Potential Energetic Marin

8/6/2019 Potential Energetic Marin

1/12

Potential energetic marin

C114-10-2010Notiuni introductive

Potentialul energetic este energia pe care o poseda un sistem.Actualmente se vorbeste de realizarea unei politici energetice mondiale in careponderea energiei regenerabile ar trebui sa creasca.La nivelul Europei, Parlamentul a declarat si a organizat un comitet european pentruenergii regenerabile, iar in cadrul acestui consiliu sunt reuniti specialisti din diferitedomenii care incearca sa gaseasca solutii pt implementarea unor tehnologii pt(????)In cadrul acestu consiliu functioneaza agentia Eureka energie neconventionalaU.E importa 85% petrol si 57% gaze naturale cu o valoare a raportului rezerve/consum = mica, de aici rezulta ca U.E este vulnerabila d.p.d.v energetic, de aicirezultand faptul ca este necesara gasirea unor alte solutii

Sursa regenerabila de energie sunt energii obtinute din fluxurile existente in mediulambiant si care au un caracter continuu si repetitiv ( valuri, maree, curentioceanici,diferenta de temperatura, salinitatea ). Principalele surse de energie dinspatiul marin la nivelul tehnicii actuale sunt: diferentele e presiune osmotica,petrolul, gazele naturale, carbunele.

Obtinerea energiei prin diferenta de temperatura dintre straturile oceanice.Diferenta care ar permite functionarea unei instalatii energeticec ar trebui sa fie de15-20 grade. Principiul de functionare are la baza folosirea a doua surse de calduracu temperaturi diferite. Prima astfel de centrala a fost realizata in Cuba (1940), adoua in Coasta de Fildes (1946). In prezent SUA construieste o astfel de centrala

care ar avea o putere instalata de 400 MW in Golful Mexic. S-a calculat ca aceastacentrala ar echivala cu o hidrocentrala construita pe un fluviu cu un baraj de 30 dem.Cand un transfer de energie are loc exclusiv in (???) diferentei de temperatura sespune ca are loc un schimb de caldura.

Conductibilitatea calorica este masura in care are loc schimbul de caldura intredoua corpuri prin contact de la molecula la molecula.Pt apa marina, conductibilitatea calorica este redusa, astfel ca transmiterea calduriiin straturile adanci este neinsemnata.

Convectia exprima transferul de caldura (energie) pe verticala prin deplasarea

realizata de curentii ascendenti si descendenti. In acest mod Q (caldura) patrundein adancime.

Caldura specifica exprima cantitatea de caldura necesara pt a ridica sau cobori la oanumita valoare temperatura unei unitati de masa dintr-o anumita substanta (Cp=dQ/m-df) [J/Kg-grad ]. Cp pt apa marina este de 2-3 ori mai mare decat cea ascoartei terestre (inertie termica)


2/12

Gradientul de salinitate. Pt mase de apa cu salinitate diferita se poate determinacaldura specifica (scade cu temperatura si creste cu salinitatea). Principiul defunctionare pt o astfel de instalatie se bazeaza pe legea(???) folosirii a doua sursede Q cu salinitate diferita. (???) exista corelatie directa intre presiune, salinitate sitemperatura pt obtinerea Cp.

Diferenta de presiune osmotica prop (???) si are la baza principiul (???) de ioni dinsolutie si activitatea lor. Masa de apa oceanica nu este o solutie diluata ci este osubstanta complexa, electrolitica moderat-concentrata. Aceasta proprietate semodifica in functie de temperatura, presiune si salinitate.Presiunea osmotica apara datorita diferentei de presiune dintre 2 lichide care sunseparate printr-o membrana semipermeabila si astfel are loc intre cele 2 lichide untransfer de caldura

Obtinerea energiei pe baza de H2. Astfel de centrale sunt in SUA, Japonia. Obtinereade energie pe baza de H2 din apa marilor se realizeaza prin procese deoxidoreducere, H2-ul astfel obtinut poate fi lichefiat, stocat si transportat princonducte.Lichefierea trecerea unei substante din stare gazoasa in stare lichida.

Pe baza mareelor ( potential energetic ) =Maree= 300 TW/h/anValuri= 80 000 TW/h/ancurenti marini= 300 TW/h/andiferente de temperatura= 10 000 TW/h/ansalinitate = 2 000 TW/h/an

C221-10-2010

Petrolul si gazele

Reprez o sursa im pt spatiul marinProductia de petrol din sp marin a crescut f mult datorita tehnologieiIn 1954 = 810 mii tone; in prezent 9 mil toneZonele petroliere sun concentrate in Baz Atlanticului; N canadei, Pen AlaskaExploatari golful Persic, M Caspica, Egee, Adriatica, Rosie, Marea japoniei, GolfulMexic , Platforma continentala a AustralieiExploatarea petrolului se realizeaza cu ajutorul unor platforme marine. Una dintre

cele mai mai platforme Monstrul Marii are o inaltime de 236 m, altaNorvegia(271)Costul exploatarilor marine este de 4-7 ori mai mare decat cel de pe uscatIn urma cecetarilor sau gasit rezerve de petrol de 50 mil de mild de baril.Problema majora a exploatarii de petrol din sp marin:-presiuni f mari- temp coborate- curentii oceanici


3/12

Odata cu exploatarea petrolului se poate face si explt gazelor din zacamintelesubacvatice. Studiile geofizice au pus in evidenta zacamintel de gaz la contactuldintre glacisul continental cu campia abisala. Aceasta forma intruneste conditiilenecesare acumularii de hidrocarburi prezentand ingrosari importante alecompexelor sedimentare. Aceste structuri sunt favorabile pt acumulari de petros jigaze (asa numitele domuri). In urma cercetarilor realizate sa putu obtine o repartitiepe bazine oceanice a rezervelor de petrol:

Oc pacific = 35,5% Oc atlantic = 28,5% Oc artic = 17% Oc indian = 15% Oc antarctic =

In prezent sun identificate peste 1000 de zacaminte marine de petrol si gaze dincare 400 exploatate.La niv anului 1954 doar 2 state expl din mare petrolul. In `75 30 de tari, in prez 40de tariIn ceea ce priveste productia de petrol extras din mare din totalul extras 1954 =

0,12%, 1975 = 20%, 1991= 32%, prezent = 40%.Investitiuile pt punearea in exploatare a zacamintelor de petrol sun f importante. Inmare nordului o exploatare poa sa ajunga la 200 000$. In SE Asiei, australiainvestitia se ridica la 60 000$. In marea Nordului sunt rentabile sacamintele curezervede 75-80 mii de tone sau 50-60 mld m cubi gaze.Activitatea de exploatare a zacamintelor submarine de hidrocarburi presupune:

1. Investigarea seismica2. Etapa de explorare3. Exploatarea efectiva

2 si 3 =se realizeaza cu ajutorul platformelor autoridicatoare iar exploatarea sepoate face cu ajutorul submersibilelor

In functie de zona de exploatare sunt alese si platformele.Cele mai performante platforme pt ape agitate si ape adanci sun TEMPLATE(platf.Metalice, fixe) pt k prezinta o mare elasticitate si se integreaza in orice forma deexploatare.O problema im legata de platf marine e siguranta lor pt k au loc accidente in timpulexploatarii(ex: se misca, incendii, explozii). Incendiile de la Frigg 1974 66 mildolari pagube, Enchova 325 mil dolari pagube, Pipper Alfa 1,4 mld dolari pagubeIn marea neagra functioneaza platforme de foraj marin = platforme metalice fixe,de aprox 30 de ani = Gloria, Histria. Principala lor problema e durata mare deexploatare.Hubbert = a stabilit cu o precizie foarte mare timpul si productia maxima pe care o

poti obtine, acest lucru a fost posibil datorita curbelor de vulnerabilitate (ptdeterminarea perioadei de exploatare)

C328-10-2010Energia valurilor

Valul forma de stocare a energiei transmise de vant


4/12

- Sunt provocate de impulsul de presiune datorita vantului care modificapozitia orizontala a suprafetei apei

Vantul determina formarea valului si viteza particulelor fluidului. Atunci cand vitezavantului depaseste 0,5 m/s se formeaza incretituri pe suprafata apei, iar pentruviteze mai mari de 1m/s vorbim despre valuri care se dezvolta proportional cuintensitatea vantului, durata vantului, adancimea marii si intinderea suprafetei deapa expusa vantului.Pt o evaluare corecta a caracteristicilor hidroclimatice a valurilor de vant estenecesara intelegerea mecanismului cinematic al valului de vant in cele 3 ipostaze:GenerareaPropagareaDistrugerea

1. Faza de generare. In aceasta faza trebuie realizata o corelatie (legatura) intreparametrii genetici ai vantului , (???) si a duratei de actiune(???) a vantuluicu principalele caracteristici ale valului (inaltimea, perioada, lungimea deunda). In urma acestei corelatii se poate stabilii care este energia(??????????). In aceasta faza sunt stabilite corelatii intre caracteristicilevalurilor si particularitatile batimetrice (???) ale spatiului marin.

(PROPAGAREA UNDE E??) In urma realizarii acestor legaturi se poate stabiliicare este (???) cinematica si de forma pt valurile aflate in faza de propagare.

2. Faza de distrugere a valului. In aceasta faza trebuie sa urmaresti care suntcauzele (circumstantele in care are loc disparitia valului). Aceste cauze pot finaturale si artificiale.

Pt bazinul marii negre exista o clasificare a valurilor dupa (???)in functie deperioada si dupa inaltimea relativa a valurilor. Se poate observa din figura cavalurile caracteristice M. Negre sunt caracterizate printr-o perioada cuprinsaintre 4-300 secunde iar valurile de hula sunt cuprinse intre 10 300 secunde.

In bazinul M.Negre sunt indentificate 3 tipuri de valuri:1. Valurile de vant = valuri generate de insasi aria pe care o actioneaza vantul2. Valurile de hula = valurile care au parasit aria de generare si nu mai sunt sub

actiunea vantului. Acestea ajung in zone de calm atmosferic3. Valurile mixte (combinate) = apar atunci cand in zona de patrundere a hulei

se dezvolta (???) sub actiunea unor vanturi locale.

Cele 3 tipuri principale de valuri de vant se pot gasii in stadiul de crestere(segasesc sub actiunea vantului), stadiul de dezvoltare completa, stadiul deamortizare prin disiparea totala a energiei.

Caracteristicile cinematice ale valurilor generate de vant:Valurile generate si intretinute de vant sunt caracterizate printr-o formafluctuanta si printr-o variabila (???) a suprafetei libere.Miscarea marii este una neregulata si nestationara in timp(???). Descriereaacestei miscari complexe(???) presupune cunoasterea deplasarii pe cele 3directii precum si cunoasterea (???) vitezelor si a presiunilor


5/12

Descrierea exacta a acestor parametrii este foarte dificila si impune osimplificare cara sa duca la o descriere (???) aplicata la problemele legate decaptarea energiei valurilor in problemele ingineresti.Astfel in hidroanaliza sunt utilizate modele teoretice simplificate in 2D conformteoriilor de (???).

Elementele caractreristice valurilor:-lungimea valului (lungimea de unda) reprezinta distanta dintre 2 creste sau2 depresiuni succesive de pe (???) campului, masurata in lungul directiei dedeplasare a valurilor-perioada (T[s])- reprezinta intervalul de timp in care 2 creste de val succesivetrec prin dreptul unui punct fix-inaltimea (h[m]) reprezinta distanta masurata pe verticala intre creasta valuluisi depresiunea acestuia(????ultimul rand nu l-am inteles deloc?????)

C44-11-2010Mecanismul formarii valurilor sub actiunea vantului

Vantul care sufla la suprafata marii antreneaza in drumul sau de actiuneparticulele lichide din zona de contact dintre aerul atmosferic si apa mariigenerand astfel valuri de diferite varsteCea mai mare parte din impulsul transferat de la aerul atmosferic la suprafatamarii, creeaza undele gravitationale de suprafata, restul creeaza curenti mariniDatorita fluctuatilor rapide din stratul-limita atmosferic dezvoltat deasupra marii,este foarte greu de precizat cat impuls este utilizat in generarea valurilor.Modalitatile de prognoza a valurilor au un caracter semi-empiric, au la bazastudii teoretice si experimentale care sunt corelate cu datele obtinute prinmasuratori in spatiul real (natural)Exista o serie intreaga de teorii legate de mecanismul de generare a valurilorprintre care (???):LAMB = 1879;KELVIN = 1887HELMHOLTZ =1888

JEFFRIS = 1924SOMMERFFELD = 1949FEDIAVSKY =1945SVERDRUP SI MUNK = 1947HEUMMAN =1949PHILLIPS = 1966

Schema generarii valurilor de vant cuprinde: liniile de curent, suprafata marii,vartejurile.

Teoria lui Kelvin, Helmmoltz si Lamb afirmau formarea valurilor asimilandsuprafata libera a marii cu o suprafata de separatie dintre doua fluide dedensitati diferite (aer si apa) a caror curgere relativa se face cu viteze U si V siprovoaca deformarea ondulatorie a suprafetei marii.


6/12

Teoria lu Jeffrys introduce influenta unor tensiuni normale exercitate de vantasupra apei. Varietatea acestor tensiuni este insotita de transferul de energie dela vant catre valuri.Raportul dintre U si C(vezi desenele din cursul xeroxat) trebuie sa fiesupraunitar. Acest lucru justifica transferul energetic vant-val care sta la bazaformarii si dezvoltarii valurilor

Teoria lui Sverdrup si Munk completeaza mecanismul de formare a valuriloradaugand la teoria lui Jeffrys si eforturi tangentiale care apar la suprafatadeformata a marii

Teoria lui Bruns, Kralov si Phillips care completeaza acest mecanism (???) degenerare a valurilor de vant, introducand efectul fluctuatilor aleatoare (???) alevitezei vantului

Teoria analitica a lui Lamdan (???) considera suprafata libera a marii ca fiindinstabila si supusa actiunii unui curet de aer. In prezenta micilor variatiialeatoare, presiunea in golurile de val este mai mare decat cea de pe crestele deval de unde rezulta ca fiecare miscare ondulatorie se amplifica sub actiuneaacestei distributii neuniforme de presiune datorata actiunii vantului. Se poatecalcula cresterea amplitudinii de val. .Lamdan considera ca este normal ca intre 2 creste de valuri vecine sa existe omiscare cu vartejuri. Viteza de curgere a fluidului este egala cu viteza deprogresie a undei, dar cu sens negativ. La frontiera zonei cu vartejuri, vitezavantului trebuie sa fie egala cu (???) si de sens opus (?????)

C5Factorii genetici ai valurilor de vant

Factorii genetici se clasifica in :- Factori principali- Factori secundari

1. Factori principali - Viteza vantului = din punct de vedere fizic, viteza vantului este o

miscare pulsatorie, in mod aleatoriu si se masoara in sistemulinternational in m/s. Pt exprimarea fortei vantului se utilizeaza scaraBeauford divizata in 12 grade si utilizeaza o corelare intre stareaatmosferii si starea marii. Aceasta scara a fost introdusa in 1805 deamiralul Beauford din Marea Britanie.Atunci cand viteza vantului creste, cant de energie transferata apei

creste proportional cu viteaza vantului la puterea a 4. Schimbareadirectiei vantului asupra valurilor existente poate crea confuzie inmiscarea valurilor si prin urmare se formeaza noi valuri care sesuprapun peste cele existente generand astfel valori si mai mari.In cazul in care sistemul de valuri intalneste in calea sa un curentatmosferic [???] putem avea 2 situatii:

- Prima situatie : daca viteza vantului sicurentilor au aceasi directie, valurile devin mai linistite, creand valurioceanice largi.


7/12

- A doua situatie : daca viteza vantului sicurentilor au miscare contradictorie, are loc formarea unor valuri maimari si mai agresive.

Alaturi de viteza vantului, temperatura este un factor care favorizeazagenerarea vanturilor:

- Aerul cald care se deplaseaza deasupra apei are un unghide atac asupra suprafetei apei mai mic decat aerul rece si astfel nufavorizeaza aparitia unor valuri rapide.

- Aerul rece favorizeaza cresterea unor valuri rapide;unghiul de atac asupra suprafetei apei este mult mai mare.

- Durata de actiune a vantului (Tv) = este un factor genetic principalcare influenteaza caracteristicil valurilor.Aceasta se diferentiaza ca fiind intervalul de timp in decursul caruiaviteza vantului ramane constanta[desen]. Pentru o situatie baricacvasistabila, cresterea in timp a vitezei vantului si atingerea intensitatiimaxime posibile reprezinta un proces complex dependent inexclusivitate de factori genetici ai vantului

- Fetch = este un factor genetic principal in generarea valurilor de vantsi reprezinta lunigimea drumului pe care actioneaza evectiv vitezavantului masurata pe directia respectiva. Pentru ca determinareaefectiva a fetchului pe mare este o problema, se tine cont pe de o partede [???] ciclonice si anticiclonice( aflate intro permanenta miscare) sidin acest motiv se ia in con=siderare limita din partea frontala a de liniacoastei. Pentru fetchurile din [???] de larg pt directiile de incidentadinspre tarm, fetchurile sunt limitate in partea posterioara tot de liniacoastei. Astfel in raport cu modul de formare si propagare a valurilor ptun anumit amplasament si o anumita directie se defineste notiunea defetch geografic limita(lungimea maxima separata dintr-un fetch efectivconstituit de o anumita conjunctura barica impusa fizic pe limitelesuprafetei de apa pe directia considerata ). Densitatea vitezei vantuluiin lungul unui fetch nu este constanta, val maxima inregistrandu-se peprima jumatate a acestuia. Cu cat durata de actiune a vantului (durataimpusa de stabilitatea [???] ) cu atat este mai mare [???] a vitezeivantului in lungul fetchului. Dezvoltarea valurilor in lungul fetchuluipune in evidenta [???] de inaltime si de perioada a valurilor careurmeaza o lege de crestere asimptotica din care se evidentiaza capentru o etapa initiala de actiune a vantului cu o intensitate constantaexista o valoare a fetchului (???????) peste care orice crestere nu vamai conduce la cresterea inaltimii valurilor. Prelungirea duratei deactiune a vantului permite dezvoltarea in continuare a [??] de agitatiein lungul fetchului.Pentru litoralul romanesc al Marii Negre, fetchurile posibile

Mangalia = poti sa ai fetchuri mari pentru vanturidin directia NE si E si fetchuri mici pt vant dindirectia SE si S

Constanta = fetchuri mari din NE si E si mici din SE siE


8/12

Sf Gheorghe = fetchuri mari din S si SE si mici din NEsi E

Fetchurile reale corespunzatoare din aceste amplasamente pot fimari sau mici ca urmare a faptului ca initial accelerarile de vant pot fi declansatedupa alte directii.

2. Factori secundari - Curentii- [???]- Configuratia liniei tarmului- Campul local al vantului

C6Criterii de clasificare a valurilor

Un prim criteriu utilizat in clasificare

Dupa natura cauzei care genereaza miscarea.1. Valuri de vant provocate pe suprafata apei datorita variatiei de presiune si a

eforturilor tangentiale exercitate de campul vantului2. Valui de frecare generate de fortele de frecare pe suprafata apei3. Valri seismice datorata oscilatilor tectonice ale scoartei submarine4. Valuri provocate de nave

Dupa durata de actiune a fortelor care au generat miscarea:1. Valuri cu caracter de oscilatie intretinuta a miscarilor particulelor apei2. Valuri cu caracter de oscilatie libera (acele valuri la care forta perturbatoare a

incetat)

Dupa forta determinanta care intervine asupra particulelor lichide in cadrulmiscarii provocate de factorul perturbator care tinde sa le aduca spre o zona deechilbru

1. Valuri gravitationale = aici predominanta este forta masica gravitationala2. Valuri capilare caracterizate prin lungimi de unda mici si inaltimi mici (se poate

intamla sa existe o combinatie intre valuri gravitationale si cele capilare,acestea sunt valuri mixte)

3. Valuri de frecare gravitationala = determinate de eforturile interioarevascoase exercitate pe suprafata de contact intre 2 straturi suprapuse care audensitate diferita, in aceasta situatie, predominante sunt fortele de frecare siforta masica gravitationala

4. Valurile de maree = valuri formate de care fortele de atractie intre hidrosferamasele pamantului si lunei

Dupa caracterul deplasarii particulelor lichide in campul valurilor1. valuri progresive = au orbite de deplasare aproximativ inchise2. valurile cu transport de masa = aceste valuri au o miscare oscilatorie si sunt

supuse unor deplasari orizontale in sensul de propagare a valurilor3. valurile stationare = particulele lichide descriu traiectorii oscilatorii deschise

fara propagarea orizontale a formei profilului


9/12

Dupa adancimea la care are loc propagarea in masa de lichid1. valuri de suprafata la care miscarea oscilatorie afecteaza o grosime

determinata a lichidului in vecinatatea suprafetei libere2. valuri interioare, acestea apar in interiorul lichidului pe suprafata de separatie

dintre 2 straturi cu densitate diferita si cu viteze diferite de deplasare

Dupa caracterul propagarii miscarii oscilatorii a particulelor in campul valurilor1. valuri bidimensionale (plane) acestea sunt propagate dintr-o directie

determinata si au suprafata libera de forma cilindrica2. valuri tridimensionale (spatiale) sunt propagate in plan orizontal pe 2 sau mai

multe directii; forma poate sa fie cilindric-inelara cu propagare de la centruspre periferie

Dupa dimensiunile geometrice ale valurilor definite prin raportul dintre h/(supra lamda) in punctul de propagare

1. valuri scurte in care cele 2 rapoarte au valori spre limita superioara2. valuri lungi, valorile de la aceste raporturi sunt mici datorita valorilor mari ale

lungimilor de undaUn val poate sa fie scurt in ape adanci si lung apa cu adancime mica

Dupa frecventa de succesiune a crestelor de val identificam1. valuri singulare (solitare) acesta are o singura creasta (valuri de defelare)2. valuri periodice pot fi valuri de vant, capilare, interioare

si 2 valuri capilare in care perioada este mai mica de 0.10 secunde, suntprovocate de un vant cu o viteza cuprinsa intre 0.9 si 1 m pe secunda,lungimea de unda este de 1,8 cm, celeritatea este de 23,5 cm pe secunda, aceste valuri sunt importante pentru ca reprezinta rugozitatea initiala asuprafetei libere in cadrul mecanismului formarii valurilor de vant

valuri ultragravitationale = acestea au perioada cuprinsa in intervalul 0,10pana la 1 secunda

valurile gravitationale cu o perioada cuprinsa in intervalul 1 sec 30secunde, acestea sunt generate de vant prin exercitarea unor impulsuride presiune pe suprafata marii

valurile infragravitationale, acestea au perioada cuprinsa intre 30s si 300secunde si sunt generate ca urmare a variabilitatii valurilor gravitationaleobisnuite propagate din larg catre tarm, in propagarea lor spre largacestea sunt influentate de topografia reliefului submarin (forma selfuluicontinental), prin asociere cu valurile gravitationale obisnuite conduc laaparitia unor valuri orbitale care au efectul distructiv pentru constructiilesubmarine

valul de perioada lunga, in aceasta situatie, perioada valului este cuprinsa

intre 5 minute pana la 12 ore, originea acestor valuri nu este inca foartebine cunoscuta, dar este asociata cu prezenta unor anumite conditiimeteorologice (valurile tsunami sunt valuri cu perioada mare care auceleritati si intaltimi foarte mari )

valurile de maree obisnuita cu perioada cuprinsa intre 12 pana la 24 deore generate de atractia dintre masa de apa a hidrosferei terestre si masasoarelui si pamantului. La acest tip de val si vanul joaca un rol important


10/12

valurile de maree exceptionala in care perioada este mai mare de 24 deore

C72-12-2010Metode si echipamente pt masurarea caracterului valurilor

Dintre cele mai utiizate echipamente pe plan mondial pt masurarea valurilor,enumeram:

camerele aerofotogrametrice[??] accelerometrele de [????] treaductorul cu tija [??] traductorul de fund

Camerele aerofotogrametrice produc sterofotografii sunt echipamente foartecostisitoare, [???] in anumite conditii naturale care au fost perfectionate in ultimultimp si pot fi utilizate pe satelitii de observatie

Accelerometrul de [???] masoara punctual starea de agitatie a marii, datele suntstocate pe loc la statii si transmise direct pe calea undelor la centrele de prelucrare.

Traductorul cu tija s-a utilizat prima data in 1974 la institutul Regal din Suedia.Principiul de functionare consta in inregistrarea impulsurilor electrice realizateatunci cand apa trece peste electrozi. Inregistrarea acestor impulsuri se face pecasete care sunt apoi decodificate la mal. Inconvenientul consta in faptul ca acestechipament nu poate masura valuri mai mari de 1,3 m deoarece dispozitivul esteamplasat intr-o [???] iar la valuri mai mari de 0,7-0,8 m apare insecuritateaaparatului. Acesta poate da o eroare maxima de 1m.

Traductorul de fund este promovat de institutul Oceanografic al Marii Britanii sidispune de un traductor de fund care masoara perioada si variatiile de fund alepresiunii cu ajutorul carora se constituie undele de suprafata. Erorile pentru acestechipament sunt cuprinse intre 2,9 pana la 3,9%.FORMULA IN CURS!!!!

A = amplitudinea valului la suprafataCh= [ ????] hiperbolicP = presiunea masurata la fundul apei

M = adancimea la care se realizeaza masuratoarea.

FORMULA IN CURS


11/12

T= perioada valuluig= acceleratia gravitationalath= tangenta hiperbolicalamda = lungime de undaH= adancimea la care se realizeaza masuratoarea

Raportul dintre valoarea teoretica si cea masurata este de 0,99 de unde rezulta case poate utiliza cu succesc acest echipament. Principiul de masurare consta ininregistrarea presiunilor de fund cu ajutorul traductorului [???], ale carui impulsurisunt transmise la un aparat inregistrator plasat pe uscat. Acest echipament serecomanda sa fie utilizat astfel incat sa se evite adancimile foarte mari sau foartemici, zone cu valuri stationare sau suprafetele cu [???]

Echipamentele utilizate in RomaniaA.N.M.H, I.R.C.R . Institutul National de Proiectari Hidro-energetice, ICPE, [???] =acestea sunt institutii din Romania care realizeaza masuratori caracteristice alevalurilor.

1. Mirele simple = citirile se fac cu ochiul liber sau cu aparate optice (binoclu).Se face in functie de vizibilitatea din natura

2. Mirele cu flotor glisant = dau rezultate slabe deoarece pot sa aiba locintepeniri ale flotorului care aluneca pe ghidaj in fata gradatiei mirei.

3. [???] de valuri = este un echipament optic de tipul teodolitului care vizeazaspre o geamandura care urmareste suprafata apei in miscare. Din acestmotiv, deoarece geamandura este ancorata nu poate urmarii cu preciziesuprafata apei intr-un anumit punct si astfel se introduce o serie de erori inmetoda de lucru.

4. Traductorii rezistivi = masuratorile se realizeaza prin coborarea apei sauridicarea apei intre doua [???]. Rezistenta electrica a acestui traductorvariaza iar aceste variatii sunt transmise unui oscilograf, reconstituindu-sesuprafata marii. [???] traductorului este limitata, el nu poate masura valurimari. Cu timpul , pe electrozi, se depun corpuri straine de unde rezultamodificarea [???] electrice. Avantajul consta in faptul ca functionarea lui nudepinde de vizibilitate, masuratorile putand fi facute pe timp de ceata,noapte.

5. Traductorii de presiune sunt folositi in Romania din 1993, fabricati defirma Biotron cu [???] firmei. Precizia este de +/- 2mm la oscilatii de nivelintre 10 cm si 30 cm. Acest echipament asigura precizie pentru valuri cu oinaltime de pana la 10 m. Primii traductori de presiune destinati masurariivalurilor s-au numit BYT 123, care aveau 2 variante:

a) Amplasare subacvativab) Amplasare terestra

Traductorul masoara perioada si inaltimea valului, iar pe baza acestor

masuratori se determina inaltimea si perioada medie a valului. Se pot determina:[???] nivelului mediu al marii, lungimea medie de unda, puterea medie a vantului.


12/12

Datele care trebuiesc introduse in calculator sunt legate de :- Adancimea din punctul de masurare- Densitatea apei de mare- Ora de pornire- Durata masuratorii- Intervalul dintre 2 masuratori

La statia Mangalia durata dinte inregistrari este de 1 minut.

Prelucrarea datelor rezultate din masuratori.La statiile de masurarea a valurilor se inregistreaza inaltimea valului,perioada valului si directia de actiune. Restul caracteristicilor vor fi obtinutepe baza prelucrarii datelor obtinandu-se valorile medii pt inaltimea medie deval, perioada medie de val, iar cu aceste valori medii putem determina maideparte: lungimea de unda, suprainaltarea nivelului mediu, inaltimea mediepentru planul marii, puterea valului.

Potential Energetic Marin

Documents

Transcript of Potential Energetic Marin