PDF Psihologia pozitiva - Rasfoieste online€¦ · rul Martin Seligman i Mihaly Csikszentmihalyi,...

Psihologia pozitivă

http://www.all.ro/psihologia-pozitiva.html

Charlotte Style

Ce ne men ine ferici i,� �optimi ti i motiva iș ș �

Psihologia

pozitiva

Traducere din limba englez� de Claudia Roxana Olteanu


BRILLIANT POSITIVE PSYCHOLOGY 1/ECharlotte Style© Pearson Education Limited 2011This translation of Brilliant Positive Psychology 1/E is published by arrangement with Pearson Education Limited.

PSIHOLOGIA POZITIV�Charlotte StyleCopyright © 2015 Editura ALL

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României STYLE, CHARLOTTEPsihologia pozitiv� / Charlotte Style ; trad.: Claudia-Roxana Olteanu. – Bucure�ti : Editura ALL, 2015Bibliogr. ISBN 978-606-587-272-1

I. Olteanu, Claudia-Roxana (trad.)

159.9

Toate drepturile rezervate Editurii ALL. Nicio parte din acest volum nu poate � copiat� f�r� permisiunea scris� a Editurii ALL. Drepturile de distribu�ie în str�in�tate apar�in editurii.

All rights reserved. The distribution of this book outside Romania,�without the written permission of ALL, is�strictly�prohibited.Copyright © 2015 by ALL.

Editura ALL :Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6, cod 060512�– Bucure�tiTel. : 021 402 26 00Fax : 021 402 26 10

Distribu�ie : 021 402 26 30 ; 021 402 26 33

Comenzi : [email protected]

Redactare : Ioana V�c�rescuTehnoredactare : Liviu StoicaCorectur� : Elena GeorgescuDesign copert� : Alexandru Novac


Cuprins

Mul�umiri ix

1 Ce e a�a de extraordinar la psihologia pozitiv� ? 1

Origini �i istoric 4Cum s-a n�scut psihologia pozitiv� 6Conceptele cheie 7Cum se m�soar� fericirea 7Care sunt concluziile cercet�rilor 9Niciun aspect nu poate � separat de celelalte 9Importan�a alegerii 11

2 Fericirea �i bun�starea personal� 15

Dou� moduri de a � fericit 18Formula fericirii 20Fericirea �i triste�ea 22Fericirea ca indicator pentru bun�stare 22Bun�starea psihologic� 23Cât de solid este fundamentul bun�st�rii tale psihologice ? 24Fericirea �i timpul 37Fericirea �i alegerea 42

3 Cum s�-�i construie�ti sentimente pozitive 47

Importan�a emo�iilor pozitive 50Emo�ia pozitiv� ca resurs� pozitiv� 51Construirea sentimentelor pozitive : cum s� spore�ti

emo�iile pozitive durabile 53


vi brilliant psihologia pozitivă

G�sirea st�rii de � ux 60A deveni prezent 64Cum s� devii mai prezent 65S� te sim�i bine mai mult decât o clip�...

Pl�cerea de durat� 68Începe ACUM ! 69

4 F� mai multe din ceea ce î�i place �i stabile�te-�i scopuri potrivite 71

Diminea�a te treze�ti ner�bd�tor s� înceap� ziua ? 73Talentul înn�scut 73A � autentic 74P�streaz� în minte starea de � ux 74Descoper�-�i punctele forte 74Folosirea punctelor forte pentru exprimarea valorilor 78Ce în�elegem prin valori ? 79Trei lucruri importante de re�inut în leg�tur� cu

folosirea punctelor forte 82Obiective 83Nesiguran�a 86Speran�a 86A gândi pozitiv înseamn� a gândi mai bine 86Pa�i pozitivi pentru atingerea obiectivelor 90Experien�ele trecute �i in� uen�a lor asupra

obiectivelor tale 91Ac�iunea ta este cumva în con� ict cu valorile tale ? 92Obiectivele �i teama 92Îmbun�t��irea e� cien�ei personale sau încrederea

în sine 93

5 Bun�starea emo�ional� : Construirea unor rela�ii mai bune cu noi în�ine �i cu ceilal�i 97

Controlul emo�ional 100Inteligen�a emo�ional� 100În�elege-�i sentimentele 109S� punem la treab� inteligen�a emo�ional� 110Construie�te-�i o rela�ie pozitiv� cu partenerul de cuplu 113


vii

Pune la treab� psihologia pozitiv� în rela�ia cu partenerul �i în toate rela�iile apropiate 115

Respectul de sine, rela�ia ta cu tine însu�i 120

6 Cum s� devii mai rezistent �i s� te descurci mai bine 127

Ce este rezilien�a ? 130Ce anume te face o persoan� rezilient� ? 131Rolul percep�iei 131Stilul explicativ �i atributiv 133Îmblânzirea micului spiridu� 134Construirea unui stil explicativ optimist 137Puterea optimismului 140Abordeaz� via�a cu optimism �i construie�te-�i rezilien�a 142Strategii de gestionare emo�ional� 145

7 Afl� ceea ce conteaz� cu adev�rat : s� ai un rost în via�� 155

De ce avem nevoie de sens/scop ? 157Cum s� g�se�ti sensul 159Valori care ne identi� c� din punct de vedere social

�i cultural 163Descoperirea nevoilor �i a valorilor noastre este

doar începutul ! 165Creeaz�-�i o declara�ie de misiune 167A tr�i autentic 168Telos 169Bani �i celebritate 170Costul valorilor materiale 171

8 S� devenim mai în�elep�i : Dezvoltarea bun�st�rii noastre spirituale 175

În�elepciunea 178A dezvolta spiritualitatea 188Avantajele credin�elor �i practicilor religioase 189Practicile spirituale care vin în sprijinul bun�st�rii 192


viii brilliant psihologia pozitivă

Aten�ia 200Medita�ia 202

9 S�n�tatea pozitiv� : cum s�-�i construie�ti bun�starea fizic� �i cum s� tr�ie�ti mai mult 207

Bun�starea � zic� 211A te distra �i a deveni mai s�n�tos 219Cum s� deprinzi obiceiuri s�n�toase 223

10 S� punem psihologia pozitiv� în aplicare la serviciu 227

Psihologia pozitiv� aplicat� la performan�� i realiz�ri 230Psihologia pozitiv� aplicat� rela�iilor de afaceri 238Psihologia pozitiv� �i munca plin� de semni� ca�ie 244Leadership-ul transforma�ional 247Fericirea la slujb� 247

Postfa�� 251 Alegerea 251 Complexitatea 252 Creativitatea 255

List� de valori 258Bibliogra� e util� 261Note bibliogra� ce 265Index 280


Mul�umiri

A� vrea s�-i mul�umesc so�ului meu, Charles, �i fiicelor mele, Amanda, Annabel �i Elizabeth, care m-au sprijinit, m-au încura-jat �i m-au înconjurat cu o afec�iune deosebit� în perioada în care am scris aceast� carte. De asemenea, a� vrea s� le mul�umesc fam-iliei �i prietenilor mei minuna�i, care mi-au fost întotdeauna al�turi �i care m-au motivat s� tr�iesc mai bine. Cartea aceasta este o mul�umire adus� tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit vreodat� �i care tr�iesc o via�� autentic�, plin� �i generoas�.


CAPITOLUL 1

De ce este psihologia pozitiv� un lucru extraordinar ?

„Nimic în lumea asta nu este mai discutat �i mai neîn�eles decât chestiunea vie�ii fericite.“

Seneca (3 î.Hr.-62 d.Hr.)


Psihologia pozitiv� ne spune ce anume d� roade. Ea studi-az� toate aspectele care �in de via��, gândire �i comportament �i care ne afecteaz� bun�starea. Având la baz� cercetarea �tiin�ific�, psiho-logia pozitiv� ne arat� cu argumente ce calit��i �i aptitudini contri-buie la dobândirea unei vie�i împlinite, s�n�toase �i înfloritoare. Nu urm� re�te s� ne arate doar cum „s� fim pozitivi“, ci mai ales cum s� ne perfec�ion�m. Ne ajut� s� afl�m �i s� în�elegem metodele cele mai bune de a aborda toate aspectele vie�ii noastre.

Descoperirile cele mai interesante �i mai relevante ale acestor cercet�ri ne arat� cum s� ajungem s� ne sim�im bine, s� fim recu-nosc�tori, s� gândim pozitiv, s� fim genero�i, s� alegem în�elept �i s� fim sociabili.

Psihologia pozitiv� examineaz� îndeaproape numeroasele com-ponente care contribuie la ceea ce numim „realizare personal�“ �i s� ne ajut� s� tr�im via�a folosindu-ne de poten�ialul nostru maxim, dar merge chiar mai departe de atât. Psihologii pozitivi vorbesc des-pre o via�� înfloritoare.

Psihologia pozitiv� î�i poate ar�ta :

l Lucrurile de care ai nevoie ca s� te sim�i cu adev�rat motivat ;

l De ce a fi optimist înseamn� mai mult decât a te uita la jum�tatea plin� a paharului ;

l Ce anume te ajut� s� tr�ie�ti mai mult �i mai s�n�tos ;

l Importan�a �i calitatea rela�iilor tale ;

l De ce î�i place diversitatea �i schimbarea ;

l De ce ar trebui s� apreciezi ceea ce ai ;


4 brilliant psihologia pozitivă

l De ce e important s� te accep�i pe tine însu�i ;

l Importan�a unui rost �i a unui scop în via�� ;

l De ce e important pentru fericire s�-�i cuno�ti �i s�-�i folose�ti punctele forte ;

l C� po�i �i trebuie s� ai o via�� împlinit�.

Cercet�rile au ar�tat c� dac� ne îmbog��im nu suntem mai feri-ci�i. Atâta timp cât oamenii au posibilitatea de a-�i pl�ti facturile, nu cre�te în mod semnificativ �i mul�umirea lor fa�� de via�� i feri-cire, ci, de fapt, de la un anumit nivel al veniturilor în sus, scade nivelul de fericire.1

Cu toate acestea, dac� e�ti recunosc�tor pentru ceea ce ai sau dac� oferi ajutor financiar cuiva, asta chiar te poate face mai fericit !2

brilliant exemplu

Cercet�ri recente au ar�tat c� atunci când oamenii au primit o sum� de

bani, cei c�rora li s-a spus s�-i ofere mai departe cuiva au fost mai ferici�i

decât cei care au fost liberi s�-i cheltuiasc� dup� bunul plac.3

Origine �i istoric�tiin�a psihologiei, de�i ini�ial reprezenta investigarea min�ii

omene�ti, a început, cu timpul, s�-�i foloseasc� cuno�tin�ele pen-tru identificarea �i definirea a ceea este considerat „deteriorat“ sau „anormal“. Psihologia „pozitiv�“ se întoarce la originea ei �i se con-centreaz� pe func�ionarea unei min�i înfloritoare.

S� examinezi, s� analizezi �i s� dai sfaturi despre cum po�i s� fii fericit nu este ceva nou �i nici pentru psihologie nu este o nou-tate. O bun� parte din psihologia umanist� s-a concentrat pe asta, în special cercet�rile lui Gordon Allport, Abraham Maslow �i Carl Rogers. Popularitatea recent� a terapiei cognitive (TCC) �i r�spân-direa în ultimii dou�zeci �i cinci de ani a programelor de antre-nament pentru via�� i neurolingvistic� (NLP) au adus cele mai


De ce este psihologia pozitiv� un lucru extraordinar ? 5

practice aplica�ii adunate sub umbrela „psihologiei pozitive“. Multe dintre no�iunile esen�iale pentru unele metode optime de coaching �i autodezvoltare, precum recuno�tin�a, reevaluarea, vizualizarea, fixarea de scopuri semnificative �i realizabile, dezvoltarea aten�iei, schimbarea cli�eelor de gândire �i utilizarea for�elor proprii, î�i au originea în psihologie �i filosofie.

Psihologia pozitiv�, luat� separat, ca un concept nou, are un scop. Acesta este de a reuni cercet�rile sociologilor, antropolo-gilor, psihiatrilor, geneticienilor, biologilor, psihologilor umani�ti, filosofilor, dar �i aspecte care �in de cuno�tin�ele generale ale oame-nilor. Pentru prima oar�, exist� o cercetare unificat� asupra c�i-lor care duc la prosperitate �i înflorire, analizate atât din punct de vedere individual, cât �i cultural.

Rafturile libr�riilor sunt în�esate de c�r�i care pretind c� ne îmbun�t��esc via�a. Multe dintre ele au în spate doar motive comer-ciale, nu sunt bazate pe cercet�ri serioase. Psihologia pozitiv� este sprijinit� de mai multe dovezi care valideaz� metode �i comporta-mente ce î�i pot îmbun�t��i cu adev�rat via�a. Sub acest nou con-cept s-au reunit pentru prima oar� toate aspectele cercet�rii bun�s-t�rii umane.

Interesant este c� descoperirile cercet�torilor au început s� arate c� o bun� parte din gama de strategii utilizate de oamenii s�n�to�i pentru o dezvoltare personal� continu� sunt în antitez� cu abor-d�rile frecvente ale profesioni�tilor s�n�t��ii mintale.4 Dac� ceva func�ioneaz� pentru un om atunci când nu este bine din punct de vedere mintal�– adic� principala preocupare a psihologiei din ultimii ani�–, acelea�i strategii nu sunt potrivite pentru indivizii obi�nui�i �i pentru cei excep�ionali, care trebuie s� fac� fa�� lucrurilor bune �i rele pe care le ofer� via�a. Strategiile �i convingerile pe care le au oamenii s�n�to�i se apropie mult de principiile �i metodele esen�iale sus�inute de psihologia pozitiv�.5

Legiuitorii, educatorii, cei care lucreaz� în domeniul s�n�t��ii,

comunitatea de afaceri, sectorul public �i persoanele private folo-

sesc elementele psihologiei pozitive. Nu exist� vreun aspect al vie�ii



care s� nu poat� fi îmbun�t��it prin aplicarea cuno�tin�elor despre

bun�starea uman�.

Cum a luat na�tere psihologia pozitiv�Psihologia pozitiv� a fost creat�, de fapt, pe o plaj� din New

Mexico. Acolo a avut loc întâlnirea întâmpl�toare dintre docto-rul Martin Seligman �i Mihaly Csikszentmihalyi, când Seligman a auzit strig�tul de ajutor al cuiva din ap� (care apoi s-a dovedit a fi Mihaly) �i a s�rit s�-l ajute. Dup� aceast� întâlnire ciudat�, au des-coperit c� lucrau amândoi în acela�i domeniu, c� erau interesa�i de dezvoltarea cercet�rii �i de recuperarea interesului psihologiei pentru elementele esen�iale necesare unei vie�i s�n�toase �i pros-pere. Csikszentmihalyi lucra cu un concept care avea în vedere men�inerea „st�rii de flux“, iar Seligman studia metode prin care s�-i fac� pe cei neajutora�i s�-i în�eleag� mai bine pe oamenii care au capacitatea de a rezista �i de a dep��i adversit��ile. A�a s-a n�s-cut psihologia pozitiv�, iar munca acestor psihologi a devenit fun-damentul noii discipline.

Conceptele-cheie din psihologia pozitiv� sunt :

Optimismul

Psihologia bazat� pe punctele forte

Fluxul

Bun�starea subiectiv�

Bun�starea psihologic�

Fericirea

Alegerea

Recuno�tin�a

Perspectiva temporal�

Emo�iile pozitive

Inteligen�a emo�ional�

Atingerea obiectivelor

Acceptarea de sine �i valoarea personal�



Speran�a

Rezilien�a

Sensul

Scopul

În�elepciunea

Practicile spirituale

Cartea Psihologie pozitiv� î�i va explica toate aceste concepte-cheie �i altele, într-un mod accesibil �i practic pentru via�a ta. Înainte de a examina conceptele de mai sus, este important s� ne întreb�m ce în�elegem noi prin fericire, cum putem m�sura ferici-rea, s� vedem pe scurt ce ne arat� studiile în acest sens �i s� pri-vim îndeaproape un aspect esen�ial al psihologiei pozitive : alegerea.

Conceptele de fericire �i bun�stareBun�starea general� e mai mult decât fericire, de�i oamenii folo-

sesc în mod obi�nuit termenul de fericire pentru ambele concepte. Fericirea, bun�starea �i „mul�umirea de via��“ devin sinonime atunci când se încearc� definirea vie�ii „func�ionale“. Bun�starea „subiectiv�“ este cel mai bun termen prin care se definesc calit��ile cognitive �i emo�ionale ale „fericirii“ �i reprezint� unitatea de m�sur� pentru emo�ia pozitiv�.

Cum po�i m�sura fericirea �i bun�stareaPsihologia pozitiv� m�soar� toate lucrurile care influen�eaz�

calitatea vie�ii noastre, s�n�tatea �i longevitatea, de la a avea sim�ul umorului �i pân� la cât de bine �tim s� ne rezolv�m problemele �i s� ne revenim în urma traumelor. De fapt, exist� sute de m�sur�tori �i o mul�ime de modalit��i prin care speciali�tii în psihologie pozi-tiv� valideaz� �i coroboreaz� date ob�inute din studii recente sau mai vechi. Toate studiile �i cercet�rile care examineaz� �i evalueaz� lucrurile care ne afecteaz� fericirea �i bun�starea fac obiectul psi-hologiei pozitive. Psihologia pozitiv� ia în calcul toate aceste studii, din ce în ce mai numeroase. La baza acestor studii st� analizarea



felului în care noi alegem s� ac�ion�m �i s� reac�ion�m �i analizarea tr�s�turilor �i a factorilor care ne determin� s� ne comport�m a�a.

brilliant exemplu

Într-un studiu care s-a desf��urat în 45 de ��ri �i a urm�rit peste un milion

de subiec�i, Ed Diener a descoperit c� nivelul mediu de fericire ajunge la

6,75 pe o scar� de la 0 la 10. El a luat în calcul toate sondajele care m�-

surau fericirea �i cât de mul�umi�i sunt oamenii de via�a lor.6

Cea mai simpl� �i eficient� metod� recunoscut� pe plan mondial, folosit� în evaluarea bun�st�rii subiective, poart� numele de Scala Mul�umirii de Via�� (Diener, Emmons, Larson & Griffin, 1985), care const� în cinci afirma�ii (prezentate mai jos). Cite�te-le �i r�spunde la fiecare dintre ele, evaluându-le dup� modelul de mai jos :

brilliant exerci�iu

Dezacordputernic

Acordputernic

1 2 3 4 5 6 7

1 În general, via�a mea este aproape de ideal.

2 Condi�iile mele de via�� sunt aproape excelente.

3 Sunt satisf�cut de via�a mea.

4 Pân� acum am ob�inut cele mai importante lucruri pe care mi

le-am dorit în via��.

5 Dac� a� putea s� iau via�a de la început, nu a� schimba

aproape nimic.



Care sunt concluziile cercet�rilorStudiile au ar�tat c� o bun� parte din fericirea noastr� este

de ter minat� genetic, ne na�tem cu o capacitate natural� de a fi feri-ci�i, iar unii oameni sunt mai noroco�i decât al�ii. Vestea bun� e c� putem schimba asta.7

Aceast� carte î�i va spune ce fac cei mai ferici�i oameni �i cum te poate ajuta psihologia pozitiv� s�-�i construie�ti o atitudine care s�-�i ofere mai multe oportunit��i pentru a te sim�i bine �i fericit.

Fericirea st� la baza bun�st�rii pentru c� ea reprezint� o descriere universal� a sentimentului de bine, iar tr�irea unor emo�ii pozitive este indiciul c� toate merg bine. Nu trebuie s� uit�m îns� c� fericirea este un produs derivat ; poate s� ne scape printre degete dac� ne str�-duim prea mult s�-l ob�inem sau dac� ne întreb�m tot timpul dac� suntem ferici�i. Totodat�, exist� mai multe feluri de a fi „fericit“.

Niciun aspect nu poate fi separat de celelalteNu exist� un anumit lucru care te poate fericit. De fapt, studiile

arat� din ce în ce mai clar o strâns� leg�tur� între ceea ce facem �i cum gândim. Singura confuzie decurge din faptul c� sunt atât de multe lucruri care ne afecteaz� bun�starea, încât exist� riscul de a nu mai ac�iona deloc atunci când ceva merge bine.

Adun� numerele cu care ai notat cele cinci întreb�ri.

Vezi mai jos :

l 31-35 Extrem de mul�umit

l 26-30 Mul�umit

l 21-25 Oarecum mul�umit

l 20 Neutru

l 15-19 U�or nemul�umit

l 10-14 Nemul�umit

l 5-9 Extrem de nemul�umit.



St�rile de fericire �i bun�stare presupun o leg�tur� între mintea, emo�iile, trupul �i „sufletul“ nostru. Dac� suntem ferici�i în ceea ce prive�te un anumit aspect al vie�ii noastre, acest lucru se proiec-teaz� �i lumineaz� �i celelalte aspecte ale vie�ii noastre.

Aceast� interconectivitate este minunat�, pentru c� înseamn� c� putem s� începem de acolo de unde ni se pare mai u�or. Lista de mai jos cuprinde câteva exemple de conexiuni �i coresponden�e :

l Exerci�iul fizic ne influen�eaz� fizic, mental �i emo�ional ;

l Starea de bine influen�eaz� felul în care gândim, în egal� m�sur� cu s�n�tatea noastr� ;

l Emo�iile faciliteaz� diverse abilit��i de gândire ;

l Gândirea influen�eaz� ceea ce sim�im ;

l Înv��area de lucruri noi ne ajut� din punct de vedere emo�ional �i mental ;

l Cei care au supravie�uit lag�rului de la Auschwitz au fost puternici din punct de vedere mental, nu fizic ;

l Bun�starea spiritual� ne influen�eaz� fizic ;

l Angajarea sinelui fizic, emo�ional, mental �i spiritual în atingerea unui obiectiv comun contribuie la dezvoltarea noastr�.

brilliant exerci�iu

Încearc� asta. Vreau s� NU te gânde�ti la limonad�. Dou� minute nu te gândi c� bei limonad�. Cum merge ?

Mintea ne joac� feste : atunci când ne e clar c� nu trebuie s� ne gândim

la ceva, se creeaz� un fel de reac�ie în spiral� care, în loc s� alunge din

minte lucrul respectiv, îl face �i mai pregnant. Ai reu�it s� nu te gânde�ti

la limonad� sau nu cumva, din întâmplare, �i-a l�sat gura ap� ? Când vrem

s� nu ne mai gândim la ceva negativ, când vrem s� renun��m la ceva la

care ne este greu s� renun��m – cum ar fi regimul alimentar sau fuma-

tul – sau pur �i simplu când ne sim�im tri�ti �i nu mai vrem s� ne sim�im


PDF Psihologia pozitiva - Rasfoieste online€¦ · rul Martin Seligman i Mihaly Csikszentmihalyi,...

Documents

Transcript of PDF Psihologia pozitiva - Rasfoieste online€¦ · rul Martin Seligman i Mihaly Csikszentmihalyi,...