ORGANIZATII FINANCIARE INTERNATIONALE

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

~ 1 ~

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL ,a luat nastere prin tratatul de la Bretton

Woods in iunie 1994 avand ca scop principal promovarea unei economii mondiale in stare pura,

cuprinzand 188 de state membre.

Pe 22 iunie 1994 a avut loc conferinta de la Bretton Woods (USA) peste 40 de tari au

participat la semnarea Acordului , care prevedea proceduri si reguli care sa guverneze economia

statelor membre. Acest acord a dus la infiintarea Bancii Internationale pentru Reconstructie si

Dezvoltare (BIRD) cunoscuta sub numele de Banca Mondiala.

Sistemul Bretton Woods prevede o rata de schimb valutar stabila,avand ca referinta

standardul aurul ,dolarul fiind singura moneda convertibila in aur.

FMI are ca scop principal promovarea cooperarii monetare international, garantarea

stabilirii financiare , facilitarea comertului international la stabilirea economica si combaterea

saraciei.

Sistemul Bretton-Woods reprezinta primul sistem monetar international din istoria

relatiilor internationale si vizeaza un ansamblu de principia si reglementari coerente, asumate de

statele semnatare privind politicile ratei de schimb si al cooperarii monetare multilateral.

Obiective Principale ale FMI-ULUI:

- promovarea cooperarii monetare international si a stabilitatii valutare ;

- stimularea cresterii economice ;

- asigurarea unui nivel inalt de ocupare a fortei de munca ;

- acordarea de asistenta financiara temporara pentru tarile care se confrunta cu dezechilibre ale

balantelor de plati .

Functiile FMI-ULUI :

- monitorizeaza actiunile si politicile economice si financiare ale tarilor member si nu numai

(global) ;

- acorda asistenta tehnica ;

- creditarea tarilor member cu dezechilibre in balanta de plati

Resursele Fondului Monetar International

Resursele fondului sunt asigurate din contributia statelor membre,prin plata unor cote in

functie de puterea fiecarei tari. Fiecare stat achita cota sa la FOND in proportie de 25% intr-una

dintre valutele acceptate pe plan international (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira

sterlină), sau in DST,iar restul de 75 % in moneda nationala.

~ 2 ~

Cotele sunt revizuite la fiecare 5 luni. In urma unei majorari cu 45% a cotei de subscriere

incepand 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la aproximativ 311 miliarde

de dolari americani.

FMI-UL raspunde in fata guvernelor din tarile membre .

Organismele de conducere sunt:

- Consiliul Guvernatorilor;

- Comitetul Financiar si Monetar International ;

- Consiliul Director ;

In varful structurii organizationale se afla Consiliul Guvernantilor , format din

guvernatorii bancilor central sau ministrii de finante din fiecare dintre cele 188 de state

membre .Adunarea Generala a FMI-ULUI ,care are loc de obicei in luna octombrie sau

noiembrie a fiecarui an. Intre prerogativele Consiliului se numara primirea de noi membri ,

retragerea calitatii de membru , schimbarea Statutului , cooperarea cu alte organizatii

internationale, transformari ale cotelor de participare ale tarilor membre.

Toti guvernatorii se intalnesc o data pe an in cadrul Intalnirii Anuale a FMI-ULUI si a

Bancii Mondiale. Consiliul Director este formet din 24 de membri si conduce activitatile curente.

Cinci dintre ei sunt reprezentanti directi ai unor state membre ale FMI-ULUI (SUA, JAPONIA,

FRANTA,GERMANIA si MAREA BRITANIE) .Federatia Rusa ,China si Arabia Saudita au

obtinut si ele ulterior dreptul de a avea propriul reprezentant. Restul de 16 administratori

reprezinta tari grupate in “circumscriptii” ,care isi aleg un singur reprezentant. Deciziile

Consiliului executiv se iau cu majoritatea calificata, fiecare director dispunand de un numar de

voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare tara membra a grupului care l-a ales.

Structura operational a Fondului cuprinde , in afara acestor organe de conducere si

consilierea la nivelul conducerii , departamente geografice , departamente functionale si servicii

special.

Tot din aceste departamente provin si reprezentantii rezidenti ai FMI , care sunt

functionari detasati in unele din tarile membre pentru a facilita comunicarea dintre FMI si

guverne si pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare si presiune in vederea

respectarii angajamentelor asumate de tara respectiva in raport cu Fondul Monetar.

In ceea ce priveste personalul FMI-ULUI , acesta numara , in aprilie 2005 , 1633 de cadre

, dintre care aproximativ 1008 economisti.

~ 3 ~

Puterea de vot in cadrul organizatiei

Deciziile majore necsita o majoritate de 85 % din voturi , o supermajoritate . Statele

Unite ale Americii a fost mereu singura tara care poate bloca o decizie a Fondului Monetar.

Tarile membre ale FMI-ULUI au urmatoarele drepturi:

- Dreptul la vot si la participarea in adoptarea deciziilor ;

- Dreptul de a efectua tranzactii si operatii cu FMI-UL ;

- Dreptul de a cumpara valuta convertibila sau Drepturi Speciale De Tragere (DST) din

Resursele Fondului ;

- Dreptul de a primi alocatii de DST ;

- Dreptul de a devein membru al Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare .

Relatiile cu Romania

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în

prezent o cotă de participare de 1.030,2 mil. DST sau 0,43% din cota totală, urmând a creşte

până la 1.811,4 mil. DST.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări care include: Armenia, Bulgaria,

Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda,

Ucraina. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un director executiv

olandez, România având un reprezentant în cadrul biroului acestuia cu funcţia de consilier.

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui

număr de nouă aranjamente stand-by. La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a

aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de

doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (12,9 mld. euro) şi eliberarea primei tranşe în valoare de

4,37 mld. DST (4,9 mld. euro). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranşe prevăzute,

însumând 10,57 mld. DST (11,9 mld. euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost

considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor

macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În martie 2011, FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi a aprobat

încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24

luni, în sumă de 3.090,6 mil. DST (3,5 mld. euro), reprezentând 300% din cota României la FMI.

Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011.

~ 4 ~

Dobânda medie la care au fost livrate tranşele a fost de 3,5% pe an. Dacă s-ar fi

împrumutat pe pieţele externe, România ar fi plătit o dobândă de aproape trei ori mai mare. Pe

piaţa internă, aceasta depăşea 10% pe an, la creditele în lei, cu scadenţe între şase luni şi un an.

Acordul stand-by a stabilizat economia României, în opinia oficialilor FMI. Fără să-şi aroge

toate meritele, finanţatorii de la Washington spun că cele 13 miliarde de euro au stabilizat cursul

şi au asigurat finanţarea confortabilă a deficitului bugetar, într-un moment în care accesul

României pe pieţele de capital era dificil.

Iniţial, când guvernanţii încă negau intrarea României în recesiune, acordul era catalogat

ca unul preventiv, mai exact ca o „centură de siguranţă". Ulterior, banii au finanţat inclusiv

deficitul bugetar, cauzat, în cea mai mare parte, de salariile din sistemul public şi de pensii care

aveau cele mai ridicate ponderi în cheltuielile bugetare. Guvernanţii şi FMI nu au fost niciodată

de acord cu ideea că banii de la Fond au plătit factura socială, dar, indirect, asta s-a întâmplat.

Tot la primele negocieri se spunea că unul dintre obiectivele principale ale acordului este

reluarea creditării, prin reducerea rezervelor minime în valută constituite de bănci. În ciuda

eforturilor BNR, băncile au rămas reticente în a finanţa investiţiile private, preferând să dea bani

statului, la dobânzi care le-au permis să-şi menţină businessul pe o piaţă lovită de avalanşa

creditelor neperformante. În mod real, mai mult de jumătate din creditul total de la FMI, Comisia

Europeană şi Banca Mondială a finanţat deficitul bugetar. Deşi a fost considerat un succes,

acordul nu a reuşit să aducă România pe o traiectorie de creştere economică solidă.

În cei doi ani de acord, Guvernul a luat măsuri suficient de dure încât finanţatorii externi

să se declare mulţumiţi, iar la discuţiile premergătoare actualei înţelegeri, de tip „preventiv", să

declare că România nu mai este un „pacient în stare gravă", ci unul „aproape vindecat".

Dacă primul acord s-a axat mai mult pe reformele macroeconomice, actualul se axează pe

unele structurale, mult mai greu de implementat, în opinia experţilor. Astfel, guvernanţii s-au

angajat să eficientizeze sectorul companiilor de stat. Discuţiile, chiar dacă sunt încă la început, se

poartă deja într-o atmosferă tensionată. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, reprezentanţii

actualei misiuni sunt nemulţumiţi de lentoarea cu care lucrează ministerele de linie, în special

Ministerul Economiei, instituţie cu un rol-cheie în reformarea întreprinderilor publice.

Criterii de referinţă structurale ce se regăsesc în acordul stand-by:

- Realizarea reformelor cuprinzând desemnarea consultanţilor juridici pentru privatizarea

CFR Marfă, TAROM, Transelectrica, Transgaz, Romgaz ; elaborarea de mecanisme care

să faciliteze restructurarea şi securitizarea arieratelor (15 iulie 2011);

- Finalizarea unei analize cuprinzătoare a portofoliului de investiţii existent, în care să se

stabilească prioritatea şi să se evalueze proiectele existente, în vederea concentrării pe

~ 5 ~

acele proiecte a căror finanţare poate fi asigurată integral, examinarea viabilităţii

proiectelor vechi, a celor cu prioritate redusă şi a celor neviabile, în vederea întreruperii

lor, şi producerea unui raport final şi a unui plan de acţiune (30 septembrie 2011);

- Elaborarea de amendamente comprehensive la legislaţia din domeniul sanitar care să

soluţioneze deficienţe bugetare ce persistă în acest sector şi să asigure servicii sanitare de

calitate (31 decembrie 2011);

- Elaborarea de măsuri de reducere cu 20% a înregistrării în scopuri de TVA a micilor

contribuabilii (31 decembrie 2011);

- O majorare de 5% a preţului la electricitate pentru consumatorii industriali şi casnici (30

iunie 2012).

Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie 2011 se ridica la 10.569 milioane DST,

respectiv 1025.52% din cota.

2012 2013 2014 2015 2016

Rata 1307,25 4051,75 3881,13 1232,75 96.13

Dobanda 217,17 243,72 69,53 9,46 1.17

Total 1524,52 4295,47 3950,65 1242,21 97.30Tabel 4. Previzionarea plăţilor către FMI (mil. DST)

În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului, de asistenţă

tehnică în câteva domenii incluzând administrare fiscală şi vamală, politici fiscale,

managementul cheltuielilor bugetare, politica monetară şi organizarea băncii centrale,

supraveghere şi reglementare bancară şi statistică, practici procedurale şi instituţionale pentru

prevenirea spălării banilor.

Concluzii :

Crearea Sistemului Monetar Internaţional după Conferinţa internaţională de la Bretton

Woods a însemnat primul mare succes al cooperării internaţionale în domeniul monetar,

stimulând creşterea echilibrată a comerţului internaţional, dar şi dezvoltarea economică a fiecărei

ţări membre a FMI, ca organism de acţiune.

~ 6 ~

În perioada în care sistemul a funcţionat normal, schimburile internaţionale s-au

intensificat puternic, multe din ţările membre FMI reuşind să realizeze convertibilitatea

monedelor lor naţionale. Statele lumii au înţeles că politicile privind cursul de schimb şi cele

privitoare la comerţul internaţional afectează interesele tuturor şi, ca atare, se impune instaurarea

unui regim coerent al cursurilor de schimb şi adoptarea acelor măsuri de politică economică

menite să inducă evoluţii predictibile ale schimburilor cu străinătatea.

Pe parcursul anilor de asistenţă acordată ţărilor în curs de dezvoltare, FMI şi-a schimbat

doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i-au fost adresate de către guverne şi de

către observatori din exterior, dar mai ales ca urmare a experienţei practice acumulate. Doctrina

Fondului a trecut prin mai multe stadii: programe de ajustare economică şi financiară, programe

orientate către creşterea economică, programe de ajustare structurală şi programe menite să

combată sărăcia.

Nu întotdeauna ţările vizate au adoptat cu adevărat măsurile cerute de FMI, care lovesc în

anumite grupuri de interes. Liberalizarea importurilor elimină surse de profit de care beneficiau

câţiva importatori şi câteva întreprinderi privilegiate; dereglementarea financiară este însoţită de

rate ale dobânzii mai ridicate, ceea ce provoacă revolta întreprinderilor cu datorii; de asemenea,

eliminarea subvenţiilor pentru anumite produse de consum provoacă nemulţumirea populaţiei

urbane. Din toate aceste motive, guvernele preferă adesea programe de ajustare pur

marcoeconomice, care sunt în aparenţă mai „neutre” şi mai abstracte, faţă de reforme structurale

care aduc atingere unor interese particulare. Experienţa arată că sunt respectate mai degrabă

criteriile macro-economice, decât reformele structurale, care întârzie adesea să fie implementate.

In faţa numeroaselor critici la adresa soluţiilor si reţetelor propuse de specialiştii

Fondului, ideea comună este că programele de macrostabilizare nu sunt universal valabile şi că

se impune o adaptare a acestora, ţinând cont de specificul local al fiecărui membru asistat.

In ceea ce priveşte relaţiile dintre FMI şi ţara noastră, echipele de experţi care au vizitat România

au constatat că programul rămâne în linii mari în parametrii conveniţi. Toate criteriile cantitative

de performanţă pentru sfârşitul lunii martie 2012 din Acordul Stand-By cu FMI au fost realizate

cu excepţia aceluia privind arieratele bugetului, care a fost usor depasit. Pentru anul 2012, având

în vedere situaţia precară a zonei euro, s-a prevăzut o creştere în jurul a 1½ la sută, determinată

de cererea internă şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Inflaţia a coborât la niveluri

scăzute, dar este de aşteptat să crească uşor mai târziu pe parcursul anului, rămânând totuşi în

interiorul intervalului ţintit. În pofida tensiunilor continue de pe pieţele financiare internaţionale,

sectorul bancar rămâne rezistent şi sănătos.

~ 7 ~

Având în vedere perspectiva macroeconomică şi pentru a rezolva o problemă de natură

juridică legată de contribuţiile sociale plătite de pensionari precum şi pentru a se realiza

revenirea parţială a salariilor la nivelul dinaintea reducerilor salariilor din sectorul public din

2010, deficitul bugetar pe 2012 va creşte uşor la 2,2 procente din PIB, în timp ce deficitul în

termeni ESA va rămâne în siguranţă sub 3 procente din PIB.

Progresele înregistrate au fost diferite în implementarea reformelor structurale necesare

pentru stimularea creşterii economice, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea standardului

de viaţă al românilor. Delegaţia FMI sugerează că Guvernul trebuie să intensifice eforturile de

reformă, în special în sectoarele energiei şi transporturilor. În acest sens, autorităţile s-au angajat

să elaboreze o foaie de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze, care ar trebui să

stimuleze investiţiile şi să îmbunătăţească eficienţa energetică. Ajustarea preţurilor pentru

consumatorii casnici va fi graduală şi programul va include măsuri pentru protecţia

consumatorilor vulnerabili. Vor fi intensificate eforturile de a introduce managementul privat şi

de a aduce investiţii private în întreprinderile de stat. Va continua pregătirea reformării şi

modernizării sistemului de sănătate pentru a fi ajustat nevoilor populatiei din România şi pentru

o mai mare concentrare pe prevenţie, în acelaşi timp asigurând un sistem financiar sănătos. A

cincea evaluare a Acordului Stand-By de către Consiliul Director al FMI este programatăin

principiu pentru sfarsitul lunii iunie.

Bibliografie:

1. Monica Susanu, Tranzactii monetar-financiare internationale, Editura Europlus Galati,

2008 ;

2. Dumitriu Ramona, Institutii financiar-bancare internationale

3. Romania: Financial Position in the Fund as of April 30, 2012:

http://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberKey1=818&date1key=2012-05-

21

4. Declaraţie a BM, CE şi FMI privind misiunea de evaluare a Programului Economic al

României:

http://www.imf.org/external/lang/Romanian/np/sec/pr/2012/pr12163r.pdf

5. http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro

6. http://bogdanmandru.wordpress.com/fondul-monetar-international-istoric-structura-si-

functii/

~ 8 ~

~ 9 ~