Cover byl Coperta: Silvia ColfescuImagel Ilustralia: Functional Fractals. Mandelbrot SeVFractali funclionali. Mullimea lui Mandelbrot@ Wikipedia@ Michael Heasell

Proofreadin gl Lector : Miruna Voican, Miruna LepuqTypesettings/ Tehnoredactori: Cristina Cantacuzino,

Dan Amza

Copyright @ Grete Tartler, Peter Forbes,2016

First published in 2016 byVREMEA Press

Texts in Romanian and English, including bibliographicalreferences

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiPoezie gi qtiinfn : o antologie de poe{i contemporani dinRom6nia:

Poetry and science : an anthology of contemporaryauthors from Romania / Ana Blandiana, Vasile Baghiu,Florin Bican, ... ; selecfie qi ed. de Grete Tartler qiPeter Forbes ; introd. de Grete Tartler ; had. de FleurAdcock, Veronica Armagu, Florin Bican, ... - Bucureqti :

Yrcmea,2016rsBN 978-97 3-645 -7 96-8

POEZTE $I $TIINTAO antologie de autori contemporani din Romdnia

Edilie bilingvl

Selec{ie qi edi{ie de Grete TARTLER qi Peter FORBES

POETRY AND SCIENCEAn Anthology of Contemporary Authors from Romania

Bilingual Edition

Selected and Edited bY

Grete TARTLER, Peter FORBES

Editura VremeaBucureqti

20t6

CONTENTS

Grete TARTLER............... .....-.................. 1lCuvdnt introductiv... .-..................... I IIntroduction .'....-.-......20

Solomon MARCUS... .....--...............31O literaturd ascunsd. Doud direclii ale evoluliei culturale......3lA Hidden Literature. Two Lines of Cultural Evolution

(Solomon Marcus, Grete Tartler, P eter Forbes)................... 4 IPOE,ZII/POEMS ..... 5J

Ana BLANDIANA.......... ..................54

Molecule de cqlciu...... .................... 54

Calcium molecules (I o ana -Al exandr a Dumitr e s cu) ..... -........ "' 5 5

Arhitecturd-n miqcare........ ............. 56

Architecture on the move (Ioana-Alexondra Dumitrescu) .......57

Vasile BAGIIIU.... ........58MaCta elementard... ........................ 58

The Elemental Magic (Ana Dumitrache)........-.-....................... 59

F'lorin BICAlt....... ........68

$tiinla pentru copii. - Bdjbdind orbeSte-n beznd..-.-.......'......... 68

Science for Children. - Groping Blindly in the Darkness

(Florin Bican) ...."" 69

Pisicu{a....... ..........."" 78

The Little Pussycat (Florin Bican) ......-.-.-.-...'."" 79

Ioan BOR$A .................82

Minunile lumii ............ .................." 82

Wonders of the World (Simona lonescu, Peter Forbes)-.-....."' 83

Hanna 8OTA......... .......84Foc nestins.. ...'........"' 84

Unbridled Fke (Cristina Tdtaru)........ ............."" 85

Eugen BUNARU.... ......' 88

CArcro ipoteze despre Stiinla istoriei................................'.""" 88

Several Hypotheses about the Science of History(Antuza Genescu) ...'...........'...."" 89

Alchimie...... ............'.' 92

Alchemy (Antuza Genescu)..... ...."' 93

Magda cAnxrcr.. .....,............... ......94Poem trans-neuronal 1, 2 .....-......... ............."""" 94

Trans-Neuronal Poem t, 2 (Adam J. Sorkin, Alina Cdrdc) """ 95

Daniela CR;.SNARU ...................... 102Cometa Halley .........102Halley's Comet (Adam J. Sorkin, Daniela Crdsnaru)............ 103

Lucia CUCIUREANU.--.Cred cd ajung in oras pentru ceaiuri ................ 106I Think I Go Downtown for Tea Parties (Silvia Nechifor) ..... 107

Simona-Grazia DIMA..... ...................... 110Geometria lucrurilor .................... I l0The Geometry of Things (Adriana Minculescu,

Mqrtin Potter, Simona- Grazia Dima)Amurg cu Michael Faraday * (Jn monologDusk with Michael Faraday - A Monologue

(Ioana-Alexandra Dumitrescu) ...............Mircea DINESCU

Leclia de geografieThe Geography Lesson (Ioana-Alexandra Dumitrescu,

Peter Forbes) ...................Dinu FLAMAND...............

Gustare........Snack (Olga Dunca) ...........Fractalitqte.Fractality (Ol ga Dunc a)....................

llltt4

115122122

123124124125t26127130Vasile GOGEA

Asculitoarea atomicd sau un poem co orechizitd Scolard......... ............... 130

The Nuclear Pencil Sharpener, or: A poem asan Item Required in School (Tiberiu paskuy)..................... 131

Ioana IERONIM ............ ......134

Eliza MACADAN........ .................... 144

M aria MAI\UC4.................... 152

Ion MARIA. ............156Materia tntunecatd ....................'.. 156

Dark Matter (Io ana-Al exandr a Dum itr es cu) .......................... I 57

Soarta universului ........................ 158

The Fate of the Universe (Ioana-Alexandra Dumitrescu) .'.... 159

Rodica MARIAN

Ion MIRCEAO imprimantd Braille.......... .....'.... 168

A Braille Printer (Ioana leronim).................................'......... 169

Sora lui Shakespeare ..'.'.....'........' 170

Shakespeare's Sister Qoana leronim)....... ......... 171

Sever NEGRESCU............. ..............174Adunqre ...................174Addition (F elicia and Mar ius I en cul e s cu' P op ovici) .............. I 7 5

Basarab NICOLESCUDin Teoreme poetice: ffi. Eu........ ................... 176

From: Poetical Theorems, XI[. I. (John Morton) .....'.'.......... 17 7

Corneliu OSTAHIE ........................196Lecturd matinald ..... 196

Momrng Reading (Grete Tartler)........ .............' 197

Maria PAL. r98

lon POP...... .......200

168

Nicolae SILADE ........... ..................... 214Miniepistola. ............214Brief Epistle (Ela lakab)-.. ............215

216Celor ce profelesc improbabilul................... .....216To Those who Prophesy the Improbable (Miruna Voican) ....217Poveste de iarnd ......218Winter Story (Miruna Voican)...... .....................219

Liviu Ioan STOICIU.... ...................220Amestec chimic, reaclie tn |an|........... ..............220It Must Be Chemical, a Chain Reaction (Leah Fritz,Alina Buqe).. ............221

Grete TARTLER.....

Zigmund TAUBERG. ....226Formula lui Euler....... ..................226Euler's Equation (Andrei Dorian Gheorghe) ....227BIG BANG (astropoem).. ..............228BIG BANG (Astropoem) (Andr e i D or ian Ghe or gh e) ............ 229

Ana TRESTIENI............ .................230Descriind hiperbold spre soare ....230Tracing a Hyperbola Towards the Sun (Edgar gelaru) ..-.......231

Note biografice / Biographical Notes.. ............... 233

Cuvdnt introductiv

Contrastul intre gtiinl[ qi literatur[ pare pentru mul]i de nedep[-

;it, dar marii poeli qi inventatori nu l-au simflt niciodatd astfel. Dinccle mai vechi timpuri, corespondentele intre ,,cele ce sunt" au stimu-

llt deopotrivl discursul literar, cdt qi pe cel gtiintific. Idealul geniului

Irctiv, creator, a fost, din antichitate qi p6nl la sfdrEitul Renaqterii,

tlcs[vdr;itul uomo universale, capabll at6t de inventivitate in gtiin{e,

clit qi de creativitate artisticd. Muzica, arhitectura, poezia qi artele qi-

rrtr mdrturisit r[dlcini pitagoreice, creztnd in armonia dintre raflune

;i imaginalie. inchipuirea a fost insS dep6qit6 de revelaf,ile qtiinlei,

Iurni nev[zute au devenit vizibile datoritd descoperirilor tehnologice,

tainele naturii - domesticite in laboratoare, lirismul - cercetat cu in-

strumente ale cunoa;terii, ducdnd dincolo de limite. Desigur, dqilbordeaz[ aceeaqi realitate, oamenii de ;tiin!5 prefer[ sb iEi explice

(iii experimenteze) ipotezele, iar artiqtii sd rdmdni invaluifi de mister;

tlar, dup6 Einstein, care vedea in teoriile frzice ,,cea mai frumoasl

emo{ie"l, dialogul intre religie, ;tiin{e, arte qi filozofie a crescut p6ni

la o foarte susflnut[ interdisciplinaritate.Antologia de fa!5 nu-gi propune intoarcerea la r[ddcinile co-

rrrune ale poeziei gi qtiinlei, nici la clasici in materie, ciptezentarea

ciitorva autori, fascinali de interdisciplinaritate, din Rom6nia. Poe-

zie despre qtiin!6 gi via[L (a gdsi sensul in ceafa evenimentelor, a

tlcscrie realitatea e deopotrivd operS literarl qi qtiinlific[), gtiin!6 qi

lurt6 (ca, de pild6, arhitectura valurilor-m6nistiri in desenul con-

strucliei de sine la Ana Blandiana), qtiinld gi Dumnezeu. Autoriisclecta{i sunt in plind efervescenlI creatoare.'.2. Voi spune totuqi

ciiteva cuvinte despre cei mai citali clasici romAni: Mihai Eminescu

(rn. 1889), Lucian Blaga (m. 1961) qi Ion Barbu (m' 1961).

I Einstein, citat in Clarke/R ossini, 2072: 269 .r Dar, deqi in plin[ efervescen![ creatoare, doi dintre ei, Comeliu Ostahie

(rn. 2015) qi Solomon Marcus (m. 2016) au plecat, dupd ce volumul intrase

in lucru, spre zdri mai bune. Fie ca aceste texte inedite si ni-i plstreze inlrnintire.

11

Elevii ;tiu pe dinafar[ poemul eminescian ,,astronomic" Zastedua; substanlializarea anilor-lumin5, interacliunea spaliu-timp(starea prezentl, a firmamentului reprezentdnd qi stagii trecute aleevolufiei astrale, ca gi aqteptarea altor stele) au fost descifrate inhaina lor qtiinlific5 inci din wemea poetului. Eminescu anticipeazd,qi teoria relativitdt'i3, foloseqte sugestii fizice qi chimice, informaliematematicS, insugi Luceafirul fiind, inspirat de continua activitateentropicS/anti-entropic5, de universul pulsdnd fbri intrerupere, con-trlg6ndu-se, dilatdndu-sea.

Lucian Blaga vedea creat'ile in gtiinf6 qi art[ ca fiind indatora-te inconqtientului individual qi colectiv, pornind de la aceeaqi reali-tate, dar abordAnd-o diferit: gtiinlele reducdnd treptat iralionalitatea,partea necunoscutl a obiectului real, iar artele sporind misteruls.

lns5 autorul prin excelenf[ transferator de episteme matemati-ce in ,,miteme" poetice rlm6ne Ion Barbu. Ca matematician scriindpoezie a folosit simbolic forme fundamentale din geomekie: cercul- pentru perfecfiune, pltratul - pentru realitatea totalI qi opoziliileei interioare, triunghiul - pentru divinitate. Chiar ;i limbajul poe-melor sale e considerat,,rece", cristalin, planificat simetriilor. Fap-tul cd folosea terminologie qtiinfific5 nu l-a fbcut la wemea sa foar-te accesibil, d6ndu-i aura unui ,,criptic" ermetic.

in ultimele decenii, situalia s-a schimbat vizibil. Vocabularulqtiinlific a devenit azi, in literafurd, lJzual, chiar invaziv, gtiin{a gitehnicile modeme devenind in mod curent parte dintr-o noui reali-tate. Noi dezvoltiri, venind mai ales dinspre fizicI (relativitate,cuante) qi bioqtiinle (descoperiri genetice), dinspre ciberneticl, teh-nici computeristice, climatologie, ecologie, termodinamicd etc. qi-au pus - inclusiv in Rominia - amprenta asupra poeziei. Versuritransport6nd informalie qtiin{ific[, dar qi cele linAnd de specula-tivlfantastic (cum ar fi, de pild[, in aceastl antologie, poemul luiVasile Gogea) nu mai sult ceva neobi$nuit.

3 Primele articole pe acest subiect apirdnd la incepuful secolului XX;referinfe in periodicele rom&regti: Doctor Ygrec, ,,De la Eminescu la Ein-stein", in Adevdrul Literar si artistic (nr. 78,21 mai 1922), qi N. Hoisescu,,,Eminescu qi Einstein", in Orizontul (w. 38, 20 septembrie 1923).4 ,,fJn soare de s-ar stinge-n cer/ S-aprinde iariqi soare/ [...] CIci toli senasc spre a muri,/ $i mor spre a se na$te".) In termeni blagieni, cunoaStere paradisiac5 qi lucifericd @laga, 1943).

t2 t3

lnteresul meu pentru corespondenlele literar-gtiinlifice are oisturie indelungatd, datoratl unor scriitori importanli, tntre care

Miroslav Holub, care m-au indemnat sd continui aceastl preocupa-

rc. Participirile la alte diferite conferinle academice pe aceastd te-rnil (cel mai recent, la Conferinla $tiint5-Literaturd de la Atena,20l4) m-au frcut mereu sd mI gdndesc cd scriitorii romdni in gene-rrrl qi poefii inspirafi din qtiinfe in special, sunt practic prea pugin

cunoscu{i cititorilor lumii. Ceea ce a constituit impulsul pentru al-ciltuirea acestei antologii bilingve.

Pentru care am ales unul sau doud poeme din autorii rom6nicontemporani care ar putea interesa preocupdrile interdisciplinare.Sclecfia nu e amplI, dar include cdteva capete de afiq, iar textelesunt urmate, la sfhrqitul cirfii, de scurte note biografice privindirutorii. intre aceqtia se afl[ qi oameni de ;tiinll profesioniqti pre-cum Zigmund Tauberg, Riri Sylvia Manor, Maria MEnucS, IonllorEa, Ana Trestieni, Basarab Nicolescu, inclusiv matematicianulSoklmon Marcus (care ne ofer[ comentarii eseistice asupra literatu-rii ,,ascunse" in opere gtiinlifice). Pentru a evita o bibliografie ro-nrineascl prea ampl1, am folosit nu numai volume publicate (men-

lionate in biografia fiec[rui poet), ci am solicitat autorilor qi textercccnte, pe care le considerd relevante. Principala strddanie a fost,tulterior, dincolo de concizia selecfiei, traducerea in englez6. Suntprofirnd recunoscltoare celor care gi-au srcrificat timpul pentru a

traduce.

Subiectele celor incluqi in antologie sunt fie legate de informa-

[ia qtiin]ific[, cu titluri ca atare, fie doar sugerdnd un nucleu inter-disciplinar. Poemele au in vocabular atdt elemente din antica filo-zolie a gtiinlei, c6t qi termeni qtiinf;fici dintre cei mai recenli, do-rindu-qi s[ descifreze atdt,,coajt', cdt qi sAmburele lucrurilor, cumspunea Goethe.

Frecventa teml a autotransformlrii e vlzut[, de pild6, de

Magda CAmeci qi Vasile Baghiu ca o cale spre sfere cosmice, dar qi

spre lumi interioare (s6ngele ca ocean personal, cale de autocunoaq-

tcre, de comunicare interior-exterior). Explorarea lumilor l[untrice,lie prin qtiinld atomic5, fie prin microscoape sau tehnici medicaledcschide misterioase uEi spre descoperiri anatomice. G[sim simbo-lul radiografiilor la Adrian Popescu (,,Nu Columb, Harvey a fostcroul adolescentei mele/ [...] radiografiile misterioase [...] elec-

trocardiogramele nervoasel zigzagul unui schior, grlbind spre

finig intre mii obstacole" - Curtea medicilor). O vedem pe Sele-

ne transform6nd pacienlii de spital la Maria Mlnuci; alteori se

lucreazd cu elemente de psihologie (team5, fricd, suferinld), cain profundele introspeclii medicale ale Sylviei Riri Manor. Laautori sofistica\i ca Ion Mircea qi Rodica Marian, puterea g6ndu-lui transformd lumea.

Transformarea de sine e deseori legatd de alchimie. Vasile Ba-ghiu scrie in Magia elementard despre ,,valuri de cianurl verzuie"qi ,,safumiana paralizie" care ne duc spre autocunoaqtere. Pentru

Magda Cdmeci e o granilS intre qtiinfific qi spiritual, o inflorire a

pietrei filozofale ca,,un mugur de lotus roz, virtual":,,Vreau s5-mi

anticipez transformarea/ mI abstrag furios din cotidian/ un taifuninformatic cur6{5 autostrdzile perceptive/ mI conectez la pnza mul-tipl6 a supracongtientului meu/ weau s[ proiectez o aurorl borealSpentru un secoU Ea incepe sd rdsar[ tlcut in mijlocul pieptului /cann mugure de lotus roz, virtuaU intr-un lac cu lapte cosmic qi tan-drl' (Poem trans-neuronal,l). La Eugen Bunaru e un proces de

iluminare: ,,Sufletul meu e iluminatl Un alchimist milenar/ toarnd

acolo dintr-o I retortd in alta picdturi/ veqnice din ceruU de dup[-amiazd..." (Alchimie)

Allii vorbesc despre chimie ca ridicdnd profunde problemeale sufletului - ,,dar n,ci un element din celebrul tabel al luiMendeleev/ incf, n-a reuqit nici acum s6-ji modifice/ formulasingur5telii" (Maria Pal, Formula), sau despre viald ca un ames-tec chimic, reaclie in lanf: ,,Pe zi ce trece nu m[ mai ]in minte,/prefer intunericul, dedesubturile lui. Pun/ pariu c[ qi amesteculchimic din mine e de vin5, el/ md duce in ispit5 [...] O nouldespdrfire? Liniqtegte-te, nu e dec6t/ o reaclie in lan{ a unor lun-gimi de undl din univers" (Liviu Ioan Stoiciu, Amestec chimic,reaclie tn lanl).

Analogia intre macro- gi microcosmos, naturd qi spirit, haosqi crealie, magie qi experienfl, trecut qi viitor - cabazd conceptu-al6 dialectici - a deschip, din cele mai vechi timpuri, calea cltre opoezie universal5 inspiratd de armonia contrastelor6 (cei mai ves-tili fiind, in aceastl privint6, ,,mineralogul" Goethe qi ,,inginerul

6 Ca unica solutie de a salva natura, cum spun romanticii (Novalis).

14 15

tlc mine" NovalisT). Mama Naturi sau Gaia (mai t6rziu,,contopi-ul" in Urania, Mvza $tiin{ei), ficAnd posibili continuitatea vie}ii,rr inspirat numeroase metafore geologice. Disolufia st6nci-lor/oaselor, comparatl cu schimblri ale memoriei a dat na$tere

rrrruia dintre cele mai cunoscute poeme ale Anei Blandiana: ,,intr-rrrr mileniu, in dou[,/ Stdnca va fi nisip,/ Fierul verigilor pulbere,/( )ascle mele, molecule de calcir/ risipite in apd,/ Suferin{a nimic"lMolecule de calciu).

Paralele botanice qi biologice glsim qi la Gheorghe Izbiqescu,lilcna $tefoi, Ion Mircea. Iarba din curtea casei, ntrp[dind urmelepllrinfilor morli, face legltura intre lumi: ,,Ascultdnd foqnetul ierbii,/gntstis stolonifera,/ qi vocea uscatd a fantomelor din sertare,/ spi-onii ei, ce-n6buqe zgomote fireqti./ C6t eu cu muza-n dormitor, cer-cctind/ tablourile cu cei dragi de pe pereli,/ bdnuiam ci nici noi nusunl.em foarte vii,/ cum nici ei nu sunt foarte mor[i./ $i, frrI sivrcm,/ vdrslm pe fala de masl cafelele din ceqti" (Gheorghe Izb6-

lcsau, Iarba din curtea casei).Asemenea geologiei, istoria - o qtiinld ddnd la iveal5 trecutul

sprc a inlelege prezentul qi a descifra viitorul, incercdnd sI vindeceprin fiecare individ,,boala lumil'- (qi, inrudit[ cu ea, istoria litera-lurii) ridic[ teme centrale in poezia contemporani. Eugen Bunaru,proocupat de r5zboaiele mondiale, cautl in amintirile propriei fami-lii adev5rul (demers literar, dar in acelaqi timp qtiinlific), colordndcrr cmofii peisajul istoriei. Ion Mircea cerceteazd in Sora lui Sha-

ktspeare un fel de ADN al istoriei literaturii. Interesant de vdzulctrm metafore create in wemurile comunismului - inlelese ca atare

tle cei care au trdit atunci - au altl rezonan\A gi nu se dezvSluie citi-trrrilor tineri de azi decdt cu explicalii. De exemplu, c6nd MirceaI )inescu spune, in Leclia de geografie, cd ,,benzin6ria nu-i benzin6-rie/ cI un ins ;optea intr-o albin[ de fier", cititorii care n-au trlitructodele de supraveghere comuniste n-au cum se g6ndi la securigti

spion6nd din benzinlrie qi la microfoane ascunse in flori (,,albina

tlc lier").Fizica e un subiect de prim rang in poezie, incd de pe c6nd

I )cmocrit qi alli antici au trasat conceptul de bazl al teoriei atomu-

/ ,,Dihotomia poet-gdnditor e doar in aparenfd qi spre paguba ambilor."(Novalis, apud Hugenroth 1967:4)

Ana BLANDIANA

MOLECULE DE CALCIU

S[ nu m[ grdbesc,

S[ las timpul sd treacd,Fiecare secund[-n cldereErodeazdpulnSuferinla.S[ aqtept.Fiecare val ce se spargeSapi in st6ncaDe care-s inl[nfuit,Fiecare fir de rugindSubliaz[ lantul.intr-un mileniu, in doud,

StAnca va fi nisip,Fierul verigilor pulbere,Oasele mele, molecule de calciuRisipite in ap6,Suferin{a nimic.

54 55

EALCIUM MOLECULES

l,ct rne not hurry,Let time pass,

Bvery falling second

Erodes a littleThe suffering.Lct me wait.Every broken waveDigs into the rockTo which I'm chained,Evcry thread of rustThins the chain.ln a millennium, in two,?he rock will be sand,

The iron of the rings, dust,

lYly bones, calcium moleculesin the water,

suffering - nothing.

by loa na-A lexandra Du m itr es cu

ARHI T E C TUR,{-N MI S CARE

Cine gi ce ar putea si opreasci weodatdAceast[ arhitecturi-n migcareMereu renlsc6nd qi murind,Aceasti m6n[stire ce vine spre mineSe-apropie, se umflfl, gi cregte, qi iat[,Cu bolli qi cupole de spumlCa nigte scufe-coroane atdrnind,Se-arunci in aer, se-mpr[gtie lent, se pr[vale,Se destram[-ntr-un nor de meduze, qi alge, qi crabi

$i se scurge-n p[mint?

Cine-ar putea si incremeneascl odat[Migcarea aceasta prea vie pentru a nu mai mwi$i pentru a nu mai renagte prea muritoare,Cine-ar putea sI shige valurilor,,Stali!"$i apelor s[ nu mai fie mare,

$i-acestei m6nlstiri mereu surpati+.In slne rnsa$l ca lnr-un ecouS[ ii cloceasc[ stdlpii-osifica(iIn aerul frcut in juru-i ou?

56 57

ARCHITECTURE ON THE MOYE

Who and what can ever stopI'his architecture on the move,Always reviving and dying,This convent that comes towards me?

It rpproaches, it inflates, and it grows, and now,With vaults and domes of foamLlke crowns cascading down,It jumps in mid-air, it slowly spreads, it tumbles,

It breaks up in a cloud ofjellyfish, seaweed, and crabs

And sneams into the ground.

IVho could stop for a momentTtis movement too alive not to die anymore

Too mortal not to revive anymore.Who could shout to the waves "Halt!"

tell the waters to be seas no more,to this convent for ever collapsingitself as in an echo

hatch its ossified-pillarsthe air around it as a cocoon?

by loana.Alexandra Dumitres cu