,,Sd citegti science-fiction inseamnd sd-l citeqti pe Simak.Cititorului cdruia nu-i plac pove;tile lui Simak nu-i placenici science-fictionul."

Robert A. Heinlein

,,Cam toate operele lui Simak meritd sd fi.e considerateclasice, iar Oragul nu e o excep!ie... O perspectivi unicdasupra rasei umane gi o lecturd. fantasticd."

SFBook.com

,,Clifford D. Simak ne oferd o leclie a desdvArgirii in con-textul nestatornic al literaturii trecdtoare."

The Guardian

,,O carte uimitoare prin viziune, imaginalie gicutezartl1."top-science-fi ction-novels.com

,,Orapul demonstreazd capacitatea lui Simak de a ereailuzia scriitoriceascd a poveqtilor spuse molcom lAngdfoc, intr-un spaliu confortabil, care rdmAn cu tine multtimp dupd ce le-ai citit. $i pe care meritd sd le reciteqti,din nou gi din nou."

sffworld.com

SIMAK

Orasult

Traducere din limba englezd

de Petru Iamandi

CLIFF(IRII tI.

ALADIN

Cuprins

INTRODUCERE...

PREFATAEDITORULUI . . . . .

NOTE LA PRIMA POVESTE

LOraqul ....NOTE LAA DOUA POVESTE.

IL Un loc inchis

NOTE LAA TREIA POVESTE.

IlLRecensdmantul ....

NOTE LAAPATRAPOVESTE . . . . .

IV. Abandonarea. .

NOTE LAA CINCEAPOVESTE.....

V. Paradisul . .

NOTE LAA 9ASEA POVESTE

VI. Hobby-uri.....NOTE LAA EAPTEA POVESTE

VII. Esop

NOTE LAAOPTAPOVESTE . . . . . . .

VIII. Metoda simPlH

13

17

49

51

/J

75

110

1I2

r27

156

158

200

129

202

238

240

EPILOG .. 266

Oragul

Bunicul stevens stdtea pe gezlong gi privea cum maqina

de tuns iarbaigi fdcea treaba in timp ce simfea cum lumina

bhnde gi caldi a soarelui i se strecoard in oase. Maqina ajun-

se la margineapeluzei, cloncini uqor ca o giind mulfumitH,

se irtoarse cu precizie gi se apucd sh tundi o alti fAqie. Sacul

cu iarbd se umfla vdzlnd cu ochii.

Maqina se opri brusc gi, pldcut surprinsi, scoase un clic.

Un panou lateral se desdrise, ldsAnd sd ias6 un braf lung ca

de macara. Degete de ofel ciutard prin iarbd pre( de cAteva

clipe se ridicarX linAnd strAns o piatri, o aruncard intr-un

mic container qi dispSrurdindosulpanoului. Magina de tuns

iarba bolborosi ceva gi reincepu sd toarci de-a lungul fAgiei'

Bunicul mormdi bdnuitor tr barbd:

- Odat5 qi-odat6 dricoveniei isteia tot o sd-i scaPe ceva

qi-atunci sd vezi cidere nervoasd.

Se ldsi pe spate gi privi lung cerul imbdiat de soare. Un

elicopter zbtxaundeva, departe. Lr cas[ radioul prinse viafd

i;i o avalangd de sunete stridente se nipusti asupra peluzei.

La aszulei b5trand se infiorS,lipindu-se de qezlong.

TAndrul Charlie se pregdtea de o noud bAfAiald. Drac

impielilat!Maqina de tuns iarba trecu pe lAngi el, bunicul o privi

chiorAg.

- Automat, spuse eL ridicAnd ochii spre cer. P6nX 9i cel

rnai am6rAt lucru e automat aflrm. Am ajuns sd tragem o

18 / CLIFFORD D. SIMAK

magindrie intr-un colg sd-i goptim ceva la ureche 9i ea s-o

tuleasci imediat ca sd indeplineascd ordinul!

Prin fereastra deschisd auzi vocea fiicei lui, ridicatd ca s5

acopere muzica.

BdtrAnul se foi nemulfumit.

- Tatd, ai gni|si te dai din calea maqinii Xleia' Nu trcer-

ca sd fii mai incip5lAnat decAt ea. PAnE la urmd e doar o

magind. Ultima oard ai rimas pe log iar ea a tuns iarba din

jurul tdu. Iar tu nici nu te-ai sinchisit.

Bunicul nu rlspunse, doar incuviinll uqor din capl spe-

rAnd cd fata va crede cX doarme 9i-1 va l5sa in pace'

- TatS! strigi ea 9i mai tare. Tu auzi ce-!i spun?

inlelese cd nu are schPare.

- Ba bine cd nu. Tocmai md pregiteam sX mI mul

se ridici iicet, sprijinindu-se ctr toatd greutatea ir bastort

ca s-o facd sd-i pari rdu cd se poartd aSa cu el c6nd vedea cAt e

de b5tr6n gi de plipAnd. Trebuia sX umble cu bdgare de seam6'

totugi. Dacd fataafla cd n-are nevoie de bastoru sigur ii gasea

tot felul de indelebriciri, dar, pe de altd parte, dacd exagera'

sigur itr chema pe nebunul dla de doctor ca sd-l intoarcd pe

toate pirfile.Bombdnind, igi mut[ gezlongul in porfiunea care fusese

deja tunsd. TrecAnd pe lAngd ef maqina scoase un chicot

rdutdcios.

- Odatd gi-odatd tot i{i trag eu un picior ca si-fi rup vreo

doud ro!i, o ameninld el.

Maqina il ingAnd qi se indepdrti senin5 ca intotdeauna'

De undeva din josui strdziipline de iarbi se auzisnzdn-

genit, un fel de tuse sacadatd.

BdtrAnul, gata si se aqeze, se indreptd de spate qi ascult6'

Oragul l19

Zgomotul era mai clar acum, rateurile asurzitoare ale

unui motor indiritnic, zdrdngdniful unor piese metaliceclesprinse de la locul lor.

- Un automobil! exclamd el. Un automobil, pe cinstea

mea!

O lud la galop spre poartS, dar igi aduse aminte cd e pli-pAnd gi trecu la un qontAcdit rapid.

- Trebuie sd fie zinatecul de Ole Johnsory igi zise el. E

singurul care mai are automobil. E prea cipos ca sd renunle.

intr-adevir, era Ole.

Bunicul ajunse la poart5 tocmai la timp ca sd vadicum magina veche, plind de ruginS, hodorogitH, apare de

dLrpi col! trec6nd anevoie peste hArtoape legdnAndu-se 9ipufiind pe strada neumblatX. Din radiatorul supraincdlzll(6qneau aburi, la fel cum un nor de fum albastru fAqnea din(cava de egapament care-gi pierduse toba cu mai bine de

cinci ani in urmd.Ole stdtea nepdsdtor la volan, mijindu-qi ochii, incercAnd

sir evite gropile, degi ii venea greu s-o facd din moment ce

iarba gi buruienile acoperiserd strada qi n-avea cum si vadd

t'c e sub ele.

Bunicul ii f[cu semn cu bastonul.

- Salutare, Ole! strigi el.

Ole opri, trdgAnd frAna de mAn5. Magina gdfdi, se cutre-

rnuri, tugi gi igi dddu sufletul cu un oftat irgrozitor.

- Cu ce merge? intrebd bdtr6nul.

- Cu de toate. Petrol lampant, pufin ulei de tractor pe('are l-am g6sit pe fundul unui butol spirt medicinal.

Bunicul privi magina supraviefuitoare cu o admirafiencdisimulat[.

- Ce vremuri! exclam5 el. Am avut qi eu una, atingea

160 kilometri la o16.

- tncd mai line dacd ai ce si pui in rezervor sau gdseqti

Picse de schimb. Cu vreo trei-patru ani in urmi ficeam rost

20 / CLIFFORD D. SIMAK

de benzind, dar de-atunci nici urmd de aga ceva' Cred cX nu

se mai face. Ce rost mai are sd faci benzind, spun ei, cAnd

avem energie atomicd.

- Mda, poate au dreptate, dar energia atomicd n-are

miros. Mirosul cel mai imb iltdtor,cel de benzini arsi' intr-unfef elicopterele gi celelalte magin5rii au distrus tot romantis-

mul cdlitoriei.Tataia aruncd o privire spre butoaiele 9i coqurile ingrd-

mhdite pe bancheta din spate

- Ai ceva legume? ir:rtrebi el.

- Binein,teles. Porumb zaharat, cartofi timpurii 9i cAteva

coguri cu roqii. M-am gAndit sd le v6nd.

Bunicul cl5tini din cap.

- N-ai cum, Ole. Nu le cumpirX nimeni. Oamenilor le-a

intratin cap cH numai prin metoda asta noui, hidroponic4mAncim gi noi legume mai de Doamne ajutd. Curate chipurile, gi mai aromate.

- Nu dau doi bani pe ce cresc dia in instala{iile lor,rispunse Ole invergunat. N-au niciun gust' Cum ii spunmereu Marthei: ca sX ingelegi ceva din ea mAncarea trebuie

si creascd ?n pdm6nt.Se apleci gi rdsuci cheia in contact.

- Nu gtiu dac[ meritd sd le duc la orag, dupd cum au

dEtia griji de drumuri. Sau mai degrabd n-au' Acum doud-

zeci de ani autostrada era ca-n palmd, asfalt bun, pe care-l

cArpeau gi-l curdfau de zdpadd in fiecare iam6. Fdceau orice

ca si nu se intrerupd circulafia. Acum au uitat cu toful de

ea. Asfaltul e numai giuri, iar prin unele pirli a dispXrut cu

totul. Unde mai pui ci, din loc in log rdsare qi cAte o tufd. Indimineafa asta a trebuit sX mi dau jos gi sd trag de un copac

care cizuse de-a curmezigul.

- Asta e, ce s5-i facl conchise bunicul.Magina se trezi brusc la viafhl tuqind gi inecAndu-se. De

sub ea ieqird mai multe rotocoale de fum gros, albastru.

Oraqul l2l

intr-un tdrziu se smuci gi o lud din loc, scAr{Aind din toate

incheieturile.**<{<

Bunicul se intoarse repede la gezlong 9i-1 gdsi ud leoarcd'

Dupd ce-gi terminase treaba, maqina de tuns iarba scosese

furtunul gi acum stroPea PeLuza.injurAnd printre dinfi, bitrAnul se indreptd cu pagi mari

spre colful casei gi se aqezd pe banca de l6ngd veranda dinspate. Nu-i plXcea sd stea acolo, dar era singurul loc in care

se simfea ferit de magindria aceea perfidi din fa{a casei'

in primul rAnd, ceea ce vedea de pe bancd il cam depri-

ma: stradX dup[ stradX cu case pustii, pdrisite, ale cdror

curfi erau ndpddite de buruieni, lXsate in paragind.

Exista, totuqi, gi un avantaj. De pe banca aceea se putea

preface cd e surd, cd nu aude muzica sacadatd ce rdsuna dinaparatul de radio.

Auzi o voce din curtea din fafd.

- Bill! Bilf unde egti?

Bunicul se intoarse.

- Aici sunt, Mark. in spatele casei. Md ascund de afuri-

sita aia de magin5.

Mark Bailey ap5ru de dupi col! gchiopet6nd, fgara din

guri ameninlAnd sd dea foc favorililor lui grogi.

- Cam devreme pentru ioacd', nu crezi? spuse b6tr6nul'

- Azi n-am cum sd joc.

Mark se apropie gontAc-gontAc 9i se aqezl l6ngH el'

- Plecim.Bunicul se ittoarse brusc sPre el.

- Plecafi?

- Cam aga ceva. Ne mutdm la !ard. Le sfArqit Lucinda l-a

tonvins pe Herb. L-a pisat la cap p6nd a cedat. I-a spus citoath lumea se mut[in casele alea frumoase de la !ar5, de ce

rr-err face-o 9i ei?

221 CLTFFORD D. SIMAK

Bunicul i"shiti ir sec.

- Unde anume?

- Habar n-am. Eu unul n-am fost pe acolo' Undeva

prin nord. Langi unul dintre lacurile alea. Patru hectare de

pX-attt. Lucinda voia patruzecl dar Herb a pus piciorulinprag gi a zis cdPatru sunt de-ajuns' Dupi atAfia ani de stat

iu otug cu o bucatd de p6mAnt in jurul casei, patru hectare

sunt mai mult decAt suficiente.

- $i Betty i-a bdtut la cap pe iohrrny, dar bdiatul se linetare. Spune cd nu se poate muta, n-ar da bine sX plece din

orag doar e secretarul Camerei de Comerf'

- A irrnebunit lumea, constatd Mark. De tot'

- Aga e. Togi vor la !ard,.la uitd-te acolo'

Bunicul ariti spre strdzile cu case pustii'

- Mi-aduc aminte ce frumos ardtau casele alea' Ce vecini

cumsecade aveam. Femeile alergau de la o ugd la alta ca sh

fac5 schimb de refete. Iar bXrbalii tundeau ei iarba ldsau

maqinile si rugineascdtn goproru pe urmd se adunau gi std-

teau la palavre.Ce oameni prietenogi, Mark' $i uite unde s-a

ajuns.Mark se foi nerdbddtor.

- Trebuie sd md intorc, Bill. M-am furigat pAnd aici doar

ca sd-!i spun cd o lulm din loc. Lucinda m-a pus sd fac baga-

jele. igi iese din pepeni daci vede c6 am gters-o'

Tataia se ridicd leapdn gi intinse mAna'

- Ne mai vedem pAnd pleci? Pofi sd mai vii pentru un

ultim joc?

Mark cl6tin[ din caP.

- Me tem cd nu, Bill.igi strAnseri mAinile emofionafi, sthjenifi'

- O sX-mi lipseascd jocurile, zise Mark'

- $i mie. Dacd pleci 9i tu, n-am cu cine sI mai joc'

- RdmAi cu bine, Bill.

- Drumbun.

Oraqul 123

Bunicul rdmase pe loc privind cum prietenul lui dispare

dupi coltul casei, gchiopdtAnd, 9i simli cum gheara rece a

singurdtifii seintinde gi-l cuprinde cu o atingere ca de gheafd.

O singurdtate ingrozitoare. Singuritatea vArstei - a vArstei

gi a celui depHgit de evenimente. Asta-i adevdruL recunoscu

bdtrAnul. Era depXqit de evenimente. Aparfinea altei epoci.

O luase inainte timpului, trdise mai mult decAt trebuia.

Cu ochii ir:rcelogafi iqi ciuti bastonul care se sprijinea de

banci gi se indreptd incet spre poarta ldsat[ pe-o rAnd, ce

didea spre strada pdrisit[ din spatele casei.

{<**

Anii trecuserd prea repede 9i aduseserd cu ei avionul

qi elicopterul de familie, ldsAnd automobilul sd rugineas-

ci intr-un ioc uitat de lume iar goselele nefolosite si se

degradeze. Anii care pur qi simplu desfiinfaserd cultiva-

rea pdmAntului odatd cu aparifia hidroponicii. Anii care

ieftiniseri pdmAntul odati cu disparifia fermei ca unitate

economicd, trimiseserd origenii unul dupd altul in mediul

ruraf unde fiecare om, pentru mai pulin decAt valora tere-

rrtrl lui de la orag, putea intra in posesia a zeci de hectare'

Anii care revolulionaserd construc{iile civile pAnd acolo

incAt familiile nu fdceau decAt sd-gi pdrdseasci vechile case

q;i sd se mute in cele noi care puteau fi cumpdrate, la coman-

cli, pentru mai pu{in de jumdtate din pre{ul unei clddiriantebelice gi in care se puteau face schimbiri pentru sume

clcrizorii ca sd se creeze mai mult spafiu sau doar ca sd se

t'onformeze unui capriciu.Bunicul pufni dispretuitor. Case in care puteai face orice

sr:himbare doreai, ca gi cum ai fi mutat mobila dintr-un loc

intr-altul. Ce fel de viafd era asta?

Pdgi greoi pe cdrarea plind de praf care era tot ce mai rd-

rrriisese din ceea ce, in urmi cu cAliva ani, fusese o stradd

241 CUTPORD D. SIMAK

aglomerati, de cartier. O stradi a stafiilor,igi spusebdtrAnul- a

unor mici stafii care se furigeazx gi guqotesc in noapte. Stafii

ale copiilor care se jucau, stafii ale tricicletelor 9i ale ciru-

cioarelor rdstumate. Stafii ale casnicelor gAlcevitoare. Stafii

ale urdrilor strigate peste gard. stafii ale focurilor vesele din

gemineuri gi ale homurilor fumegAnde in nopfile de iamd'

Picioarele lui stArneau mici nori de praf care ii albeau

manqetele pantalonilor.Peste drum era casa veche a lui Adams. Adams se f6lea

mult cu ea igi aminti el. Cu fa\adacermgie, din pietre culese

de pe cAmp, gi ferestre venefiene. Acum pietrele se inver-

ziser| de mugchi, iar ferestrele fdri geamuri se ciscau ca

nigte guri flimAnde. Buruienile sufocau pelttzaqi ascundeau

veranda. Un ulm iqi impingea crengile in acoperiq' Bunicul

inci iqi mai aminte a zi,uain care il plantase Adams'

Rdmase cAteva clipe nemigcat pe strada aceea acoperitd

de iarbd, cu picioarele in praf, stringAnd cu ambele mAini

bastonul curbat, cu ochii inchiqi'Prin negura anilor auzi strigHtele copiilor care se jucau,

lltratul scurt al potiii lui Conrad, din josul str5Lzli' $i uite-l 9i

pe Adams, gol pAn[ la brAu dAnd cu lopat4 sdpAnd groaPa

cu puietul de ulm alituri, cu rdddcinile in pAnzi de sac'

Mai,1946. Acum 44 de ani. La scurt timp dupd ce qi el,

gi Adams se intorseserd din fizbolZgomotul de pagi, inibugifi de praf, il fdcu sd tresar[ 9i

sd deschidd ochii.in fala lui se afla un tAndr. in jur de treizeci de ani' Poate

mai pufin.

- Bund diminea!4 sPuse bunicul.

- Sper cX nu v-am sPeriat.

- M-afi vdzut aicl stAnd ca prostuf cu ochii inchigi?

T6n5rul aprobd din caP.

- imi aduceam aminte de ceva, explicd bdtranul'

- Locuifi pe-aici?

Oragul t25

- Pu,Ln maii:rcolo. Am rdmas ultimul din cartierul [sta.

- Atunci poate ci-mi putefi fi de ajutor.

- Sd vedem.

- Pai, uitafi cum std treaba spuse tAndrul qovditor. Eu

sunt intr-un fel de... i-aq zice pelerinaj sentimental...

- inleleg. $i eu la fel'

- Numele meu este Adams. Bunicul meu locuia undeva,

pe-aici. $tifi cumva...

- Exact acolo.AmAndoi privird lung spre casX.

- La vremea ei a fost o casd frumoasd, zise bdtrAnul.Bunicul tdu a plantat copacul dla ia scurt timp dupd ce s-a

intors din rizboi. Am fdcut rizboiul impreund 9i tot impre-und ne-am intors acas[. A fost o zi de pomin5.. '

- Picat. Picat cX...Dar bitrAnul pdru cd nu-l aude pe tAnir-

- Bunicul tdu ce mai face? N-am mai auzit de el.

- A murit. Demult.

- Se ocupa cu energia atomici. -

- tntocmai, spuse tAndrul cu mAndrie. L-a interesat de

indatd ce ainceput sd fie produsd la scari industriali' Imediatdup[ acordul de la Moscova.

- Imediat dupd ce ambele p6rfi au hotdrAt cd nu potpurta un rdzboi.

- Exact.

- E destul de greu sd por,ti un rbzboi c6nd mr mai ai ?n ce

trage.

- Ve referili la orage.

- Bineinfeles, spuse bitrAnul. $i mai e un lucru: ame-

rrin!5-i cu toate bombele atomice din lume 9i nu-i umeqti dinloc; d[-le pimAnt ieftin gi avioane de familie gi se-mprdgtie

ca potArnichile.***

John J. Webster tocmai urca ir gtabd treptele late, din pia-

tr5, de la intrareain primdrie, cAnd sperietoarea ambulantS,

cu pugca sub bra! il ajunse din urmX gi-lopri.

261 CLIFFORD D. SIMAK

- Bund ziua, domnule Webster, spuse sperietoarea'

Webster il privi lung apoi se irecrunti cAnd il refllnosqr

pe cel din fala lui.

- A" Levi! exclamd el' Cum merge treaba?

Levi Lewis zdrsbilarg, ardt6ndu-9i dinlii strAmbi'

- Nici prea-prea,nici foarte-foarte. Gr[dinile merg bine,

iar iepurii se inmulfesc, tocmai buni de mAncat'

- Sper cd nu egti amestecat in scandalul kegat de case'

- Nicidecum, domnule Webster. Noi dqtia care stimincasele pdrdsite, ne ferim sX ne bdgdm in ceva necurat' Res-

pectdm lege4 suntem cu frica lui Dumnezeu. Singurul motiv

pentru care stdm acolo e c[ n-avem incotro' $i n-ar trebui sd

deranleze pe nimeni cd stdm in nigte case goale' Dar polilia

nu face decat s6 ne acuze de furturi gi alte fxridelegi care

se intAmpld pe acolo, qi asta numai fiindcd gtie cd nu avem

cum sX ne apirlm. Ne scoate pe noi fapi ispdgitori'

- imi place cum pui problema. $eful insd vrea sd dea

focla case.

- Sd incerce numai qi-o sd aibd o surprizl' Chiar dacd

ne alungd de la ferme cu noua lor metodi, de aici n-au cum

sd ne alunge.Levi scuiPd Pe trePte.

- N-avefi dinintAmplare nigte m6runfi9? intrebd el' Toc-

mai am terminat cartuqele 9i iepurii n-aqteaptX"'

Webster igi vAri degetele in buzunarul de la vestd 9i scoa-

se o jumdtate de dolar.

Levi zAmbi cu toatd gura.

- Suntefi bundtatea intruchipati, domnule Webster' La

toamnd vi aduc cAteva veverile.

Levi igi duse doud degete la p6lXrie 9i se retrase pe hepte,

soarele reflectandu-se in .teava pugtii. webster igi continu[

drumul.

$edinfa consiliului municipal incepuse deja cAnd intrd

in sald.

Oraqul 127

$eful polifiei, Jim Maxwell, stXteain picioare l6ngn masX,

iar primarul Paul Carter, tocmai ii punea o intrebare'

- Iim, nu crezi ci e o ProPunere pripiti sd iei o astfel de

misurd in privinla caselor?

- Nu. Cu excepfia a cAteva zeci de case, niciuna dintre

celelalte nu e ocupati de proprietarul de drept sau, mai degra-

b[, de primul proprietar. Toate apar$n acum municipalitdSi'

sunt confiscate pentru neplata taxelor. ftr plus, aratd ca nigte

gandramale t gata si se ddrAme in orice clipi. Nu mai valo-

reazd nimic. Nu se mai poate recupera nimic din ele. Lemn?

Lemn nu mai folosim. Plasticul e mult mai bun. PiatrS? Folo-

sim olelin loc de piatrX. Nici mdcar una dintre casele alea nu

confine vrenn material care sd aibd c6utare pe piald" ' tntre

timp casele ii adipostesc pe indezirabili 9i pe infractorii de

duzind. Ndpddite de vegetalie, cartierele oragului au devenit

ascunz[toarea ideali pentru toate tipurile de infractori. cel

care incalcH legea se refugSazA imediat in casele alea - acolo

e in sigurantd fiindcd, 9i dacd trimit o mie de oameni tot

reuqeqte si scape de ei... Casele alea nici nu meritd sd fie

demolate. Dar ne dau betei de cap, chiar dac[, in sine, nu

sunt o ameninfare. De aceea trebuie si scdpdm de ele, iar

focul e cel mai ieftin gi mai rapid. Bineinleles, luAndu-ne toate

misurile de precauSe.

- Dar e legal? intrebd Primarul.

- M-am interesat. Oricine are dreptul sd-gi distrugiproprietatea dupd cum doreqte, atAta timp cAt nu pune inpericol viala altuia. Cred cd aceeaqi lege se aplicd 9i in cazul

unei municipalitdfi.Consilierul Thomas Griffin siri in picioare.

- ProcedAnd astfel, !i-ai atrage o grdmadd de duqmani,

spuse el rXspicat. Ai arde din temelii o grdmadd de case

vechi. Oamenii inci mai sunt ataqali sentimental de"'

- Dacd lineau atAt de mult la ele, de ce n-au pldtit impo-

zitele gi le-au ldsatin paraginX? se rdsti gefirl polifiei. De ce-au