Curs1-25.02.15. Capitolul 1-introducere in mentenanta autovehiculelor

1.1 Definiii, clasificari

Terotehnica=stiinta care se ocupa cu proiectarea, fabricarea, punerea in functiune,

exploatarea si intretinerea unui echipament sau sistem complex. Toate etapele anterioare sunt

studiate dpdv al pastrarii corecte a conditiilor de functionare pt echipamentul respectiv. Daca se

constata anumite probleme sistematica legate de buna functionare a echipamentului, se iau masuri

pentru imbunatatirea proiectului initial.

Mentenanta=totalitatea actiunilor tehnico-organizatorice efectuate in scopul pastrarii bunei

functionari sau a restabilirii functionarii a unui sistem complex a autovehiculului.

Defectul=o stare improprie de functionare sau de nefunctionare a unui sistem.

Verificare=actiunea tehnica de comparare a parametrilor functionali ai unui agregat cu

parametrii definiti in proiect.

Reglarea=actiunea tehnica prin care se modifica valoarea unui parametru in scopul de al

aduce la marirea optima.

Clasificare mentenanta:

Dupa tipul de actiuni: mentenanta preventiva (PREMENT), mentenanta corectica

(CORMENT). PREMENT=actiunile efectuate pt evitarea iesirii din functionare a unui sistem. Se

realizeaza prin verificari, reglaje, inlocuiri de piese. CORMENT:totalitatea actiunilor pentru

restabilirea conditiilor de buna functionare a autovehicululuil.

Dupa organizarea ei: planificate (prement-revizii tehnice, ITP), neplanificate (atat la prement

cat si la corment).

1.2 Notiuni de tribotehnica

Tribologia: stiinta care se cupa cu interactiunea dintre 2 sau mai multe corpuri aflate in

contact si in miscare relative.

Frecarea: interactiune de natura moleculara, cu caracter mecanic, chimit sau termin si care

apare intre 2 sau mai multe piese aflate in contact si miscare relativa.

Cupla de frecare: ansamblul dintre 2 sau mai multe componente aflate in contact si care

prezinta miscare relativa.

Clasificare cuple:

Dupa nr si tipul contactelor: punctiforme sau liniare; de suprafata (plana, sferica, cilindrica).

Procesul de uzare: actiunea care are loc intre piesele unei cuple de frecare si in timpul careia

se desprind particule de material in general din piesa cu material mai moale. Aceasta desprindere

poarta numele de proces de uzare.

Uzura: reprezinta rezultatul procesului de uzare. Reprezinta cantit de material indepartata

din cupla in urma fenomenului de uzare.

Fazele principale ale procesului de uzare

R-faza de rodaj; FN-faza functionarii normale; UD-perioada uzarii distructive.

Rodaj: intensitatea uzarii pleaca de la uzari mari si scade rapid odata cu functionarea cuplei. Cupla in

stare nerodata prezinta varfuri de rugozitati pe cele n suprafete ale sale, acestea discparand prin

miscarea sa relativa.Functionarea normala: viata utila Uzare distructiva:crestere exponentiala

Tipuri de uzari:

Uzare braziva: (abraziunea) intre 2 sau mai multe suprafete ale pieselor componenta ale unei

cuple de frecare.

Uzare de adeziune (de contact):uzare abraziva externa la care apar provizoriu puncte de

sudare intre suprafetele cuplei de frecare. Apare cand uzarea abraziva e foarte intensa, generand

caldura si tipind materialul. E caracterizata de: coef de frecare ridicat, temperaturi mari, intensitati

de uzare. Poate aparea griparea=blocarea ireparabila a unei cuple.

Uzare prin oboseala (superficiala): indepartarea de particule de la suprafata pieselor cuplate

dar intr.un anumit mod. Felul de realizare e specific solicitarilor mecanice-ciclice. Ex:fenomen de

ciupire:piting.

Uzare de coroziune: una sau mai multe piese aflate in miscare sau nu dar care sa

interactioneze cu un mediu coroziv.

Uzara de impact: in cazul unei cuple de frecare la care cel putin o piesa se aplica prin impact

normal sau tangential asupra altei piese.

Uzare de cavitatie:desprinderea stratului limita de fluid, se creaza o depresiune si se

desprinde materialul de pe suprafata corpului.

Principalele regimuri de frecare

Frecare uscata: fara niciun material interpus intre suprafete.

Frecare limita sau onctuoasa: se introduce foarte putin lubrifiant

Frecare semifluida: in cupla se distruge periodic filmul de lubrifiant

Frecarea fluida: e introdus un lubrifiant ce actioneaza ca un mediu separator intre cele 2

suprafete.

Frecare hidrodinamica fluida: mediul lubrifiant se formeaza uc caracter separator foat in

functionarea cuplei-capacitate autoportanta (lagarele AC).

Frecare fluida hidrostatica: cupla este lubrifiata din exterior cu presiune mare.

Lubrifiantul: o substanta introdusa in cupla de frecare avand urmatoarele scopuri:scaderea

intensitatii frecareii, diminuarea socurilo, vibratiilor zgomotului, etansarea la gaz, preluarea caldurii.

Proprietati lubrifianti: viscozitatea, onctuozitatea, stabilitatea termica, densitatea,

comportarea chimica.

Viscozitatea= prop fizica ce defineste frecarile interne din lubrifiant.

Onctuozitatea= capacitatea lubrifiantului de a adera al suprafata unei piese si de a produce

un strat de lubrifiant la suprafata piesei.

Lubrifianti utilizati la autovehicule: lichide (uleiuri-minerale, semisintetice, sintetice);

semisolid (unsori consistente), stare solida (bisulfura de molibden, teflon, grafit-se introduc in uleiuri)

Curs 2-4.3.15

1.3 Activitati specifice mentenantei preventive:

Sub forma de revizii tehnice impuse de producator

Inspectii tehnice periodice stabilite de stat

Lucrari cu caracter neprogramat efectuat prin intermediul unor reparatii curente.

Principalele lucrari de mentenanta sunt:

Controlul si ingrijirea zilnica CIZ

Revizie tehnica de gradul I RT-1

Revizie tehnica de gradul II RT-2

Spalare S

Revizie tehnica sezoniera RTS

1.3.1 CIZ

Aceste actiuni de mentenanta preventiva se refera la asigurarea conditiilor corecte de

transport atat pentru persoane cat si pentru marfuri, la pastrarea sigurantei circulatiei. Scopul este

pastrarea sigurantei si securitatii persoanelor transportate, protectia mediului si pastrarea sigurantei

circulatiei.

Locul: la autobaza sau coloana de autovehicule sau chiar la locul de parcare. Lucrarile pot fi

realizate de sofer sau de personal specializat.

Moment: zilnic, inainte, in timpul, sau dupa cursa.

Operatiuni:

A. lucrari de curatenie interioara, suprafete vitrate, placute inmatriculare.

B. lucrari de verificare sumare si ingrijire ilnica. Verificare pneuri, combustibil, ulei, lichid frana,

lichid pt spalare parbriz, fixarea capacelor, etansare sisteme, caroserie si cadru, baterie,

instalatii speciale, incarcatura, probe de functionare.

C. control si verificari legate de siguranta circulatiei: verificare sistem de rulare-starea rotilor si

montarea lor, a suruburilor de la semiarborele planetar, verificarea suspensiei si puntilor,

sistemul de directie, franare, instalatie electrica, sistem de remorcare.

1.3.2 Spalare

Scop: asigurarea unui transport decent, pregatirea autovehiculelor pr alte operatii de

mentenanta, evitarea epidemiilor.

Tipuri: spalare, salubrizare, dezinfectare. Poate fi executata si de sofer in locuri special

amenajate. Solubrizarea: autovehiculele venite din strainatate, din zone infestate. Ansambluri care se

spala: caroseria, cadrul sasiu, transmisia, zona cabinei, salon pasageri/marfa.

1.3.3 RT-1

E executata de personal calificat la autbaze sau intreprinderi specializate. Tipuri: control

(plinuri cu lichide, presiunea pneuri, jocurile cuplelor de frecare, banda de rulare); strangeri

(semiarbori planetari, butuci, suspensie, punti, transmisie curele); reglaje (joc volan, oc pedala frana

serviciu, joc maneta frana stationare).

Lucrari de diganosticare: starea bateriei de acumulatoare, electromotor/alternator, unghiuri

de asezare a rotilor. Diagnosticarea se realizeaza cu echipament adecvat.

Lucrari de lubrifiere: ungerea principalelor cuple de frecare, schimbare ulei motor/transmisie.

Periodicitate: 10 000- 20 000 km echivalenti (1 km santier=10 km normali)

1.3.4 RT-2

Consta in activitati de mentenanta efectuate mai rar, se efectueaza cu ocazia RT-1. Se

efectueaza toate lucrarile de la RT-1+altele. Se efectueaza toate reviziile din RT-1 de catre personal

specializat in locrui special amenajate.

Operatiuni:

A. Verificari, control, strangeri, reglaje: jocul la mecanismul de distributie; verificare, inlocuire,

reglaje curele sisteme auxiliare; verificare si schimbare suruburi chiulasa; schimbare curea

distributie si pompa apa si rola intinzatoare; verificare fulie elastomotoare de pa AC;

strangere la cuplu a suruburilor (fixare motor pe sasiu, carcasa ambreiaj, cruci cardanice);

verificare si reglare pozitie reciproca transmisie principala; verificare puncte de sudura; verif

strangere caroserie pe sasiu; verificare si reglare roti directoare; emisia de gaze/zgomot;

traseu evacuare gaze.

B. Lucrari de diagnosticare: injectoarele (MAS/MAC), pompe de injectie + operatiuni de

rglare+schimbare; coduri de eroare; probe de drum pt constatre rezultate.

C. Lucrari de lubrifiere: cele de la RT-1 + inlocuirea uleiului din pompele de injectie cu elemente

in linie; schimbare ulei din motor/transmisie; inlocuire unsori din anumite lagare de

rostogolire; reglare joc roti.

Periodicitate: in functie de tipul autovehiculului, constructorului, modului de exploatare: 20

000-30 000 km echivalenti.

Curs 3-11.3.15

1.3.5 RTS (revizia tehnica sezoniera)

Cuprinde toate activitatile de mentenanta prilejuite de trecerea de la anotimpul cald la cel

rece si invers. Lucrarile se executa cu prilejul lucrarilor de mentenanta corespunzatoare reviziei de

gradul1 sau 2.

Executant: personal de specialitate

Loc: spatii special destinate din cadrul autobazelor sau garajelor si deasmenea serviceuri

specializate.

Operatiuni:

A. Verificarea echiparii autovehiculului cu dispozitive pentru sezonul rece; lucrari de verificari;

control; strangeri; reglaje. Se verifica starea electromotorului, alternatorului, bateriei de

acumulatori, dispozitivului de incalzire, dispozitivului suplimentar de incalzire, utilajele

speciale, schimbarea pneurilor, spalare radiator de racire (primavara)

B. lucrari de control, strangeri, reglaje cu periodicitate mare: curatare rezervor combustibil-4

ani; schimbare lichid racire-2 ani; schimbare lichid frana-2 ani; inlocuire electrolit baterii.

C. lucrari de diagnosticare: diagnosticarea sistemelor ce au legatura cu functionarea la

termperaturi reduse.

D. lucrari de lubrifiere: trecerea de la ulei de vara la ulei de iarna(daca e cazul), schimbarea

uleiului in pompa de injectie cu elemente in linie, schimbare ulei in transmisie.

Momente: 15 oct-30 noi/15 mar-30 apr.

1.3.6 Intervale de mentenanta preventiva: Se realizeaza prin revizii tehnice impuse de constructori.

Capitolul 2. Modificarea starii tehnice a mecanismului motor

2.1 Functiunile sistemului :

De a transmite forta de presiune a gazelor din camera de ardere la arborele cotit

De a asigura omogenitatea fluidului de lucru in camera de ardere

De a permite efectuarea franei de motor

Sa contribuie la etansarea camerei de ardere

2.2 Scheme constructive

2.3 Modificarea starii tehnice a mecanismului motor

2.3.1 Fenomenele de uzare

Fenomene de uzare: apar intre: piston si cilindru, segmenti si piston, segmenti si cilindru,

bolt si piston, bolt si picior biela. Cuple de frecare sunt in lagarele AC, manetoane, paliere, intre

fusurile extreme ale AC si mansetele de rotatie.

Uzarea dintre piston si cilindru (intre mantaua pistonului si cilindru). Uzarea paote fi:

adeziva, abraziva, de contact, de impact, coroziva. Pistonul are o miscare rectilinie intre PMI si PME in

cilindru la viteze mari. Ungerea este dificila din cauza regimului termic ridicat. Ea se face prin diferite

metode printre care: ceata de ulei, suprapresiune. Din cauza vitezei mari a pistonului se foloseste

ungere hidrodinamica dar nu si la capetele mantalei unde nu avem ungere, acesta fiind motivul pt

care ea se uzeaza la capete. Regimul termic ridicat duce la scaderea viscozitatii uleiului si chiar la

arderea lui.

Uzarea abraziva duce la zgarieturi longitudinale in cilindru. Apare din cauza patrunderii de

impuritati.

Uzarea de tip adeziv/de contact/impact sunt favorizate de forta normala care apasa pistonul

spre cilindru.

Uzarea cea mai mare apare catre PMI in dreptul pimului segment.

Distributie de uzare de.a lungul

cilindrului (fig. pag 6)

D2-lungimea tranversala pe

directia AC

D1-directia transversala pe

lungimea motorului

Uzarea e mai pronuntata in

sectiune transversala.

Uzarea cu adaos de material de

peste 100 micrometri duce la

imposibilitatea motorului de a

porni. Uzarea este mai mare la

cilindri dinspre centrul motorului

din cauza regimului termic mai

inalt.

Uzarea e mai mare in zona

supapelor de evacuare.

Uzarea poate duce la suprafete lustruite pe suprafata cilindrului. Ele nu apar pe mantaua

pistonului. In zona lustruita ungerea e diminuata. Efectul este cresterea consumului de ulei. Uleiul

ajunge in camera de ardere si este ars. Astfel se piede partial etansarea la gaze, creste presiunea in

carterul inferior si creste astfel pierderea de ulei.

Cauze: abateri de la geometria cilindrului, datorata unei fabricari proaste, strangerii incorecte

a garniturii chiulasei, uzarea segmentului de foc, ulei neadecvat.

Uzare neuniforma cu zone lustruite in apropiere de PMI:calamina depusa pe zona port-segment intra

in contac cu cilindrul. Efectele sale sunt similare cu cele de mai sus.

Uzare piston: mantaua pistonului si regiunea port-segmenti

Uzarea mantalei: uzarea

abraziva, coroziva. Mantaua are

forma tronconica, iar imprejurul

ei are o forma elicoidala cu

umerii catre bolt. Astfel uzarea

este diferita.

Uzarea in zona port-

segmenti:oscilatia segmentului

intre U1 si U2. U2>U1 deoarece

forta de impact intre piston si

segment e mai mare pe cursa

dintre PMI si PME.

Efectele acesteia sunt: creste jocul axial al segmetnului, afectand etanseitatea, ruperea zonei

din piston sau ruperea segmentilor. Mantaua pistonului mai poate prezenta zgarieturi longitudinale.

Cauze: regim termic prea mare, impuritati mari, montare gresita, fabricare gresita.

Pot aparea pete lucioase pe manta din cauza unui exces de combustibil din camera de ardere. Acesta

face sa se degradeze uleiul si coboara catre PME.

Cauze pentru combustibil in exces: sistem injectie defect, porniri la rece repetate, incalzirea

motorului si habitaclului cu motorul la mers incet in gol, dozare incorecta.

Uzare intre piston si segmenti (fonta): abraziva, de contact, coroziva.

Segmentul se poate uza pe 3 suprafete:suprafetele plan paralele si suprafata laterala. Uzarea pe

grosime (scade grosimea segmentului) duce la scaderea presiunii pe cilindru. Uzarea pe suprafata

laterala duce la scaderea presiuii pusa de segment pe cilindru. Scaderea lungimii segmentului duce la

cresterea debitului de scapari de gaze.

Curs 4 18.03.2015 Continuare modificarea strii tehnice a mecanismului motor

Uzarea dintre bol i umerii pistonului

Deoarece bolul efectueaz o micare circular regimul de ungere este semifluid(extrem de

dur). Ungerea poate fi pulsatorie sau alternativ. Bolul este solicitate cu oc la forfecare, ncovoiere,

ovalizare de tip oboseal. n cazul unui bol montat flotant n piciorul bielei avem montata i inele de

siguran metalice n extrimitatea piciorului. Micarea relativ a bolului duce la apariia uzrii

deoarece ungerea este deficitar (greu de fcut).

Uzarea dintre bol i piciorul biela

O soluie mai ieftin este montarea bolului fix n piciorul bielei, astfel nu mai avem micare

relativ. Pentru a controla uzarea este presat o buc de Cu n piciorul bielei.

Uzarea lagrelor A.C

Majoritatea uzrilor ce apar la nivelul lagrelor arborelui cotit sunt datorate ncrcrilor

termice i mecanice, totodat i din cauza regimului hidrodinamic de ungere. Aceste uzri sunt

nalnite in cuplele cinematice formate din fus manivel A.C i alezajul din corpul bielei, sau fus central

ale A.C i alezajul blocului motor.

Uleiului ajuns in blocul motor prin orificii poate intra la A.C i mai departe la extremitati.

Acest proces de uzare se poate tine sub control prin utilizarea unor piese speciale : semicuzineti,

cuzineti cu mai multe straturi.

Uzarile ce se intalnesc la nivelul lagarelor A.C sunt de tip abrazive(impuritati in ulei), adezive,

corozive. Capul bielei se poate ovaliza, iar A.C sa se incovoaie rezultand abateri de la paralelism in

fiecare lagar.

Efectele acestor uzari sunt micsorarea grosimii radiale a cuzinetilor, cresterea jocului dintre

lagare ( se intensifica ungerea hidrodinamica), presiunea de ulei scade i apar socuri, vibratii zgomote

de frecveta joasa. n continuare se prezinta evolutia uzarii unui fus al A.C :

Uzara in zona A.C mansete de rotatie

Mansetele de rotatie impedica iesirea uleiului in exterior. Uzara apare atat pe suprafata

garniturii mansetei care ar trebui schimbata inainte de a se produca uzara pe fus. Scurgerea de ulei

apara din cauza presiunilor scazute, iar datorita turatiei mici nu se obtine ungere hidrodinamica.

2.3.2 Fenomene de deformare si de rupere

Solicitaile mecanice si termice foarte ridicate faciliteaza producerea deformatiilor si a

ruperilor. Astfel n cazul urmatoarealor piese putem intalni diferse fenomene :

Piston Din cauza presiunii gazelor capul pistonului se poate incovoia, iar zona port-segmenti se deformeaza. Putem intalni ruperi in umarul boltului.

Segmenti Sunt facuti din fonta si se pot sparge n timpul functionarii din cauza socurilor mecanice, sau rupe la montare.

Bolt Apare forfecare intre umerii pistonului si piciorul bielei ce rezulta in incovoiere, ovalizarea boltului, aplicate cu soc. Materialul sufera la temperaturi ridicate.

Biela Este solicitata la incovoiere atat in planul de oscilatie cat si in planul de translatie. Se poate rupe in urma unei functionarii anormale a motorului, aprindere secundare, blocari hidraulice. Apar deformatii de incovoiere, comprimare, intindere, flambare... Corpul flambeaza, piciorul bielei se ovalizarea.

Curs 5 25.03.2015 Fenomene de deformare si rupere (Continuare)

Arborele cotit este supus atat la incovoiere cat si la torsiune, ambele fiind solicitari de

oboseala. Incovoierea maxima apare in centrulu motorului, iar solicitatile maxime de torsiune apar la

fusul dinspre ambreiaj. De obicei arborele se rupe in zona ambreiajului din cauza funcionarii la turatii

la care se poate manifesta rezonanta torsionala. In urma unei concentratii de tensiuni in zona

respectiva va avea loc ruperea A.C.

Cilindrii motorului pot fi demontabili, montati presat sau fac parte din blocul motor. Acestia

sunt supursi la solicitarile puternice mecanice, chimice si termice, la forte de strangere, forta normala

aplicata sub forma de soc ceea ce poate duce la deformarea cilindrului. Exista posibilitatea craparii

cilindrului in zona PMI din cauza regimului termic ridicat. Fenomenul de cavitatie apare la exteriorul

cilindrului inspre circuitul de racire, in urma producerii vibratiilor puternice ale cilindrului. Aceste

vibratii duc la desprinderea materialului din suprafata exterioara. In urma aceste desprinderi de

material se poate amplifica jocul intre piston si cilindru, iar motorul va functiona la un nivel termic

scazut al lichidului de racire.

2.3.3 Fenomene de slabire a asamblarilor demontabile

Anumite asamblari demontabile ( chiulasa de pe blocul mtoor, capace capate de biela,

capace lagarelor paliere, baie de ulei pe bloc) se slabesc, cuplul acestora de strangere se slabeste din

cauza vibratiilor, solicitarilor termice si mecanice.

In urma slabirii capacelor lagarelor paliere si manetoane ungerea poate devenii deficitara,

cuzineti se pot roti, lagarele se pot supraincalzi si ulterior vor fi scoase din functiune. Anumite

asamblari precum chiulasa/injectoare....se strang la cuplul recomandad de producator.

2.3.4 Fenomene de blocare si gripare

Pot aparea la nivelul lagarelor de frecare din motor : bolt-piston; bolt-piciorul biele; blocarea

segmentilor in canalul port segmenti.

Cauze:

In cazul cuplei cinematice piston-cilindru dilatarile termie mari pot duce la scaderea jocului

pana la disparitia acestuia, din cauza unui regim anormal de functionare a motorului (

aprindere secundare, strat de calamina, detonatii etc). Rezultatul acestei functionarii

anomale este blocarea. Griparea regiunii port segmenti se datoreaza unui sistem de

alimentare cu combustibil defect( injector injecteaza un amestec bogat)

Blocarea segmentilor este produsa de deformatia zonei port-segmenti, depuneri de

substante(cocs in spatele segmentului de compresie). n urma blocarii segmentilor are loc o

crestere a consumului de combustibil

Zona lagare paliere-manetoane : In general

temperaturile din aceasta zona nu sunt periculoasa,

dar in urma unei operatii de reparatie gresita se poate

reduce jocul functional, rezultand astfel topirea

suportului tabla al cuzinetului.

2.3.5 Fenomene de depunere a unor substane(calamina, cocs, funingine, rasini, lacuri)

CALAMINA este o substanta cenusie, dura, casanta si izolatore termic. Se manifesta pe toate

suprafetele camerei de ardere ( taler supapa, varf bujie, varf injector, chiulasa, etc ). Aceasta

substanta se formeaza printr-un proces chimic complex IN PREZENTA OXIGENULUI. Etapele

procesului: uleiul patrunde in camera de ardere prin zona segmentilor sau zona supapelor, in

prezenta temperaturilor mari i a oxigenului acesta se va oxida partial. Rasinile si lacurile ce se vor

form ase depun pe peretii camerei de ardere. Peste acestea apar funingine, ulei suplimentar. Aceasta

substanta va creste temperatura din camera de ardere, cresterea usoara a presiunii de compresiune

ce rezulta in aparitia detonatiilor.

COCS este o substanta cenusie dura, care apare IN ABSENTA OXIGENULUI si se formeaza la

temperaturi ridicate. Apare in spatele primului segment de compresie si care ca efete blocarea

segmentului in canal.

Rasini si lacuri : provin din oxidarea uleiului. Se depun pe piesele metalice, grosimea stratului

nu afecteaza functionarea motorului.

2.4 Verificari, reglari si operatiuni de intretinere ale mecanismului motor

2.4.1 Verificari

Etanseitatea camerei de ardere ( masurarea presiunii de comprimare, a debitului de

scapari de gaze, variatia curentului absorbit de demaror)

Jocuri cuplelor cinematice din mecanismul motor. Se poat determina prin doua

modalitati : metoda obiectiva prin masurare, sau calitativa prin metoda vibro-

acustica(analzia zgomotului).

Cantitativ Calitativ

Avantaj Dezavantaj Avantaj Dezavantaj

Acuratetea masuratorilor

Necesitatea unor echipamente speciale de masurare

Nu necesita aparatura speciala

Acuratetea masuratorilor si provenienta zgomotului

2.4.2 Operaiuni de reglare ale mecanismului motor : NU EXISTA!

2.4.3 Operatiuni de intretinere :

A. Inlocuirea uleiului din motor in functie de intervalele de schimb de ulei

B. Indepartarea calaminei partiala sau totala. Partial printro utilizarare a motorului la parametrii

aproape maximi, de exemplu rularea pe autostrada 10-15 minute la sarcini mari. Astfel se

produce cresterea temperaturilor in camera de ardere, iar stratul de calamina suplimentara

se va sparge si se va arde. Indepartarea totala se refera la demontatea mecanismului motor

si curatarea pieselor cu anumite unelte. Se pot adopta si metode chimice de inlaturare a

calaminei : demontarea pieselor si sortarea acestora in functie de material pentru o

ulterioara imersare in bai cu substante speciale pentru fiecare material. O alta metoda

chimica este incalzirea motorului, oprirea acestuia si scoaterea bujiilor pentru a introduce o

substanta chimica in camera de ardere, urmand ca bujiile sa fie montate la loc si motor sa fie

lasat cu acea substanta un interval de 24 de ore pana la urmatoarea pornire.

C. Refacerea cuplurilor de strangere : La anumite motoare nu sunt recomandate astfel de

operatiuni.

Curs 6 1.04.2015 Mentenanta preventiva a mecanismului de distributie la M.A.I de autovehicule

De obicei arborele de distributie(A.D) se afla in chiulasa in cazul autoturismelor si in blocul

motor in cazul autocamioanelor.

Avantajele montarii A.D in blocul motor : inaltime redusa/ reglarea usoara a jocului termic/

uzuarea relativ redusa pe fusurile de sprijin/ distanta relativ mica intre A.C si A.D.

Dezavantajele montarii A.D. in blocul motor : numar mare de piese, apar forte de inerie

mari/ turatia este limitata la valori nu foarte mari.

n cazul A.D. montati in chiulasa intalnim urmatoarele avantaje : mai putine piese, fortele de

inertie sunt mai mici ceea ce faciliteata turatii la valori ridicate. Ca dezavantaje avem o inaltime mare

a motorului, lungime intre A.C i A.D este mare, ungerea este mai dificila.

Exista mecanisme de distributie cu arborele in chiualsa, arborele cu actionare a supapelor

prin intermediul culbutorilor. Inaltimea camelor se va reduce ceea ce va rezulta in acceleratii mai mici

pe profilul camei, iar in final o uzura redusa a camelor.

Mecanismul de distributie cu arborlee in bloc transmite miscarea de la pinionul A.C. la roata

dintata a arborelui de distributie prin intermediul unui lant sau prin angrenaje de roti dintate.

Curea Avantaje Simplitate constructive/ Nu necesita ungerre sau o carcasa inchisa ermetic. Nu necesita ghidaje specializate/ Zgomot Redus

Dezavantaje Necesita operatii de mentenanta preventiva la intervale regulate de timp 70000-240000km

Lant Avantaje Operatii de mentenanta foarte rare

Dezavantaje Zgomot/ necesita ungere/ necesita reglarea fortei de intindere a lantului/ necesita carcasa inchisa ermetic/ se modifica fazele de distributie prin uzare

Modificarea starii tehnice a mecanismului de distributie :

L2 Modificarea starii tehnice a mencanismului de distributie

Functiunile sistemului

Sa asigure alimentarea cilindrului cu fluid proaspat Sa evacueze gazele arse Sa initieze miscare ale fluidului proaspat in camera de ardere cat mai faborabile procesului de ardere

Verificari Vizuala a etanseitatii capacului ditributiie cu blocul motor

Vizuala a starii arcurilor

Caracteristiicii elastice a arcurilor de supapa

Vizuala a pozitiei culbutotrilor

Starii tijelor si a talerelor

Etanseitatea capacului de chiulasa

Verificarea uzurii camelor

Etanseitatea supapelor

Punerii la punct a distributiei

Jocului termic ( Se masoara in moment in care tacetul se afla pe carcul de baza al camei, la rece cu ajutorului unor calibre plane. Masurarea consta in determinarea acelui calibru a carui grosime permite miscarea lui cu usoara frecare intre cele doua piese intre care se determina jocul

Reglaje Jocilui termic pentru solutia cu arbore cu came in blocul motor

Jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si tacheti cu pastile (saibe) de reglare

Reglarea jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si culbutor

Mecanismul de transmitere a miscarii

Uzarea apare in toate cuplele de frecare din mecanismul de distributie. Mecanismul de

actionare poate fi cu lant/ curea.

Actionare cu lant

In timp apare uzurea lantului ceea ce duce la scaderea rezistentei mecanice, cresterea

lungimii lantului si ulterior la modificarea fazelor de distributie. La uzari mari crsterea lungimii poate

duce la sarirea lantului de pe dinti.

Dintii pinionului sau a rotii dinti se pot rupe, iar pasul danturii nu se va mai potrivi cu pasul

lantului.

In general dispozitivile de intindere sunt hidraulice( un piston dintrun cilindru hidraulic

actioneaza o patina pe lungimea lantului). Exista posibilitatea cresterii jocului in cilindrul hidraculic ce

formeaza cu patina lantului o cupla de frecare. Aceasta crestere a jocului va mari debitul de ulei

pierdut, presiunea va scadea rezultand astfel intro scadere a intinderii lantului.

Patinele sunt piese nemetalica iar in contact cu lantul are loc uzarea acestora. Patinele de

ghidare impiedica oscilatiile ramurii libere a lantului.

Actionarea prin curea

Pot aparea uzuri la nivelul danturii curelei sau a dintilor rotilor dintate. Uzarea anormala duce

la modificarea pasului. Cureaua se sprijina pe roti de sprijin ceea ce determina uzarea lagarelor. Daca

este actionata pompa de racire de curarea poate aparea uzarea pinionului pompei de racire. La

schimbarea curelei se recomanda schimbarea pinionului si implicit a pompei de lichid de racire.

Arbori cu came in bloc :

Uzare pe fusurile de sprijin

Ungere dificila cu cat arborle este mai indepartat de rampa centrala

Regim termic ridicat

Daca camele actioneaza in mod direct cozile supapelor atunci apar uzari de

contact/impact/chimice/abrazive etc si sunt mai mari. In scopul reducerii acestei intensitati

de uzare si a uniformitatii uzarii cele doua piese ale cuplei de frecare sunt pozitionate

dezaxat.

Prin uzarea camelor are loc modificarea joculu termic, a profilului camei i a legii de

deschidere a fiecarei supape. Daca se obtine o deschidere mai mica a supapei, performantele

vor fi afectate deoaree va patrunde mai putin carburant.

Tachet montant in

bloc(A.d in bloc)

Suprafata acestuia este

supusa uzarii ceea ce va rezulta in

modificarea jocului termic.

Suorfata cilindicra a acestuai se

uzeaza din cauza temperaturilor

ridicate. Tachetul uzat produce

un zgomot caracteristic, din cauza

unei ungeri deficitare.

Culbutor : la A.D in bloc.

Intalnim cupe de frecare in

lagarul format de axul

culbutorului-alezaj, suprafata de

sprijin si surubul de reglare,

suprafata de contact cu coada

supapei. Apare uzura nesimetrica

din cauza miscarilor relative

culbutor-ax. Ungerea este dificila.

La nivelul supapei intalnim uzura talerului

supapei, cozii supapei si a extremitatii cozii

supapei. Conditiile de functionare sunt la

temperaturi foarte ridicate ( la supapele de

evacuarea intalnim 500-800grade celsius).

Ungerea este dificila si influenteaza negatic

caldura. Ungere coada-ghid este semifluida.

Din cauza temperaturilor mari supapa se

inchide pe scaun cu soc, materialul in cele

din urma va oxida si se va desprinde de pe

suprafata. Arcurile prea rigide nu absorb bine socurile. Cu cat jocul termic este maimare cu atat socul

va fi mai puternic. Daca etansarea este compromisa rezulta ca supapa nu isi va mai realiza rolul.

Pastila de reglare a jocului termic : preluarea uzarii/ reglarea-schimbarea pastilelor/ungere

dificila:ceata de ulei.

Curs 7 8.04.2015+Curs 8 8.04.2015

FENOMENE DE DEFORMARE SI DISTRUGERE ALE UNOR PIESE

Deformari si ruperi ale supapelor:

Apar ca urmare a solicitarilor mecanice puternice

Tipuri de solicitari : impact cama-culbutor cu coada supapapei(creste in intensitare at cand

jocul termic creste) ; rigiditatea prea mare a arucrilor supapei; aplicarea fortei de contact

dupa alta directie de catre culbutor; contact partial taler supapa-scaun(din cauza unui joc

exagerat); montarea gresita a supapei; lovirea posibila a talerului supapei de catre piston la

functionarea cu turarii ridicate a motorului.

Deformari si ruperi ale culbutorilor

Se pot deforma sau chiar rupe/sparge in functie de constructie

Se deformeaza in cazul in care sunt facuti din table prin ambutisare

Se sparg daca sunt realizati din fonta

Ruperea lantului/cureli de distributie prin lovirea violenta a supapei in piston.

Arborele de distributie realizat din fonta se paote sparge din cauza socurilor violente,

produse de coada supapei sau de culbutor.

Trecerea lantului peste un nr de dinti

Griparea unor supape in ghid

Ruperea arcurilor de supapa: fiecare paote avea arcuri ................. pentru a scoate din rezonanta

functionarea la rezonanta poate duce la ruperea arcului. Arcul nu se uzeaza acesta este supus la

oboseala Temperturile ridicate duc la accelerarea acestui fenomen

Curea/lant ruperi

Cureaua se poate rupe din cauza unor solicitari de oboseala puternice, cu amplitudine mare

de durata lunga

Semne de uzare pe dinti, cureaua se rupe fara semne anterioare

Uzarea accentuta a lagarelor dintilor duce la ruperea acestuia

Montarea gresita poate duce la ruperea lantului/curelei

Imbatranirea curelei

Intinzatorul la o uzare accentuata se rupe materialul nemetalic al unei patine de ghidare.

Scaunul supapei :

Este din fonta care se poate sparge la solicitari puternice de tip soc

Socul apare atunci cand jocul termic este prea mare

Cand talerul supapei nu are contact pe toata suprafata se paote sparge

Tacheti : spargeri in cazuri accidentale ca urmare a ruperii altor piese

Fenomene de blocare sau gripare

In cazul socurilor puternica scaunul supapei nu se mai aseaza bine.

Apare gripare in zona ghidului supapei din cauza ungerii deficitare

Cauze:

Ungere deficitara

Temperaturi prea mari de functionare a supapei a urmare a unui joc termic inexistent

Joc exagerat tija-ghid din cauza uzarii excesie

Functionarea motorului in regim de detonatii sau aprinderi secundare

Joc insuficient tija-ghid(montare gresita/set gresit)

Tachetii se pot bloca in ghidurile lor din cauza ungerii deficiate, regimului termic ridicat, uleiului de proasta calitate. Culbutori se blocheaza pe ax din cauza ungerii deficitare, a calitatii proaste a uleiului si nepornirea motorului o perioada indelungata.

Fenomene de depunere de material

Calamina pe talerul supapei in zona de etansare stscaun-taler

Aceste pasrticule de calamina vor duce la uzarea suprafetei de asezare ceea ce determina o uzare neuniforma in zona de asezare

Impuritatile transportate de ulei si particulele de apa vor duce la aparitia unui strad de mazga in zona chiulasei-culbutori, tacheti, arcuri de supapa

Lacurile apar pe majoritatea pieselor din mecanismul de distributie

Funingine pe supapele de admisiune Verificari ale mecanismului de distributie

Verificarea jocului termic : Jocul termic este o distanta obligatorie cu scopul de a asigura inchiderea supapelor fata de scaunele acestora. In timpul modificare aceste se modifica si ca urmare apare fenomenul de uzare. La sistemele clasice jocul termic se verifica si se modifica manual. Pentru reglarea jocului termic este necesar un set de calibrei cu diferite dimensiuni(lere). Verificare este efectuata la motor rece si in momentul in care fiecare supapa este asezata pe scaun. Daca jocul termic este prea mic exista riscul blocarii supapelor in pozitia deschisa ceea ce va influenta un randament scazut al motorului, putere redusa, consum ridicat+noxe, arderea supapelor si griparea supapelor de evacuare. La un joc prea mare supapele se vor descide mai putin ceea ce determina un randament scazut si deschiderea supapelor cu soc.

Alte jocuri: Verificarea obiectiva :

Demontare motor Tija supapa ghid Tachet ghid Culbutori-ax culbutori

Fusurile A.D Vibroacustica tachet-ghid Intinzator hidraulic

Verificarea rigiditatii arcurilor de supapa Este masurata forta si sageata de comprimare. Rigiditate : constanta. Arcurile nu se repara se

schimba.

Verificarea uzarii camelor

Prin uzarea pronuntata a camelor are loc modificarea jocului termic, scaderea inaltimii

maxima de ridicare a supapelor, modificarea legii de deschide a supapelor

Verificarea etanseitatii supapelor

Daca presiunea creste exista problee la nivelul segmentilor. Pentru verificare se demonteaza

chiulasa si se toarna benzina pe colectorul de admisiunie sau evacuare in functie de sensul pe care

circula gazele.

Reglare

Jocul termic :

Este adus cilindrul pistonului la PMI (sfarsitul cursei de comprimare). Exista repere pe fulia

A.C si A.D.

Jocul se regleaza atat la supapa de evacuare cat si la cea de admisiune.

In cazul solutiei cu arbore de distributie in chiulasa dispozitivul de reglare este cu surub

piulita i chiulasa. Dupa ce pistonul a fost adus la PMI si sa verificat jocul, iar in urma verificaii

sa concluzionat ca jocul este diferit fata de jocul precizat de constructor se poate ajunge la

inlocuirea pastilei de reglare. Dupa ce sa inlocuit pastila veche cu cea noua se vor efectua din

nou verificari.

Mentenanta preventinva a sistemelor de alimentare cu combustibil

Rezervoarele sunt realizate din tabla de otel, rar din Al, sau plastic(uzual)

Acestea sunt inchise ermetic prin intermediul busonului

In interiorul rezervorului se afla sorbul, asamblu pompei de alimetare, traductor de nivel,

RLP, traductor de presiune, dispozitive supraplin.

Starea volumului interior depinde de temperatura

La temperaturi ridicate combustibilul se poate evapora. Vaporii vor duce la cresterea

presiunii ineroara.

La temperaturi scazute pe masura ce combustitbilul se consuma, volumul de gaz va creste iar

presiune scade, creeanduse depresiune.

Modificari ale starii tehnice

Corodare/ruginire in cazul celor din otel

Deformari/ruperi/spargeri accidental pe drumurile patriei

Suprapresiuni/depresiuni in rezervor

Depuneri de substante : impuritati din combustibil/ gume din benzina/ apa

Verificari:olfactiva si vizuala(integritatea acestuia).Calitativ:existenta presiunii/depresiunii din rezervor. NU EXISTA REGLARI Intretinere: Spalarea rezervorului odata la doi ani cu apa si apoi se elimina gunoaiele din combustibil. Acesta poate fi spala cu anumite solutii chimice. Anumite operatii depind de materialul. In cazul rezervoarelor din tabla daca au gauri mici, acestea se acopera cu metal lichid(cositor), iar crapaturile prin sudare/petic. Daca exista gauri/crapaturi in cazul rezervoarelor din plastic acestea se lipesc. Conductele de tur si retur sunt realizate din tuburi din caucuiu, materiale plastice, metale(otel,aliaje). Sunt rezistente la combustibil nu se dizolva Modificarea starii tehnice:

Imbatranire/aparitia de crapaturi in cazul celor din cauciu sau plastic

Obturare conducte metalice

Depuneri de substante la interior

Spargeri de conducte

Oxidare/corodare la cele din materiale feroase

Exfolieri la suprafetele interioare Verificari: vizual si olfactiv. Masurarea caderii de presiune Alimentarea cu injectie de benzina poate fi directa sau indirecta(in poarta supapelor de admisiune). Scheme constructive :ME-Motronic;MED-Motronic.

Sistemele moderne de injectie nu necesita mentenanta(reglare). Mentenanta preventiva a pompei de alimentare

Elementul de pompare poate fi cu roti dintate sau cu role

Pompa cu membrana presiune mica 1bar

Pompele cu injectie indirecta au nevoie de o presiune de 3-4 bari

Elementul de pompare este actionat de un motor electric format din stator, rotor(montat excentric fata de axul motorului), rola intre stator si motor

Volumele se modifica constanta formanduse depresiune ce aspira combustibilul din rezervor

Curs 9 15.04.2015 Continuare

4.2.5 Modificari ale starii tehnice ale pompei de alimentare

Uzara elementului de pompare 3: Acest element are

montat excentric un rotor pe axul motorul, iar in timul rotirii

rotorului, volumule din jurul acestuia isi modifica marimea,

astfel se creaza depresiune iar benzina intra in elementul de

pompare. Uzura acestuia se intalneste la nivelul rolelor,

santului din rotor si la nivelul profilului statorului. Prin uzara

acestor elemente va rezulta o etansare incorecta ceea ce va

conduce la scaderea presiunii de refularea, cat si la scaderea

debitului de combustibil refulat.

Uzura lagarelor motorului electric ; Uzura periilor

colectoare motorului electic ; Uzura supapelor 2 si 5 precum si a scaunelor acestora poate rezulta in

scaderea treptata a presiunii combustibilului in aval dupa oprirea motorului ; Fenomene de

deformare sau rupere (rar) la nvielul scaunelor supapelor 2 si 5 ; Fenomene de deupunde de

substante precum gume din benzina si impuritati de dimensiuni mari ; Fenomene de

blocare/gripare apar in cazul lagarelor motorului electric sau in anumite cazuri la periile acestuia din

cauza functionarii pompei FARA COMBUSTIBIL ; Modificarii de natura electrica : apar in urma

intreruperii infasurarii electrice a motorului, scurtcircuitarea acestuia, intrerupere cablu electric legat

de alimentarea electrica a pompei, cupla electrica poate oxida

Pompa electrica defecta este inlocuita nu se repara!!!

Verificari:

Verificarea auditiva : Se pune contactul cu cheie si ar trebuie sa se auda un zgomot specific in

zona rezervorului. In cazul in care nu se aude se vor verifica cablurile electrica, cotactele

electrice, existanta tensiunii. Daca nu avem tensiune se va verifica circuitul electric. In cazul

in care pompa se aude, dar motorul nu porneste putem avea urmatoarelr cauze : furtun

spartde la iesirea din pompa la rezervor( din cauza dopurilo de gheata) sau filtru de benzina

infundat

masurarea presiunii de injectie produsa de pompa si reglata de RLP (presiunea pe tur). Pe

circuitul de tur se introduce o derivatie si un manometru. Masurarea se va face la motor

rece. Se va pune contactul si se urmareste presiunea si eventual se va porni motorul. In mod

normal presiunea din aval cu RLP este de 300 kPa, iar fara de 500 kPa. Daca nu se obtin acste

valori cauzele pot fi de la pompa, filtru, etc...

masurarea debitului de combustibil . La sistemele la care avem si retur masurarea se face

incluzand un vas gradat la iesirea din rampa de combustibil. Daca debitul este mult mai mic

sau chiar zero cauzele pot fi multiple: pompa, filtru, etc....

aparatura de diagnoza poate sa precizeze doar daca existe probleme de natura electrica nu si

mecanica.

Operatiuni de reglare: NU EXISTA!

Operatiuni de intretinere (indirecte):

utilizarea unei benzine de calitate superioara

sa nu ramanem fara benzina

curatarea periodica a contactelor electice ( cu SPRAI nu PRAI)

curatarea periodica a rezervorului

4.2.6 Mentenanta preventiva a filtrului de benzina

Filtrul de benzina este montat in exteriorul rezervorului de combustibil. Se monteaza in

sensul de deplasare al combustibilului catre motor. Hartia din care este facut poate opri impuritati

mai mari de 10 microni. Apa poate trece ceea ce va rezulta in oxidarea anumitor piese.

Modificarea starii tehnice a acestui filtru consta in obturarea totala sau partiala a orificiilor de

trecere a benzinei, rezulta scaderea debitului benzinei ce trece prin filtru.

Verificari : masurarea debit benzina

Operatii de reglare : NU EXISTA

Operaii de intretinere: Inlocuirea periodica a filtrului de benzina

4.2.7 Mentenanta preventiva a regulatorului de presiune (RLP)

Poate fi instalat la capatul opus intrarii benzinei in

rampa sau in rezervor. 6-tur ; 7-retur

Reglarea presiunii se face intre depresiunea galeriei

si presiunea camerei centrale, prin intermediul

supapei intermediare 5. Atunci cand 5 este deschis o

parte din combustibil se va duce pe retur, iar

presiunea din camera centrala scade. Se foloseste o

supapa cu bila pentru a atenua oscilatiile. Supapa 5

este comandata de forta eleastica a arcului 2 si de

presiunea camerei centrale cat si de depresiunea

volumului de aer.

Uzari :

uzara abraziva din cauza unei functionari

indelungate, a impuritatilor, coroziunii din cauza apei

din combustibil. Uzura excesiva a supapei 5 poate

modifca presiunea.

Deformari si ruperi : rigiditatea arcului 2 cu

poate influenta presiunea. De aseamea arcul 2 se

poate rupe

Membrana flexibila 4 ce izoleaza cele doua incinte in urma imbatranirii e poate crapa sau

sparge. Daca se sparge benzina se va duce pe tur

Depunerile de substante rezultate ale oxidarii partiale ale benzinei

Blocari/gripari mai putin

Verificari:

Presiunea reglata se poate masura prin utilizarea unui T si a unui manometru. Astfel se

verifica presiunea la difereite regimuri de functionare ale MAI

Debitului de combustibil

Nu are nimic electric, utilizarea apratului e diagnoza nu ne ajuta

Furtunul 1 este transparent de cele mai mute ori, putem verifica daca exista benzina pe el

sau nu

Operatii de reglare NU exista. RLP se schimba nu se repara! Operatiile de itnretinere sunt

operatii indirecte precum utilizarea unui combustibil curat fara prea multa apa, filtru schimbat la

timp etc....

4.2.8 Mentenanta preventiva a injectorului de benzina

Rolul injectorului este de a ulveriza

cantitatea de benzina in camera de admisiune(

injectie indirecta). In cazul injectiei directe injectorul

este montat in camera de ardere.

Prin comanda electrica se deschide supapa pentru

pulverizare prin intermediul solenoidului 4. Supapa

este in permanenta inchisa. Presiunea benzinei si

forta arcul 5 deschid supapa de admisiune. Tija acului

este in cruce pentru micsorarea suprafetei de

frecare. Este necesara utilizarea unei site(2). 1-

garitura de etansare

Fenomene de uzare :

Uzare coroziva din cauza apei din benzina ce

patrunde in injetor

Uzare abraziva

Varful acului si al scaunului supapei se

uzeaza cel mai mult. Efectele acestei uzari sunt :

deformari, ruperea arcului 5, injectorul va incepe sa picure(etansare deficitara).

Fenomene de depuneri : gume/impuritati pe filtru

Fenomene de gripare : nu se intalnesc datortia formei sferica a aculului supapei

Au loc depuneri de substante pe supapa injectorului. In orificiu se depun substante ce vor

produce obturarea partiala sua chiar totala a acestuia(funingine de la EGR+gume benzina+substante

grele din benzina). Substantele grele din benzina se obtin in urma opririi motorului, a temperaturilor

ridicate din zona injecoturlui si a evaporarii benzinei.

Efectele depunerilor de substante: lipsa de putere, rateuri, functionare neregulata la m.i.g,

ezitari in accelertie, cresterea Hc si CO in gazele de evacuare.

Obturare=Amestec SARAC ( comb mai putin ) lipsa de oxigen inregistrat de traductorul de

oxigen.

Verificari: pe stand specializat. Se verifica forma jetului. De obicei forma jetului este firava la

injectoare semi-obturoate. Se poate folosi testerul de diagnoza pentru diagnosticarea pe partea

electrica. Masuratori cu privire la gazele de evacuare : CO,HC...

Nu exista operatiuni de reglare!

Modificarea starii tehnice dpdv electric: intreruperea infasurarii bobine, strapungere izolatiei

bobinei, oxidare contacte, scurtcircuit.

Intretinere : Curatarea filtrului sita (2) daca exista. Curatarea injectorului= indepartarea

substantelor de pe zona orficiului supapei. Aceasta operatie se efectueaza la 75000-80000km sau

odata pe an daca autovehiculul este folosit exclusiv urban.

Exista doua metode de curatare: cu demontare sau fara demontare

Metoda cu demontare

Injectoarele se vor monta intrun stand de curatare special. Se foloseste un lichid cu proprietati de curatare in care se introduc ultrasunete. Frecventa acestor ultrasunete pot sparge impuritatile cu dimensiuni de 30-40 mm. La sfarsitul operatiei se incearca injectoarele pe stand.

Avantaje: se obtine o curatare foarte buna si se poate repeta procesul precum si verifica rezultatul

Dezavantaje: pret mai mare decat curatarea fara demontare, necesita demontatea si montarea injectoarelor

Metoda fara demontare:

Sistemul de alimentare este cuplat la un sistem auxiliar de alimentare care are un lichid cu proprietati detergente(metanol). Motorul este pornnit si lasat sa functioneze. Se asteapata ca injectorul sa fie curatat intro oarecare masura. Pe durata acestui proces se pot curata si alte suprafete ale sistemului de alimentare ( supfrafata de alimentare dintre taler si tija)

Avantaje: Metoda mai ieftina, nu necesita demontarea si montarea la loc a injectoarelor. Se pot curata multiple suprafete

Dezavantaje: Nu se cunoaste in mod direct eficacitatea curatarii si sunt necesare verificari indirecte de poluare pentru a verifica eficacitatea. Lichidul poate ataca izolatia bujiilor, de aceea se recomanda schimbarea bujiilor chiar si a uleiului.

LABORATOR

L1 Modificarea starii tehice a mecanismului motor

Functiunile sistemului

De a transmite forta de presiune a gazelor din camera de ardere la arborele cotit De a asigura omogenitatea fluidului de lucru in camera de ardere De a permite efectuarea franei de motor Sa contribuie la etansarea camerei de ardere

Verificari Starea tehnica a subasamblurilor mecanismului motor precum cilidnru, piston, segmenti, biela arbore cotit, bloc motor

Reglaje Nu se fac

L2 Modificarea starii tehnice a mencanismului de distributie

Functiunile sistemului

Sa asigure alimentarea cilindrului cu fluid proaspat Sa evacueze gazele arse Sa initieze miscare ale fluidului proaspat in camera de ardere cat mai faborabile procesului de ardere

Verificari Vizuala a etanseitatii capacului ditributiie cu blocul motor

Vizuala a starii arcurilor

Caracteristiicii elastice a arcurilor de supapa

Vizuala a pozitiei culbutotrilor

Starii tijelor si a talerelor

Etanseitatea capacului de chiulasa

Verificarea uzurii camelor

Etanseitatea supapelor

Punerii la punct a distributiei

Jocului termic ( Se masoara in moment in care tacetul se afla pe carcul de baza al camei, la rece cu ajutorului unor calibre plane. Masurarea consta in determinarea acelui calibru a carui grosime permite miscarea lui cu usoara frecare intre cele doua piese intre care se determina jocul

Reglaje Jocilui termic pentru solutia cu arbore cu came in blocul motor

Jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si tacheti cu pastile ( saibe ) de reglare

Reglarea jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si culbutor

L3 Mentenanta sistemului de alimentare la MAS cu injectie de benzina

Functiunile sistemului

Sa asigure stocarea la bordul automobilului a unei catitati de combustibil care sa asigrue o autonomie de aproximativ 800 km

Sa asgirue formarea unui amestec cat mai omogen si a unui dozaj corespunzator regimului de functionare al motorului

Sa raspunda unor criterii de optimizare : energetic, ecologic de confort

Sa colaboreze cu alte sisteme ale automobilului (sistemul pentr controlul tractiunii)

Sa asigure securitatea automobilului ( blocarea pornirii )

Modificarea starii tehnice+ Verificari

Pompa de alimentare cu combustibil ( uzarea statorului, a supapelor, a lagarelor pompei, oxidarea contacte electrice, strapungerea infasurarii motorului electric)

Regulatorul de presiune ( uzarea supapei, fisurarea membranei, modificarea caracteristicii elastice a arcului )

Filtru de combustibil ( imbacsirea lui cu impuritati si gume )

Injectoare de benzina ( functionare cu frecare mare sau griparea acului, uzarea sau infundarea orificiilor de refulare, imbacsirea filtrului sita, intreruperea sau scurtcircuitarea infasurarii bobinei, oxidare contacte electrice

Debitmetru de aer ( oxidarea contactelor electrice, scurtcircuitarea legaturilor electrice , fisurarea carcasei de protectie )

Traductorul de oxigen ( colmatarea sondei cu finingine, fisurarea corpului din ZnO2, oxidarea contactelor )

L4 Modificarea starii tehnice a sistemului de alimentare la mac

Functiunile sistemului

Sa asigure stocarea a unei cantitati de combustibil care sa permita realizarea unei autonomii de 300 1000 km

Sa asigure introducerea in camera de ardere a unei doze de combusitbil in corelatia cu regimul de functionare al motorului

Introducerea dozei de combustibil sa se face in momentul optim si dupa o lege de debitare care sa conduca la o evolutie corespunzatoare a proceselor de ardere

Sa asigure o orientare optima a jetului de combustibil in camera de ardere in concordanta cu geometia acesteia si cu miscarea organizata a aerului din interiorul acesteia

Verificari Pompei de alimentare cu piston ( presiune de refulare, depresiune in admisie a pompei, debitul refulat, gradul de etanseitate al pompei )

Pompa de injectie cu elemente in linie ( avans la injectie, verificarea dozelor de refulare, pozitia de montate a pompei de injectie pe motor, jocul axial al arborelului cu came, etanseitatea elementului de injectie, presiunea de refulare )

Injectorului de combustibil ( valoarea presiunii de deschidere a injectorului, calitatea jetului, etanseitate injectorului in ansamblu si a pulverizatorului, modului in care acul culizeaza in pulverizator )

Reglaje Pompa de injectie cu elemente in line ( reglajul dozei de combustibil refulata de fiecare element in parte, reglarea uniformitatii avansului la injectie, reglarea presiunii de deschidere a supapaei de inalta presiune, reglarea regulatorului de turatie la regumul de mers incet in gol )

Reglarea presiunii de deschidere a injectorului

L5 Modificarae starii tehnice a sistemului de alimentare la MAC pompa de injectie cu distribuitor rotativ

Functiunile sistemului

Sa asigure stocarea a unei cantitati de combustibil care sa permita realizarea unei autonomii de 300 1000 km

Sa asigure introducerea in camera de ardere a unei doze de combusitbil in corelatia cu regimul de functionare al motorului

Introducerea dozei de combustibil sa se face in momentul optim si dupa o lege de debitare care sa conduca la o evolutie corespunzatoare a proceselor de ardere

Sa asigure o orientare optima a jetului de combustibil in camera de ardere in concordanta cu geometia acesteia si cu miscarea organizata a aerului din interiorul acesteia

Verificari Pompa de alimentare ( presiunea de refulare, depresiunea admisiei, debit refulat, gradul de etansare al pompei )

Pompa de injectie ( verificari pe stand masurarea parametrilor : valaoarea presiunii refulate de pompa de transfer, debit maxim debitat de pompa, corectia avansului la injectie in raport cu turatia, gradul de neuniformitate al debitului, uniformitatea avansului la injectie )

Reglaje Reglare avansului la injectie

Reglarea presiunii de transfer

Reglare debit maxim

Reglarea legii de variatie a avansului la injectie in functie de turatie