alu munti-loru, — luptă tor i pen t ru dreptur i le eterne ale culturei , l ibertatéi si nat ionali tatei !

Depa r t andu -me dint re voi fraţii mei, co­legi , amici si cunoscuţi , am adusu delà voi s ' iveniri scumpe — pen t ru tóta viéti 'a mea, suveniri , despre cari — n ' a i e ideia, cine n'au gusta tu cu voi si c a s i voi —din pacariulu ade­văratei viet ie si lupte naţionali . Cu acesta oca­siune de despăr ţ i re , déca voi n 'a t i fi cei mai aleşi ai natiunei, cari — nici o d a t ă , i n t r e nici u n u feliu de împre ju ră r i—nu v ' a t i aba tu tu de la sacrulu vostru intresu si sacr 'a vóstra deto-r in t i a comuna, apoi ar fi se vi recomendu, ca sè fiti firmi si compacţi in t re voi, spre ace­s tu scopu se ve s t imaţ i pu ru r i â unii pre alţ i i ca pana acuma si —cum v 'am s t imatu si onoratu eu pre fie-carele si pre toti î m p r e u n a ; — pa-rol 'a sè vi fie : a t ra i séu si a mur i pen t ru convinger i le vóstre , pen t ru scump'a nóst ra limba si cul tura romanésca, fiecare unu erou, unu Leon ida , in t ru aperarea essistintiei si onórei pré amatei nóstre naţ iuni ! D a r sciin-du-ve an im 'a si conoscendu-ve an im'a si ver-tut i le , nu potu dice de catu : primiţi delà mine, celu mai micu si neinsemnatu intre noi, o strân­gere de mana fratiésca, si incredintiarea din parte-mi, cà — desi i ndepa r t a tu de voi, in cu­getu si semtire sum si r emanu totu R o m a n u Za randanu sl aici in c â m p i a Bana tu lu i , si me voiu nisui diu'a si nóptea, ca in contiele­gere cu fraţii si co'egi de pe aici, se demu-s t ràmu prin fapte de zelu si de morala , câ R o m a n u l u — pote momentanu sè cada, pote sè retacé8ca, dar cà—nu va degenerá,nu se v a dégrada si lapedá in veci de sângele seu ro ­m a n u ! ci va continua éra si é ra — greu 'a lupta p e n t r u cul tura si emancipare na t onale, prin cari — de securu va ajunge o da ta de a inflori si elu, precum au mai infloritu superbii sei s t răbuni ! Blasiu Codreanu

invet ia tor iu nat ionale.

MarcOVetiU, Cott . Timisiu IO oct. 1875. Subsemnaţ i i , pr in aceste puci ne ş i rur i ,

venimu a aduce cea mai profunda mul t iumi ta I lustr i ta tei /Sale bunului nost ru pariute Epis -copu Ioanu Popasu din Caransebesiu, pen t ru d o n u l u de aperatele mesureloru metrice, ce binevoi a face in n a t u r a , pe sóm'a scolei no s t re gr . or. rom. de aici.

O dovéda evidente t i enemu aoestu donu despre acoea, cà bunulu nostru pă r in t e Epi -scopu, sente trebuintielo nóstre cele mar i si in totu modrulu se silesce a ni le usiurá, aju-torandu-ne a aduce si scolele nost re la posi-

bilea perfecţiune prin saerificie precumu spiri­tuali asie si mater ia l i , spre l umina rea neamu­lui nostru. P e n t r u caro fapta maré t ia i u r à m u ca atotpot intele din ceriu sè-i lungésca fî-ru lu vieţi i mulţ i ani si f e rh i t i , i n t r u folosuiu causeloru nóst re na t iuna l i ! —

Pestru Istvanu, mp. docinte , — Ioanu Andreiu, mp . jude comun ; lancu Galcanu mp .

Varietăţi. ):( {Despre conferintiele invetia-

toriloru noştri naţionali) — scimu atâ t 'a , ca ele s'au t ienutu si estu t impu, dar cum ? de ce obiepte ? cu ce resultatu ? — numa i din vr 'o dóe pa r t i ni se repor ta L u à m u noti t ia de r e ­por tu lu din Oravi t ia , care ni spune, cumca pr inc ipa lmente si eu forte b a n u succesu s'a propusu acolo de diu comissariu los. Novacu „Sistemnhi metricii, in modu practicii" ceea-ce este as tad i in t r ' adeveru p r im ' a necesi ta te ; — mai de par te cà s'a t i enu tu unu banchetu , la care au parteoipatu BÎ fruntaşi i int ielegint iei locali, toastandu-se si disoutiendu-se totu asu­p ra temeloru de cu l tura si ins t ruc ţ iune nat io­na le— Asiá c redemn câ este mai bine ! —

• (Inca o dovéda, de fericire, es-presa in cifre positive in Ungaria !) Noi — mai in fie-care anu a m a r e t a t u bugetu lu ca­pitalei Budapesta in asemenare cu alu Bucu-resciloru, pen t ru d'a cons ta ta marea diferin-tia intre arabele. Dupa cele mai nóue date statist ice, Budapesta, compital 'a Ungar ie i , desi este mai indesata la unu locu, nu este inse ma i m a r e si mai boga ta de cà tu Bucu-rescii, capi ta l '^ Românie i .

S i un 'a si al ta a re câte o popora t i une — ceva pucinu peste 250,000 de suflete ; nu­mai câtu , pe candu acesta popora t iune in Budapes ta locuiesce in vr'o 15,000 de case, pre unu toritoriu ca de una mi la pă t r a t a , po­porat iunea Bucuresciloru locuesce in aprópe 30,000 de case, cam pre trei mile pă t r a t e ; dar lips'a si seraci 'a este mul tu mai senti ta aici la noi in Budapesta, de càtu in Bucuresci , unde de calamita te f înaut iar ia si de essecuti-uni de dàri — nici vorba nu e.

Si — cu tote acestea éta tocmai n i s ta na in te bugetulu t rebuint ie îoru si veni te loru Budapestei pre 1876, si elu ni a r é t a : U n u veni tu totale, ordenariu si straordenariu. de 5,922.300 fl v. a. adecă — bine 15 millióne de lei nuoi séu franci, ér t rebuin t ie le de — 6, 294,953 fl. adecă, computandu agiulu, bine 16 millióne de f rano i ; — precandu Bucuresci inca n'au dus'o cu bugetulu loru departe peste siesse millióne de franci.

Va sè dioa, Bucurescii, am poté dice in condi t iuni mai favorabili decâtu Budapes ta nóstra, nu cheltuesce nici pe diumetate câtu Budapesta ! Si-apoi sè scie, câ cheltuelele Bu­dapestei mai m a r e par te se acoperu prin dàr i séu adausuri comunal i , cari împreuna dejá mergu peste 50 proconte cà t ra dàrile directe ale s ta tului ! \

De aci se vede, ce enorme sunt sarci-nele popolàt iunei Budapeste i , in coinparat i-une cu ale Bucuresci loru. Si totuşi demnii s tepani tor i ai Aus t t ro-Ungar ie i credu, cumca — ar fi o fericire ca nicair i a t ra i in t iér 'a loru, sub s tepanirea lo ru !

Memorabi le e, cà Budapesta,c&ipita,Va,cu popora t iune de 80 procente g e r m a n a si j i dana , pe fie-care a n u o rdena rmen te contr ibue cam 800,000 de fl. pen t ru ins t rucţ iunea publ ica curatu magia ra !.' ! É r o fericire,carea in tota cea a l ta lume ar fi nebunia si ticăloşia.

X (Domnii delà potere — numai înceta d'a-si redica teatre naţionali in capitala ; acum lucra in ruptulu capului la Opera!) Deja si „P. Napló" se a ré t a ind igna tu , pent rucâ in acestu t impu greu, unde t iér 'a in t r éga se lupta cu o cala­mi ta te finantiaria d int re cele mai periculóse, na l tu lu mini8teriu reg iu-magiaru , in ruptu lu capului lucra la zidirea unei grandiose Opere magiare naţ ional i , alu cărei numa i edifioiulu golu are se coste peste t re i millióne de flo­rini v. a ; si acést 'a a tunci , candu si asia de duoi ani in cőci se red icara inca dóue t ea t re magiare mar i — to tu in Budapesta , astfeliu incâtu capitalea Ungar ie i , cu abiá vr 'o 15,000 de magiar i , in t re popora t iunea totale de

i 275,000 suflete, au tea t re de die e ori mai j multe si mai mar i de câtu ce li-ar fi t rebuin-

ti'a ! Si — apoi — se in t réba : de unde se ian j acele trei millióne pertru Oper'a magiara ? — i P o n d u speciale spre acestu scopu, — atâtu de m a r e — scimu oà nu essiste ; in buge­tulu t ieri i — scimu oà nu se afla pre l imi­na tă a t a r e suma : ei bine, de unde si cu ce dreptu, sub ce t i t l u iau domnii s tepani tor i magiar i , pentru petrecerea loru — aceBte mil ­lióne, p recandu bietele popóra se despóia prin cele ma i crudele essecutiuni pana sl de panea de tote dilele — p e n t r u pret insele t rebuin t ie ale tierii ? ! ! —

(O ilustra Hune practica a secu-ritatei nostre publice in starea nóstra d<'. cultura asiatica de sub Austro-Un-g aria moderna, civilisatória de po-pora !) Dupa „Alföld"ai a l t e foi ale domniloru s'a in templa tu la Lipooa in B a n a t u langa Muresiu, cà Francisu Dbíle, unu func t ionar iu teneru si bravu de la p rocura tu r ' a regia de acolo, in 4 opt. a o. sera, dupa-ce a siediutu mai mul tu t impu bendu si disputandu in t r ' o càrcima aprópe de Muresiu , cu unu vaga-bundu de pirotechnicu si eu diuruis tu lu de

p r e t u r a Gyalohay, si dupa ce se scie cà disput 'a a degenera tu in certa, Cfyalokay a apucatu pre numi tu lu Dalle si l 'a terai tu eu poterea a fara, »i dupa unu t impu a r e to rna tu senguru spri-mendu-se chtll'apusu 6iwe,"acera a disparutu . A doua diua s'a gas i tu palar i 'a numitulu Dalle in marg inea Muresiulu, ér la 10 dile Muresi -lu i a a r u n c a t u corpulu lui afara, pre carele s'áu cons ta ta ta dovedi cumca acela dejá m o r t u s'a a r u n c a t u in apa. Si dupa tote aceste, la nenumera te denunciàr i si rec lamàri din p a r ­tea fratelui acelui nenorocicu, direotorelui delà scól'a cetatienésea, Iuliu Dalle, — preto-relePdlß sè dice cà — n'a vru tu sè dispună, ba inca ar fi opri tu — ori ce ce rce ta re preala­bile p e n t r u consta tarea cr imei ce — evident -mente t rebue sè se fie in templa tu , si bietu­lui d. frate si morbósei mame be t rano nu l i-au a ju ta tu câte töte intet i r i si s taruint ie , màcar cà prin telegrafu implorară ohiar i n t r even i r ea supremului comite alu Comitatului Teinesiu si a minis t ru lu i de interne Tisza ! In fine se puse in mişcare jude t iu lu de cercu si cerce­t a r e a decurge mereu. In publicistica insa ca-sulu produse m a r e indignat iune ! Càci — déca astfeliu se in templa in t r ' unu orasiu, fa­cia de denuncia t îuni si s t a ru i r i ale unui Di ­rectore de scóla, d'apoi po la sate, facia de bi­eţii p lugar i simpli si umil i ţ i , ce t rebue sè se in temple pre fie care di ?! ! —

« (Multiamita publica.) — Subscrisulu inspi ra tu de sentiulu detorintiei si reconosci-iut iei mele vinu a aduce prin publ ic i ta te — profund'a si caldurós 'a mea mul t i ami ta ur ina-tor i loru pré respoctabili demni , cari au bino-voitu a mi oferi câ te unu ajutoriu banalu , p e n t r u de a-mi u r m a stmdiele, fora de care ajutor iu de seeur a-si fi fostu constr insu a-mi în t re rupe firulu s tudi i loru p re anulu cur in te : M'au ajutoracu domnii : Adam Mihailoviciu, projude >n Buziasiu, cu 5 fl ; losifu Nicolae-viciu, din Lige tu , ou 2 fl ; Ladis lau Russ , din Buziasiu, cu 2 fl ; Davidu Dabiciu, comisariu de securitate in Buziasiu, cu 10 fl; (cărui p re langa a jutor iulu a t â t u do insemnatu mai a m a-i mul t i amí sl bunavoint i ' a in ostenól'a de colectante ;) Aleosiu Basaraba , notariu comu­na l a in Cheveres iulu-mare , (carele pre langa unu ajutoriu de 7 fl, a indemnatu sl pre ur ­mătorii locuitori din Cheveres iulu-mare , pen­tru de a-mi oferi a jutoriele :) reverendi i dd. DionÎ8iu Cra iunu si Ionu Barbulescu , preoţi din l o c u ; losifu Iu r i t i a j u d e comunalu ; Pa -velu Mozosiu si Ioanu Micsia, pădu ra r i ; N. Bres t inu , tu to ru lu bisericei, S imeonu Cerna , Nicol. S a v u si Dd . negot i tor i Moritz Wolf, E m á n u e l L a z a r si N. David fiescecare câte 1 fl; v. a. — Ioanu Cerna mp. stud. d e a V I I . clasa g imn . —

Literarh. Precum ni se scrie din Bucuresci, câtu mai

curendu va apare acolo :

„ M o l a r u l ! l i i l d medicali romane," de FrédéricDamé, autoriulu nouluiöicíi onariu romanu-francesu, si de O. N. Chabudianu, Doctore in medicina delà facultatea din Parisu.

Opulu se va publica in fascicule bi-mensuali, si va dá aprópe 50 fascicule. Pretiulu — nu se notifica.

# *

Invitiare de prenumeratiune la dóue manuale didactice, pentru scólele romane poporali :

„Introducere in Economia"1

si „ IstorVa Romaniloru. "

Manualulu de economia l'am fost publi-catu inca la inceputulu acestui anu in fói'a

de a tunci incetata , „ L u m i n a , " — dreptu-ce, la dorinti 'a mai multoru colegi, — dupa-ce l 'am purificatu, revediutu si coresu, voiesou a-lu pune iá man ' a publicului scólei poporali.

Nisuinti 'a si tendint i 'a mea a fost, a face măcar o încercare si unu inceputu int ru aceea, cà — cum trebue se fia impart i tu si compusu unu opu bunu, carele se faca pre elevi cunos­cuţi cu tote ramurele de economia si se-ii puna in stare, de a-si forma o ideia despre acésta sciintia, ce astadi conditionédia bună­starea omului, familiei, natiunei, statului, ome-nimei ; de aceea l 'am impart i tu in 6 párt i : „ P l u g a r i ' a , " „ O r a d i n a r í ' a , " „ L e g u ­m e r í ' a , " „ M a i e s t r i ' a , " „ N e g o t i e t o -r í ' a , " si „ î n v e ţ i a t u r ' a . " —

„ I s t o r í V — incepe cu O r i g i n e a R o m a n i l o r u , si cuprinde tote fasele prin cari au t recutu poporulu romanu — pana in dilele nóstre. Momentele tr is te deştepta in elevi eugetare si pr ivire seriósa, ér momentele de măr i re si de gloria, li inspira bucuria , p lă ­cere, mângâiere, viét ia si ambiţ iune nat iunale .

L a finex opului sunt 20 de poesii din cele mai alese si popular isate — mai tote re-feritórie la momentele istorice, asia câ acestu opusioru se fia pen t ru copilu car tea cea mai petrecatória si pretiósa.

In t ru pre lucrarea ambeloru opsióre am mai avutu in vedere, ca limb'a se fia c itu mai poporale si usióra de preceputu, cà in daru vom propune ori vom vorbi si scrie intr 'o l imba ca sè nu ne pr iaépa nime !

Candu toti invetiatorii, resp. toti inve-tiatii noştri vor vorbi si scrie romanesce asia, ea sc-ii pricépa poporulu, caus'a Romana va fi aprópe deslegata.

Mai am a pune in vederea onoratului publicu, cà la pre lucrarea ambeloru opuri, atenţiunea mea a fost ca se impreuuu prass ' i cu teori 'a. De aceea am adoptatu in t ru pre-

*

darea materieloru : m ejt o d ' a s o c r a t e c a, pent ru ca asia copii sè se dedee la a tenţ iune , la cugetare si la lucru, mai apoi prin lucrare spontana, (ocupatiune, repetitiune,) se li se intardsca memori 'a, si instruotiunea se fia ro­ditori» si folositória.

Terminulu de prenumerat iune se stato-resce pana la 1. decembre a. c. st. v.

Pret iulu unui essemplariu se pune cu 20 cruceri v. a. Mai pucinu cu 5 essemplare din fiacare opu nu se póte prenumerá .

Banii mai cu înlesnire mi se potu t ra­mite prin asemnate poştali in Lipova (B a-n a t • L i p p a,) pana la terminulu de mai susu.

Speru cà fraţii mei colegi, domnii in­spectori de scóle, intelegintii nostri si tot i părinţ i i carii dorescu a dá in man'a baietiloru lom aceste duóue manua le instruct ive, vor grabí a spriginî întreprinderea mea, prin zelóse si numerose prenumerat iuni . *)

Ioanu Tuducescu, invetiatoriu in Lipova.

P R O T O C O L U L U adunarei generali a Reuniunei invetiato-riloru romani gr. or. din dieces'a Caran­sebesiului, tienute in Buziasi la 27 si 28

iuliu st. v. 1875. — Urmare si fine. —

Siedinti'a a 111. 27 iuliu la 6 őre. p. m, 7. Comissiunea revedía tór ia de socótele

din a. 1873 pana la 26 iuliu 1875 reportédia pr in referinţele seu G. Maghetiu, cà a reve-d iu tu socotite si le a aflatu in ordine, si adeca : Peroept iuni le sun t de 458 fl. 08 cr. v. a. ér Eroga t iun i l e de 78 fl. 79 or. v. a ; pr in u rmare scotiendu erogat . din percept . romane capi ta lu cura tu de 379 fl. 29 or. v . a., c a t r a cari mai adaugendu-se capi talulu res tan te de 1146 fl. 17 or. v. a. facu la olalta 1525 fl. 46 cr. v. a.

Acestu capitalu se afla in : 1) 10 nebuni dela Institutulu

„Albina" 1000 fl. - cr ; 2) unu libelu de cass'a de pă­

s t ra re in Lugos iu . . . 307 T 36 „ 3) unu l ibelu de cass'a de pă­

s t ra re dela „Albina" in Sibiiu 144 „ 40 „

4) ob lega t iun i p r iva t e . . 73 „ — „ 6) bani ga t ' a 1 „ 70 „

L a ola l ta deci 1525 fi. 46 cr. v. a De dupa acésta constatare se propune,

ca cassariului Reuniune i , dlui Const. Popoviciu invet ia tor iu in Sidióra, sè se dèe absolutoriu ou acelu adauBu, ca in templandu-se sè se ivésca ceva defecte injstarea cassei R e u n i u n e i , densulu împreuna cu presiedintelo V. Nico­lescu r e m a n u sl mai depar te respundie tor iu pen t ru acelea.

P ropune rea comissiunei se p r i ­mesce in tó ta es tensi ta tea sei. 8. Avendu a u r m á repor tu lu comissiunei

candidatório pen t ru funcţionarii nou-alegendi , presiediutele Vas. Nicolescu demissiunédia d ' impreuna cu toti funcţionarii si membri i de comitetu.

Adunarea genera le alege unan imu pre diu 7o*. Novacu de pres iedin te ad hoc, p e n t r u conducerea actului de ale­gere a oficiantiloru si a membri loru de comitetu ; éra de notar iu pre diu I . Ti»a, cari ambii si-ocupa loculu. 9. Comissiunea candida tór ia rapor téd ia

pr in referinţele ei I . Orza despre persónele candida te pen t ru posturi le de functiunari si membri de comitetu, observandu, cà la com­punerea listei candidat i loru a avutu in vedere p re acele persóne, dela car i crede a se poté aştepta mai securu împlinirea ohiamàrei loru.

L i s t ' a candidat i loru, propusa de comissiune, luandu-se in considerat iune, s e a l e g u c u unanimi ta te si cu mare intu-siaBmu următor i i , si a n u m e : presiedinte Mart. Tiapu, vice-presiedinte Aur. Dra-ganu, notar iu I. 'lina, cassariu I. Opra, si bibliotecariu 1. Marcu ; éra de membri ai comitetului : los. Olariu, Pav. Mustetiu, Dem. Gaspuru, Pav. Chinesu, Bircea, I. Orza, Savu, Ant. Sabinu, Pav. Mun­teanu, Pav. Fiscea, I. Baic'a si Dion. Corneanu. 10. Reveren t i ' a Sa diu Fi la re tu Mus ta

p ropune a se a lege in comi te tu si trei membri suplent i , car i se locuióBca in nemediat 'a apro­piere a locului de în t run i re a comite tu lu i , pen t ru ca 1* casu, candu membr i i ordinar i , din ori-ce causa, nu s 'ar poté infacisiá la sie-dint ie in numeru lu receru tu , cei suplenti se fia indemana spre a poté face comitetului po­sibile u r m a r e a act ivi tă ţ i i Bale.

P r o p u n e r e a acest 'a , primindu-se, se alegu de membr i suplenti ai comi te tu­lui : los. A v r a m u , E l i a Crainicescu si Geor . T r a n a . 11 . Dupa ac tu lu acest 'a de alegere p re ­

siediutele Martinu Tiapu, ocupandu-si loculu cuveni tu, in nume le functurnăr i loru si a lu membri loru de comitetu nou-alesi, espr ima adunare i general i cea mai călduros» mul t ia ­m i t a pentru încrederea, cu care a binevoitu a-ii onorá, rogandu BÍ i ndemnandu totu odata p r e membri i Reuniuni i pent ru înt inderea

*) Sunt rogate sl celelalte diuarie natiunali a publica acésta Invitare de prenumeratiune.

spriginului necesariu spre înlesnirea activi tatii, ce densii vor în t repr inde a desvoltá conformu chiamarei Reun iun i i

Se ia spre sciintia in t re aprobăr i si in tonăr i de „sè t ra iésca ." 12. Diu Bas. Nicolescu dechiara repa-

airea sa ca membru din Reuniune . Se ia spre sciintia, reprobandu-se

unele espresiuni nepotr iv i te . 13. Reveren t i ' a Sa diu F . Musta pro­

pune, ca adunarea sè indrumedie comissiunea esmisa pentru modificarea statutoloru a ter­mina inca astadi lucrarea sa, spre a poté in siedinti 'a de mane supune opera tulu adu­nàr i i generali spre desbatere ; mai depar te , ca membri i Reuniunei sè se deohiare a nu se îndepăr ta ca t ra casa, ci a pa r t i c ipa toti la siedinti 'a de mane, càci a l tu-cum, din lips'a numeru lu i r ece ru tu de membr i , s tatutele érasi. potu remané nemodificate.

Ambe propuner i le se primescu ; referi toriu la cea din u rma dechiarandu-se membr i i R e u n i u n e i a se infacisiá toti in siedinti 'a de mane, Tempi lu fiindu ina in ta tu , presiedintele

redica siedinti 'a, a n u n c i a n d u cea prossima pe mane la 9 óre a. m.

Siedinti'a a IV. 28 iuliu. Membrii Reuniunei adunandu-se la 9

óre a. m. in biseric 'a gr . or. d in locu, presie­dintele, dupa roga t iunea „Imperate cerescu," deschide siedinti'a, provoeandu comissiunea esmisa pen t ru modificarea s ta tute loru a-si dá reportulu.

14 - Comissiunea esmisa pen t ru modifi­carea s tatuteloru repor ta prin referinţele I . Marcu, cumcà a aecepta tu proiectulu de s ta tu te e laboratu de invet ia tor i i I. Marcu si I. 'Un'a, si cum câ acelu e labora tu lu-s i pro­pune si recomanda adunăr i i genera l i spre primire de basa pen t ru desbaterea speciale. U r m à dupa aceea cetirea proiectului susu nu­mitu pr in referinţele comissiunei.

Adunarea , dupa pucine desbater i asupra unor i §§i, u rma te indata la prim'a cetire, primesce acelu e laboratu in mo­dalii cum este ac luda tu aci sub A. 15. Diu I. Marcu propune aducerea de

mul t iami ta protoeolaria d loru : Filaretu Must'a protosincelu, /. lonasiu referinţe la senatulu soolariu, Ar. Damaschinu referinţe la sena­tu lu epitropescu si I. Bartolomei secretar iu eppescu iu dieces'a Caransebes iu lu i , pen­tru sucursulu , ce Dniele Sa le au da tu acestei adunàr i la pe t rac ta rea tu tu ro ru agendeloru si deosebitu la modificarea s ta tu te loru .

P ropune rea acést 'a se primesce cu intU8Îastice intonàri de „sè t ra iésca" lu­andu-se la protocolu mul t iami ta d loru amint i ţ i . 16. Reverent i ' a Sa diu F . Must 'a aduce

la cunosciintia, cumu-cà este necessi tatu a paraşi adunarea , avendu a se îndepă r t a cat ra casa. L a despăr ţ i re poftesco adunări i su<_esu bunu in t ru resolverea agendeloru u rma tó r i e , invitand'o a procède totu in ordine buna si mai depar te , ca si pana aci.

Depă r t a r ea dlui F . Must 'a din mc-diloculu adunàre i fù pe t recuta de i n t u -siastice ,,sè t ra iésca" . 17. P ropune rea inve t ia tor iu ln i I. Mareu

de a se esprime mul t i ami t a protoeolar ia dlui Cernetiu, invet iator iu rom. g r . or. in Mosni-t i 'a , dieces'a Aradulu i , pentru par t ic iparea sa ca óspe la adunarea nóstra prosinte —

Se primesce cu marc plăcere si bucuria. 18. Presi dintele pune la ordine compu­

nerea bugetului Reuniunei pe an. 1875/6. Mai mul t i d in t re membri p ropunu — spre scopulu unei consultări in acésta causa — sus­pinderea siedintiei .

P r o p u n e r e a se primesce, suspin-diendu-se siedinti 'a pe 10 minu te . 19. Dupa redeschiderea siedintiei se pro­

cède la compunerea bugetului , care dupa unele dezbateri —

Se statoresce si primesce in u rma-toriulu modu :

. P e n t r u rechisite scripturistice, corespondintie si alte spese neprevediu te 20 f l ; — 2. P e n t r u t ipăr i rea s ta tu te­loru modificate 50 fi ; 3 Spese pentru duoi delegaţi ai Reuniune i la sinodulu eparchiale 20 fl. — 4 P e n t r u t ranspor­ta rea bibliotecei si a a rch ivu lu i dela Lugosiu la respectivii funotiunari nou aleşi 5 fl ; sum'a totala deci : 95 fl. 20. P res ied in te le p ropune , ca a d u n a r e a

sè aléga d in t re membr i i Reuniune i duoi in-dividi, cari in cali tate de delegaţi , prelanga una remunerat iune de câte 10 fi. din cass'a Reuniune i , voru avé a par t ic ipa la sinodulu eparchiale viitoriu spre a rep résen ta acolo in numele Reuniune i interesele scolastice ale diecesei; propune mai depar te a se alege spre acestu 8Copu sl doi suplent i , p en t ru casulu, candu cutare d in t re cei ord inar i , a r fi impe­deeatu a core8ponde missiunei sale.

P ropune rea acést 'a primindu-se, se a legu de delegaţi ordinar i ai Reuniu­nei pen t ru sinodulu eparchialu vii toriu dnii : Martinu Tiapu si Ionu Opr'a cu o remunera t iune de câte 10 fl, solvinda din cass 'a Reuniune i ; éra de suplint i se alegu : Aur. Ûraganu si I. Marcu.

21 Pres iedinte le pune la ordine decide­rea locului adunăr i i generali din anu lu vii­tor iu . L a obiectulu acest 'a se in t indu desba­teri înfocate, la cari par tecipa mai mul t i membri cu diferite op in iun i ; in fine inse se unescu toti pre langa propunerea invet iator i-loru Baic'a si Ieremi'a, cari pledédia pen t ru Versietiu.

Se decide deci cu unanimita te , ca adunarea generale din anulu viitoriu sè se t iena in Versietiu. 22. Mai mul t i membri ai Reuniune i

p ropunu a se luá câtu mai grabnicu dispuseti­unile necesarie pent ru a esoperá în tăr i rea , pr in au tor i ta tea competinte , a s ta tu te loru modificate.

P r o p u n e r e a se primesce, cu efep-tuarea ei insarcinandu-se presidiulu. 23 Diu Ios. Novacu se adresédia mem­

briloru Reuniunei cu o cuventare , prin care-ii îndemna a conlucra din tóte poterile, ca la adunarea generala vii tória, ce se va t iené in Versietiu, sè par tecipe câtu mai mult i invetia­tori , si cari se sentiescu apt i sè nu intrelase a se pregăt i cu disertat iuui cor«spondietórie, pen t ru ca astu-feliu acea adunare se póta re-esl câtu mai bine.

P r o p u n e r e a dlui Ios. Novacu so ia spre sciintia. 24 Diu I. Marcu aduce la conosciinti 'a

adunării generali , cum cà diu Emericu An­dreeseu, invet ia tor iu rom. gr . or. in Beregseu, -a t r amisu 31 de esemplarie din opulu seu

„Deprinderi in computulu din capu," cu aceea espresa dorint ia , ca sè le predèe adunàr i i ge­neral i de estu tempu a Reun iune i invet iator i-loru gr . or. din dieces'a Caransebesiului, ca acé st 'a se dispună împăr ţ i rea loru gratis la mem­bri ei mai seraci. Yorbi tor iu lu predà dupa aceea càrtile susu-ment iunate epre ul ter íóra dispusetiune, si propune, a se aduce dlui E. Andreeseu mul t i ami ta protoeolaria pent ru acéBta fapta generósa, adaugendu, cà a tâ tu propunerea , câtu si decissiunea, ce se va luá, sè se comunice cu respect ivulu pr in unu eatrasu din acestu protocolu.

P r o p u n e r e a acést 'a ae primesce in tota es tensi ta tea ei cu mare plăcere si bucuria , i n t r e u rà r i de „se traêsca" luandu-se la protocolu mu l t i ami t a dlui E. Andreeseu pentru càrt i le , ce a bine­voitu a le doná, cari indata s'au sl dis-tr ibui tu la membri i present i mai săraci. Comunicarea acestei propuner i si decis-siuni cu diu donator iu o va efeptuá pre­sidiulu. 25 . Invet . P a v . Chinesu adresédia adu­

nàrii plansórea, cum cà cassariulu de pana aci alu Reuniune i i-ar fi ma r i t u sum'a com-pet int ie i de membru actuale alu Reuniune i , computandu-o, nu dupa salariulu seu fissu de 150. fl., ci dupa 300. fl., in care suma a soco-t i tu si p re t iu lu na tura l ie loru , ceea ce este in contra s ta tu te loru ; róga deci adunarea a luá in considerat iune acésta anomalia si a decide, ca compet int i 'a densului de m e m b r u ac tuale a lu Reuniune i sè se corapute d'ipa sum'a sa­lariului seu fissu de 150. fl. To tu densulu pro­pune ca adunarea se dispună si in pr iv in t i ' a res tant ie loru coloru mul te , eu cari detorescu mai toti membri i actuali la fondulu Reuniune i .

Cu resolvirea plansórei si a pro-punere i dlui Chinesu se íusarcinódia co­mite tulu Reuniunei . 26. P res ied in te le propune a se alege o

comissiune pen t ru autenticai ea protocolului . Se primesce si se alegu de mem­

bri ai acelei comissiuni : Pav. Chinescu, I. Paulu. Munteanu, I. Marcu si Ant. Sabinu. Al te obiecte ne mai fiindu de per t rac ta tu ,

presiedintele incheia sied inti a prin una cu­venta re insufletitoria,

Martinu, liaţu, mp . , presied. Reuniunei . Ionu Tin'a, mp . notar . Reuniunei .

Aeestu protocolu B'a autent iea tu , pre­langa unele observăr i , prin subscrisu, in Boc­cea montana, la 30 aug. 1875. — Lmu Marcu, mp., Ionu Opr'a mp., Paulu Munteanu, mp. Antoniu Sabinu, mp. —

Publicatiuni tacsabili, Concurse:

Dupa ce la te rminulu près risu in „Albina," nu s 'au presenta tu competenţi pent ru

postulu invetiatorescu din Pobda, comit . T o -rontaln , prin acést 'a se escrie de nou concursu pana in 30 octobre 1875. st. v. totu sub ace­lea conditiuni precum s'au aunciatu in nrii 6 1 , 62, si 63, ai Albinei din anulu cu r in t e .—

Din s iedint i 'a comitetului parochialu tie-nuta in Pobda, in 9 octobre 1875. i'omdetulu parochialu, cu scirea si învoirea m e a : dr. Vasiciu, inspeot . cerc de scóle confes. i — 3

Pen t ru vacan tea s ta ţ iune invet iatorésca din Repsigu, protopresbi teratulu lenopolei si

inspectoratulu Sebiaiului, cu caro poatu s u n t î m p r e u n a t e emolumentele.- 126 fl v. a. sa­lar iu anualu ; pen t ru scripturis t ica 6 fi ; — 7 oubule de grâu , 7 de cucurudiu, 12 stengini de lemne , din cari este a se incaldi si scól 'a , car t i ru l iberu si gradina , -- p r i n acést 'a se escrie concursu pana la 2/14 noemvre a. c. in carea dia v a fi si a l ege rea ; é ra recur int i i sunt poftiţi ca pana la t e rminu lu acest 'a sè-si

t r ami ta recursele loru, lustruita, ai eu tasti -moniu de califica ti une, cà t ra presiedintele comitetului parochialu Simeonu (,o>nea, pa-rochulu localu, (post 'a u l t ima Bokşzeg, cot.t. Aradu )

Comitet In pai ochvdu in con ti o lege re cu m i n e : Constantinu Gurbanu n\>. protopresbi­teru, jnspec t . cerc. de seóle. Ţnfi int iendu-se unu postu de suplinto langa

invet iator iulu Ioane Boaca din Delinesciin comit. Caras iului , protopopiatulu Caransebe­siului, ou emolumentele do 2 /3 din Balariulu anuale invet iatorescu si cortelu l iberu pr in acé­st 'a se publica concursu pent ru acestu postu cu te rminulu pana la 9 noembre a. c. cal . vechiu, in oare diua se va t iené sl a legerea.

Salar iu lu anua lu invet iatoreseu consta din 300 fl. banii ga ta , 10 fl. pentru sc r ip tu ­ristica, 10 orgii de lemne din cari se incaldie-Bce sl Bcol'a, 2 juge re de l ivada, g r ad ina do legumi de 1200 stengini C] si cortelu liberu.

Dori tor i i de a ocupa acestu postu d • suplinte au sè t r ami ta pet i t iuni le loru instru-ato in int ielesulu s ta tu tu lu i org. la protopres bi tera tulu gr . or. romanu din Caransebeş

Delinesci in 10 octobre 1875. Comitetulu parochiale in contielegere cu pró on. d. p r o -toprosb. Nh-.ol. Adreevici. V—*î»

Pe n t r u s ta ţ iunea invet ia torésca din comun'a GVii i rm^protopresvi toratulu Hass i a s iu lu i

pentru care s t a ţ iune d u p a concursulu publ i ­catu in nrii 50 , 51 , 65 a foiei Albina, la diu'a, alegerei in 31 augus tu a. c. nu s'au a r a t a t u nici unu recurente , pr in acést 'a se deschide concursu de nou, cu t e rminu lu do alegero pro 26 oct imvre a. c. st . v.

Emolumente le sunt : in bani g a t ' a 300 fl. v. a ; 2 jugere de p a m e n t u a r a to r i u , % j u -geru de grad ina pen t ru legumi, l / 2 j u g e r u dc grad ina es t ravi lana , ca r t i ru l iberu, 10 org ie de lemne, din cari are a se incaldi sl scol'a, 5 fl. v. a pausialu, si mai a l t e accidenti i oca-sionali.

Doritori i de a ocupá acés ta s t a ţ iune in­vetiatorésca se inda torédia a-si t r a m i t e recur ­sele instrui te in sensulu s t a tu tu lu i organicu cà t ra comitetulu parochia lu , la mane le d-lui Inspectoru şcolare ce rcua lu Georgiu Petroviciu in Budintz prin Kiszetó si a se p r é s e n t a in vre-o duminica seu se rba to re , spre a-si a r e t a dester i ta tea in cantu si t ipicu.

Gruiniu 23 Septem vre v. 1875. Comitetulu parochialu,

in co'ntielepere cu diu Inspectore sco-laru cercualu. 3 — 3 T > e n t r u vacantea s t a ţ i une inve t ia torésca gr .

or, rom. din R o s i e a , in protopresbi te­ra tu lu lenopolei , inspec tora tu lu Sebiaiului , cu carea este impreuna tu sa l a r iu lu de 120 f l ; 5 sinice de grâu , 5 sinice de cucurudiu , 8 stangeni de lemne, din cari se Be incaldésca si scól'a, —se escrie concursu cu t e r m i n u p a n a la Stulu D i m i t r i e, adeca pana la 26 oct . u. e s t . v. avendu recurenţ i i in acestu r e s t impu recursele loru adresa te c à t r a comite tu lu paro­chialu — a le substerne presiedintelui acelu­iaşi—Dionisiu D r o n c a, preotu in Rosiea (p. u. Al Csill).

Comitetulu parochialu, in co 'n t ie legere cu mine : Const. Gurbanv, mp . p ro toprosv i t . inspect. cerc. de scole. 2 — 3

T > e n t r u deplini rea postului inve t ia to rescu -•- de la scol'a romana gr- or. din comun ' a Osiorhein, p ro topresv i to ra tu lu Oradi i -mar i .— Emolumente le s u n t : Cor te lu cu g rad ina , 5Q fl. v. a. 10 cubule do bucate , 9 j u g e r e de pamentu ai 4 orgii Catangini) de lemne, — Doritori i do a o mpâ acestu postu sunt poftiţ i a-BÍ t rami te recursuri le i n s t rua t e cu test imo­niu preparandia lu la inspec toru lu cercualu Nicotin Zigre, advocatu in O r a d e a - m a r e . p a u a la 26 Obtomvre st . v . a. c. candu so va tiené alegerea. — Osiorhein 5 oc tomvre st. v . 1875.

In con tk legere cu inspectorulu ceroualu . 2—2 Comitetulu parochialu

Pen t ru ocuparea postului de invet ia tór ia la scól'a comunale de fete in Orsiovi se

escrie concursu pana la finea lui n o v e m b r e a. c. cu salariulu anua le de 4 0 0 fl. v. a. si 120 fl. v. a. bani de cor te lu .

Dela reßpectiv 'a se p re t inde , ca po langa cunoscerea bine a limbei r omane , se cunósca si pe cea germana , avendu tes t imonie le do calificatiune a-le inaintá la p r i m a r i ' a locale.

Orsiova, in 5 oetonabre 1875. 3 — 3 Stefanu Luianovits, m p . p r ima r iu .

n u rmarea ordinat iunei V. consis tor iu ora-danu din 16 apriliu, 1874, nr . 145 Sc. se

deschide prin acést 'a concursu pent ru s t a ţ i u ­nea invet ia torésca din Sheghiace.

Emolumin te le sunt : 1. E a n i ga t 'a 80 fl. v. a. 2. bucate 12 cubule si 3. Siesse stangeni de l emne . Dor i tor i i de a ocupá acés t 'a s t a ţ i une ,

sun t avisat i a-si substerne recurse le cu tote doeumintele necesar i , a d r e s a t e comite tu lu i parochialu, câ t ra subscrisulu in Baiti'a (R4z-bánya,) pana iu 26 octomvre a. o. cal. vechiu, candu totu odata va fi sl a legerea . —

Comitetulu parochialu. Ca scirea mea :

Nicolau Popoviciu m p . 3 - 3 inspect . scol. de cercu.

In t ipografi 'a lui Emericn Barialits (Budapesta , V I I I . s t rad 'a Esz te rházy nr . 5.) Redactoru respundie tor iu Vincentin BabesiO-