ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MARKETING

Planificarea de marketing în turism

Stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag pe piața germană

Zamfir Ramona-Dora

Anul III, Seria C, Grupa 1742

CUPRINS

1. Prezentarea stațiunii2. Expunerea introductivă3. Analiza mediului de marketing4. Analiza SWOT5. Evaluări și ipoteze6. Obiective de marketing7. Strategii de marketing8. Bugetul și programul de marketing9. Revizia și controlul10. Concluzii

1. Prezentarea stațiunii

Ocna Şugatag se situează în Ţara Maramureşului, sau Maramureşul Istoric,

care nu trebuie confundat cu judeţul Maramureş. Judeţul s-a format prin alipirea la

Maramureşul Istoric a unei zone care cuprinde alte trei "ţări": Chioar, Codru şi Lăpuş.

Ocna Şugatag este o staţiune mică atât ca suprafaţă cât şi ca număr de locuitori

(4097 de locuitori), dar care înregistrează o creştere bruscă a numărului de turişti în zonă în

perioada sezonului de vară.

Localizare - Comuna Ocna Şugatag este situată în nordul României, în judeţul

Maramureş, la 47"47`N latitudine, 23"57`E longitudine, la o altitudine medie de 500 metri.

Se învecinează la sud cu oraşul Cavnic şi comuna Budeşti, la est şi nord-est cu comuna

Călineşti, la sud-vest cu municipiul Baia Mare, iar la vest cu comuna Deseşti.

Accesul (căi de acces) - spre staţiunea Ocna Şugatag se face dinspre Sighetu

Marmaţiei (18 km) pe DN 18 şi apoi DJ 182A, dinspre Baia Mare (50 km) peste Munţii Gutâi

(DN 18) sau dinspre Baia Mare pe la Cavnic (DJ 109F).

Atât transportul rutier cât şi cel feroviar (staţia terminus Sighetu Marmaţiei)

este utilizat pentru a ajunge în staţiunea Ocna Şugatag.

Accesul în zonă se poate face cu maşina sau orice alt vehicul auto. În staţiune

nu există gară feroviară, există doar în localităţile învecinate, cum ar fi: Sighetu Marmaţiei,

Baia Mare. Atât pe ruta Baia Mare – Ocna Şugatag, cât şi pe ruta Sighetu Marmaţiei – Ocna

Şugatag există autobuze care asigură transportul până în staţiune, punctul de plecare este în

gările CFR ale celor două oraşe. Aşadar cei care vin cu trenul îşi pot continua drumul pe

calea rutiera până în Ocna Şugatag.

Aşezare geografică - Localitatea Ocna Şugatag este situată în Depresiunea

Maramureş, la poalele munţilor Ţibleş şi Gutâi (munţi vulcanici tineri), pe DN 18 Baia Mare

- Ocna Şugatag, la o distanţă de 20 km de municipiul Sighet şi la o altitudine de 490 m.

Comuna Ocna Şugatag se întinde pe o suprafaţă de 8.520 de hectare (263 ha

intravilan şi 8257 extravilan), în partea de sud-est a Depresiunii Maramureşului, pe culmea

terasată natural dintre râurile Mara şi Cosău, la poalele munţilor de origine vulcanică Ţibleş -

Gutâi.

Istoric - Ocna Şugatag (în maghiară Aknasugatag, colocvial Şugatag) staţiune

balneoclimaterică (450 m altitudine, ape clorurosodice) fostă salină atestată în 1355 şi închisă

în 1950. La Ocna Şugatag a funcţionat între anii 1787-1822 o salină de exploatare subterană a

sării geme.

Ocna Şugatag este o localitate prezentă în documentele de cancelarie din anul

1360. Încă din acele timpuri activitatea de bază a fost exploatarea sării, de la care derivă şi

numele localităţii. În jurul acestor ocne s-au găsit monede de argint şi aur din perioada

romană, exemplificând exploatarea sării din cele mai vechi timpuri. La începutul secolului

XX galeriile s-au surpat, ridicând la suprafaţă un ochi de apă caldă şi sărată.

Între anii 1711 – 1720, în timpul stăpânirii austro – ungare curtea de la Viena

dădea atenţie deosebită exploatării zăcămintelor de sare, fapt pentru care această ocupaţie a

luat amploare, iar localitatea Ocna Şugatag se dezvoltă şi se sistematizează.

Sarea de la Ocna Şugatag, datorită calităţii de excepţie se exploata în plăci şi

bulgări, fiind exportată în Ungaria, Rusia, Cehoslovacia, Austria, dar şi în Africa.

Demografie - La recensământul din 1930 au fost înregistraţi 1.568 locuitori,

dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni şi 1 rutean. Sub

aspect confesional populaţia era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160

mozaici, 17 ortodocşi, 12 reformaţi şi 1 luteran.

Staţiune balneară - Datorită izvoarelor minerale clorurosodice şi lacului sărat

(format prin prăbuşirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Şugatag este

staţiune balneară.

În zona fostelor ocne de sare se află 8 lacuri (care se situează pe primele locuri

în Europa din punct de vedere al salinităţii), izvoare cu apă sărată, aflorimente de sare nativă,

floră şi faună specifice.

Staţiunea Ocna Şugatag are ca şi FACTORI NATURALI DE CURĂ : ape

minerale clorurosodice concentrate; bioclimat sedativ de curăţare (atmosfera este încărcată de

ioni negativi benefici, datorită prezentei pădurilor, livezilor şi lacurilor saline). Clima este

specifică depresiunilor subalpine, cu un bioclimat blând, sedativ.

Pe teritoriul comunei se află şi două rezervaţii naturale, Tăul Morărenilor -

breblac de baraj natural situat în piemontul Gutâiului, remarcabil prin flora variată a zonei

înconjurătoare şi Pădurea Crăiasca - rezervaţie forestieră şi peisagistică de 44 ha situată lângă

Băile Noi, cuprinzând exemplare de goruni seculari şi larice.

2. Expunerea introductivă

Viziune

Turismul este considerat instrumentul forte ce susţine echilibrul dezvoltării

economice locale, utilizând resurse naturale şi antropice fiind în acelaşi timp

„promotor” al integrării europene.

Obiectiv general

Scopul strategiei este de a evalua/direcţiona/amplifica interesul pentru

atractivitatea zonei, contribuind la creşterea fluxului turistic spre staţiunea Ocna

Şugatag, facilitând dezvoltarea infrastructurii specifice industriei ospitalităţii.

Agenţia de călătorii MARA NEW a fost constituită cu scopul de a deservi

companii, instituţii şi oameni de afaceri, turişti individuali şi familii care călătoresc în ţară şi

străinătate, pentru care selectam cu atenţie hoteluri, săli de conferinţă, programe turistice,

vacanţe exotice şi alte servicii specifice.

Echipa noastră de specialişti cu experienţa de peste 15 ani, pregătiţi şi

licenţiaţi de organizaţiile internaţionale de turism şi transport aerian (UFTAA/IATĂ), este o

garanţie sigură a calităţii serviciilor noastre.

Agenţia de Călătorii MARA NEW este agent de vânzări acreditat de

companiile aeriene (IATA sales agent) şi de cei mai importanţi tour operatori internaţionali

de turism: Concernul german World of TUI; Dertour şi ClubMed şi promovează la standarde

internaţionale o gamă largă de servicii.

Grupul de firme MARA TRAVEL este format din 3 firme specializate pentru

servicii de transport internațional, pentru programe turistice și educaționale, având o

experiență de peste 20 de ani de activitate în domeniul turismului.

Principala preocupare a companiei MARA NEW S.R.L este de a sprijini

clienții în găsirea soluțiilor optime în achiziționarea produselor și serviciilor oferite.

3. Analiza mediului de marketing

AUDIT DE MARKETING

AUDIT EXTERN

PIAȚA

Asociaţia Germană a Vânzătorilor cu Amănuntul estimează o creştere cu 60%

a vânzărilor comparativ cu anul trecut. Aproximativ 10% din vânzări vor fi efectuate în

perioada vacanţelor. Germanii vor cheltui on-line aproximativ 800 milioane de euro pentru

cumpărarea de cadouri.

Factorii de mediu care mediază influenţa reclamei asupra opţiunilor de consum:

1. Puterea de cumpărare/nivelul de trai 55,4%;

2. Grupul de prieteni, cunoştinţele apropiate 28,1%;

3. Nivelul de cultură şi civilizaţie al colectivităţii 26,5%;

4. Mentalităţi, tradiţii, obiceiuri de consum 21,4%;

5. Tendinţele modei 20,0%;

6. Familia 16,4%;

7. Celebrităţile, VIP-urile 15,6%;

8. Modul şi stilul de viaţă 8,0%;

9. Conjunctura economică internaţională 7,6%;

10. Mediul politic 4,6%;

11. Fenomene economice negative (şomaj, inflaţie) 3,8%.

Revista germană Handelsblatt din 27.11.2002 prezintă articolul conform

căruia firma Mummert Consulting ajunge la concluzia că nici unde în Europa nu este forţa de

muncă mai scumpă decât în Germania. Printre motive se aminteşte faptul că taxele legate de

sistemul de asigurări sociale sunt foarte ridicate şi vor mai creşte în viitor. Contribuţia pentru

pensii va creşte cu 0,4% la 19,5%, asigurarea de boală în medie de la 14% la 14,3%.

Referitor la productivitatea muncii se afirmă că un german producea în 2001

produse sau servicii în valoare de 106,4 € pe oră, locul 6 în Europa. Primul loc este ocupat

din nou de Luxemburg cu 192 €.

În Germania, 45 % dintre respondenți preferă să-şi petreacă sejururile în afara

ţării. Destinaţii preferate: marea 53 %, zonele montane 28 % . Mijloacele de transport folosite

de germani: maşina 86 %, avionul 47 %, trenul 33%, vaporul 4%.

CONCURENȚA

1.Firme ce oferă produse similare la preţuri similare aceloraşi categorii de

consumatori:

Agenţii de turism din Europa Centrală şi de Est care oferă turism religios și balnear.

De exemplu sunt populare excursiile de la Marea Neagră către mânăstirile faimoase

din Bulgaria – Rila, Batschkovo.

De asemenea, agenţii de turism din judeţul Suceava: Bucovina Vacance Tour,

Bucovina Turism, Bucovina Estur, Millenium Tours, SC Sind România SA, Bilco Travel.

2.Firme ce oferă aceloraşi consumatori o clasă de produse diversificate:

Agenţii de turism care oferă alte destinaţii (turism religios, litoral, montan) aceluiaşi

segment de consumatori (germani cu vârste între 50 – 75 ani cu venituri medii interesaţi de

cultură, odihnă şi aer curat).

3.Firme ce oferă mai multe categorii de produse unor categorii diferite de

consumatori:

Agenţii de turism care oferă alte destinaţii (turism religios, litoral, montan) pentru

categorii diferite de consumatori (germani pensionari, oameni de afaceri, studenţi cu diferite

niveluri de venit şi educaţie, interese şi cultură).

4.Firme ce oferă alte produse ce pot constitui o alternativă pentru consumatori:

Agenţii de turism care oferă alte produse turistice alternative turismului religios și

balnear din Bucovina şi care ţintesc acest segment de clienţi.

Deoarece firma are ca principal asociat un german considerăm că următoarele agenţii

de turism româno-germane sunt concurenţi ai noştrii: Scher Group (se ocupă de export-

import şi organizarea de excursii), Outdoor Trekking Tours (organizarea de excursii în

România), Rom Travel GmbH (excursii şi concedii în România) şi Atlantis Holidays.

ANALIZA PEST a stațiunii Ocna Șugatag din punct de vedere turistic

Analiza PEST se referă la: „Factorii de influenţă majoră asupra organizaţiilor care

sunt clasificaţi pe baza naturii influenţei exercitate asupra organizaţiei în următoarele

categorii, constituite ca medii specifice:

P: factori ce formează mediul politico – legal;

E: factori ce formează mediul economic;

S: factori ce formează mediul socio – cultural;

T: factori ce formează mediul tehnologic.”

Aria de interes la care m-am limitat în această lucrare, dacă ne raportăm la Codul

CAEN (Clasificarea activităţilor în economia naţională) este: Cod: 5510, Hoteluri (această

clasă include: - asigurarea cazării de scurtă durată în: hoteluri, moteluri şi hanuri, hoteluri cu

săli de conferinţe).

Factorii ce influenţează acest sector terţiar al turismului sunt de natură politico-legală,

economică, socio-culturală, tehnologică şi factori naturali.

Influenţa politică se resimte şi în acest domeniu, banii alocaţi pentru dezvoltarea

turismului, a transporturilor, a şcolilor, etc. sunt administraţi în funcţie de unele interese

„subiective”.

"În prezent legislaţia specifică sectorului turistic din România este armonizată în

proporţie de peste 80 % cu legislaţia comunitară. Elementele privind statistica turismului sunt

încă într-o etapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind aspectele economice

ale sectorului (cheltuieli pentru turism, venituri din diferite componente ale consumului

turistic etc.).

Perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a

turismului, de creare şi perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia se poate

realiza prin:

• evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţilor;

• armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţia internaţională;

• corelarea activităţilor şi a necesităţilor de reglementare cu celelalte sectoare

economice;

• eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţiei specifice turismului în scopul

ridicării calităţii prestaţiilor turistice.

În vederea transpunerii rapide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a măsurilor/căilor

de realizare preconizate, nu sunt necesare schimbări, adaptări sau modificări de acte

normative cu excepţia prevederilor care se referă la aspectul economico-financiar al activităţii

de turism, în special pentru acordarea de facilităţi şi reducerea fiscalităţii în scopul relansării

acestui domeniu. "

Mediul social influenţează turismul prin piaţa muncii, forţa de muncă slab pregătită

în acest domeniu. Deschiderea Facultăţii de geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai,

în localitatea Sighetu Marmaţiei, este un început pentru ca acest mediu să influenţeze benefic

turismul din staţiunea Ocna Şugatag şi nu numai.

Mediul cultural ţine de stiluri de viaţă ale românilor care după cum se observă

acordă mai nou o atenţie deosebită petrecerii timpului liber, sunt deschişi la noi experienţe şi

îşi doresc să guste din "oferta crudă a naturii".

Mediul tehnologic influenţează benefic turismul, prin oferta în continuă evoluţie de

pe piaţa bunurilor de echipamente tehnologice.

Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate este dependent de mediul

înconjurător, acesta fiind materia sa primă, obiectul şi domeniul de activitate şi de desfăşurare

al său, purtătorul resurselor sale. Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului,

formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, flora, fauna diferenţiază turismul în: turism

montan, de schi, odihnă şi recreere, rural, drumeţie, balnear. Tot de mediul natural ţin şi

obiectivele turistice dezvoltând astfel un turism cultural, religios apreciat atât de către turişti

români, dar mai ales de către turiştii străini.

AUDIT INTERN

VÂNZĂRI

Cu o varietate impresionantă de pachete de vacanță, produse proprii, MARA

TRAVEL este astăzi pe locul 4 în topul celor mai mari tour-operatori de circuite turistice din

România, atingând în 2010 o cotă de piață de cca. 12% pe acest segment. Totodată, agenția

ocupă locul 3 în Top Afaceri România, corespunzătoare unor vânzări totale de 1,2 milioane

USD în peste 20 de ani de activitate.

VARIABILELE MIXULUI DE MARKETING

Agenţia a oferit cu succes în cei 20 ani următoarele produse turistice pe piaţa

germană: turism de litoral, balnear şi montan (schi la Poiana Braşov), preţul mediu pentru

aceste produse fiind de 360 euro/pers sejur de 6 zile. Un produs special pentru revelion a fost

sejurul la Poiana Braşov cu preţul de 540 euro, full-board incluzând cină festivă de revelion.

ACTIVITĂŢI ŞI RESURSE

Echipamentele agenţiei sunt compuse din cele numeroasele sedii aflate în Bucureşti.

La începutul activităţii (anul 1990) agenția a dispus de un capital de 50 milioane lei,

60% fiind contribuţia asociatului german. În următoarea perioadă a desfăşurat activităţi

promoţionale pentru a face cunoscut numele agenţiei noastre atât pe piaţa internă, cât şi

externă.

Pe piaţa internă s-a urmărit atragerea potenţialilor turişti români prin oferta variată

care cuprindea atât sejururi în ţară pentru vizitarea obiectivelor autohtone cât şi destinaţii în

străinătate pentru potenţialii clienţi cu venituri ridicate. În ceea ce priveşte piaţa externă firma

a fost concentrată exclusiv pe piaţa germană având deja premisele pentru succes prin

asociatul german prin intermediul căruia oferta a fost cunoscută şi promovată în agenţiile de

turism germane din diferite oraşe.

Majoritatea investiţiilor efectuate de-a lungul perioadei de funcţionare (în

achiziţionarea de tehnică de calcul, consumabile, cursuri de perfecţionare, realizarea

materialelor publicitare etc.), au fost realizate din fondurile proprii ale agenţiei prin

reinvestirea profitului.

În activitatea agenţiei s-au implementat metode de management specifice agenţiilor de

turism din Germania prin absolvirea unor cursuri de perfecţionare de către toţi angajaţii

agenţiei.

4. Analiza SWOT

Analiza situaţiei existente reprezintă punctul de plecare în stabilirea strategiei de

marketing. Analiza SWOT are ca scop studierea caracteristicilor esenţiale, care dau identitate

în cazul prezent turismului şi care pot crea avantaje în activităţile viitoare ale acestuia.

Tab. 2.1 Analiza SWOT a turismului balnear în staţiunea Ocna Şugatag

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

a) Baza materială funcţională

Hoteluri;

Pensiuni;

Vile;

Baze de tratament.

a*) Resurse umane

Cunoscătoare a procedurilor

specifice de tratament.

Hotelurile, pensiunile nu au

spaţii suficiente pt. întreţinerea

condiţiei fizice;

Insuficientă asistenţă medicală

specializată;

Calificarea insuficientă a

personalului în domeniu;

Mentalitatea personalului

existent, valorificarea insuficientă

a resurselor naturale.

Facilităţi fiscale în

legislaţie;

Finanţări europene

„dedicate” turismului

balnear;

Învăţământ specializat.

Cadru legislativ

birocratic pentru

exploatarea

resurselor;

Fiscalitatea

excesivă.

b) Utilităţi, servicii (facilităţi)

Centrale termice proprii;

Alimentare centralizată cu apă.

Instalaţii nemodernizate;

Infrastructură insuficientă;

Informaţii precare.

Tehnologii noi introduse

în ţară;

Programe locale de

protecţia mediului.

Investiţii

insuficiente.

c) Accesibilităţi

Drumuri.

Starea proastă a drumurilor. Programul de

sistematizare şi pietruire a

drumurilor.

Lipsa serviciilor

adecvate de

frontieră.

d) Alte activităţi turistice

complementare:

Agrement;

Cultural-religioase;

Sportive;

Agro - turism şi eco - turism.

Lipsa informaţiilor care să

faciliteze accesul;

Lipsa educaţiei;

Lipsa unor servicii sau calitatea

slabă la destinaţie.

Programe şi oferte ale

agenţiilor de turism sau

ale ONG-urilor implicate

în domeniu.

Lipsa „motivaţiei”

financiare.

e) Elemente de imagine şi

identitate

Peisaj;

Bogate resurse naturale;

Ospitalitatea populaţiei.

Imaginea necorespunzătoare a unor

baze de tratament;

Senzaţia de murdărie;

Lipsa publicităţii.

Declararea şi

dimensionarea zonelor

aferente potrivit legii.

Introducerea taxelor

locale;

Lipsa cadrului

legislativ exhaustiv.

f) Aspecte instituţionale

ONG-uri în domeniu.

Necorelarea activităţii diferitelor

organisme/ instituţii locale;

Lipsa unei strategii la nivel local.

Facilităţi fiscale pt.

activităţi de turism;

Program comun cu

staţiuni din ţări vecine.

Lipsa unui organism

de coordonare a

acestui tip de

turism.

Tab. 2.2. Analiza SWOT a turismului etno - cultural în staţiunea Ocna Şugatag

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

a) Bază materială

Hoteluri;

Pensiuni rurale;

Vile;

Cazare mănăstiri.

a*) Resurse umane

ONG-uri în domeniu.

Proastă gospodărire;

Foarte puţine puncte de informare;

Lucrări de infrastructură

insuficiente;

Drumuri forestiere neincluse în

structura stradală publică.

Insuficienţa ghizilor specializaţi.

Legislative;

Lucrări de infrastructură.

Învăţământ superior

specializat în domeniu.

Lipsa creditelor.

b) Utilităţi, servicii

Centrale termice proprii.

Utilităţile sunt insuficient rezolvate;

Canalizare, platforme gunoi,

parcări.

Programe de dezvoltare

rurală;

Program naţional de

alimentare cu apă.

Demarare lentă;

Resurse financiare

insuficiente.

c) Accesibilitate

Drumuri;

Telefon.

Calitatea slabă a unor drumuri. Program naţional de

pietruire a drumurilor în

sate;

Modernizarea reţelei

telefonice.

Demarare foarte lentă a

investiţiilor în domeniu;

Resurse financiare

insuficiente.

d) Imagine – identitate

Arhitectura lemnului;

Patrimoniu local protejat;

Portul popular;

Obiceiuri.

Degradarea tradiţiei;

Insuficienta semnalizare a punctelor

de interes;

Lipsa de publicitate;

Imaginea necorespunzătoare a

drumurilor publice.

Existenţa unui program

naţional de protejare şi

promovare a patrimoniului

cultural;

Programe şcolare privind

cunoaşterea identităţii

locale (geografie, istorie,

literatură, botanică).

Insuficienta mediatizare

a zonei – marketing in

domeniu;

Imaginea negativă

cultivată despre

România.

e) Ofertă turistică

bogată:

Festivaluri;

Manifestări tradiţionale;

Târguri;

Meşteşuguri tradiţionale.

Necunoaşterea potenţialului etno –

cultural al zonei vecine – Ucraina;

Implicare redusă a instituţiilor

locale şi centrale (de stat şi private).

Susţinere şi promovare la

nivel local şi central a

legilor;

Valorificarea unor produse

specifice locale de

artizanat şi agroalimentare.

Resurse financiare

insuficiente;

Ignoranţa şi inerţia unor

proprietari,

administratori de

instituţii.

Tab. 2.3. Analiza SWOT a turismului pentru activităţi sportive în staţiunea Ocna Şugatag

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

a) Baza materială

Hoteluri;

Pensiuni;

Vile;

Cabane;

Trasee montane marcate;

Pârtii;

Zone de pescuit;

Parapantă.

a*) Resurse umane

Dotare slabă;

Întreţinere necorespunzătoare;

Lipsa utilajelor speciale de

întreţinere şi a instalaţiilor pentru

domeniul schiabil;

Lipsa managerilor în domeniu.

Cererea mare ce poate

atrage investiţiile;

Există interes şi tradiţie;

Susţinere şi promovare la

nivel local şi central.

Cultivarea tradiţiilor;

Disponibilitatea populaţiei

locale.

Resurse financiare

insuficiente.

Legislaţie specifică.

b) Utilităţi, servicii,

facilităţi

Dotări sportive de diverse

categorii.

Instalaţii vechi, nemodernizate;

Parcări insuficiente;

Lipsesc grupuri sanitare publice.

Introducerea tehnologiilor

noi.

Politici locale şi

regionale „subiective”.

c) Accesibilitate

Drumuri de acces;

Trasee marcate.

Calitatea redusă a drumurilor;

Marcaje neîntreţinute;

Instalaţii nefuncţionale.

Introducerea unor drumuri

forestiere în circuitul stradal

public.

d) Activităţi turistice

complementare:

Agrement;

Programe culturale.

Dotări nemodernizate suficient. Apariţia unor noi tehnologii

şi materiale;

„Implementarea” altor

sporturi (ex. Golf).

Criza economică

globală.

e) Aspecte

instituţionale

APL şi „actori” locali

implicaţi.

Lipsă coordonare-comunicare;

Neimplicare mass-media locală.

Sensibilizare legată de rolul

ONG-urilor;

Consolidarea societăţii

civile;

“Renaşterea” colectivităţii

Neaplicarea cadrului

instituţional.

locale;

Sensibilizarea org.

Internaţionale.

f) Imagine – identitate

Schi, înot, orientare

turistică, ciclism, pescuit.

Imagine necorespunzătoare a unor

terenuri pentru antrenament.

Dezvoltarea învăţământului

de profil.

Insuficienta implicare

financiară a

administraţiei locale.

Analiza SWOT va constitui punct de plecare în elaborarea strategiei de marketing,

bazându-se pe punctele forte şi oportunităţile identificate pentru fiecare tip de turism practicat

în staţiune aşa cum reies din tabele de mai sus. Formularea obiectivelor strategiei de

marketing în schimb se axează pe punctele slabe şi ameninţările la adresa turismului staţiunii,

în ideea anihilării acestora şi transformării lor în puncte forte sau oportunităţi prin activităţile

propuse a fi realizate prin implementarea strategiei de marketing elaborate.

5. Evaluări și ipoteze

Plecând de la materialul de prezentare al staţiunii s-a realizat un exerciţiu de evaluare

a potenţialul turistic al staţiunii Ocna Şugatag pentru pentru a vedea de ce dispune staţiunea şi

pe ce se va baza realizarea strategiei de marketing.

Pe baza informaţiilor deja cunoscute despre staţiune şi pe baza elementelor

componente ale modelului de evaluare şi de punctajul obţinut pentru fiecare element în

funcţie de intervalul în care se regăseşte, se va obţine nivelul la care se situează oferta

turistică curentă a staţiunii Ocna Şugatag.

Tabelul numărul 2.2. se referă la temperatura medie anuală, aceasta fiind de 8

°C în staţiune, aşadar se încadrează în intervalul tma ≥ 8 °C şi primeşte 3 puncte -

Temperatura (CT) = 3.

Tab. 3.1. Intervale de notare a temperaturii medii anuale

TEMPERATURA CT

1

2

3

tma ≤ 4 °C

4 °C < tma < 8 °C

tma ≥ 8 °C

Tabelul 2.3. face referire la numărul anual de zile senine, adică între 90-120

zile pe an în staţiune şi se încadrează în intervalul 100 < N < 140 pentru care primeşte

2 puncte - Numărul anual de zile senine (CS) = 2.

Tab. 3.2. Intervale de notare a numărului anual de zile senine

NR. ANUAL DE ZILE SENINE CS

1

2

3

N ≤ 100

100 < N < 140

N ≥ 140

Tabelul 2.4. se referă la numărul anual de zile cu precipitaţii, sunt între 100-

120 zile pe an în staţiune şi se încadrează în intervalul 100 < N < 140 pentru care

primeşte 2 puncte - Numărul anual de zile cu precipitaţii (CP) = 2.

Tab. 3.3. Intervale de notare a numărului anual de zile cu precipitaţii

NR. ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAŢII CP

1

2

N ≥ 140

100 < N < 140

3 N ≤ 100

Tabelul 2.5. face referire la numărul anual de zile cu zăpadă, sunt între 90 -110

zile pe an în staţiune, se încadrează în intervalul 60 < N < 120 pentru care primeşte 2

puncte - Numărul anual de zile cu zăpadă (CZ) = 2.

Tab. 3.4. Intervale de notare a numărului anual de zile cu zăpadă

NR. ANUAL DE ZILE CU ZĂPADĂ CZ

1

2

3

N ≤ 60

60< N < 120

N ≥ 120

Conform modelului de evaluare a potenţialului turistic clima se calculează prin

înmulţirea unor constante cu elementele analizate: temperatura medie anuală, numărul

anual de zile senine, numărul anual de zile cu precipitaţii şi numărul anual de zile cu

zăpadă, după cum urmează:

Clima = 0,45 x Temperatura medie anuală + 0,2 x Nr. anual de zile senine + 0,2 x Nr. anual

de zile precipitaţii + 0,15 x Nr. anual de zile cu zăpadă.

Prin înlocuirea elementelor deja calculate obţinem:

C = 0,45 x 3 + 0,2 x 2 + 0,2 x 2 + 0,15 x 2

C = 1,35 + 0,4 + 0,4 + 2,45

C = 2,45

În urma rezultatului obţinut conform tabelului 2.6. clima se situează în intervalul 2,0 –

3,00 şi primeşte 3 puncte, adică clima este foarte favorabilă - Clima (PNC) = 3 foarte

favorabil (între 2,0 - 3,00).

Tab. 3.5. Calificative de notare a climei

CLIMA PNC

1 – puţin favorabilă

2 – favorabilă

3 – foarte favorabilă

0,0 - 0,99

1,0 - 1,99

2,0 - 3,00

Tabelul 2.7. se referă la vegetaţie şi faună, în staţiune se găsesc zone protejate,

parcuri naturale: ex. două rezervaţii naturale, Tăul Morărenilor şi Pădurea Crăiasca -

rezervaţie forestieră şi peisagistică care cuprinde exemplare de goruni seculari şi

larice.

Conform acestor informaţii primeşte la acest capitol calificativul de foarte atractivă -

Vegetaţia & fauna (PNV) = 3 foarte atractivă.

Tab. 3.6. Calificative de notare a vegetaţiei şi a faunei

VEGETAŢIA & FAUNA PNV

1 – puţin atractivă

2 – atractivă

3 – foarte atractivă

- zone sărace în vegetaţie şi faună;

- există unele specii rare de plante şi animale;

- există zone protejate, parcuri naturale, etc.

Tabelul 2.8. se referă la peisaj, în staţiune se găsesc munţi de origine vulcanică

Ţibleş şi Gutâi, lacuri saline – 8 la număr, aşadar reiese că staţiunea are un peisaj pitoresc

primind 2 puncte - Peisaj (PNP) = 2 pitoresc.

Tab. 3.7. Calificative de notare a peisajului

PEISAJ PNP

1 – comun

2 – pitoresc

3 – foarte pitoresc

- munţi, păduri, etc.;

- chei, canioane, lacuri, cascade;

Tabelul 2.9. se referă la poluare, poluarea în staţiune fiind inexistentă, primeşte 0

puncte - Poluare (POL) = 0 inexistentă.

Tab. 3.8. Notarea gradului de poluare

POLUARE POL

0

1

2

3

Inexistentă

Redusă

Medie

Ridicată

Conform modelului de evaluare, potenţialul natural se calculează ca şi o însumare

a punctelor obţinute pentru climă, vegetaţie şi faună, peisaj, total din care se va scădea

punctajul obţinut pentru poluare, după cum urmează:

Potenţial natural = Clima+ Vegetaţia & Fauna + Peisaj – Poluare

Înlocuind elementele cu valorile obţinute pentru acestea rezultă:

PN = 3 + 3 + 2 – 0

PN = 8

Conform tabelului 2.10. potenţialul natural în funcţie de punctajul obţinut se

încadrează în „intervalul” 8;9 şi primeşte 4 puncte, adică calificativul de foarte bun -

Potenţial natural (PN) = 4 foarte bun (8;9).

Tab. 3.9. Calificative de notare a potenţialului natural

POTENŢIAL NATURAL PN

1 – slab

2 – mediu

3 – bun

4 – foarte bun

0 - 3

4;5

6;7

8;9

Potenţialul social cultural este evidenţiat în tabelul 2.12. în funcţie de prezenţa sau

absenţa elementelor turistice, pentru absenţă primesc 0 puncte, iar pentru prezenţă 1

punct. Însumând valorile, se obţine 13 puncte care conform tabelului 2.11. plasează

potenţialul social cultural în intervalul 12 – 18, primind astfel 4 puncte şi calificativul bun

- Potenţial social cultural (PS) = 3 bun (între 12 - 18 ).

Tab. 3.10. Calificative de notare a potenţialului social şi cultural

POTENŢIAL SOCIAL CULTURAL PS

1 – slab

2 – mediu

3 – bun

4 – foarte bun

0 -5

6 - 11

12 - 18

19 - 25

Tab. 3.11. Aprecierea punctajului potenţialului social şi cultural

NNr. crt. Elemente componente: PPunctaj

1. Biserici 1 pct.

2. Mănăstiri 1 pct.

3. Castele, fortăreţe 0 pct.

4. Ruine 0 pct.

5. Monumente istorice 0 pct.

6. Muzee 0 pct.

7. Expoziţii permanente 0 pct.

8. Obiceiuri/ folclor 1 pct.

9. Asociaţii culturale, folclorice 1 pct.

10. Sărbători locale 1 pct.

11. Pieţe tradiţionale, târguri 1 pct.

12. Produse regionale specifice 1 pct.

13. Evenimente speciale 1 pct.

14. Personalităţi locale 0 pct.

15. Legende, poveşti 1 pct.

16. Divertisment 1 pct.

17. Cinematografe 0 pct.

18. Teatre 0 pct.

19. Operă/balet 0 pct.

20. Filarmonică 0 pct.

21. Bibliotecă 0 pct.

22. Discoteci 1 pct.

23. Conferinţe 0 pct.

24. Specialităţi culinare regionale 1 pct.

25. Serate, reuniuni locale 1 pct.

TOTAL 13 pct.

Gradul de dezvoltare a infrastructurii staţiunii se poate observa în tabelul 2.14.

dat de prezenţa sau absenţa elementelor caracteristice infrastructurii, punctajul obţinut

fiind de 6 care conform tabelului 2.13. se situează în intervalul 2 - 6, primind

calificativul de mediu dezvoltată şi 2 puncte - Infrastructura existentă (I) = 2

mediu dezvoltată (între 2 - 6).

Tab. 3.12. Calificative de notare a gradului de dezvoltare a infrastructurii

INFRASTRUCTURĂ I

1 – slab dezvoltată 1

2 – mediu dezvoltată

3 – bine dezvoltată

4 – foarte bine dezvoltată

2 – 6

7 – 9

= 10

Tab. 3.13. Aprecierea punctajului gradului de dezvoltare a infrastructurii

NNr. crt. Elemente componente: PPunctaj

1. Drumuri asfaltate 0 pct.

2. Canalizare 1 pct.

3. Gaz metan 0 pct.

4. Iluminat stradal 0pct.

5. Apă curentă 1 pct.

6. Servicii telefonie fixă 1 pct.

7. Acoperire telefonie mobilă 1 pct.

8. Spaţiu locuibil excedentar 1 pct.

9. Servicii medicale de urgenţă 0 pct.

10. Magazine alimentare 1 pct.

11. Spaţii comerciale 0 pct.

TOTAL 6 pct.

Conform modelului de evaluare a potenţialului turistic, potenţialul

antropic se calculează adunând valorile obţinute pentru potenţialul social

cultural şi cele pentru infrastructură, după cum urmează:

Potenţialul antropic= Potenţialul social cultural + Infrastructura

Înlocuind valoric elementele, se obţine:

PA = 3 + 2

PA = 5

Conform tabelului 2.15. în funcţie de punctajul obţinut potenţialul antropic se

încadrează în intervalul 5 – 6, primind calificativul bun şi 3 puncte - Potenţial

antropic (PA) = 3 bun (între 5 - 6).

Tab. 3.14. Calificative de notare a potenţialului antropic

POTENŢIAL ANTROPIC PA

1 – slab

2 – mediu

3 – bun

4 – foarte bun

= 2

3 – 4

5 – 6

7 - 8

Conform modelului de evaluare a potenţialului turistic, acesta se calculează

adunând valorile obţinute pentru potenţialul natural şi cele pentru potenţialul antropic,

după cum urmează:

Potenţial turistic = Potenţial natural + Potenţial antropic

Înlocuind valoric elementele, se obţine:

PT = 4 + 3

PT = 7

Conform tabelului 2.16. în funcţie de punctajul obţinut potenţialul turistic se

încadrează în intervalul 7 – 8, primind calificativul foarte bun şi 4 puncte - Potenţial

turistic (PT) = 4 foarte bun ( între 7 - 8).

Tab. 3.15. Calificative de notare a potenţialului turistic

POTENŢIAL TURISTIC PT

1 – slab

2 – mediu

3 – bun

4 – foarte bun

= 2

3 – 4

5 – 6

7 - 8

În privinţa dotărilor turistice după cum reiese din tabelul 2.18 primeşte 9

puncte care în tabelul 2.17 se încadrează în intervalul 5 – 11 primind calificativul de

dotări medii şi 2 puncte - Dotări turistice (DT) = 2 medii ( între 5 - 11).

Tab. 3.16. Calificative de notare a dotărilor turistice

DOTĂRI TURISTICE DT

1 – reduse

2 – medii

3 – bune

= 4

5 – 11

12 – 14

4 – foarte bune = 15

Tab. 3.17. Aprecierea punctajului dotărilor turistice

Nr. crt. Elemente componente: Punctaj

1. Hoteluri ***/**** 1 pct.

2. Hoteluri ** 1 pct.

3. Moteluri 0 pct.

4. Pensiuni ☼☼☼☼☼ 0 pct.

5. Pensiuni ☼☼☼/☼☼☼☼ 1 pct.

6. Pensiuni ☼☼ 1 pct.

7. Hanuri 0 pct.

8. Căsuţe 1 pct.

9. Campinguri 1 pct.

10. Restaurante/Baruri 1 pct.

11. Terenuri de sport 0 pct.

12. Centre de închiriat echipament sportiv 0 pct.

13. Săli de jocuri 0 pct.

14. Saloane de întreţinere 0 pct.

15. Piscine 1 pct.

16. Pârtii de schi 0 pct.

17. Baze nautice 0 pct.

18. Magazin de suveniruri 1 pct.

TOTAL 9 pct.

Oferta turistică se calculează ca şi sumă între valorile obţinute pentru

potenţialul turistic şi valorile obţinute pentru dotările turistice, după cum urmează:

OT = 4 + 2

OT = 6

După cum se observă în tabelul 2.19. oferta turistică se încadrează în intervalul

5 – 6 aşadar primeşte calificativul de ofertă bună - Oferta turistică (OT) = 3 bună

( între 5 - 6).

Tab. 3.18. Calificative de notare a ofertei turistice

OFERTA TURISTICĂ OT

1 – slabă

2 – medie

3 – bună

4 – foarte bună

= 2

3 – 4

5 – 6

7 - 8

Staţiunea Ocna Şugatag a obţinut la capitolul grad de echipare turistică

calificativul bună pentru oferta turistică. S-au pierdut multe puncte la capitolul

potenţialul social şi cultural dar şi la dotările turistice.

Aceste aspecte constituie minusuri pentru atractivitatea staţiunii din punct de

vedere turistic, aşadar atenţia se va concentra atât pe potenţialul turistic natural cât şi

pe cel antropic de care dispune comuna Ocna Şugatag, în încercarea de a le

transforma în avantaje, de a le exploata în interesul comunităţii şi de a susţine

imaginea de „comună dezvoltată din punct de vedere turistic” aşa cum reiese din

„Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local” la

H.G. nr. 852/ 2008.

De asemenea, în urma rezultatelor de mai sus, previzionăm următoarele:

1. Peste 50% din turiști vor veni din Frankfurt, Dusseldorf, Stuttgart și Hanovra;

2. Principala modalitate de reclama care atrage cei mai mulți turiști pentru noul

produs va fi reclama în presa germană (apreciem că 50% din clienți vor fi atrași

prin acest tip de promovare, 30% prin Internet, 20% prin intermediul târgurilor);

3. În primul an ne așteptăm la o cifră de afaceri mai scăzută, în jur de 90.000 USD,

numai pentru noul produs turistic (prețul de lansare este de 300 USD/persoană

pentru primul an);

4. Cota de piață după primii doi ani de la lansare va ajunge la 25%.

5. Obiective de marketing

Obiectivele specifice ale strategiei de marketing:

1. Crearea Consorţiului de Dezvoltare Locală (CDL), format din APL, ONG, societăţi

private şi Mass media - în vederea planificării, implementării, evaluării şi îmbunătăţirii

aspectelor de marketing în dezvoltarea turismului local;

2. Crearea Oficiului LOCAL de Turism, într-o perioadă de cel mult 6 luni;

3. Creşterea numărului de turişti atât români cât şi străini cu cel puţin 20% faţă de

media anilor precedenţi;

4. Creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare cu 20% prin promovarea de

oferte tip pauşal (extrasezon);

5. Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a

resurselor umane locale, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului, prin organizarea de

seminarii pentru instruirea proprietarilor de hoteluri şi pensiuni din staţiune cu privire la

standardele europene de calitate a serviciilor turistice oferite, în următorii 2 ani de zile;

6. Sprijinirea femeilor în demararea (start up) unor mici afaceri în domeniul

serviciilor conexe în turism (ghidaj, meşteşuguri, terapii neconvenţionale, etc.), deficitare în

acest moment;

7. Atragerea de fonduri structurale prin susţinerea şi avansarea proiectelor aplicate de

micile firme locale din domeniul turismului.

6. Strategii de marketing

7.

În urma analizei SWOT a potenţialului turistic al staţiunii Ocna Şugatag se vor

pune în valoare punctele tari şi se vor valorifica oportunităţile de care beneficiază

Ocna Şugatag, ca destinaţie turistică (turism balnear-curativ, turism montan, cultural-

religios, turism de agrement, turism sportiv etc.) precum şi ca punct de plecare spre

alte obiective şi trasee turistice (agro-turism şi turism ecologic, turism extrem s.a.).

Strategia de marketing arată direcţia care se propune pentru a fi urmată,

cuprinde activităţile care vor sprijini direcţia aleasă, dar şi argumentele pe baza cărora

s-a optat pentru direcţia aleasă.

Strategia de marketing cuprinde principalele direcţii în care organizaţia îşi

mobilizează resursele (umane, financiare, materiale, informaţionale), pentru a atinge

şi depăşi indicatorii economico – sociali programaţi.

Strategia de marketing include şi activităţi consistente de publicitate, prin

intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de

turism din judeţ dar şi din ţară şi prin furnizarea continuă de informaţii – calendar al

evenimentelor, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor

în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din

România.

Pentru prioritizarea activităţilor strategiei de marketing se vor crea programe

de marketing cu activităţi aferente fiecărui obiectiv stabilit, menite a duce la atingerea

lor şi nu în ultimul rând la succesul strategiei de marketing elaborate.

1. Crearea Consorţiului de Dezvoltare Locală (CDL), format din APL, ONG,

societăţi private şi Mass media

Rolul parteneriatului în marketingul comunitar este acela de identificare a

intereselor comune şi canalizarea eforturilor în: planificarea, implementarea, evaluarea şi

îmbunătăţirea aspectelor de marketing în dezvoltarea turismului local.

Eforturile de a implica aceşti reprezentanţi în discuţii şi de a-i determina să participe

la luarea deciziilor va crea o atitudine pozitivă şi va dezvolta turismul în armonie cu

valorile comunităţii.

Consorţiul va participa la finanţarea şi monitorizarea programelor şi proiectelor de

dezvoltare a turismului local, va asigura dezvoltarea infrastructurii edilitare (apă,

canalizare, deşeuri, drumuri), planificarea teritoriului, autorizarea pensiunilor, va sprijini

punctele de informare turistică şi realizarea materialelor de informare şi promovare.

Implicarea organizaţiilor non-guvernamentale din diverse domenii (cultural,

religios, mediu, profesional, patronal, turism, tineret, social, sportiv, ş.a.), având

următoarele abilităţi:

• Experienţă pozitivă în lucrul cu cetăţenii;

• Experienţă în atragerea surselor de finanţare;

• Sunt de regulă bine familiarizate cu managementul proiectelor;

• Credibilitate publică mai ridicată decât autorităţile;

• Pot coagula interesele publice şi private în diferite acţiuni cu caracter non-profit dar

cu beneficii comune;

• Dispun de diverşi specialişti şi numeroşi voluntari.

Rolul firmelor private

În turismul local, din punct de vedere juridic, majoritatea firmelor implicate

aparţin categoriei AF şi IMM, şi - au creat structuri specifice turismului: pensiuni,

moteluri, restaurante, agenţii de turism, firme de transport, magazine deartizanat, ş.a.,

având următoarele puncte forte:

• Unităţile de cazare – alimentaţie constituie baza materială relevantă, care contribuie la

„prima impresie” a contactului direct cu turiştii;

• Calitatea serviciilor lor cântăreşte cel puţin 50% din atractivitatea turistică a unei

zone;

• Reinvestesc profiturile pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor la un

nivel optim;

• Prin asociere, firmele de turism dintr-o anumită zonă pot participa mai uşor la târguri

şi expoziţii şi sprijini puncte de informare în localităţi.

a. Crearea Oficiului Local de Turism

Înfiinţarea oficiului de turism va avea drept scop:

promovarea imaginii reale în general, atât pe plan local, naţional dar şi în afara

graniţelor ţării;

abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze strategiile de

dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în turism;

identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de exploatare este

scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulaţia

turistică;

analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi economici de asociere cu

Primăria comunei Ocna Şugatag în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor

turistice locale şi zonale;

iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea/ ameliorarea atracţiilor

turistice cu grad ridicat de importanţă.

Domeniul de activitate al Oficiului de Turism:

servicii oferite publicului – informare turistică, consiliere juridică, statistică, etc. cu

privire la sectorul turistic, în scopul îmbunătăţirii calităţii mix-ului de marketing al agenţilor

economici din domeniu;

activităţi de management intern – prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care prezintă

importanţă pentru sectorul turistic:

- valorificarea resurselor turistice – valorificare - dezvoltare, strategie;

- proiecte, amenajări;

- protejarea resurselor turistice;

- marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate, informatizare,

baze de date.

3. Creşterea numărului de turişti atât români cât şi străini

Există câteva nişe pe piaţa turistică a staţiunii Ocna Şugatag care merită o

atenţie specială în ideea stimulării creşterii numărului de turişti veniţi în staţiune:

Ecoturismul şi Agro-turismul.

Ecoturismul

Studiile internaţionale arată că ecoturismul reprezintă o nişă de piaţă în

creştere, iar staţiunea Ocna Şugatag are un potenţial ridicat şi este bine poziţionat,

astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi.

Eco-turismul este o combinaţie de activităţi turistice practicate în natură,

incluzând raftingul, cicloturismul, parapanta.

Eco-turism are ca şi principii de bază:

• Principala resursă turistică: mediul natural nealterat sau puţin alterat de om;

• Principiu de bază: respectarea capacităţii de suport a ecosistemelor naturale;

• Redirecţionarea unei părţi din profitul obţinut spre acţiuni de protejare şi conservare a

habitatelor naturale;

• Evitarea unui impact social negativ asupra comunităţilor locale rurale (durabilitate

socială, economică şi culturală);

• Proprietatea locală şi controlul local asupra beneficiilor economice ce derivă din

ecoturism.

Aşa cum se poate observa în tabelul 6.1. punctele forte şi oportunităţile

identificate pentru eco-turism vin să întărească poziţia acestui tip de turism asupra căruia

ne-am oprit atenţia.

Tab. 6.1. Analiza SWOT a eco-turismului în staţiunea Ocna Şugatag

Puncte Tari

Suprafaţa forestieră întinsă;

Biodiversitate deosebită;

Peisaje montane bine păstrate;

Existenţa unor arii protejate.

Puncte Slabe

Unele oferte (rafting, cicloturism) atentează la resursele

eco-turistice existente;

Comunităţile locale nu ştiu să profite economic de eco-

turism;

Lipsa de ghizi profesionişti.

Oportunităţi

Sprijinul total al ONG;

Promovarea intensă din ultima perioadă – locală şi

internaţională – a aceastui tip de turism;

Circulaţia liberă în interiorul UE;

Finanţările potenţiale prin fondurile structurale.

Ameninţări

Infrastructura edilitară deficitară;

Exploatarea abuzivă a resurselor naturale ce sunt periclitate

de intervenţia umană.

Un bun exemplu pentru a susţine cele menţionate mai sus despre eco-turism

este Drumul moştenirii maramureşene, care a fost inaugurat în 20 octombrie 2006,

primul Greenway (drum verde) din România. Având ca punct de plecare Băile

Vechi din Ocna Şugatag, acesta vizează un areal distinct al Munţilor Gutâi, o zonă în

care civilizaţia rurală cu accente arhaice convieţuieşte în armonie cu natura şi invită

călătorul într-o lume magică şi mereu surprinzătoare.

Drumul moştenirii maramureşene este un traseu lung de 64 de km care

porneşte din Ocna Şugatag. Turiştii pot vedea parcurgând acest traseu zonele umede

de la poalele Gutâiului, Rezervaţia Creasta Cocoşului, satele Budeşti, Breb, Mara,

Deseşti, Hărniceşti, cu bisericile de lemn, atelierele meşteşugăreşti şi arhitectura

tradiţională. Acesta urmează să fie înregistrat şi certificat la nivel naţional şi înscris în

reţeaua europeană Greenway.

În 20 iunie 2008 a fost inaugurată o nouă buclă a Drumului Verde, care trece

şi pe la eco – ferma Pensiunii Ţiplea, situată la 20,3 km de satul Mara.

Agro-turismul

Agro-turismul prezintă interes pentru turiştii străini, în ideea activităţilor

gospodăreşti la care pot să asiste, hrana sănătoasă şi aerul curat de care dispun. Toate

aceste avantaje vin să susţină activităţile realizate pentru creşterea numărului de turişti

în staţiune. Analiza SWOT realizată pentru agro-turismul din staţiunea Ocna Şugatag

în tabelul 3.5. confirmă succesul în atingerea obiectivului propus prin includerea în

oferta turistică locală a agro-turismului.

Tab. 6.2. Analiza SWOT a agro-turismului în staţiunea Ocna Şugatag

Puncte Tari

Mediu rural predominant;

Moştenire etno - culturală deosebită;

Agricultura şi zootehnia din zonă nu sunt poluate chimic.

Puncte Slabe

Accesibilitate dificilă;

Reticenţa proprietarilor de pensiuni la asociere;

Promovare neprofesionistă şi insuficientă.

Oportunităţi

Popularitatea turismului rural în Europa, ritm de creştere

ridicat;

Deschiderea graniţelor şi a pieţei către ţările UE;

Programe de finanţare direcţionate spre agro – turism.

Ameninţări

Infrastructura edilitară deficitară;

Îmbătrânirea populaţiei.

Modalitate de realizare a obiectivelor strategiei de marketing:

Furnizarea de informaţii turiştilor şi factorilor interesaţi prin crearea unei baze de

date completă şi operativă, privind oferta turistică din zonă:

baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, cabane, etc.);

– restaurante, discoteci, puncte de agrement;

– agenţii de turism;

puncte de atracţie turistică (biserici şi alte atracţii cultural-istorice);

modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);

trasee şi obiective turistice, căi de acces;

servicii oferite, nivel de preţ, orar etc.;

monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,

cererea turistică, factorii motivaţionali etc.

numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii

turistice anuale;

gradul de ocupare al potenţialului de cazare;

distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare;

durata medie a sejurului;

sezonalitatea cererii turistice.

Implicarea în crearea unui website a staţiunii Ocna Şugatag, menit a funcţiona ca

o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători:

- analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare

turistică;

- stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism;

- publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;

- crearea unui sistem de rezervare online;

- actualizarea lunară şi întreţinerea website-ului.

Editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine

pozitivă a turismului din Ocna Şugatag (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi

ghiduri turistice, ilustrate etc.):

- conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale;

- crearea şi distribuirea calendarului programului de evenimente bianuale;

- conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile.

Organizarea unor evenimente, manifestări cultural-artistice (în parteneriat

public/ privat), care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de

promovare şi dinamizare a turismului local:

- festivaluri muzicale, folclorice etc.:

Festivalul dansurilor tradiţionale;

Zilele comunei, Zilele porţilor deschise;

- Târguri şi expoziţii;

- deschiderea unor obiective turistice (hoteluri, restaurante, cluburi) etc.

Organizarea unor tururi, circuite turistice, programe turistice pe circuite

tematice (istorice, geografice, economice, complexe etc.).

Promovare:

participarea la târguri de turism naţionale;

proiectarea şi construirea unui stand de prezentare etalon care să fie utilizat la târguri;

organizarea în colaborare cu oficiile de turism din ţară a unor misiuni de vânzări în

alte staţiuni care pot furniza turişti;

organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism.

Publicitate:

stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în

diferite medii de comunicare;

clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;

crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;

producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în scopuri promoţionale şi la

târguri etc.

Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere şi

vizibilitate pentru staţiunea Ocna Şugatag şi pentru avantajele sale turistice.

Cercetări de marketing turistic

– studii şi analize periodice privind conjunctura pieţei locale, interne şi externe a serviciilor

de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de

marketing;

analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism:

- crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de

informaţii turistice;

- elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea

participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din

partea turiştilor;

- analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;

realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu privire

la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism;

- prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism.

4. Creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare

O activitate propusă pentru creşterea gradului de ocupare a potenţialului de cazare

în staţiune este cea de creare a marketing mix-ul unei pensiuni din Ocna Şugatag, pensiune

reprezentativă ca şi ofertă turistică pentru celelalte unităţi de cazare din staţiune.

Prin mix de marketing se înţelege „ansamblul de instrumente tactice de marketing

controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită”.

Constantin Florescu apreciază mixul de marketing ca fiind „orientarea activităţii de

marketing a întreprinderii – în funcţie de resursele interne şi de condiţiile pieţei – prin

combinarea într-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a elementelor politicii de

produs, preţ, distribuţie şi promovare”.

În urma aplicării unui mini interviu la care a răspuns dl. Pop, proprietar de pensiune

din staţiunea Ocna Şugatag - Pensiunea Popasul din Deal cu referire la oferta turistică

actuală, comercializată de către acesta, dar şi a ofertei turistice viitoare dorită a fi introdusă

pe piaţa turistică, ca şi completare la cea prezentă, constituie punctul de susţinere pentru

atingerea obiectivului stabilit şi anume de a creşte gradul de ocupare a potenţialului de

cazare, alături de celelalte activităţi de marketing propuse.

Oferta a fost transpusă sub forma mix-ului de marketing şi evidenţiază dezvoltarea

ofertelor turistice prin: diversificare, creşterea perioadelor de şedere şi acoperirea tuturor

sezoanelor în timpul anului.

POLITICA DE PRODUS

Completările care vor fi aduse la „produsul” turistic actual, se referă la descrierea

pensiunii, a atmosferei din cadrul acesteia, apoi specificarea tipului de masă servită de

fiecare unitate turistică, oferta în domeniul timpului liber, în domeniul cultural, dar şi oferta

generală de servicii, în materialele de promovare, pentru ca atunci când turistul intră în

contact cu ele să aibă o imagine completă asupra a ceea ce i se oferă.

Pensiunea va fi construită utilizând mult lemn, specific zonei, inclusiv

împrejmuirile, mobilierul de grădină (băncuţe, filigorie, etc.) dar mai ales interioarele vor

include şi păstra elemente de decoraţiuni tradiţionale locale (ştergare, covoare - cergi,

farfurii vechi, piese de mobilier vechi). De asemenea va fi amenajată şi dotată o încăpere de

la parterul pensiunii cu instalaţii tehnice ţărăneşti de ţesut (război de ţesut, vârtelniţă, etc.)

unde turiştii vor avea posibilitate să deprindă – dacă vor considera interesant acest lucru –

arta ţesutului şi vopsitului tradiţional. Se vor evita din designul interior elementele

moderne, care pot anula specificul rural al pensiunii. Multe piese din veselă şi tacâmuri vor

cuprinde obiecte tradiţionale (ex. farfurii şi pahare din ceramică de Săcel, linguri din lemn,

platouri din lemn pentru servirea gustărilor) iar sala de servit masa va fi „tapetată” cu

diverse obiecte vechi din lemn. Tot în ideea păstrării „atmosferei rurale” pensiunea va avea

şi o mică fermă de păsări de curte (găini, bibilici) şi chiar câteva animale (iepuri, oi, capre).

Servirea turiştilor se va face de către gazde care vor purta costume populare specifice

Maramureşului.

Tab. 6.3. Oferta la capitolul masă servită

Masa

Mic dejun DA

Demipensiune DA

Pensiune completă DA

Bucătărie/ Unităţi de gastronomie bune în

apropiere

DA

În domeniul timpului liber: se vor oferi posibilităţi de plimbare cu căruţa/

sania (în funcţie de anotimp), călărie tradiţională - fără şa - cu supraveghetor în

incinta pensiunii, drumeţii pe traseele din împrejurimi cu sau fără ghid, înot sau

plimbare cu barca pe lacurile sărate din comună, participare la cules de fructe de

pădure (când e sezonul pentru fiecare: ciuperci, zmeură, afine, etc.) sau al fructelor de

grădină (mere, prune, nuci), drumeţii montane (ex. Creasta Cocoşului din Munţii

Gutâi) cu ghid montan ca însoţitor, organizare şi participare la şezători sau la clacă,

participare la „Jocul satului”, foc de tabără, partide de pescuit, etc.

În domeniul cultural: parcurgerea Circuitului bisericilor de lemn din

Maramureş (8 biserici de lemn monumente UNESCO şi altele aparţinând

patrimoniului naţional), participarea la evenimente culturale locale (ex: Fiii satului),

participarea la sărbătorile religioase locale (ex: hramuri, mari sărbători religioase,

etc.), circuitul muzeelor şi a instalaţiilor tehnice ţărăneşti locale, festivaluri cunoscute

pe plan naţional şi internaţional (ex. „Festivalul nunţilor” şi „Festivalul viorii” din

comuna Vadu Izei, „Festivalul datinilor de iarnă” şi „Festivalul internaţional de

poezie” de la Sighetu Marmaţiei), mini-cursuri de învăţare a dansurilor populare, a

sculpturii în lemn sau a picturii pe sticlă, vizite şi „ucenicie” în atelierele meşterilor

artizani locali, etc.

În ceea ce priveşte oferta generală de servicii: se pot oferi pachete complete de

petrecere a unor perioade de la 3 la 10 zile în sistemul agro-turistic care vor cuprinde

pe lângă serviciile de cazare şi masă şi cele de divertisment - agrement cu opţiunea de

participare a turiştilor inclusiv la activităţile din gospodărie sau de practicare a

diverselor sporturi în comună (tenis de masă, de câmp) şi nu în ultimul rând de

tratament (având în vedere că Ocna Şugatag este o staţiune balneoclimaterică

cunoscută la nivel naţional pentru tratamentul diverselor afecţiuni reumatismale cu

ajutorul apelor sărate).

Programe turistice concepute:

1. Oferte pauşal (extrasezon)

Mini – cursuri de învăţare a ţesutului covoarelor vegetale, deprinderea meşteşugului

cioplitului/ sculpturii lemnului, învăţarea dansurilor populare locale, cursuri de „bucătărie

tradiţională”, participarea la culesul ciupercilor şi a fructelor de pădure (în perioada

septembrie – octombrie), participarea la „prepararea” ţuicii în gospodărie (octombrie –

noiembrie), etc.

2. Programe speciale de câte o săptămână

Programe ce propun cunoaşterea Maramureşului pe parcursul unei săptămâni cu

vizitarea monumentelor de artă tradiţională, obiectivelor turistice din Sighetu Marmaţiei

(Memorialul Durerii, Muzeul Satului, Casa Ellie Wiesel, etc.), Baia Mare (Muzeul de

Mineralogie, Grădina Zoologică), staţiunile Borşa, Izvoare, Mogoşa şi Şuior.

3. Programe speciale de sfârşit de săptămână

Activităţi ce pot evidenţia spectacol folcloric, foc de tabără, degustări de pălincă.

4. Programe speciale care se adresează anumitor categorii de persoane

(grupuri ţintă)

„Circuitul bisericilor de lemn din Maramureş” destinat persoanelor în vârstă,

religioase, doritoare de a participa la fragmente din viaţa religioasă locală.

POLITICA DE PREŢ

Pe lângă tarifele practicate pentru cazare, masă, proceduri de tratament şi alte

pachete turistice în politica de preţ sunt cuprinse şi ofertele promoţionale,

discounturile acordate, cadourile oferite oaspeţilor, comisioanele acordate agenţiilor

de turism pentru serviciile prestate.

Tab. 6.4. Propunere de politică de distribuţie şi politică de comunicare

POLITICA DE DISTRIBUŢIE POLITICA DE COMUNICARE

Colaborări cu agenţii / birouri de turism;

(Colaborări cu alte – ONG –uri care promovează

turismul;

Acţiuni speciale – crearea de evenimente şi

manifestări cultural – artistice;

Ziua porţilor deschise (la gospodărie) cu festivitate

oficială de deschidere / inaugurare;

Participare la târguri, expoziţii turistice (ex. Târgul

Rivulus Dominarium );

Participare la Zilele Sighetului.

Panouri publicitare;

Seri informative;

Pagina WEB pe INTERNET;

Baza de date online;

Materiale informative pentru standul de

prezentare la târguri turistice;

Reviste de profil;

Broşuri;

Hărţi turistice;

Ilustrate;

Calendar cu evenimentele bianuale;

Ghid turistic;

Pliante;

Mapă informativă în camere;

Plăcuţe cu indicatoare / Panouri;

Cadouri oferite oaspeţilor;

Înregistrare în cataloage ANTREC;

Înregistrare în pliante locale;

Anunţuri publicitare;

Spot video de promovare folosit la târguri.

5. Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a

resurselor umane locale.

Pentru atingerea acestui obiectiv se vor iniţia programe de formare profesională

adecvate pentru angajaţii din turism, seminarii pentru instruirea proprietarilor de hoteluri

şi pensiuni din staţiune cu privire la standardele europene de calitate a serviciilor turistice

oferite.

Se va colabora cu instituţiile specializate (Universitate Babes Bolyai –

specializarea turism) din zonă pentru organizarea unor workshop – uri profesionale pe

teme ce sunt mai puţin cunoscute/ asimilate în structurile turistice: public relations, limbi

străine de circulaţie internaţională, comunicare, etc.

6. Sprijinirea femeilor în demararea (start up) unor mici afaceri în domeniul

serviciilor conexe în turism (ghidaj, ateliere de meşteşuguri, terapii neconvenţionale,

etc.), deficitare în acest moment.

Organizarea unor cursuri de pregătire a femeilor care doresc să pună bazele unor

afaceri (start up), cursuri pentru femei care deţin afaceri şi care doresc consultanţă sau

susţinere în această direcţie. Frecventarea cursurilor se va finaliza cu acordarea unor

diplome eliberate de către Ministerul Muncii şi cel a Educaţiei.

Se vor acorda facilităţi pentru start up prin alocarea unor spaţii/ imobile

disponibile, fără chirie sau cu chirie modică, pentru perioade de 1 – 2 ani, pentru a

încuraja iniţiativele fezabile şi vor primi consultanţă gratuită din partea unor specialişti

aparţinând de Camera de Comerţ Maramureş, Universitatea de Nord Baia Mare.

Alocarea unor sume de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor cu

utilităţile, pentru primul an de funcţionare a afacerii.

Promovarea gratuită a afacerilor administrate de femei şi cooptarea acestora în

delegaţiile de afaceri ce se vor deplasa atât în ţară cât şi în străinătate pentru identificarea

de potenţiali parteneri.

Transfer gratuit de Know – how din partea Asociaţiilor naţionale de sprijinire a

antreprenorilor – femei din România.

7. Atragerea de fonduri structurale prin susţinerea şi avansarea proiectelor

aplicate de micile firme locale din domeniul turismului.

Se va crea de către APL – în cadrul Primăriei Ocna Şugatag - un birou (spaţiu

alocat, birotică, consumabile, un angajat) pentru facilitarea accesării fondurilor

structurale, unde va fi angajat un consultant pe acest domeniu – ce va avea abilităţile

necesare asistării întocmirilor cererilor de finanţare.

APL va organiza întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor implicate în gestionarea

fondurilor structurale (ex. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest).

Se va crea un portofoliu de „proiecte strategice” pentru care se vor forma echipele

mixte (public – privat) care să le susţină financiar (ţinând cont că anumite tipuri de

finanţări solicită aşa numita „contribuţie locală”).

Crearea unui newsletter electronic care va fi distribuit gratuit doritorilor din

localitate şi care va prezenta noutăţile privind lansările pentru depuneri de proiecte,

programe de finanţare, etc.

Pentru a accelera procesul de obţinere a documentelor oficiale necesare pentru

capitolul administrativ din proiectele potenţiale se vor „scurtcircuita” canalele

birocratice.

8. Bugetul și programul de marketing

Bugetul poate conţine date referitoare la venituri şi cheltuieli efectuate, rezultatele

previzionate a fi realizate în anii următori, comparativ cu cele realizate în anul curent.

Bugetul mai conţine şi date cu privire la sursele de finanţare a investitorilor, cheltuieli pentru

investiţii, precum şi ipoteze folosite în previzionare.

Buget Integrat Strategic (BIS)

Următorul model de buget a fost preluat din formularistica utilizată pentru proiectele

de finanţare prin programele UE, fiind un buget specific proiectelor aplicate pentru

dezvoltarea comunitară, este rezultatul integrării bugetelor pe obiective şi reflectă în principal

toate cheltuielile necesare implementării activităţilor previzionate. S-a făcut corelarea cu

Graficul GANTT, preluându-se valorile previzionate ale alocaţiilor cheltuielilor pe fiecare

linie bugetară.

Tab. 7.1. Bugetul integrat strategic

EURO

CheltuieliUnităţi Nr. unităţi Valoare

unitarăValoarea totală

1 2 3 4 5

1. Resurse umane

1.1. Salarii (cost total, personal local) 84.000

1.1.1. Corpul tehnic

- Coordonator Oficiu Local de Turism luni 60 500 30.000

- Manager Proiecte din Primărie luni 60 500 30.000

- Contabil luni 60 400 24.000

1.1.2. Corpul administrativ/personal auxiliar

1.2. Salarii (cost total, personal din afara

ţării/internaţional) 84.000

1.3. Diurna pentru deplasări/ călătorii 4.500

1.3.1. În afara ţării (personalul proiectului)

1.3.2. Local (personalul proiectului)

1.3.3. Participanţi la seminarii/conferinţe

1.3.3.1 Participanţi seminar pregătire în U E persoane 30 150 4.500

SUBTOTAL RESURSE UMANE 88.500

2. Transport

2.1. Transport internaţional

2.2. Transport local

SUBTOTAL TRANSPORT

3. Echipamente şi bunuri

3.1. Cumpărări sau închirieri de vehicule

3.2. Mobilier, echipamente, computere, echip de instruire,

etc.

3.2.1 Mobilier Oficiu Turism

buc 15 450 6.750

3.2.2 Calculatoare

buc 4 800 3.200

3.2.3 Copiator buc 2 500 1000

3.2.4 Fax şi Telefon

buc 2 400 800

3.3. Utilaje, unelte

3.4 Piese de schimb/echipamente pentru maşini, scule

3.5. Altele (vă rugăm specificaţi)

SUBTOTAL ECHIPAMENTE SI BUNURI 11.750

4. Birou local/ Costurile operaţiunii

4.1. Costuri vehicule (benzină, verificări tehnice, etc.) luni 60 100 6.000

4.2. Chirie birou

4.3. Consumabile-rechizite de birou luni 60 80 4.800

4.4. Alte servicii: tel/fax, Internet, electricitate/ încălzire,

întreţinere, etc.

luni 60 50 3.000

SUBTOTAL COSTURI BIROU LOCAL/PROIECT 13.800

5. Alte costuri, servicii

5.1. Publicaţii (ex. Materiale promoţionale, broşuri,

pliante, cărţi, pagini web, s.a.) 11.910

5.1.1 Broşuri B5, 12 pag., full color

buc 5.000 0,5 2.500

5.1.2 Pliante A4, full color

buc 15.000 0,15 2.250

5.1.3 Ghid turistic

buc 900 1,4 1.260

5.1.4 Hărţi turistice

buc 2.000 0,35 700

5.1.5 Spot video

buc 1 2.000 2.000

5.1.6 Panouri publicitare

buc 10 120 1.200

5.1.7 Stand de prezentare târg

buc 2 600 1.200

5.1.8 Altele (cărţi vizită, ilustrate, mape) buc 4.000 0,2 800

5.2. Studii, cercetări

5.3. Costuri de audit (costuri de auditare a proiectului)

5.3.1 Audit final al strategiei global 1 3.000 3.000

5.4. Costuri de evaluare

5.5. Traducere, interpreţi

5.5.1 Traducere materiale limba Engleză/ Franceză/

Germană/ Maghiară/ Italiană pag. 100 15 1.500

5.6. Servicii financiare (garanţii financiare,etc.)

5.7. Costul conferinţelor /seminarilor 41.500

5.7.1 Cursuri de pregătire modul 10 1.500 15.000

5.7.2 Seminarii formare profesională modul 15 1.500 22.500

5.7.3 Workshop – uri modul 5 800 4.000

5.8. Costuri pentru vizibilitatea proiectului

5.8.1 Pagina web

buc 1 1.200 1.200

SUBTOTAL ALTE COSTURI, SERVICII 59.110

6. Imobiliare şi lucrări

6.1 Lucrări de construcţie

6.1.1 Amenajare Oficiul Local de Turismglobal 1 9.000 9.000

6.2 Supervizarea lucrărilor

SUBTOTAL IMOBILIARE ŞI LUCRĂRI

7. Altele

SUBTOTAL ALTELE

8. SUBTOTAL COSTURI DIRECTE PROIECT(1-7) 182.160

9. Rezerve pentru cheltuieli neprevăzute (max.5% din

linia 8, total costuri directe proiect) 9.108

10. Total costuri direct eligibile proiect (8+9) 191.268

11. Costuri administrative (maxim 7% din 10) 13.389

12. Total costuri eligibile (10+11) 204.657

Implementare, monitorizare, evaluare

Graficul Gantt

Implementarea strategiei de marketing elaborate se poate realiza prin integrarea

tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local, a Consorţiului

(instituţii publice locale, diferite organisme publice sau private, ONG-uri, agenţi privaţi de

turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat

într-un efort cumulat de lansare a turismului balnear al staţiunii Ocna Şugatag, explorarea

posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de promovare din

alte judeţe.

Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu

participarea agenţilor economici de profil, instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi

altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor locale, Consiliul Judeţean reprezentanţii

sectorului agro-turistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a posibilităţilor de

finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici pe termen scurt, mediu

şi lung.

Coordonarea Grupului de Lucru

O dată constituit, Grupul de Lucru va funcţiona ca o echipă, având un statut, reguli, o

conducere.

Întâlnirile regulate sunt foarte importante, atât în faza de planificare cât şi pentru

implementare, monitorizare, evaluare şi re-planificare.

Membrii grupului trebuie să comunice uşor şi între şedinţe, de aceea se recomandă

utilizarea email-ului şi grupurile de discuţii pe internet.

Treptat, grupul poate să se constituie într-o asociaţie cu statut juridic, buget propriu şi

angajaţi.

Rezultatele previzionate includ: publicitate eficientă, dinamizarea circulaţiei turiştilor,

creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe, accesul mai rapid la informaţie şi

produse turistice.

• Cadrul instituţional: parteneriatul public şi public-privat.

• Impact public: semnificativ şi constant.

• Beneficiari: turiştii interni şi externi, instituţiile publice şi autorităţile locale.

• Eficienţa / Indicatori de performanţă: numărul de turişti români / străini care apelează

la acest serviciu; numărul de turişti care vizitează obiectivele incluse în circuit; graficul de

amortizare a investiţiei.

Evaluarea rezultatelor obţinute în urma aplicării acestei strategii de marketing a

turismului în staţiunea Ocna Şugatag se poate face prin statistici, cum ar fi:

1. Fluxul turistic, cererea turistică, etc.;

2. Numărul de turişti români / străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti

care vizitează obiectivele turistice;

3. Ponderea cererii interne / externe în totalul cererii turistice anuale;

4. Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri / înnoptări pe

tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;

5. Capacitatea de cazare – existentă (locuri) / în funcţiune, numărul de camere / paturi;

6. Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, durata medie a şederii;

7. Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;

8. Sezonalitatea cererii turistice;

9. Gradul de satisfacere a turiştilor;

10. Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;

11. Nivelul încasărilor din turism;

12. ONG.

9. Revizia și controlul

Activitatea de verificare se va desfășura periodic pentru a evalua rezultatele și pentru

a verifica modul în care obiectivele și strategiile propuse sunt îndeplinite. De asemenea, este

urmărit modul în care programul de marketing este pus în practică pentru a putea corecta

posibilele erori.

La sfârşitul primului an de activitate se vor compara rezultatele obținute cu valorile

previzionate ale indicatorilor de performanță. În ceea ce priveşte vânzările, se va compara

atât numărul de pachete turistice vândute, cât şi valoarea totală a acestora. În acest sens se

poate verifica dacă fiecare produs în parte a ocupat în totalul vânzărilor locul care i s-a

acordat prin plan.

10. Concluzii

În realizarea lucrării s-a plecat de la premisa că staţiunea balneară Ocna Şugatag

dispune de potenţial turistic natural şi antropic care nu este exploatat la maxima lui valoare.

S-a încercat ca prin elaborarea strategiei de marketing plecând de la potenţialul

turistic oferit de staţiune să se atingă scopul propus şi urmărit, acela de a orienta interesul

turiştilor atât români cât şi străini spre această destinaţie, prin activităţile de marketing/

promovare gândite în cadrul strategiei.

Cu sprijinul Consorţiului de Dezvoltare Locală (CDL) activităţile propuse în cadrul

strategiei de marketing se pot desfăşura, bucurându-se de resursele materiale, umane,

financiare, informaţionale puse la dispoziţie de acest consorţiu.

Scopul final al strategiei, dincolo de susţinerea dezvoltării turismului staţiunii, de

promovarea acestuia, de creşterea beneficiilor economice aduse de turism comunităţii locale,

scopul este de a creşte satisfacţia turiştilor care vin în staţiune de nivelul la care se practică

turismul în comuna Ocna Şugatag, în ideea păstrării vechilor turişti şi atragerea de noi turişti.

Pentru un succes garantat de a ajunge la rezultatele previzionate se recomandă

înaintarea strategiei de marketing Primăriei comunei Ocna Şugatag, actor capabil de a

implementa strategia propusă, datorită credibilităţii de care se bucură atât în rândul

comunităţii locale dar şi în relaţiile cu ceilalţi actori pentru care turismul intră în aria lor de

interes.

Contribuţiile personale aduse la elaborarea strategiei de marketing constă în: vizitarea

staţiunii; culegerea datelor despre staţiune prin discuţii cu cei implicaţi în turismul local;

realizarea exerciţiului de evaluare a potenţialului turistic pe baza informaţiilor adunate despre

staţiune; analiza punctelor forte, punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor la adresa

tipurilor de turism practicate în staţiune cu ajutorul analizei SWOT; identificarea obiectivelor

dorite a fi atinse; conceperea activităţilor necesare a fi desfăşurate pentru atingerea

obiectivelor şi planificarea acestora pe semestre pentru o mai bună monitorizare cu ajutorul

graficului GANTT şi construirea bugetului necesar realizării strategiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu, Ruxandra, Gabriela, Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel

regional. Teorie şi aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov, 2005

2. Bălţărescu, A., Amenajare şi promovare turistică, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003

3. Brătucu, Gabriel, Marketing strategic, Suport de curs, Universitatea Transilvania,

Braşov

4. Cojocariu, Steliana, Ene, Cornelia, Lăscuţ, Radu, Mihail, Adriana, Stănciulescu,

Daniela, Tincă-Niţă, Constantin, Manualul directorului de hotel, Editura THR-CG,

Bucureşti, 2004

5. Florescu, Constantin (coord.), Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992

6. Ilieş, M., Ilieş, Gabriela, Resursele de atractivitate turistică - model de abordare,

Studia

Universitatis “Babeş-Bolyai”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

7. Insitutul Irecson, Marketing în turism, Irecson, Bucureşti, 2007

8. Kotler, Philip, Armstrong, Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,

1998

9. Kotler, Philip, Managementul marketingului, Ediţia a III-a, Pretince Hall International

Inc., New Jersey, 1997

10. Prutianu, Ştefan, Munteanu, Corneliu, Caluschi, Cezar, Inteligenţa marketing plus,

Editura Polirom, Iaşi, 1998

11. Stăncioiu, I., Militaru, Gh., Management – Elemente fundamentale, Editura Teora,

Bucureşti, 1998

12. Suport de curs, "Administrator pensiune turistică", Centrul de formare Profesională

"Spiru Haret"

13. Vârtopeanu, Gabriel, Danteş, Cătălin, Managementul ciclului de proiect, ROCA –

Reţeaua Organizaţiilor de Consultanţă în Afaceri, Bucureşti, 2006