noiem67te 2013 q'erspective po£itice 37

Operationalizarearetelelor de socializare)

Abstract: The aim of this article +s to give an improvement regarding the aperationatizatian of soda!networks. The concept ofsociat networks can be analyzed as ways to achieve common objectives andgenerate policies ejdistribution and redistribution of goods. The ana tysis is based on the theoreticalframeworks provided by the Capabilities Approach and the tnstitutionat Analysis and Development (IAD)Framework and seeks to provide a synthetic model through which we can highlight the most importantaspects ofsocial networks. In this regard, I witt rely on conversion factors. presented both byAmartyaSen (such as personal characteristics, social characteristics and environmental characteristics} andElinor Ostrom(attributes of human behavior, society and the biophysicat world) and political capitanie how socialcapital is transformed into political capital by collective action, in the case af distributionand redistribution policies inside a community.Thefirst part dents with the normative theories of theCapabilities Approach and the Institutional Analysis and Development Framework in order to identifythe research variables. In the second part I analyze soda! networks during Romania's transitionprocess and the method through which we can explain the changes after this process. I have chosenthese specific approaches because I believe that in order to study social networks. meaningty the wayspeople interact in society, one must rely not only on Q rational choice theory, but also on an approachbased on capabilities, in which we$nd important information on the subject af human freedoms andfunctionalities.

Keywords: social networks, capabilities, Institutional Analysis and Development(IAt)) Framework. post-communism. collective action. trust, social capital.

Cadrul teoretic normativ

Tn prima faze, voi incerca si incadrez teoretic AbordareaCapabilitatilor. Amartya Sen a dezvoltat aceasti abordare gradual;i plate Tntr-un sens organic gia rafinat-o substantial Tn ultimeledoug decenii. Abordarea capabilitatilor este un cadru teoretic nor-mativ pentru evaluarea bunistirii individului gia aranjamentelorsociale, design-ul pollticllor gi propunerilor despre schimbirile so-

ciale in societate (Robeyns:2003, p. 5).Aceasta intra Tn aria unei teorii normative.adia ne va ajuta si conceptualizam siri-cia, inegalitatea sau bunistarea prin inter-mediul cadrului normativ. Mai mult chiar,notiunile de functionalitati sau capabilitatipot fi folosite ca elemente de explicare a

fenomenelor sociale, sau in descrierea saraciei, a inegalitatilor,calitatii vietii sau schimbirii sociale. Pentru dezvoltarea de politicl,

Andrade Nimudrd SNSPA(adrada.nlmu@gmail com)

38 Zeor& {mtzztfoaafistd

aceasti concentrate pe capabilltati reugegte si faa o diferenta teoretici profunda ceduce la politico comparate diferite de neo-liberalism $i utilitarism.

O prima distinctie analitici a acestui cadru teoretic este intre mijloacele gl scopurilede atingere a bunistirii gia dezvoltirii. Numai scopurile au valoare intrinseca, pe andmijloacele sunt doar instrumentale pentru a atlnge scopul de dezvoltare $i bunistare. Atatbunastarea, cit gi dezvoltarea trebuie si fie discutate Tn termenii de capabilitati ale oa-menilor pentru a functiona. Adia acestea trebuie si fie trasate de-a lungul oportunitatilorlor efective de a Tntreprinde actiuni gi activitati Tn care doresc si se implice gi modalcare vor si fie. Aceste actiuni gi activitati(doings and beings), pe care Sen le nume;tefunctionalitati realizate. constitute ceea ce fac viata valoroasi. Aceste functionalitati includmunca, odihna, sanatatea, educatia, participarea la viata socials a unei comunitati, res-pectul etc. O a doua distinctie o putem face intre functionalitatile realizate gi capabilitati.adia distinctia intre realiziri gi libertati. Ceea ce este important Tn cede din urmi este cioamenii au libertati(capabilita+i) de a dube modus de viata pe care TI vor, de a face ceeace vor si faa gi de a fi persoana care vor si fie. De exemplu. fiecare persoana ar trebuisi aibi oportunitatea de a face parte dintr-o comunitate, sau de a practica o religie, dardad cineva prefers s6 fie pustnic sau ateu, acegtia ar trebui si alba gi aceasti optiune.

Agadar, Abordarea CapabiliUtilor studiazi bunistarea gi dezvoltarea, evaluind politicileTn conforme cu impactul asupra capabilitatilor oamenilor. Teoreticienii acestei abordiri se Tn-treabi dad oamenii sunt sanatogi, dad au resursele necesare pentru capabilitatile lor: apacurate, acces la tratamente, protectie din partea infectiilor gia bolilor sau juno?tinge de bazidespre iglena. Se Tntreabi dad exists institutii ence, dad oamenii au acces la educatle mcbralf, dad sunt proteja+i de lege, dad respects regulile sau dacd au o bazi democraticg. SeTntrebi dad oamenii au aches la educatie superioara, dad au aches la participare politicorealm, la activiHti Tn cadrul comuniHgi care ii sprijina si faa fate stresului sau a angoasei dinviata de zi cu zi, dad au spa;iiTn care sa-gl poaH gasi linigtea sufleteasci etc. Pentru majori-tatea acestor capabiliH$, input-ul principal vor fi resursele financiare $i productia economics,dar pentru altii pot fi si practicile politice, existenta structurilor sociale. a institutiilor sociale. abunurilor publice. a normelor socials, a tradi$ilor sau a obiceiurilor. Pain umlare, AbordareaCapabilitatilor acopera o arie considerabili a bunistirii umane. Dezvoltarea $i bunistareaaunt considerate intr-o manieri comprehensive gi integral gio atentie deosebiH este acor-daH relatiei intre dimensiunea materials, mentala, spirituals gi socials, sau Tntre dimensiuneaeconomics, socials, politico sau culturali (Robeyns:2003, p. 8)

Sub forma ei generali, Abordarea Capabilitatilor plate fi considerate o paradigms.Robeyns (2003) ne propune si distingem intre tree niveluri diferite cu care AbordareaCapabilitatilor opereaza: un model teoretic de gandire pentru evaluarea avantajelor in-dividuale gia aranjamentelor socialel o crltici la are abordiri cu prtvire la evaluareabunastariigia dreptatii; o formula sau un algoritm pentru a face comparatii interpersonaleale bundstirii. Abordarea Capability;nor ponte fi folositi pentru a misura siricia sauinegalltatea, sau plate fi folositi ca altemativi pentru analiza traditionala utilitaristd decost-beneficiu, fiind o perspective care plate fi aplicata evaluirilor eficiente. O ilustraresemnificativi a faptului ci Abordarea Capabilltatilor poate fi folositi ca un cadru teoreticde analizi gi evaluare considerabili este cercetarea lui Sen cu Jean Dreze privind dez-voltarea Tn India. din 2002

Ca gi abordare critical, aceasta se bazeazi pe abordirile bunistirii din economia bu-nistirii gi pe teoriile utilitariste de venit-resurse. Sen respinge tooriile bunistirii deoa-

noiem67te 2013 Perspective potitice 39

rene, indiferent de specificatiile viitoare, se bazeazi exclusiv pe utilitate gi deo excludinformatlile non-utilitate din judecalile noastre morale. Sen este preocupat nu numai deinformatiile incluse intr-o evaluare normative, ci gl de cede exclude, cum ar fi aspectelesociale $i morale. Ceea ce Sen ataci sunt teoriile normative care se bazeazd exclusivpe start mentale. Acest lucru nu inseamni ci Sen crede ci sterile mentale - ca ferici-rea - sunt neimportante sau nu joaca vreun rol, ci el critics utilizarea exclusive pe sterile

Nu Tn ultimul rind. Abordarea Capabilititilor este vizuti ca o formula pentrucomparatiile interpersonale asupra bunastarii(Robeyns:2003, p. 1 0). Accentul cade peformula, Tn sensul ci aceasti abordare ar furniza o reteta sau un algoritm pentru a efec-tua exercitii empirice Tn compararea bunistirii. Unii economigti au Tncercat si gaseascao astfel de formula sau un algoritm giau fast dezamagiti and $i-au dat seama ci acestanu a fost unul din principalele objective primare ale lui Sen.

Nici opulenta reprezentata prin venituri sau multitudinea de bunuri cu care ne Tncon-juram. mci utilitatea, reprezentata pron fericire gi dorinta de implinire, nu constituie saureprezinta Tn mod adecvat binele omenesc sau din contra, priVarea: .Pozitia unei persoa-ne intr-un aranjament social poate fi judecata in doug perspective diferite: 1 . realizirileactuate $i 2. libertatea de realizare. (...) Distinctia intre realiziri gi libertati este centralievaluirii sociale " (Sen:1992, p. 31). Este nevoie de o abordare mai directs care si seconcentreze pe functionalitatile oamenilor gi pe capacitatea de a atinge functionalitativaloroase. Astfel Tncit. Sen face urmitoarele distinctii:

Functionalitatea - O functionalitate este o realizare a unei persoane: ce ea sau elreugegte si faa, sau si fie. Aceasta reflects, ca gi cum ar fi, o parte din starea persoanei(Robeyns:2003, p. 4). Atingerea unei functionalitati- de exemplu, fiind bane hrinit - cuun ansamblu dat de mirfuri- de exemplu paine sau orez - depinde de o serge de factorisocials gi personali -de ex. metabolism, varsta, gen, inaltime. sanatate, acces la servicimedicale, educatie etc. Agadar, o functionalitate se refers la utilizarea pe care o persoanao face asupra bunurilor gi servicillor. la cererea sa.

Capabilitatea - O capabilitate reflects abilitatea persoanei de a atinge o anumitifunclionalitate. De exemplu, o persoana plate avea abilitatea de a evita foamea, darmulti deg si posteasca sau si faa greva foamed.

Functionalitatea de tip n - O functionalitate de tip n. sau un vector descrie combinareaa actiunilor $i activitatilor ce constituie o stare din viata unei persoane. Acest vector estede utilizare a unei multitudini de bunuri gi servicii. Fiecare vector reprezinta un posibil stir

Setup de capabilitati- Setul de capabilitati descrie un set de vectori accesibili pe care opersoana le poate atinge. Se Tntampla ca o persoana si plata alege Tntre diferite marfuri,bunuri, sewiciigi utilitati. Setul de capabilitati este obtinut prin aplicarea tuturor utilizirilorfezabile tuturor mirfurilor - bunurilor gi serviciilor - accesibile (Robeyns, 2003:43).

Cu toate acestea, pele mai multe discutii gi aplicatiia Abordirii Capabilitatilor renuntila formalizarea matematici, ce nu este strict necesari pentru pele mai multe scopuri. Tn

linn mari, Sen folosegte termenul de capabilitate pentru a se refers la combinarea alterna-tive a functionalitatilor pe care o persoana le poate atinge, pentru ca mai apoi si aleagao colectie. Astfel Tncat, in loc si descriem abilitati specifice - cum am amintit exemplulcu evitarea foamei, notiunea de capabilitate este folositi efectiv ca sinonim pentru setulde capabilitati. in acest bens, putem si studiem factorii care stau la baza dezvoltirii sau

mentale

de viati

40

evolutlei retelelor de socializare pron intermediul setului de capabilitati al indivizilor, deexemplu prin apartenenta la grup, interactiunea, schimbul de informatii sau transferul de

Unum din principalele atuuri ale cadrului teoretic oferit de Sen consti Tn flexibilitateasa, dar gi in gradul considerabil de pluralism intern, ceea ce permite cercetitorilor si-ldezvolte $i si-l aplice in multe moduri diferite. Astfel incit: I .Sen nu propune o lists de-finitive gi fixi de capabilitati. Selectia acestora depinde de judecati valorice personale.Totu$i, acesta da exemple de capabilitati valorice intrinseci, precum abilitatea de a trigmult, de a fi bane hranit, de a putea ati, scrie gi comunica etc, dar nu oferi o lists unicide capabilitati pentru motive practice sau strategice; 2.Sen india faptul ci AbordareaCapabilitatilor plate fi folositi pentru a evalua avantajele individuale intr-o serie de spatiidiferite. De exemplu, evaluarea siriciei plate include ca accentul si fie pus pe un subsetde capabilitati de bazi. Evaluarea bunistirii sau a dezvoltirii umane pare in schimb sialba nevoie de o lista de capabilitati mult mai mare $i mai diverse. Aceasti abordare acapabilitatilor a fast de altfel ajustata pentru a se concentra gi pe cercetarea inegalitatilor,a dreptatii sociale, a standardelor de viata. a regulilor sau a obligatiilort 3. Sen recunoagtefaptul ci Abordarea Capabilitatilor nu este suficienti pentru toate scopurile evaluative.Trebuie sd avem in minte gi are principii, precum libertatea personals, cregterea econo-mics gi eficienta (Robeyns:2003, p. 43).

Fig. I Diferitele components ale Abordirii Capabilitatii gi rolul pe care bunurile gi ser-viciile trebuie si le aibi. (Robeyns. 2003:1 2)

recurse

Setul decapabiltqi

Idea diferite

despre viati

ProductiilenecomercialeProductiijecomercialeVenitul NetTransferul ?nnature

Vector debunuri ;isevic

Capabilit5tiAleger

(Constra nse) Vectors defunctionalitit

atinseVectori defunctionalitit

iale

Moduri de obtinere

Un bun sau un serviciu are anumite caracteristici, ceea ce Ti face pe oameni si fieinteresati de el. De exemplu, nu ne intereseazi o bicicleti pentru ci este un obiect ficutdin anumite materiale, cu o forma gio culoare specifics. ci pentru ci ne poate duce in lo-curile unde vrem si mergem mult mai rapid decit dad am merge pe jos. Caracteristicilebunului permit functionarea lui. Relatia dintre bunuri gi functionalitati este influentata detrei factors de conversiune. Tn primul rand, caracteristicile personale (de exemplu meta-bolismul, conditia fizici, inteligenta, genus etc) influenteaza cum e persoana poate trans-forma caracteristicile comoditatii Tn functionalitati. Dad o persoana are o conditie fiziciproasta, atunci bicicleta nu prea TI va ajuta. Tn al doilea rand, caracteristicile sociale (deexemplu politicize publice, normele sociale, practicile discriminatorii, rolurile de gen. ierar-

ttoiem6de 2013 eefspectlve potitiw 4]

hine sociale, relatiile de putere) gi caracteristicile mediului(de exemplu clima, infrastruc-tura, institutiile, bunurile publica) joaca un rol in transformarea caracteristicilor bunurilorin functionalitati individuale. Dacd nu exists drumuri pavate, sau dad societatea impuneo norma socials legala ca femeile si mearga pe bicicleti doar insotite de un birbat dinfamine. atunci devine mult mai dificil sau plate imposlbil si folosim bunul pentru a-i per-mite functionalitatea. Astfel incat, $tiind ce bunuri define o persoana sau ce bunuri platefolosi, nu este suficient de a gui ce funclionalitati plate atinge, de aceea trebuie si gummaimulte despre area persoana gi circumstantele in care traiegte (Robeyns:2003, p. 1 3).In principiu, aceasta se axeazi pe libertatile reale ale oamenilor, pe capabilitatea lor dea functiona ;i nu pe niveluri de functionalitati atinse. De asemenea, persoane cu un setde capabilitati identice pot si ajunga la tipuri diferite gi niveluri diferite de functionalitatiatinse, din cauza alegerilor lor. In termed filosofici, putem spune ci acegtia au viziunidiferlte despre viata gi pain urmare, dorlnte diferite asupra cirui tip de viata vor si dud.

in completarea Abordirii autorii se concentreazi deseori pe sporirea cadrului teoretical lui Sen cu o teorie a binelui care si ghideze judecatile morale. S-au dezvoltat multeetici diferite ale bunistirii sau nevoii in studii de cercetare, stiintele sociale sau filosofieprecum Alkire. Black, Clark, Nussbaum ga. generand liste de capabilitati umane in efortulunit de a aplica acest cadru teoretic al lui Sen. Cea mai cunoscuti gi influenti incercarede a completa Abordarea Capabilitatilor este cea a MartheiNussbaum, care apeleaza laconcepte din filosofia lui Aristotel pentru a dezvolta o lists definite de capabilitatl centraleumane (Clarck:2006, p. 6).

In continuare prezint Cadrul de Analizd gi Dezvoltare Institutionala care ia in consi-derare caracteristicile sociale, personale gi de mediu pentru a analiza comportamentuloman, a modului in care regulile gi institutiile pot rezolva situatii conflictuale gi meca-nismele prin care este posibila actiunea colectivi. Apoi, pe baza a celor doug abordiridelimitez variabilele de cercetare gi explic modificirile care trebuie luate Tn considerareatunci and operationalizam retelele de socializare.

Cad?ut de Anatiz& $i Dezvoltare Institu$onati

Scopul CadruluiDe Analizd gi Dezvoltare este de a ajuta integrarea activitatiidesfaguratede teoreticienii de gtiinte politice, economigti, antropologi, avocati, sociologi, psihologigi ceiinteresati de modus in care institutiile afecteazi stimulentele cu care se confrunti indivizigi comportamentul lor ca rezultat. Din 1982 and a aparut prima incercare publicata Tn adescrie C.A.D.I - The Three Worlds of Action: A Methatheoretical Synthesis of InstitutionalApproaches - Kisser si Ostrom - cadrul a fast dezvoltat in continuare gi aplicat pentru aanaliza o diversitate de cadre empirice, de exemplu: studiul placilor de teren din Botswa-na (Wynne 1 989); Reglementarea industrie de telefoane Tn Statele Unite (Schaaf, 1 989);Efectul regulilor asupra rezultatelor bunurilor comune in intreaga lume (Oakerson, OStrom.Schrager, Gibson); Evolutia reformei bancare in SUA (Polski, 2003).

Cadrul s-a dovedit a fi de ajutor in identificarea variabilelor cheie Tn intreprindereaunei analyze sistematice a structurii situatiilor Tn care persoanele se confrunta, a modulusin care regulile, natura evenimentelor in care oamenii au fast implicate gi comunitateaafectati de aceste situatii au putut fi rezolvate. Numirul de variabile specifice implicatein fiecare din aceste studio empirice este foarte mare. Tn plus, valoarea specifics a aces-tor variabile implicate Tntr-un studiu diferi de valoarea specifics a variabilelor implicate

42

Tn are studii. Tn acest cadru, Ostrom gi Hess studiazi comportamentul uman, atributelelumii biofizice gi ale comunitatii gi multe are aspecte de acest tip. Ma voi opri asupraacestor trei elemente.

A$adar, Tn primul rand, Ostrom arab care este setul de ipoteze de bazi pe care aceas-ta il utilizeazi atunci and studiazi comportamentul uman Tn diverse contexte :

Oamenii iau decizii Tn diverse domenii de luare a deciziilor, care se extind de la grupurimia, la comunitati, natiuni gi organizalii internationale.

Tn fiecare domeniu de luare a deciziilor. indivizi care sunt supugi gregelilor iau deciziicare sunt intentionate si creasci beneflciile nete ant pentru ei, cit gi pentru ceilalti, daruneori, Tn detrimentul altora.

Indivizii Tnvata din experienta lor dintr-un domeniu ;i formeazd experience transmisecultural despre efectele experientei comune in anumite cazuri particulare.

Deciziile umane din toate domeniile sunt afectate de modus Tn care acegtia impartpreferinte gi scopuri cu cei implicati, bunurile pe care le poseda, informatiile pe care leobtin, stimulentele sau lipsa lor, invatamintele interne gi procesele de alegere folosite,precum gi orizontul de bmp invocat.

Indivizii pot adopta norme de comportament precum ,,coopereaza cu cei care coope-reazi cu the", sau .fii plin de Tncredere" Tn domenii in care indivizii interactioneaza repe-tat unii cu altiisau ;tiu despre comportamentele lor trecute.

Deciziile la once care un domenlu afecteazi informatia, stimulentele, orizontul de bmp,valorile culturale, resursele altor domenii, prezente gi viitoare, uneori gi la are nivele.

Alegerea umani este interdependenta Tntre nivele, bmp gi spatiu. Impacturile pot fiorizontale, de sus sau de jos.

Procesele fizice gi biologice afecteazd gi ele informatiile, stimulentele gi orizontul debmp care sunt folosite in alegerea umani, iar alegerea umani le afecteazi pe ele (Os-trom:2005, p. 9).

Aceste asumptii aunt generale gi necesiti a fi schimbate extensiv pentru a se incadraintr-un anumit cadru, chiar dad anumite comportamente specifice variazi de la un contextla altul. Ce este interesant, ne spune Ostrom, este asumptia 5, posibilitatea umani de a ad-opta norme. Aceasta este o asumptie cruciali pentru dezvoltarea unei teorii alternative decomportament uman care plate fi folositi pentru a explica rezultate in situatii competitive,la fel ca $i intr-o varietate de dileme sociale. Ce ne intereseazi pe noi este dad oameniiaucapabilitatea de bazi de a adopta norme de comportament care pot si Ti dud la adoptareaunor strategii costisitoare care nu au avantaje pe termen scurt, si zicem prin intermediulunor institutii ence. Cert este cd, dupe cum argumenteaza gi Ostrom (2007, p. 19). acestlucru este reprezentat de problema reciprocitatii: dad oamenii nu au incredere ci ceilaltinu urmeazi o regula sau o norma morale, vor Tnceta la rindul lor si o urmeze.

Mai apoi. autoarea prezinta care sunt atributele lumli biofizice gi ale comunitatii(Os-trom:2005, p. 24). Aceasta argumenteaza ci acelagi set de norme plate produce tipuricomplet diferite de actiuni, in functie de tipurile de evenimente din fume. Aceste ,,eveni-mente" la care se refers economigtii politici sunt bunurile gi serviciile produse, consumate;i alocate intr-o situatie la fel ca gi tehnologia disponibila pentru aceste procese. Acesteatributii, dar $i modificirile 9i transformirile lor sunt examinate Tn mod explicit atunci andanaligtii pun o serge de intrebiri despre modul in care lumea asupra cireia se actioneazaTntr-o anumiti situatie afecteazi rezultatul, seturile de actiuni, legaturile dintre actiuni,rezultatul si seturile de informatii din acea situatie.

noiem6de 2013 q'erspectiNe poGxtice 43

in grupurile mia, cei afectati pot si discute problemele de acest tip gi si ajunga la unconsent dur. Tn grupuri mari, deciziile cu privire la infrastructure sunt acute pron meca-nisme cum ar fi votul sau delegarea autoritatilor publice. Literatura vasti a sistemelorde vot demonstreazi cit de dificil este si transformi preferintele individuale Tn alegerecolectivi care si reflecte adecvat opiniile individuale - Arrow, dar Ostrom propune osolutie care ar putea depagi asemenea impedimente. Pentru a iegidin sfera ,,tragediilorbunurilor comune" trebuie si Tntelegem instrumentele guvernarii gi implicit care suntpunctele lor tad gi cede slabe. Acest lucru il putem observa din perspectiva lui Ostrom.Aceasta studiazi comunitatile locale, comunicatiile informale gi sanctionarea, deoareceacestea aduc valoare semnlficativi Tn cazul bunurilor comune. Astfel incat, atributelecomunitatii sunt: Valorile de comportament general acceptate in comunitate; Nivelul deintelegere comuni pe care participantiio impart sau nu despre structura tipurilor parti-culare de arene de actiunit Gradul de omogenitate in preferintele celor care locuiesc incomunitatel Mirimea gi structura comunitatii relevante; Gradul de inegalitate a bunuri-lor de bazi (Ostrom:2005, p. 26).

In cazul retelelor de socializare, putem spune ci au caracteristica bunurilor comune:in momentul in care sunt folosite, este foarte greu ca ari indivizi si fie exclugi de la ,,con-sumarea' lor, dar gi caracteristica bunurilor publice, adicd atunci and cineva se folosegtede ele ;i altcineva se poate bucura de ele. Pentru Tnceput voi analiza retelele de sociali-zare prin prisma variabilelor independente de cercetare.

Identi$carea variabitetor de cercetare

Variabila dependents de cercetare de la care am plecat sunt retelele de socializare.Pentru a putea operationaliza aceasti variabili avem nevoie de variabilele independen-te. Astfel Tncit. am identificat aceste variabile ca fiind increderea socials. interactiuneadintre indivizi gi institutii gi capacitatea de actiune colectivi. Urmitorul pas este de adelimita ce spune fiecare teorie despre aceste variabile, ca mai apoi pron Intermediul vari-abilelor identificate si putem si le analizam, iar cu ajutorul analizei si explicam factoriideinteres. Pentru inceput, am ficut un tabel Tn care am introdus fiecare variabild Tmpreunacu informatiile din fiecare cadru teoretic.

Variabilelendependente

Abordarei capabilitiTi or Tt3gedia ounuriioFComune

iTncredereaSOCials

Dfunqionalitate rea izcta cred n

penne(ti\a ui Sen cea de a participa la vatssocials a nei comin tin

nterdaiunea aintre ind vizi eHe egan deJ mensiunea economics, pont ci;L CL tura15ramen ii5 pat'nC51Ca prom Stun le aac5

]cestlUcrureDrezlntavorEalo 'DacinedoNmollmeincaremejoritatea

oameniornusuntegocentrciiiegoi$ti.treouiesiircludemace£lucminpreferintele10aRre.{CoaPerarel

naiviziipataaQptanormedecomponament)recum.,coopereaza luce care coopereaza=utne",sau..niplindeTncreden"indamenIncareinaivizl nteraqioneaz3repetatuni:Jatiisau;tudesprecamDortamentele o '[rPCLtPDad oameni nu auincreaereciceilaltinu

urmeazio regulisauonam5 moraTI. /o 'Inceta la una J ior sa o urmezeGrand'.'auer(1985 p 49Q) a'gumenteazi

=i relaTiilesw ale. ma degrabi debit3rarlamente e inntLjionalesau mora taterqeneralzati SLntTn pHncFpa resDonsab leertwqenerareaincredeHiTnviataecQnomici

44

2 Interactiunea] mere ina /IZi nstituti

cperspea LeaSJpra}unurilor)

Oameni au nevoie de graaealfer teiitLpurt alfer te de bunuri pentru a3JLnge a ace eDiE n Tele de Dunistare5dJ dvantIJ Ln bur sau un serviciu are3rumite caracter stir. ceea ce t face peaamen15ihe interesatiae el.Re at adintre bunur $ifunctiona itiFi esteinuentati de treifactori de conversiuneIr primul rand, caracteristicile persona emetaDollsrru , co iditia hzic5, intel renta.gene ett) irnuenTeazacume Dersoaniponte transforms caracter stir lebLnurilor } servic ilorTn furst onaiitiTn a dQilea rand,caracteristic le soda eLpoliticile puD cer rormele social e.]racticiled scr minator i. roll rie ae gen.:rarhlile soda e. re at lle de putere)i caracteristic le nediJIUi (c ima.nfrastrlctwa. institut lle, Dunurilepuo iceljoaciun ra Tn transf ormarea[aracte-ist color bunur lor Tn funct ona intidvduae

=x sti patru tipur ae bun JrbbunurleDrivate TI potiTrrpiedca pealtLlsi

efoloseasci. d c3 efQlose;ti. dtcnevarule9aatefoosi; (0ca55 0dat3ceaicumoirat oJe/Ineproorietateatal]unuriviml te n patlimpediCapealtu

s5 efaloseasci. dac5 ie fQiose$i. altcine/ae ponte folds i(o autostradi. sauun pod cu

taxi/bunun comune; nu il pat impiedica pe atJ

Sale folcseasci. dad le folosesti. altclnevan le ponte to osi. (paFunlle pub ice. op ajipub ci))UnJripublce; nllpoti imp ed ca pe alta

53 efoloseasci, facile folose$ , altcine.ae DoaEefolosii(educatia. radio ul. acce5ul alformatie )

3 Interactiuneadintre ndivizi snstitLt

3el (1992. 20a9)ramen inu suntce maibur judec5toria

)roPrielbuniRiriT louie si c3utim nst tutii ca'e

promo\eazidreptatea.decats5tratimnstitutiile can na manifestir ale dreptitii.

reflects un pune ae /eaerefundamentalist n5titutlona

OpFiun edecareopenoanidep naefQaHemultedereat ecualtn; cuaatJiau alta institutii Vom6 aeosebitdepreocupatide aceste oponun tiT caresurtputernic irLnuentateae c Kumstantele50cid e $i politic e Duolic2

=actQr social sidemediu nfluerteaziLransfQrmarea bunurilor; ser/icnlo"InfunctFona int

0strom (1997. 20a]. 2005. 20Q7)

ndiviziiau preferat. in scheme saCOnHnJ asa nstituti care sa rube identiceCJ cole ce apaQin statului, darnic cu calc de?tata.Tntocrra pentrua rezolvaproblemeceFin ae tragea a ounurilor CQmuneEsteintrodusconceptulcaoperirl Intro

piaori Drm intermedlulunuiagent exteriorAceHaar putea si resolve dispLtele dintre cedo pnnfo osirea urorrretode de rezolvarea proolemelorcum ene cazularbtr lor saua tribunalelar Ir p us. piHoriis arocupa]emonitorzarea inforrra} orunuldespredeli alt. iara9entuleaer orarputea cumaimare u;urinti staDili5anctionir e caredecurg difalosirea nelegltLmia pi$1ni\laimlit ch ar. re9Jllle nu /orh generaizate?lin cazulaltorpi;uni. c vor6a ferite de laJn meaiu inconjuritoria celilal TntocrraBntrUCas5seeviteneaPliCareaaCenOra

+capacitatea]e aCt Une=0leCtiVi

3ameniise mplic5Tnaqiunicolectve}deCLZ i pe tot paKunul v etAqiunea punlicijoaciiea.larandu ei,

Jn nl mpoHantin su$inerea capaDilitatilo 'In rraad recs $i furnizeaz5 presiune politicopentru inteNentia statu uiin cazur aecriz5

Actoriidebin con9tiert ae Enteresu comma?iTncearc3 silpromaveze Drintr o actiune=oordonatjTrecerea de la un grub atenq a unu

argarLzatsausem or9amzatsefacenuiumaiodaticudesmperireainten:silocomun.cidatoritifaptuuic5benefciile)btinutedehecdreactorprnpaRcipareaia]ctLunea colect v5 poateh maiFaredecit=ostulpancipiri3enehciileactun colectivesunt

Hpina91te nunumai ntre partiapanFlrc'ntretotirremOriiqrUPUIU

noiem6?te 2013 Qefspectbe poGxtice 4j

Variabilele increderea socials, relatille indivizilor cu bunurile gi serriciile gi actiuneacolectivi vor fi analizate din perspectiva Abordirii Capabilititilor gi peoria Bunurilor Co-mune, iar prin intermediul analizei lor voi explica fenomenele de interes. Agadar:

Tncrederea socials: caracteristica esentiala in interactiunea dintre indivizl este coo-perarea. Sen afirmi ci dad ne dorim o fume Tn care majoritatea oamenilor nu auntegocentrigti gi egoigti, atunci trebuie si includem acest lucru in preferintele noastre. Dupecum am aritat mai sus, preferintele, alituri de are variabile, au un rol important in luareadeciziilor prin procesele de alegere. Indivizii pot adopta norme de comportament precumcoopereaza cu cei care coopereaza cu the ', sau .fii plin de Tncredere" in domeniiin care

indivizii interactioneaza repetat unit cu altai sau gnu despre comportamentele lor trecute.Dad vointa oamenilor este de a-gi incilca promisiunile, pot si faa acest lucru. Dar. dinpricina relatiilor sociale dintre oameni gia interactiunii repetate, acest lucru devine dificil,deoarece implied multe riscuri(excluderea, neimplicarea in activitatile comunitatii etc)

Interactiunea dintre indivizi gi institutii,: Fie ci pornegte de la teoriile anterioare aledreptatii, fie ci are ca punct gle plecare dilema prizonierului, ant Sen, cit gi Ostrom argu-menteazi ci oamenii au nevoie de grade gi tipuri diferite de bunuri. Sen argumenteazaci dad ton oameniiar fi la fel, atunciun index de bunuri primare ar tinde si aduci libertatisimilare pentru ton, dar avind Tn vedere diversitatea umani oameni diferiti au nevoie degrade diferite de bunuri pentru a ajunge la aceleagi nivele de bunistare sau avantaj. Os-trom argumenteazi ci mci controlul centralizat, mci privatizarea nu pot satisface cerinteleoamenilor sau conservarea anumitor bunuri. Trebuie si se tina cont de caracteristicilesociale (politico publice, norme sociale) $i pele de mediu (clima, infrastructura, institutiile)ne arab Ostrom, iar Sen adauga caracteristicile personage (metabolismul, conditia fizica,inteligenta).

Tn plus, deoarece oamenii nu sunt Tntotdeauna cei mai bud judecatori ai propriei bu-nastari, nu reugesc si se auto-organizeze concret, iar ari un ajutor extern nu se potdezvolta. ace$tia au ales sa construiasci institutii. In plus, adauga Sen, trebuie si ci-utim institutii care promoveaza de exemplu dreptatea, nu si tratim institutiile ca fiendfundamental drepte. Astfel Tncat, argumenteaza Ostrom, indiviziiau ales si construiasciinstitutii care si nu fie identice cu cele ale statului, dar mci cu pele de piata. pentru a re-zolva anumite probleme. Din nou, acest probes are ca fundament cooperarea, iar factoriisociali9i de mediu modeleazi forma instltutiei. Cert este totugi ci, institutiile promoveazaoportunitatile oamenilor gi vine Tn Tntampinarea dezvoltirii lor.

Capacitatea de actiune colectivi: Din ambele perspective, indivizii sunt vazuti ca actonce se implica in luarea deciziilor gi in actiunea colectivi. Actiunea colectivi se definegteprin congtientizarea interesului comun $i promovarea acestuia printr-o actiune coordo-nati. Trecerea de la un grup latent la unum organizat se face cu descoperirea interesuluicomun, dar $i din cauzi ci beneficiile obtinute de fiecare actor pot fi mai mari decit cos-tul participarii. Agadar, pron actiune colectivi indivizii pot sd T$i promoveze interesele Tnmod concret $i organizat, pot sa-gi sustina capabilitatile Tn mod direct, sau chiar pot areapresiune politico atunci cdnd fie sunt nemultumiti, fie pentru intewentia statului in cazuri

A$adar. pentru a studia retelele sociale consider cd este esential si abordim o per-spective ce the de capabilitatile indivlzilor (gi implicit ale nevoilor umane) gi si ne ra-portam la acestea ca fiind un mijloc pentru actiunea colectivg, cu scopul de a evidentiapele mai importante aspecte atunci and avem de-a face cu operationalizarea retelelor

de crizi

46 Geoda fmtzftzona/Zstd

sociale: apartenenta la asociatii locale gi retele (organizatii non-guvernamentale, partidepolitice, sindicate, cluburi), implicarea in actiuni de protest, participarea la alegerile elec-torale, cunoa$terea normelor democratice, implicarea Tn actiuni de voluntariat sau parti-ciparea la viata comunitatii. Doar dad includem analiza factorilor personali(comporta-mentul uman), sociali(atributele comunitatii) gi de mediu (atributele lumii biofizice) putemstudia modul cum anumite grupuri, comunitati sau societati au reugit si rezolve anumitedileme socialel au mobilizat resurse; au evitat posibile probleme sociale, sau cum pot auschimbat unele institutiisau practice institutionale pentru a dezvolta bunistarea socials. Tncontinuare voi prezenta ce intelegem pain retele de socializare, cum au fast ele studiatepina acum gi de ce Abordarea Capabilitatilor este relevanti pentru studierea acestora

Retetete de sociaiizarePutnam scrisese ci .unde te duel depinde de unde egti" (Kolankiewicz:1996, p. 42),

iar acest lucru plate fi tradus in felul urmitor: indivizii raspund rational contextului socialprezentat de istorie, iar acest lucru Tnseamni ci fie vor adopta mogtenirea istorici, fienu. intrebarea este dad in Romnia, o data cu privatizarea gi restituirea proprietatilor,combinate cu o patrundere mai generali a pietei la locum de munch, pe parcursul statuluibun4starii $i sistemului social de securitate, comunitatile locale vor replica procesul deformare al claselor atunci and schimbirile de viata sunt determinate fie de capabilitateade a dispune de bunuri gi servicii, fie de drepturi de proprietate gi deo vor produce tipuride clash aproape proportionate cu schema neo-Weberiani. None forme post-comunistede clash pot lua forma sugerata de teoria capitalului social enuntata de Bourdieu gi Put-nam. Aceasti teorie sugereaza ci procesul de transformare a diferitelor bunuri economi-ce, politice gi culturale alituri de dezvoltarea capitalului social conecteazi tranzitia de lao ordine bazati pe redistributie, la una bazati pe economie de plata (Kolankiewicz:1996,p. 429). Capitalul social este definit de Bourdieu Tn termed de ,,conexiuni", iar acesta serefers la suma reurselor sau bunurilor acumulate printr-o retea de relatli.

Retelele de socializare reprezinta principala variabili dependentia cercetirii mete.Voi Tncepe cu definirea ei gi raportarea acesteia la variabilele de cercetare identificate:increderea socials. interactiunea dintre indivizi giinstitutiigi capacitatea de actiune colec-tivi. Retele de socializare aunt definite formal ca fiind ca un set de noduri(sau membride retea) care este legat de unul sau mai multe tipuri de relatii(Wasserman gi Faust:2010, p. 2). Aceste noduri sau membri de retea sunt unitati conectate de anumite relatii gireprezinta persoane sau organizatii care se pot conecta prin anumite unitati reprezentatede seturi de noduri. Acestea includ de la cercuri de prieteni, vecini, membri de asociatii,colegi de munch pina la paginiweb, reviste gtiintifice sau literare sau chiar pozitii adop-tate de oameni la un anumit punct.

Relatiile dintre aceste seturi de noduriinclud prietenii, colaborari, schimb de informatieant online cit $i offline, schimb de ajutor social, Tntilniri periodice, asumarea de pozitii,citatii, colaborari, flux de resurse sau once alta posibila conexiune Tntre aceste unltatiparticulare. Borgatti(Bogartti et al.:2010, p. 2) identifici patru tipuri de categorii mari derelatii: similaritati, relatii socials, interactiuni sau fluxuri

Similitudinile iau loc atunci and doug noduri impart tipurile de atribute frecvent studi-ate in abordarea bazati pe variabile precum caracteristicile demografice, atitudini, locatesau apartenenta de grup. Apartenentele de grup aunt singurele similaritati tratate ca relatii

noiem6?te 2013 Q'erspecthe potitice 47

de analigtiide retea (C. L. Freeman, S. Wasserman, K. Faust, R. Hanneman, M. Riddle.P. J. Carrington)

Relattile sociale includ gradele de rudenie sau are tipuri de relatii definite de roluri(prieteni sau colegi), legaturi afective, care suet bazate pe sentimentele apartenentei degrup (simpatia sau antipatia), sau congtientizarea. Aceste variabile sunt pele maistudiatede litre analigtii de retea.

Interactiunea se refers la legaturi bazate pe comportament, precum comunicarea, aju-tarea sau invitatia in propria casa. Interactiune au Tn genere loc in contextul relatiilorsociale, iar misuritorile de interactiune sau pele afective aunt folosite ca reprezentateuna pentru cealalti.

Fluxurile sunt relatii bazate pe schimb sau transfer dintre noduri gi includ informatiprecum resurse, transfer de resurse, schimb de informatii gamd. Precum interactiunile,relatiile bazate pe fluxuri au loc in are relatii sociale, iar cercetitorii asumi frecvent saustudiazi coexistenta lor.

Agadar prin prisma retelelor sociale putem analiza variabilele de cercetare identificatecu ajutorul celor doug cadre teoretice: Tncrederea socials, interactiunea dintre indivizi giinstitutii $i capacitatea de actiune colectivi. O functionalitate umani este conform lui Sencea de a participa la viata socials a unei comunitati, pron retele de socializare, generatoa-re de anumite tipuri de bunuri. Relatia dintre bunuri gi functionalitati este influentata de treefactors de conversiune (personale, sociale gi de mediu), iar prin intermediul acestora bu-nurile se transforms in functionalitati indlviduale. Valorificarea relatiilor din afara familiei,a relatiilor cu prietenii, apartenenta oamenilor la asociatii prin intermediul similitudinilor, aincrederii oamenilor in ari oameni gl Tn institutii, pain intermediul relatiilor de schimb sautransfer dintre nodurile de retele gi implicarea oamenilor Tn actiuni ce tin de relatia dintreacegtia gi guverne, prin interactiunea coordonati dintre ei, adia toate sursele oferite derelatiile sociale conduc in directia potentialului de actiune colectivi. Actlunea colectivieste un element extrem de important in cooperarea dintre cetateni gl stat, Tn delimitareaunui interes comun concret gi sustinut iar nu in ultimul rand, in furnizarea de solutii inmomente tragice precum imoralitate politico, coruptie, siricie gi dezvoltare umani.

Cazul roltt&nesc

Pentru a exemplifica modul Tn care putem analiza retele sociale tinand cont de factoripersonali(comportamentul uman), sociali(atributele comunititii) gi de mediu (atributelelumii biofizice) prezentati in paginile de mai sus ca fiind variabile importante in AbordareaCapabilitatilor gia Cadrului de Analizi gi Dezvoltare Institutionala, am ales studiul Socialcapital and civic participation in Ukraine and Romania (Voicu, Basina: 2005, p. 77) undesunt prezentate rezultatele EVS/WWS 1 999-2002. In acest sens, fostele state comunisteimpartagesc modelo similare ale relatiilor sociale, pe and statele nordice par si fie pelemai bogate in capital social, urmate de vest, dar cu o incredere generalizata maiscdzutigl cu mai purina implicare in asociatii. Agadar, observim ci:

I .Relatiile sociale: Socializarea cu prietenii s-a dovedit a fi mai importanta pentrudezvoltare decit cea cu colegii de mundi, vecinii sau familia (Voicu, Basina:2005, p.78), lucru care implica accesul la resurse, la informatii gi cunogtinte gi nevoia de locuriinstitutionalizate unde oamenii se pot intilni. Tn Drag, acest lucru este reprezentat de ro-staurante, care joaca un rol informal de intilnire gi de dezbatere a problemelor de interes

public. Sudul gi Estul Rominiei nu este foarte begat Tn restaurante, in general pentru ciin perioada comunisti Gina in Drag era privita intr-un send negativ ;i stigmatizata ca fiendde tip burghez. In consecinta numirul de restaurante in perioada comunisti era unulmic. Totodati acest fapt se datoreazi gi lipsei de incredere Tn spatiile publice, din cauzaSecuritatii gia microfoanelor. Agadar. riscul de a discuta once Tn spa;me publice era preariscant, iar valorile traditionale excludeau sub o forma sau alta acest obicei dupe o anu-miti virsti. In concluzie. numdrul mic de restaurante actioneazi ca unul din indicatoriidecapacitaTi reduse fate de intilnirile cu prietenii. intilnirile cu prietenii in are spatii publiceprecum asociagile voluntare este gi el scizut, deoarece acestea au la rindul lor un indicescgzut in societatile post-comuniste, in comparatie cu cede Vestice.

2. Apartenenta la asociatii: Numirul estimat de ONG-uri din Romania post-comunistaa fost destul de greu de stabillt, Tn parte deoarece erau folosite la diferite scopuri: in ani90. legea permitea ONG-uhlor si importe magini evitind in mod legal taxele vamale,dad magma era folositi Tn folosul activitatilor ONG-ului. In aceasti perioada au aparutmulte tipuri de ,,fundatii" care importau magini pentru membrii la preturi mai ieftine, fifasi aibi neaparat vreo activitate. Are ONG-uriau fast pur gi simplu fondate, dar din cauzalipsei de bazi, nu au mai functionat. Avind in vedere aceasti limits, numirul total deONG-uri inregistrate variazi de la sfargltul anului1 999 intre 7000 $i 30000. Totugi. numi-rul maxim de ONG-uri active sau nu, este maimic decAt numirul corespunzator din restultarllor fast-comuniste, cu exceptia Bulgariei gia Albaniei. Intreaga societate gi-a dezvoltato culture non-participatorie gio lipsa de incredere in ONG-uri: Tn Noiombrie 1998, dear22% din populatie se declara ci are .multi" sau .,foarte multi ' incredere in ONG-uri. iar51 % gi-au exprimat ..purina" sau .foarte purina" Tncredere, 27% dintre respondenti au ales.nu ;tiu/nu raspund", probabil din cauza lipsei de familiaritate cu acestea. in 2004 dateleau fast similare 19% gi-au exprimat Tncrederea Tn ONG-uri ca fiend .multi" sau .foartemulti', 55% gi-au exprimat lipsa de incredere ,.purina ', .foarte purina" sau .deloc", iar26% au ales ,,nu gnu/nu raspund"(Voicu, Basina:2005, p. 82). Tn plus, Tn perioada comu-nisti oamenii erau obligate si faa anumite actiuni voluntare (in special elevii gi studentii)iar acest lucru a tras dupe el anumite consecinte de non-participare in prezent.

3. Tncrederea in indivizi gi Tn institutii: Tn perioada comunista, spatiul public a fast unum

al minciunii, generand Tncredere in relatiile private dintre indivizi gi lipsa de increderein Institutii. Formatlunile civice din Romania, precum Alianta Civics, Grupul pentru Di-alog Social sau Liga Apararii Drepturilor Omului au jucat un rol similar dupe 89. pron

opozitia fate de primele guverne, pe care le-au etichetat ca blind neo-comuniste gi parti-dele .istorlce" de centru-dreapta. Fenomenul este prezent gi astazi, dar are o intensitatemai mica. Schimbirile repetate slibesc nu numai Tncrederea ci none levi merc inb-odirectie benefici pentru societate, ci gi familiaritatea indivizilor cu respectivele legg. Lipsade cunoagtere gi de Tntelegero a sistemului contribuie la diminuarea increderiiTn sistemulinstitutional. In plus, datoriti actiunilor corupte ale politicienilor. Tncrederea Tn jocul politicdemocratic a scdzut gi el dramatic. Coruptia este o parte a culturiicomuniste care coexis-ta Tn sistemul actual, in 2001 50% dintre romini au dat mita (Anderson, Stewart:2005, p.82), in 2004 rezultatul a crescut cu 2 procente, 52%.

4. Implicarea Tn actiuni de proteste: Regimul comunist pedepsea once Tncercare deprotest public sau nesupunere. Tn acea perioada au existat dear citeva proteste: grevaminerilor din Valea Jiuluiin 1 977, protestele de stradi a studentilor din lags din Februarie1 987 gi protestele muncitorilor din Bragov din 1 987. Acestea au fast imediat reprimate gi

noiem6de 2013 (PevspecttDe poGtke 49

s-a Tncercat controlul acestor informatii in media. Manifestatiile de masa din Decembrie1989 au fast inspirate din cede ale fostelor blocuri comuniste gi au dus la prabugireareglmului. Tnceputul anilor 90 a adus manifestatii de strada, culminind cu doug luni deproteste Tn Piata Universitatii de un numir constant de aproximativ 1 0000 de oamenicarese opuneau nouluiregim, considerindu-l comunist. Llpsa de dialog a adus cu sine o sergede demonstratii violente, culminate cu actiunile minerilor - Februarie gi lunge 1990, Sep-tembrie 1991 , lanuarie 1999 (100000 oameni). Tn Martie 1990 la Targu Mureg a avut locun conflict intre romini gi maghiari, la care au participat persoane din satele invecinate.

Asadar. datele cantitative folosite de B. Voicu gi T. Basina (2005) india o culture non-participativa a societatii romanegti, probabil avind rddicinile in comunism, in subdezvol-tare, structura rurali sau dezvoltarea economlci redusi gi, de ce nu, in tipul ritualist-con-templativ al culturiiortodoxe Tn raport cu pele protestante gi catolice, mai asociative gi maiactive. Pentru a ilustra nivelul de capital social din societate autoriiau folosit o multitudinede indicatori. fiecare oferind izolat informatii incomplete, dar a ciror asamblare poate fifolositi in descrierea contextului rominesc post-comunist, dincolo de anchetele com-parative care oferi rezultate statistice concrete. Rezultatele arab faptul ci persoaneleprefers spatiul privat Tn detrimentul celui public, lipsa de culture a relatiilor sociale gi aculturii participative. Maimult chiar, dezvoltind relatiidoar in cadre restranse, oamenii nuau incredere mci Tn institutii sau are forme de asociere. In plus, regimul comunist a dez-voltat mai degraba un capital social negativ care l-a tinut sub control. Pe lange importantafactorilor de conversiune prezenti mai sus in studierea retelelor de socializare am amintitgi importanta capitalului politic Tn modul de operationalizare a acestora. In paginile urmi-toare prezint ce Tnseamni capitalul politic gi care sunt principalele concluzii cu privire lafactorii de interes abordati in acest articol.

Operationalizare variabilelor de cercetare

Grooteat $i Van Bastelar demonstreazi ci experienta legata de multitudinea de indica-tori ai capitalului social Tn studiile de caz sugereaza faptul ci ar trebuisi ne concentrimpe trei tipuri de indicatori: apartenenta Tn asociatii locale gi retele, indicatori ai Tncrederiigiaderentei la norme, actiunea colectivi.

Apartenenta in asociatii locale gi retele. Folosind apartenenta la asociatii locale dreptindicator al capitalului social structural consti Tn numirarea asocialiilor gia membri-lor ei, precum gi misurarea aspectelor variate a apartenentei(omogenitatea interns),functionarea institutionala (extinderea luirii deciziei Tn mod democratic). In cazul retelelor,care sunt mai putin formale, informatia cheie sti in scopul retelei gi diversitatea internsa membrilor ei.

IndicatoriiTncrederii gia aderentei la norme. Misurarea increderiigia aderentei la nor-me (capitalul social cognitiv) are nevoie de Tntrebarea respondentilor despre agteptarilelor $i experientele lor legate de comportamentul care necesiti Tncredere. Intrebirile cheiese refers la misura Tn care gospodariile au primit sau ar fi primit ajutor din partea membri-lor comunitatii sau a retelei in cazul diferitelor urgente (pierderea venitului, bali).

Actiunea colectivi. Misura in care actiunea colectivi are loc plate fi misurati gi esteun indicator de coeziune socials. Tn sensul in care cooperarea nu este impusa de o forteexterna, precum guvernamantul).

peoria {nstutionlaGntd

Autoriiconsideri ci din cauza perspectlvelor diferite, acegti treitipuri de indicators, luauimpreuna, furnizeazi o bazi valid6 pentru cercetarea capitalului social, al impactului gi alconsecintelor sale. Conceptul de capital social are doug avantaje distincte (Dolsak. Os-trom:2003, p. 291): Notiunea de capital social da posibilitatea cercetitorilor din gtiintelesociale si Tncorporeze factorii socialiintr-un cadre teoretic analytic bazat pe capital eco-nomic. uman, natural gi fizic; Conceptul de capital social permite cercetitorilor si analize-ze probleme sociale in mod cantitativ gi deo s6 le incorporeze in modelele lor de studiu.in plus, acesta a fast recunoscut ca fiend un concept util pentru studierea managementuluiresurselor comune (Ostrom, 1 9941 Bebbington 1 997; Grootaert 1 998). Conceptul de ca-pital politic plate fi derivat din teoria resurselor politice gi impartagegte avantajele capita-lului social mentionate mai sus. Acest concept permite o mai bund intelegere a proceselorpolitice care duce la sau previne schimbarea managementului resurselor.

Conceptul de capital social nu este suHicient pentru explicarea consecintele asuprapollticilor de distrlbuire gi redistribuire a bunurilor prin intermediul retelelor de socializa-re 9i rezultatelor politice. Introducerea acestui concept este meniti intocmai pentru adepagi aceasti problems. Tn acest send, conceptul analitic de capital social ne ajuta siraspundem la intrebirile legate de problemele tragedies bunurilor comune, a tranzitiei gia consecintelor retelelor de socializare, relevante ant pentru cercetitorii din domeniulgtiintelor sociale, cit gi pentru cei ce iau decizii politice. Astfel incat, notiunea de capitalpolitic este importanta pentru a studia modus Tn care oamenii au acces la bunurile ce tinde mijloacele de trai, prin prisma acestuia. Din acest punct de vedere, capitalul politiceste complementar abordirii capabilitatilor gi vine in sprijinul acesteia.

Dinamica relatiei capitalului social gia celui politic trebuie Tnteleasa, pentru analizaaccesului la bunurile 9i serviciile existente in societate, modus prin care accesul se face,dar gi bunurile ;i serviciile existente pron prisma capitalului social (Baumann:2000, p. 20).Relatiile dintre oameni din cadrul societatii pot influenza decizia politico. fie prin interme-diul relatiilor personage cu politicienii. fie pron intemiedlul asociatiilor gi organizatiilor lanivel local.

O preocupare principals in cazul studierii capitalului politic este examinarea aranja-mentelor politice, pron manifestirile lor locale. Mai mult chiar. deoarece capitalul politiceste pozitionat analitic Tn relatie cu are forme de capital la navel local, se pune accentulpe modul Tn care acesta este constituit gi cum se reproduce. Booth gi Richard (1998, p,785) dezvolti patru variabile alo capitalului politic: prima variabili misoari angajamentulcetatenilor la normele democratice. Aceasta incorporeaza doug mari abordiri pentru amisura cultura politico democratica, una bazatd pe cultura civics, iar cealalti tolerantapolitico. Celelalte tree variabile misoari participarea cetatonilor Tn politico: comportamen-tul de vot, activismul Tn timpul campaniilor electorate gi relatia cu diferlti de o$ciali politici(Booth gi Richard:1998, p. 785) . Pe scurt. aceste patru variabile reprezinta esenta con-ceptului de capital politic.

Astfel incit, ipoteza I confoml cireia nivelurile mai ridicate de activism in cadrulsocietatii civile vor contribui la cre$terea nivelurilor de fomtare a capitalului social gi ipo-teza 2 conform cdreia nivelurile mal ridicate de activism Tn cadrul societatii civile vorcontribui la cre$terea nivelurilor de formare a capitalului politic sunt validate (Booth gi

Richard:1998, p. 783): activismul formal de grup contribuie semnificativ gi pozitiv la for-marea politico gi la Tncrederea interpersonala. Activismul la nivelul comunitatii, pe de altaparte, se asociazi negativ cu informarea politico. dar pozitiv cu increderea interpersonala

ttoiem 6de 2013 (Perspecthe pofitice

Asocierea negative dintre activismul la nivelul comunitatii gi informarea politico suge-reazi fie ci la navel national cultura politico misurati de autori are o relevanta scizutipentru activismul din cadrul comunitatilor locale, fie ci relatia dintre acestea este unasuperficiala, produsa de interventia factorilor socioeconomici. In schimb, rezultatele arabfaptul ci in cazul studiat de autori capitalul social genereaza informare politico $i relatiinterpersonale de incredere.

Activismul formal de grup este pozitiv gi semnificativ corelat cu normele democratice,Tn schimb activismul din cadrul comunitatii prezinta un navel scizut de forme democrati-ce, iar activismul Tn timpul campaniilor nu are o asociere semnificativi cu votul, ci contri-bute dear la relatia cu diferiti oficiali(Booth gi Richard:1998, p788). Astfel incat, riminesi cercetim dad activitatea indivizilor din cadrul comunitatilor locale depagegte Tncrede-rea interpersonala gi comunicarea cu anumiti oficialigl atinge variabilele capitaluluipolitic,legate de nivelul de norme democratice existente, informare politico, votul gi participareain cadrul campaniilor electorale. Trebuie si ahem in monte relatia dintre contextul politic$i formarea capitalului social gi politic: acesta va influenza formarea celor doug tipuri decapital, conform analizei datelor autorilor (Booth gi Richard:1998, p. 788)

Agadar, studierea capitalului politic (factorul I de interes) alituri de cel social oferi onuanti mult mai clara Tn vederea studierii modului Tn care resursele au fast distribuite$i redistribuite pron intermediul retelelor de socializare (fenomenul 2 de interes), cit gielemente ce tin de normele democratize existente in societate, modus Tn care oameniirelationeaza cu institutiile politice, capacitatea acestora de actiune colectiva, dar $i aran-jamentele politice care influenteaza in mare mdsuri toate aceste lucruri.

Democratic asigura libertatea de asociere, ceea ce permite oamenilor si se organi-zeze, dar gradul de asociere variazi destul de mutt de-a lungul societatilor gia timpului.Statul gi piata reprezinta doug canale de dlstribuire a resurselor in cadrul societatilordemocratize. Organizarea Tn syndicate, de exemplu, rezulti intr-un schimb de putere din-spre piata spre membrii sindicatelor. Organizarea Tn partide politice sociale, cu sustinereasindlcatelor gia paRidelor abate de stanga directioneaza statul spre o mai mare redistri-buire a bunurilor (Bradley et al.:2003, p.197).

Organizarea in relatii de socializare prezinta ansi o parte nevizuti a distribuirii gi re-distribuirii bunurilor gi plate oferio mai bud intelegere a societatii gia problemelor dincadrul acesteia. Dinamica relatiilor dintre indivizi, modus in care acegtia interactioneazacu institutiile gi capacitatea de actiune colectivi reprezinta variabilele pain care putem sistudiem acest lucru prin intermediul abordirii capabilitatilor. a tragedies bunurilor comunegia teoriei capitalului social.

Concluz,ii

Articolul de fate incearci si aduci o Tmbunatatire a modulus de operationalizare aretelelor de socializare. Retele de socializare aunt definite formal ca fiind ca un set de no-duri(sau membride retea) care este legat de unul sau mai multe tipuri de relatii(Wasser-man gi Faust: 2010, p. 2). Aceste noduri sau membri de retea sunt unitati conectate deanumite relatii $i reprezinti persoane sau organizalii care se pot conecta pron anumiteunitati reprezentate de seturi de noduri. Acestea includ de la cercuri de prieteni, vecini,membri de asociatii, colegi de munch pina la pagini web, reviste gtiintifice sau literaresau cheat pozitii adoptate de oameni la un anumit punct. Retell de socializare pot fi tra-

j2

tate ca moduri de a atinge obiective comune gi sau generatoare de politici de distribuiregi redistribuire a bunurilor. Analiza de fate a font ficuti pron prisma cadrelor teoretice aleAbordirii Capabilltatii gi Cadrului de Analizi gi dezvoltare Institutionala pentru a leiaabordirile Tntr-un model pron care si evidentiez pele mai importante aspecte ale retelelorde socializare.

Cercetitorii retelelor sociale au foloslt cadrul teoretic al capitalului social pentru a ex-plica interactiunea dintre indivizi gi institutii sau capacitatea de actiune colectivi. Aborda-rea de fate folosegte Tn mod complementar doug are cadre teoretice pentru a accentuadoug dimensiuni: I . Importanta factorilor de conversiune prezentati ant de Amartya Sen(caracteristicile personale, caracteristicile sociale gi caracteristicile mediului), cit gi deElinor Ostrom (atributele comportamentului uman, ale societatil gi ale lumii biofizice) gi2. Conceptul de capital politic, adia modus in care capitalul social este transformat inactiune colectivi in capital politic, in cazul politicilor de distribuire gi redlstribuire de bunuriin comunitate.

Totodata, am considerat ci studiul asupra retelelor de socializare nu trebuie privit ex-clusiv in termed de actiune colectivi gi cooperare, ci trebuie si avem in vedere dadoamenii aunt capabili de actiune colectlvi gi cooperare. dad ideea de a socializa esteo nevoie umani si dad oamenii se descurci cu bunurile si serviciile acordate de stat inacest sens. Acest lucru a fast realizat pron prisma cadruluiteoretic normativ prezentat deSen, care detinegte care sunt capabilitatile gi functionalitatile oamenilor gi cum ar trebuisi ne raportam la ele.

Cadrul Institutional de Analizi gi Dezvoltare propus de Ostrom prezentat in lucrareeste la rindul lui un mecanism pron care putem obtine informatii negate de contextul incare indivizii interactioneaza, cum percep ei institutiile gi cum se raporteaza la bunuri gi

servicii. Consider ci retelele de socializare au caracteristica bunurilor publica - este greusi interzici anumitor persoane si se foloseasci de acest bun, chiar gi atunci and arepersoane se folosesc de el, dar gi caracteristica unum bun public: dad cineva folosegteacest bun, atunci gi are persoane se pot bucura de el. Agadar, din perspectiva bunurilorcomune putem analiza in detaliu aceasti asumptie, pentru a vedea dad este sau nuveridici in raport cu realitatea.

Variabilelor independente de cercetare analizate prin prisma acestor cadre teoreticeaunt Tncrederea socials, interactiunea dintre indivizi gi institutii gi capacitatea de actiunecolectiva, variabile ce au fast identificate pain prisma modelului rezultat din imbinareaAbordirii Capabilitatii, a Cadrului de Analizi gi Dezvoltare Institutionala, care poate stala baza unor viitoare cercetiri in domeniul analizel retelelor de socializare la nivel local inRomania postcomunista.

Rejbrinte

Baumann PI Sustainable livelihoods and politicalcapital: Arguments and evidence from descentralisationand natural resource management in India. Working Paper a36. Overseas Development Institute. London

Bogartti S, Away M, Brass D, Giuseppe L . Network Analysis in the SocialScience. apud P. Carrington. J. S.London. «Handbook of Social Network Analysis", Sage. London. loloBradley D, Huber E. Moller S, Nielsen F. Stephens J. D. Distribution and Redistribution in Postindustrial

2000

noiem6rte 2013 (Perspective poGxtice

Societies, World Politics. Vol. 55. No. z, Cambridge University Press, zoo3Booth J. A, Richard P. B. CivilSociety, PoliticalCapitaland Democratization in CentrdIAmerica, TheJournal of Politics. Vo1. 6o. No. 3. Cambridge University Press, i998.Dolsak N. Ostrom E. The Commonsin the New Millennium:Changes and Adaptations, MassachusettsInstitute ofTechnology 2003

Hollanders H. European Trend Chart in Innovation., 2003 KEuropean Innovation Scoreboard: TechnicalPaper N0 2: Analysis of national performance". European Comission. in .Perspectives on the Europeanpostcommunist societies". H. Ruse. B. Voice, Sibiu, Psihomedia. 200S.Kolankiewicz G. SocialCapitaland SocialChange. The British Journalof Sociology, Vol. 46. Na. 3, SpecialIssue for Lockwood. BlackwellPublishing, L.S.E, z996.Ostrom E. A BehavioraIApproach to the Rational-ChoiceTheory of Collective Action, Indiana University,Bloomington, a997.Ostrom E. Building Trust to Solve Commons Dillemas: Taking SmallSteps toTest an EvolvingTheory ofCollective Action, Princeton University. 2007Ostrom E. Guvernarea bunurilor comune. Evolutia institutiilor pentru actiunea colectivi, Polirom.Bucuresti. zoo7.

Ostrom E, Ahn T. K, The meaning of social capital and its links to Collective Action, Workshop in PoliticalTheory and Policy Analysis, Indiana University. Bloomington, zoomOstrom E, The Commons in the New Milennium:Changes and Adaptations, Massachusetts Institute ofTechnology, zoo3Ostrom E, Understanding Institutional Diversity. Princeton University Press, zoos.PastiV, Romania Tn tranzitie. Ciderea Tn viitor. Nemira. Bucure;tim a995.Robeyns 1. The Capability Approach: An Interdisciplinary Introduction, The 3rd International (inferenceon Capability Approach. Pavia. Italy, 2003

Sen A. Inequality Reexamined. Oxford U niversity Press, i992.Sen A, The Idea of JusticeiThe Belknap Press of Harvard University Press. Massachusetts, 200g.Thaler R. Sunstein C. Improving Decisions About Health, Wealth and Happiness, Yale University Press,New Haven and London, zoo8.Voicu B, BasmaTI Social capital and civic participation in Ukraine and Romania. Tn .Perspectives on theEuropean postcommunist societies", H. Rusu. B. Voicu, Sibiu. Psihomedia, zoos.Voice M, Voice B. Social capital: bonding or blinding Europe?. in .Perspectives on the Europeanpostcommunist societies'. H. Rusu. B. Voice, Sibiu, Psihomedia. 2005.Wade R. Village Republics: Economic Condition for Collective Action in South India. Cambridge UniversityPress, Cambridge. a998Wasserman S, Faust K. SociaINetwork Analysis, Cambridge University Press, Cambridge, a994 apud P.

Carrington. J. S. London. .Handbook of Social Network Analysis', Sage. London. 20ao.+++http://epp.eu rostat.ec.eu rope.eu/tgm/refreshTa bleAction.do?ta b=table&plugin=a& pcode=tinooo93&language=en+++http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=i&language=en&pcode=tinoo075&plugly:t