Norme de Audit

7/17/2019 Norme de Audit

http://slidepdf.com/reader/full/norme-de-audit 1/115

06.10.2015 www.Legex.ro

http://www.legex.ro/Printeaza2.aspx 1/115

HOTARARE Nr. 99/24 din 27 ianuarie 1999

pentru aprobarea Declaratiei de principiu si a Normelor nationale de audit si de servicii conexe

ACT EMIS DE: CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

CONSILIUL SUPERIOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 75 bis din 23 februarie 1999

Hotararea nr. 99/24/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 23

februarie 1999, este reprodusa si in acest numar bis.

Avand in vedere:

- art. 19, 26 si 31 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobata prin Legea nr. 42/1995,

modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 50/1997 si prin Ordonanta Guvernului nr. 89/1998;

- pct. 18 si 162 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 27

noiembrie 1995;

- art. 1 din Hotararea nr. 34/1998 a Conferintei nationale a Corpului Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din Romania,

Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania adopta

urmatoarea hotarare:

Art. 1

Se aproba Declaratia de principiu si Normele nationale de audit si de servicii conexe, prezentate

in anexa.

Art. 2

Se dispune publicarea Normelor nationale de audit si de servicii conexe in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, prin grija Secretariatului general al Corpului.

Presedinte, Marin Toma

Corpul Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din Romania

NORMELE NATIONALE DE AUDIT

PREFATA

la Normele nationale de audit si de servicii conexe

Aceasta prefata constituie Declaratia de principiu a Consiliului Superior al Corpului Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (C.E.C.C.A.R.) si a fost aprobata de Consiliul Superior

pentru publicare.

1. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, in calitate de membru al

Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC), subscrie la misiunea Federatiei care consta in

favorizarea dezvoltarii si cresterii unei profesii contabile, capabila sa ofere, in interes public, servicii

uniforme si de inalta calitate. In acest scop, Consiliul IFAC a creat Comitetul pentru norme

internationale de audit (IAPC) insarcinat cu elaborarea si publicarea, in numele Consiliului, a

normelor si directivelor de audit si de servicii conexe. IAPC considera ca publicarea acestor norme si

directive va permite armonizarea practicilor de audit si de servicii conexe pe plan mondial.

2. In calitatea sa de membru al IFAC, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din

Romania s-a angajat sa sustina activitatea IFAC aducand la cunostinta membrilor sai orice publicatie

IFAC, punand in lucru aceste publicatii, in masura posibilului, tinand cont de specificul national si in

mod deosebit integrand in normele nationale de audit Normele internationale de audit (ISAs)

elaborate de IFAC.





3. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a decis sa faca din Normele

internationale de audit (ISAs) baza normelor de audit si de servicii conexe aprobate in Romania.

Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania prezinta un

cuvant inainte explicativ asupra statutului fiecarei Norme nationale de audit adoptate.

4. Daca o Norma nationala de audit care concorda cu Norma internationala de audit publicata de

IFAC contine proceduri care difera sensibil de legislatia sau practicile din Romania, in cuvantul

inainte explicativ la aceasta norma sunt redate diferentele respective.

5. Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania poate

elabora norme suplimentare pentru aspecte importante in Romania, netratate in normeleinternationale de audit.

6. Membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania sunt tinuti sa

respecte normele de audit si de servicii conexe publicate de C.E.C.C.A.R.

Monitorizarea aplicarii prezentelor norme este asigurata de Camera Nationala a Auditorilor.

Orice nerespectare a normelor de audit va fi sanctionata potrivit Regulamentului de organizare si

functionare a Corpului.

7. Este imposibil de stabilit norme de audit si de servicii conexe care sa se aplice de o maniera

universala la toate situatiile cu care un auditor se poate confrunta; in consecinta, auditorul trebuie

sa considere normele adoptate ca principii fundamentale ce trebuie urmarite in activitatea lor.

Procedurile necesare pentru punerea in lucru a acestor norme sunt lasate la judecata fiecaruimembru si variaza in functie de circumstantele fiecarui caz.

8. Data de la care membrii C.E.C.C.A.R. sunt obligati sa respecte o norma de audit sau de servicii

conexe este indicata in cuvantul inainte explicativ al fiecarei norme.

Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili

si Contabililor Autorizati din Romania

SUMAR

Numarul si titlul normei de audit Pag. ________________________________________________________________________________

10 - 19 Introducere

11 Terminologia folosita in normele de audit financiar ........... 4

12 Cadrul conceptual al Normelor nationale de audit .............. 6

20 - 29 Responsabilitati

20 Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de audit

financiar ..................................................... 9

21 Termenii si conditiile unei misiuni de audit .................. 10

22 Controlul de calitate intr-o misiune de audit ................. 14

23 Documentarea lucrarilor intr-o misiune de audit ............... 17 24 Fraude si erori ............................................... 19

30 - 39 Planificarea lucrarilor

30 Planificarea lucrarilor de audit .............................. 21

32 Caracter semnificativ in auditul financiar .................... 23

40 - 49 Controlul intern

40 Evaluarea riscului si controlul intern ........................ 25

50 - 59 Elemente probante 50 Elemente probante ............................................. 29

52 Proceduri analitice ........................................... 34

54 Auditul estimarilor contabile ................................. 36

55 Parti legate .................................................. 38





56 Evenimente ulterioare inchiderii exercitiului ................. 40

57 Ipoteza continuarii exploatarii ............................... 42

58 Declaratii ale directiunii .................................... 44

60 - 69 Utilizarea lucrarilor altor profesionisti

62 Utilizarea lucrarilor unui expert ............................. 46

70 - 79 Concluziile auditului si rapoarte

70 Raport al auditorului asupra situatiilor financiare ........... 48

80 - 89 Domenii speciale

80 Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit ...... 53

81 Verificarea informatiilor financiare previzionale ............. 59

90 - 99 Servicii conexe

91 Misiuni de examen limitat al situatiilor financiare ........... 64

92 Misiuni de verificare a informatiilor financiare pe baza de

proceduri convenite ........................................... 72

93 Misiuni de compilare a informatiilor financiare ............... 77

NORMA DE AUDIT Nr. 11

Terminologia folosita in normele de audit financiar

Anomalie - Informatie financiara deformata ca urmare a unor erori sau fraude.

Asertiune privind conturile anuale - Ansamblul de criterii, explicite sau nu, retinute de catre

conducerea entitatii pentru elaborarea situatiilor financiare (conturilor anuale), care se pot clasa in:

- existenta : un activ sau o datorie exista la un moment dat;

- drepturi si obligatii: un activ sau o datorie se refera la intreprinderea in cauza la un moment

dat; - apartenenta: tranzactie sau eveniment care priveste intreprinderea in cauza si care s-a produs

in cursul perioadei;

- exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si

toate faptele importante au fost mentionate;

- evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea sa de inventar;

- masura: o operatiune sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si o

incasare sau o cheltuiala se refera la perioada corespunzatoare;

- prezentare si informatii date: o informatie este prezentata, clasata si descrisa conform

referintei contabile aplicabile.

Asocierea numelui auditorului de informatiile publicate: un auditor angajeaza responsabilitatea sa

asupra informatiilor financiare atunci cand el redacteaza un raport asupra acestei informatii sauautorizeaza utilizarea numelui sau in momentul publicarii acestora.

Asigurare asupra fiabilitatii informatiilor: satisfactie a auditorului referitor la fiabilitatea unei

declaratii, formulata de catre o parte cu privire la alta parte; gradul de satisfactie atins si prin

aceasta, nivelul de asigurare care poate fi emis rezulta din procedurile puse in lucru si din

rezultatele obtinute.

Asigurare rezonabila: asigurare ridicata dar nu absoluta, ceea ce se traduce in raport prin faptul

ca informatiile auditate nu sunt deformate de erori sau anomalii semnificative.

Audit: auditul situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit

careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte

contabile, identificate. Pentru exprimarea acestei opinii auditorul va folosi formula "da o imagine fidela" sau "prezinta in

mod sincer sub toate aspectele semnificative", care sunt expresii echivalente.

Audit intern: compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru

aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii





sistemelor contabile si de control intern.

Auditor: persoana care isi asuma responsabilitatea ultima intr-o misiune de audit. Termenul este

folosit si pentru a desemna un cabinet de audit.

Auditor in functie: auditorul care depune un raport asupra situatiilor financiare ale exercitiului

precedent si care continua sa isi asume aceste functii pentru exercitiul in curs.

Auditor extern: auditorul nu face parte din structurile entitatii (spre deosebire de auditorul intern

care face parte din structurile acesteia).

Personal: ansamblul asociatiilor, salariatilor si colaboratorilor, care fac parte din acelasi cabinet de

audit. Cabinet de audit: societate sau entitate care ofera servicii de audit cuprinzand, dupa caz, mai

multi asociati, salariati sau un auditor independent.

Calculul: verificarea exactitatii aritmetice a documentelor justificative si contabile sau efectuarea

de calcule distincte.

Colaboratori: angajati care participa la un audit pe langa auditor.

Control substantiv: proceduri folosite de auditor (interventii proprii) pentru obtinerea de elemente

probante.

Declaratii ale directiunii: declaratii facute de catre directiune auditorului in cursul unui audit, in

mod spontan sau ca raspuns la intrebarile (chestionarele) puse de auditor.

Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificativeasupra situatiilor financiare.

Directiune: ansamblul cadrelor si al altor persoane care isi asuma responsabilitati importante in

conducere.

Documentatie: ansamblu de documente (documente de lucru) pregatite de auditor sau pe care

auditorul le-a obtinut si pastrat, necesare pentru realizarea auditului.

Dosare de lucru: Documente care strang informatiile referitoare la realizarea auditului: natura,

calendarul si intinderea procedurilor de audit efectuate, precum si rezultatul acestor proceduri si

concluziile la care ajunge auditorul pornind de la elementele probante culese. Aceste dosare de

lucru pot fi pe hartie, pe microfilm, pe suport informativ sau orice alt suport.

Eroare tolerabila: eroare maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa oaccepte tragand concluzii ca rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.

Estimare contabila: evaluarea aproximativa a sumei unui post in absenta unei metode de

masurare precisa.

Situatii financiare (conturi anuale): bilant, contul de rezultate (contul de profit si pierderi), tabloul

de finantare (care se poate prezenta sub diferite forme, de exemplu o situatie a miscarilor de

trezorerie sau un tablou de resurse si utilizari), note anexe si alte situatii si documente explicative

care fac parte integranta din situatiile financiare.

Situatiile financiare rezumate: o intreprindere poate elabora situatii care rezuma situatiile sale

financiare in scopul informarii unor grupuri de utilizatori interesati numai de principalele trasaturi

(caracteristici) ale situatiilor financiare ale acelei intreprinderi.

Intinderea lucrarilor de audit: diligente apreciate ca necesare, in circumstante precise, pentruatingerea obiectivului auditului.

Expert: persoana sau cabinet care poseda competentele, cunostintele si o experienta intr-un

domeniu, altul decat contabilitatea si auditul.

Ipoteza de continuitate a exploatarii: ipoteza potrivit careia intreprinderea va continua activitatile

sale intr-un viitor previzibil si ea nu are nici intentia, nici nevoia de a depune bilantul sau de a

proceda la o reducere semnificativa a activitatii sale. In consecinta, activele sale sunt evaluate pe

baza continuarii exploatarii (costului istoric sau de inlocuire) si nu pe baza valorii nete realizabile sau

lichidative.

Informatii financiare previzionale: informatii financiare bazate pe ipoteza ca anumite evenimente

se vor produce si ca intreprinderea va intreprinde anumite actiuni in viitor. Ele pot sa ia forma depreviziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor doua.

Inspectie: operatiune constand in a examina registre contabile, documente sau active fizice.

Scrisoare de misiune: scrisoare confirmand acceptarea de catre auditor a unei misiuni de audit,

care descrie obiectivul si intinderea auditului, precum si responsabilitatile fata de client si forma





raportului.

Limitarea intinderii lucrarilor de audit: limitarea campului de investigatii ale auditorului, uneori

impusa de intreprindere, alteori dictata de circumstante (de exemplu, cand calendarul misiunii nu

permite auditorului sa controleze inventarul fizic al stocurilor) sau atunci cand documentele contabile

sunt incomplete sau cand auditorul nu este in masura sa puna in lucru procedurile apreciate ca

necesare.

Nonconformitate: omisiuni sau acte comise de intreprindere, in mod deliberat sau nu, care sunt

contrare legilor si reglementarilor in vigoare.

Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit, stabilite de catre un organismprofesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplica in realizarea

unei misiuni de audit sau de servicii conexe.

Parti legate: partile sunt considerate ca legate daca una dintre ele are posibilitatea sa exercite

un control sau o influenta notabila asupra celorlalte cu ocazia luarii unor decizii financiare sau

operationale.

Operatiuni intre parti legate: transfer de drepturi sau obligatii intre parti legate, indiferent daca

aceste transferuri fac sau nu obiectul unor transferuri financiare.

Practici nationale de audit: ansamblul de reguli de audit care nu au valoarea de norme definite

de un organism competent la nivel national si care sunt in mod obisnuit aplicate de auditor intr-o

misiune de audit sau de operatiuni conexe. Preciziuni: informatii financiare previzionale, elaborate pe baza de ipoteze referitoare la

evenimente viitoare, pe care conteaza intreprinderea si pe baza actiunilor pe care intreprinderea

prevede sa le intreprinda la data pregatirii acestor informatii.

Proiectii: informatii financiare prospective bazate pe:

- ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot produce sau nu, de

exemplu, demararea unei noi activitati sau schimbarea radicala a activitatilor prezente ale

intreprinderii;

- combinarea estimarilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.

Proceduri analitice: analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, cuprinzand examenul variatiilor

si examene de coerenta cu alte informatii pertinente sau care prezinta un foarte mare ecart inraport cu sumele prevazute.

Proceduri convenite: misiune in care un auditor pune in lucru proceduri de audit stabilite de

comun acord cu intreprinderea si cu tertii interesati. Destinatarii raportului de audit trag ei insisi

concluziile din lucrarile auditului; acest raport este adresat exclusiv partilor care au convenit

procedurile de pus in lucru, deoarece alte parti care nu cunosc motivele pentru care s-au convenit

procedurile risca sa interpreteze eronat rezultatele.

Paragraf de observatii: observatiile au scopul de a atrage atentia cititorului asupra unui element

care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul unei note

explicative mai detaliate, anexata. Adaugarea acestui paragraf nu are nici o incidenta asupra opiniei

auditorului. Paragraful de observatii poate sa se refere la chestiuni care nu privesc in mod direct

situatiile financiare. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: constatare a auditorului constand in faptul ca o limitare a

intinderii lucrarilor este atat de importanta sau priveste un numar important de probleme, incat el nu

a ajuns sa obtina suficiente elemente probante pentru a putea exprima o opinie asupra situatiilor

financiare.

Misiune de audit, speciala: misiune de audit distincta asupra unor informatii financiare privind:

- situatii financiare stabilite conform unui referential contabil diferit de Normele contabile

internationale sau Normele contabile nationale;

- conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici dintr-o situatie financiara;

- respectarea clauzelor contractuale;

- situatii financiare condensate. Referential contabil (referinta contabila): ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor

financiare, care se aplica la toate elementele importante si care se sprijina pe date si/sau piese

justificative.

Risc de audit: riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative





exista in situatiile financiare. El se divide in trei: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de

nedetectare.

Riscul inerent: posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori

semnificative - izolate sau cumulate cu erori in alte solduri sau categorii de tranzactii - datorate

insuficientei controlului intern.

Riscul legat de control: riscul ca o eroare semnificativa intr-un sold sau intr-o categorie de

tranzactii - izolata sau cumulata cu erori in alte solduri sau categorii de tranzactii - sa nu fie

prevenita sau detectata sau corectata la timp prin sistemul contabil si de control intern, existente.

Riscul de nedetectare: riscul ca controalele substantive puse in lucru de catre auditori sa nureuseasca sa detecteze o eroare intr-un sold sau intr-o categorie de tranzactii care - izolata sau

cumulata cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii - ar fi semnificativa.

Servicii conexe: cuprind examenele limitate, examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni

de compilare.

Semnificativ: termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinse in situatiile

financiare.

Sondaje in audit: aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din elementele unui sold de

cont sau dintr-o categorie de tranzactii, permitandu-i astfel auditorului sa obtina si sa evalueze

elemente probante asupra anumitor caracteristici ale elementelor selectionate in vederea tragerii

unei concluzii asupra intregii populatii. Populatia - ansamblul de date din care auditorul selectioneaza un esantion pentru a ajunge la o

concluzie.

Sistem contabil: ansamblul de proceduri si documente ale unei entitati, care permit tratarea

operatiunilor (tranzactiilor) in scopul inregistrarii lor in conturi. Acest sistem permite identificarea,

semnarea, analizarea, calculul, clasarea, inregistrarea si recapitularea tranzactiilor si a altor

evenimente.

Sistem de control intern: ansamblul de politici si proceduri puse in aplicare de catre directiunea

unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, unei gestionari riguroase si eficiente a

activitatilor acestei intreprinderi. Acest procedeu implica respectarea politicilor de gestiune,

protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitateainregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.

Teste de procedura: teste care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea:

- conceperii sistemelor contabile si de control intern, adica daca acestea au fost corect

concepute pentru a putea preveni, detecta si corija erorile semnificative;

- functionarii controalelor interne in tot timpul exercitiului.


Cadrul conceptual al Normelor nationale de audit

Cuprins:

I. Introducere ..........................................................

II. Referinta contabila pentru prezentarea situatiilor financiare ........

III. Referinta pentru audit si servicii conexe ............................

IV. Nivel de asigurare ...................................................

V. Audit ................................................................

VI. Servicii conexe ......................................................

VII. Responsabilitatea auditorului referitor la informatiile financiare

publicate ............................................................

______________________________________________________________________________

| Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor || Autorizati din Romania a hotarat sa adopte aceasta norma nationala de audit |

| incepand cu 1 ianuarie 1999. |

| Norma nationala de audit se aplica la auditarea situatiilor financiare |

| (conturilor anuale). Ea se aplica, de asemenea, sub rezerva efectuarii unor |





| adaptari necesare, la auditarea altor informatii si servicii conexe. |

| Norma nationala de audit prezinta procedurile si principiile fundamentale,|

| precum si modalitatile de aplicare a lor, sub forma unor comentarii si |

| informatii complementare; procedurile si principiile fundamentale trebuie sa |

| fie interpretate in spiritul acestor comentarii si informatii complementare, |

| cu care formeaza un intreg. |

| In cazuri exceptionale, un auditor poate estima necesar sa se indeparteze |

| de norma pentru a atinge mai eficient obiectivul auditului; el trebuie insa |

| sa fie in masura sa justifice alegerea sa. || Norma nationala de audit nu se aplica decat chestiunilor importante. |

| Orice limitare in aplicarea Normei nationale de audit este explicitata |

| distinct in paragraful introductiv al normei. |

| |

| C.E.C.C.A.R. |

| Consiliul Superior |

|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

1. Termenul "auditor" este utilizat in toate Normele nationale de audit ori de cate ori este vorba

de un prestator de servicii de audit sau de servicii conexe; aceasta nu inseamna neaparat ca

persoana care presteaza servicii conexe este in mod necesar auditorul insarcinat cu examenul

situatiilor financiare ale entitatii respective.

II. REFERINTA CONTABILA PENTRU PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

2. Situatiile financiare sunt in general stabilite si prezentate in fiecare an si sunt destinate sa

satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste

situatii financiare constituie singura sursa de informatii, ei nedispunand de puterile necesare pentrua obtine informatii complementare care sa le satisfaca nevoile.

Aceste situatii financiare vor fi stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare:

- norme contabile internationale;

- norme contabile nationale;

- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea

situatiilor financiare.

III. REFERINTA PENTRU AUDIT SI SERVICII CONEXE

3. Aceasta referinta distinge auditul de servicii conexe.

Serviciile conexe cuprind: examene limitate, examene pe baza de proceduri convenite si misiunide compilare.

Auditul si examenul limitat au ca obiectiv obtinerea de catre auditor a unui nivel de asigurare

ridicat sau moderat (termeni ce exprima clasamentul lor comparativ), in timp ce misiunile bazate pe

proceduri convenite si cele de compilare nu au ca obiectiv obtinerea de catre auditor a vreunei

asigurari, asa cum se observa in diagrama de mai jos.

Audit Servicii conexe

_____________ _____________ ___________ _____________

Natura | | | Examen | | Proceduri | | |

serviciului --->| Audit | | limitat | | convenite | | Compilare | |_____________| |_____________| |___________| |_____________|

_____________ _____________ ___________ _____________

| Asigurare | | | | | | |

Nivel de --->| ridicata, | | Asigurare | | Nici o | | Nici o |





asigurare | dar nu | | moderata | | asigurare | | asigurare |

dat de | absoluta | | | | | | |

auditor |_____________| |_____________| |___________| |_____________|

_____________ _____________ ___________ _____________

| Asigurare | | Asigurare | | Constatari| |Identificarea|

| pozitiva | | negativa | | rezultate | |informatiilor|

Raport | asupra | | asupra | | din | | complete |

(concluzie --->| criteriilor | | criteriilor | |procedurile| |_____________|

furnizata) | indeplinite | | indeplinite | | puse in | |de situatiile| |de situatiile| | lucru |

| financiare | | financiare | |___________|

|_____________| |_____________|

4. Aceasta referinta nu se aplica altor servicii realizate de auditori, cum ar fi servicii fiscale,

contabile si financiare si mici activitati de consultant.

IV. NIVEL DE ASIGURARE

5. Termenul "asigurare" are semnificatie de satisfactie a auditorului in ceea ce privestefiabilitatea unei declaratii formulate de cineva sau prin ceva pentru cineva sau fata de ceva. Pentru

a obtine aceasta asigurare, auditorul evalueaza elementele probante reunite cu ocazia punerii in

lucru a procedurilor si formuleaza o concluzie. Gradul de satisfactie atins si prin acesta nivelul de

asigurare care poate fi dat rezulta din procedurile puse in lucru si din rezultatul acestor proceduri.

6. Intr-o misiune de audit auditorul da o asigurare ridicata, dar nu absoluta ca informatiile, obiect

al auditarii, nu sunt viciate de anomalii semnificative.

Aceasta opinie este exprimata pozitiv sub forma de asigurare rezonabila.

7. Intr-o misiune de examen limitat, auditorul da o asigurare moderata ca informatiile, obiect al

examinarii, nu sunt viciate de anomalii semnificative.

Aceasta opinie este exprimata sub forma unei asigurari negative, adica nu au fost constatatefapte in neconformitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari.

8. In misiunile de proceduri convenite auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod

simplu un raport asupra faptelor constatate. Utilizatorii raportului sunt cei care evalueaza procedurile

puse in lucru si constatarile facute de audit si trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.

9. Intr-o misiune de compilare, cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii

contabile, nici o asigurare nu este exprimata in raport.

V. AUDIT

10. O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a

unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite, in toate aspectele lor semnificative,conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi

formula "dau o imagine fidela" sau "prezinta sincer, in toate aspectele lor semnificative", care sunt

expresii echivalente.

11. Pentru a-si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage

concluzii pe care sa isi fondeze aceasta opinie.

12. Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare, furnizand o asigurare ridicata

dar nu absoluta. Asigurarea absoluta in audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi:

recurgerea la judecati, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de

control intern, faptul ca majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la

convingeri din partea auditorului.

VI. SERVICII CONEXE

Examen limitat





13. O misiune de examen limitat urmareste concluzionarea de catre auditor - pe baza de

proceduri care nu presupun punerea in lucru a tuturor diligentelor pe care le-ar presupune un audit -

ca nu a fost descoperit nici un fapt de importanta semnificativa care l-ar face sa aprecieze ca

situatiile financiare nu au fost stabilite, in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte

contabile identificate.

14. Examenul limitat presupune investigatii si punerea in lucru de proceduri analitice concepute

pentru a aprecia fiabilitatea unei declaratii care deriva din responsabilitatea unei parti pentru

utilizarea de catre alta parte.

Cu toate ca examenul limitat presupune aplicarea de tehnici si proceduri de audit, precum sicolectarea de elemente probante, in general, el nu include evaluarea sistemului contabil si de control

intern, controlul conturilor, confirmarea de solduri ale tertilor, observarea si inspectia, care sunt

proceduri specifice auditului.

15. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este inferior celui furnizat printr-un

audit.

Proceduri convenite

16. Intr-o misiune de examen pe baza de proceduri convenite un auditor (care, in acest caz, nu

este in mod necesar auditorul situatiilor financiare ale entitatii) pune in lucru proceduri de audit

definite de comun acord cu entitatea si cu toti tertii beneficiari ai rezultatelor acestor lucrari. Destinatarii raportului trag ei insisi concluziile din lucrarile auditorului. Acest raport se adreseaza

exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru, deoarece tertii, care ar putea ignora

motivul alegerii acestor proceduri, risca sa interpreteze eronat rezultatele.

Misiuni de compilare

17. Intr-o misiune de compilare contabilul utilizeaza competentele sale contabile si nu pe cele de

auditor, in scopul strangerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate nu sunt

concepute si nu au drept scop sa permita contabilului sa furnizeze o asigurare asupra acestor

informatii financiare. Utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ca beneficiaza de interventia

unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea lor.

VII. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI REFERITOR LA INFORMATIILE FINANCIARE PUBLICATE

18. Un auditor (aici fiind inclus si auditorul, in sensul contabilului cu misiune de compilare)

angajeaza responsabilitatea sa asupra informatiilor financiare, atunci cand el redacteaza un raport

asupra acestora sau cand autorizeaza utilizarea numelui sau cu ocazia publicarii lor.

Daca auditorul nu este angajat prin una din cele doua modalitati de mai sus, tertii nu pot in nici

un caz sa il tina responsabil.


Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de audit financiar

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Obiectivul unei misiuni de audit financiar .........................

III. Principii generale .................................................

IV. Intinderea lucrarilor de audit .....................................

V. Asigurarea rezonabila ..............................................

VI. Responsabilitatea prezentarii situatiilor financiare ...............

______________________________________________________________________________ | Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor |

| Autorizati din Romania a hotarat sa adopte aceasta norma nationala de audit |















| de norma pentru a atinge mai eficient obiectivul auditului; el trebuie insa || sa fie in masura sa justifice alegerea sa. |

| Norma nationala de audit nu se aplica decat chestiunilor importante. |



| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

1. Prezenta norma de audit are ca obiectiv stabilirea procedurilor si principiilor fundamentale si

precizarea modului de aplicare a acestora in ceea ce priveste obiectivul si principiile generale ale

unei misiuni de auditare a situatiilor financiare.

II. OBIECTIVUL UNEI MISIUNI DE AUDIT FINANCIAR

Principii fundamentale

2. Obiectivul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare este de a permite auditorului sa

exprime o opinie, potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lorsemnificative, conform unei referinte contabile identificate.

Concluzii

3. Pentru a exprima opinia auditorul va folosi una dintre urmatoarele doua formule, care sunt

echivalente: "dau o imagine fidela" sau "prezinta in mod sincer, in toate aspectele semnificative".

Cu toate ca opinia auditorului da credibilitate situatiilor financiare, utilizatorul nu poate considera

ca prin aceasta opinie ofera o garantie in ceea ce priveste perenitatea intreprinderii sau o

gestionare eficace si rentabila din partea conducerii acesteia.

III. PRINCIPII GENERALE


4. Auditorul trebuie sa respecte Codul etic emis de C.E.C.C.A.R., care este in acord cu "Codul de

etica profesionala a contabililor", publicat de IFAC (Federatia Internationala a Contabililor).

5. Auditorul trebuie sa conduca si sa realizeze un audit conform Normelor nationale de audit,

care sunt in acord cu Normele internationale de audit.

6. Auditorul trebuie sa planifice si sa conduca auditul, dand dovada de spirit critic si fiind

constient ca pot exista anumite circumstante care conduc la anomalii semnificative in situatiile

financiare.

Comentarii 7. Regulile de etica privind responsabilitatea profesionala a auditorului sunt:

- independenta;

- integritate;

- obiectivitate;





- competenta profesionala;

- secret profesional;

- profesionalism;

- respectul normelor tehnice si profesionale.

8. Normele nationale de audit sunt in acord cu Normele internationale de audit si contin

procedurile si principiile fundamentale si precizeaza modul de aplicare a acestora. Daca sunt aplicate

alte norme de audit, auditorul trebuie sa cunoasca si, la nevoie, sa prezinte diferentele dintre

acestea si normele nationale si consecintele asupra opiniei sale.

9. Auditorul nu trebuie sa considere ca declaratiile conducerii sunt in mod necesar corecte si eltrebuie sa gaseasca elemente probante care sa confirme aceasta.

IV. INTINDEREA LUCRARILOR DE AUDIT


10. Expresia "intinderea lucrarilor de audit" se refera la procedurile de audit, apreciate ca

necesare pentru asigurarea obiectivului misiunii de audit. Procedurile de audit sunt definite conform

normelor internationale de audit, normelor emise de organisme profesionale competente, termenilor

misiunii de audit si exigentelor de raportare.

V. ASIGURAREA REZONABILA


11. Un audit realizat conform normelor internationale de audit urmareste sa furnizeze o asigurare

rezonabila ca situatiile financiare, in ansamblul lor, nu comporta anomalii semnificative.

Comentarii

12. Conceptul de asigurare rezonabila se refera la ansamblul elementelor probante culese de

auditor pentru a putea concluziona ca situatiile financiare, in ansamblul lor, nu contin anomalii

semnificative. 13. Unele limite inerente auditului pot impiedica auditorul sa detecteze anomalii semnificative.

Aceste limite se datoreaza urmatorilor factori:

- utilizarea sondajelor;

- limitele inerente oricarui sistem contabil si oricarui sistem de control intern;

- faptul ca o buna parte din elementele probante se sprijina mai mult pe deductii decat pe

convingeri.

VI. RESPONSABILITATEA PREZENTARII SITUATIILOR FINANCIARE


14. Auditorul este obligat sa isi formeze si sa exprime o opinie in legatura cu situatiile financiare,in timp ce conducerea entitatii este responsabila de elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.

Auditarea situatiilor financiare nu exonereaza conducerea entitatii de responsabilitatile sale in

legatura cu elaborarea si prezentarea situatiei financiare.


Termenii si conditiile unei misiuni de audit

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Scrisoarea unei misiuni de audit ...................................

III. Misiuni succesive (ulterioare) de audit ............................

IV. Acceptarea unei modificari a misiunii de audit .....................





Anexa: Exemplu de scrisoare pentru o misiune de audit

______________________________________________________________________________

| Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor |






| Norma nationala de audit prezinta procedurile si principiile fundamentale,|| precum si modalitatile de aplicare a lor, sub forma unor comentarii si |






| sa fie in masura sa justifice alegerea sa. |



| distinct in paragraful introductiv al normei. || Procedurile continute in Norma nationala de audit, care difera in mod |

| sensibil de legislatia sau practicile din Romania, sunt: |

| In cazul auditorilor statutari (cenzorilor) nici o relatie contractuala nu|

| este stabilita intre auditor si clientul sau. In celelalte misiuni de audit |

| legislatia prevede incheierea de contracte de prestari servicii. |

| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul si clientul trebuie sa convina asupra termenilor si conditiilor misiunii de audit; termenii

si conditiile misiunii de audit vor fi consemnate intr-o scrisoare de misiune de audit sau in orice alt

tip de contract adecvat.

Comentarii

2. Obiectul prezentei norme de audit este de a stabili proceduri si principii fundamentale si de a

preciza modalitatile lor de prezentare privind:

- acordul cu clientul asupra termenilor si conditiilor de realizare a misiunii de audit; - atitudinea auditorului fata de cererea din partea clientului de modificare a termenilor misiunii

sale de audit (situatie exclusa in cazul auditului statutar).

3. Aceasta norma ajuta auditorul in pregatirea scrisorii de misiune referitoare la auditarea

conturilor anuale; acest tip de scrisoare se aplica si in cazul serviciilor conexe si la orice tip de

misiune prin care auditorului i se cere sa emita o opinie.

Cand auditorul presteaza - cu respectarea normelor referitoare la incompatibilitati - alte servicii,

de exemplu, consultanta fiscala, contabila sau de gestiune, pot fi folosite alte tipuri de scrisori de

misiune.

4. In cazul misiunilor de audit statutar, obiectivul misiunii fiind prevazut si definit prin lege,

scrisoarea de misiune nu are aceeasi importanta ca in cazul unei misiuni de audit contractual. Chiar atunci cand obiectivul si intinderea auditului si obligatiile auditorului sunt stabilite prin acte

normative - cazul auditorilor statutari (cenzorilor), auditorul poate judeca util sa redacteze o

scrisoare de misiune pentru a informa clientii sai.

5. Paragrafele 11 - 18 nu se aplica in cazul misiunilor de audit statutar, care antreneaza un nivel





de asigurare care nu poate in nici un caz fi modificat.

II. SCRISOAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT

Comentarii

6. In interesul clientului, dar si al auditorului, o scrisoare de misiune trebuie pregatita inaintea

inceperii misiunii, pentru a evita orice neintelegere in legatura cu misiunea. Ea confirma acceptarea

de catre auditor a nominalizarii sale si descrie obiectivele si intinderea auditului, precum si

responsabilitatile auditorului fata de clienti si de forma raportului. 7. Forma si continutul scrisorii de misiune pot varia de la un client la altul, dar, in general, ea

trebuie sa contina:

- obiectivul auditului situatiilor financiare si al serviciilor conexe;

- responsabilitatea conducerii intreprinderii in ceea ce priveste pregatirea si prezentarea situatiilor

financiare;

- intinderea lucrarilor de audit, facand trimitere la legislatia aplicabila, reglementarea sau

obiectivele si normele organismelor profesionale din care face parte auditorul;

- riscul inevitabil de nedetectare a unei anomalii semnificative fie si ca urmare a recurgerii la

sondaje si a altor limite inerente auditorului, precum si ca urmare a limitelor inerente oricarui sistem

contabil si sistem de control intern; - necesitatea accesului fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau la alte

informatii cerute de realizarea auditului;

- continutul si natura tuturor rapoartelor sau ale altor comunicari in legatura cu rezultatele

misiunii.

8. Scrisoarea mai poate contine:

- aspecte legate de planificarea auditului;

- dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii privind declaratiile care i-

au fost facute cu ocazia auditului;

- descrierea altor rapoarte sau scrisori pe care auditorul intentioneaza sa le trimita clientului;

- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare; - masuri privind participarea altor auditori si experti la unele faze ale auditului;

- masuri privind participarea altor auditori interni si a altor cadre ale intreprinderii;

- in cazul primei auditari, masuri de intreprins cu auditorul anterior;

- orice limitare a responsabilitatii financiare a auditorului.

In anexa se prezinta modelul unei scrisori de misiune de audit.

III. MISIUNI SUCCESIVE (ULTERIOARE) DE AUDIT


9. In cazul misiunilor ulterioare, auditorul trebuie sa determine daca, in functie de circumstante,

este necesara o revedere a termenilor si conditiilor misiunii si daca este necesar sa reaminteascaclientului termenii si conditiile misiunii in vigoare.

Comentarii

10. Auditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare exercitiu.

Urmatorii factori pot insa sa il determine sa trimita o noua scrisoare de misiune:

- modificarea termenilor misiunii de audit;

- schimbarea recenta a conducerii intreprinderii, a consiliului de administratie sau schimbari in

structura actionariatului;

- o evolutie semnificativa a naturii sau a importantei activitatilor clientului;

- indicii care atesta ca clientul are indoieli asupra obiectivului si intinderii auditului; - obligatii legale.

IV. ACCEPTAREA UNEI MODIFICARI A MISIUNII DE AUDIT






11. Un auditor care, inainte de incheierea misiunii, se vede nevoit sa modifice termenii misiunii

sale in favoarea unei misiuni oferind un nivel de asigurare de nivel mai redus, trebuie sa examineze

oportunitatea de a recurge la o astfel de solutie.

12. In cazul modificarii termenilor misiunii auditorul si clientul trebuie sa convina noi termeni.

13. Auditorul nu trebuie sa accepte o modificare a termenilor misiunii sale in absenta unei

justificari valabile.

14. Daca auditorul nu poate accepta sa modifice termenii misiunii sale si nu este autorizat sa

continue misiunea initiala, el trebuie sa intrerupa si sa examineze daca nu este impiedicat de uneleclauze contractuale sa sesizeze consiliul de administratie sau actionarii in legatura cu elementele

care l-au determinat sa isi intrerupa misiunea.

Comentarii

15. Clientul poate cere auditorului sa modifice misiunea sa ca urmare a evolutiei unor

circumstante care au incidenta asupra necesitatii de a continua auditarea conturilor, ca urmare a

unei neintelegeri asupra naturii auditului sau ca urmare a unei limitari a intinderii misiunii.

16. Inainte de a accepta modificarea misiunii de audit intr-o misiune de servicii conexe, auditorul,

numit sa efectueze un audit conform normelor nationale de audit, va avea in vedere, pe langa cele

de mai sus, consecintele legale sau contractuale ale acestei modificari. 17. Daca auditorul estimeaza ca modificarea misiunii este justificata si ca lucrarile de audit

realizate respecta normele de audit aplicabile misiunii modificate, raportul incheiat va fi adaptat

termenilor modificati ai misiunii.

Pentru a evita orice confuzie raportul nu se va referi la:

- misiunea initiala;

- orice procedura pusa in lucru cu ocazia misiunii initiale, in afara de cazul in care noua misiune

consta in punerea in lucru a unor proceduri convenite, situatii in care raportul va face referire la

procedurile deja executate.

18. Cand constata ca nu exista o justificare valabila, auditorul nu trebuie sa accepte modificarea

termenilor misiunii sale. Asa este cazul unei misiuni de audit in timpul careia auditorul nu ajunge lastrangerea elementelor probante suficiente privind clientii, iar clientul cere punerea in lucru a unei

misiuni de examen limitat pentru a evita o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila.

ANEXA 1

Exemplu de scrisoare pentru o misiune de audit

(scrisoarea va fi adaptata in functie de exigenta si de circumstante)

Consiliului de administratie (sau Directiunii)

Ne-ati solicitat sa procedam la auditarea bilantului societatii (regiei etc.) .................... la data de............., precum si a contului de rezultate pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Avem placerea

sa va confirmam acceptarea si intelegerea de catre noi a acestei misiuni.

Noi vom proceda la exercitarea auditului conform Normelor nationale de audit (care sunt in acord

cu Normele internationale de audit). Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat astfel

incat sa obtinem asigurarea rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.

Un audit consta in examinarea prin sondaj a elementelor de sustinere a informatiilor continute in

situatiile financiare. Un audit consta, de asemenea, in aprecierea principiilor contabile aplicate si in

estimarile semnificative retinute de conducerea intreprinderii, precum si in prezentarea de ansamblu

a situatiilor financiare.

Ca urmare a recurgerii la tehnica sondajului si a altor limite inerente auditului, precum si alimitelor inerente oricarui sistem contabil si de control intern, riscul de nedetectare a unei anomalii

semnificative nu poate fi eliminat.

Pe langa raportul de audit asupra situatiilor financiare, noi va vom trimite o scrisoare separata,

prin care vom prezenta deficientele majore pe care le vom descoperi in sistemul contabil si de





control intern.

Noi va reamintim ca responsabilitatea pentru pregatirea situatiilor financiare si a informatiilor

furnizate revine conducerii intreprinderii. Aceasta responsabilitate implica tinerea unei contabilitati si

a unui sistem de control intern adecvate, definirea si aplicarea politicilor de inchidere a conturilor si

masuri pentru protejarea activelor. In cadrul auditului nostru noi vom solicita conducerii intreprinderii

o scrisoare de afirmare, confirmand declaratiile facute in cursul misiunii noastre.

Noi contam pe intreaga cooperare a personalului intreprinderii in punerea la dispozitie a

contabilitatii, documentelor si a altor informatii necesare auditului nostru.

In cursul misiunii auditorul poate discuta cu responsabili sau servicii si compartimente, care nuparticipa direct la elaborarea conturilor, cum ar fi serviciile de aprovizionare, vanzari, productie,

personal, juridic etc., pentru a cunoaste mai bine activitatile intreprinderii, pentru o mai buna

planificare a misiunii sale si pentru cunoasterea si evaluarea procedurilor de control intern. Aceste

discutii vor fi completate de teste si sondaje.

Auditorul va asista la inventarul fizic al stocurilor, la inchiderea exercitiului sau la orice alta data

fixata de intreprindere. In acest scop, va trebui sa dispunem in timp util de procedurile de

inventariere, precum si de datele si locurile unde se va face inventarierea. Rolul sau va fi de a

observa modul de efectuare a inventarului fizic si de a proceda la propriile sale sondaje, in scopul

aprecierii lucrarilor efectuate de intreprindere. In nici un caz el nu se va substitui personalului

intreprinderii in efectuarea inventarului. Scrisori de confirmare directa vor fi expediate clientilor, furnizorilor, bancilor si altor terti; un

model va fi comunicat intreprinderii pentru pregatirea acestor scrisori si selectarea tertilor carora sa

le fie expediate. Aceste scrisori vor fi semnate de conducerea intreprinderii, dar expediate de catre

auditor care va primi si raspunsurile. Auditorul va aduce la cunostinta intreprinderii raspunsurile

primite pentru a incepe analiza eventualelor diferente.

Calendarul previzional al misiunii este urmatorul:

- discutii prealabile si pregatirea misiunii .........

- analiza procedurilor de control intern, sondaje si pregatirea

programului de control al conturilor .........

- asistarea la inventarul fizic ......... - selectarea tertilor pentru confirmare si pregatirea

scrisorilor .........

- obtinerea unei balante definitive a conturilor .........

- control asupra conturilor intreprinderii .........

- obtinerea situatiilor financiare definitive inaintea sedintei

consiliului de administratie .........

- prezenta la sedinta consiliului de administratie care adopta

conturile .........

- elaborarea raportului de audit si a scrisorii de afirmare .........

- prezenta la adunarea generala care aproba conturile .........

Raportul de audit va fi semnat de ....................................., iar echipa de audit este formata din: -

-

-

-

-

Onorariile noastre, facturate pe masura efectuarii lucrarilor, sunt calculate pe baza timpului lucrat

si a unor cheltuieli de decontare. Tarifele orare variaza in functie de responsabilitati, de experienta

si competentele fiecarui membru al echipei desemnat pentru aceasta misiune.

Aceasta scrisoare va ramane in vigoare pentru exercitiile viitoare, in afara cazului de reziliere,

modificare sau inlocuire. Va rog sa semnati si sa returnati un exemplar al acestei scrisori pentru a confirma acordul

dumneavoastra asupra termenilor si conditiilor misiunii noastre de audit privind situatiile financiare.

Acceptat in numele





intreprinderii ...................

..................................

de catre (numele si prenumele,

functia) .........................

data ...... / .......... / .......


Controlul de calitate intr-o misiune de audit

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Auditorul - societatea de expertiza contabila ......................

III. Exemple de proceduri de control de calitate ce pot fi

adoptate intr-o societate de expertiza contabila. ..................

______________________________________________________________________________



| incepand cu 1 ianuarie 1999. || Norma nationala de audit se aplica la auditarea situatiilor financiare |













| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Principii fundamentale:

1. Atat la nivelul societatii de expertiza contabila, cat si la nivelul unei misiuni de audit trebuie

definite si puse in lucru politicile si procedurile de control de calitate.

Comentarii:

2. Prezenta norma se refera la:

- politicile si procedurile de control de calitate ale unui cabinet de audit (societate de expertiza

contabila) privind lucrarile de audit in general;

- procedurile referitoare la lucrarile incredintate colaboratorilor in cadrul unei misiuni de audit.

3. Definitii: - auditorul este persoana (fizica sau juridica) careia ii revine responsabilitatea finala a auditului;

- cabinetul de audit desemneaza asociatii unui cabinet sau un auditor independent care

furnizeaza servicii de audit potrivit normelor aprobate de C.E.C.C.A.R.;

- societatea de expertiza contabila - societatea comerciala care se infiinteaza in baza





prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 65/1994, aprobata prin Legea nr. 42/1995, care furnizeaza

servicii de audit, conform normelor aprobate de C.E.C.C.A.R.;

- personal - asociatii si profesionistii care iau parte la o misiune de audit, realizata de cabinetul

de audit sau de societatea de expertiza contabila;

- specialisti independenti - personal din afara auditorului care participa la o misiune intreprinsa de

auditor in calitate de colaboratori.

II. AUDITORUL - SOCIETATEA DE EXPERTIZA CONTABILA


4. Societatea de expertiza contabila trebuie sa defineasca si sa puna in lucru politici si proceduri

de control de calitate astfel incat sa se asigure ca toate auditurile se realizeaza conform Normelor

de audit financiar emise de C.E.C.C.A.R.

5. Ansamblul politicilor si procedurilor de control de calitate dintr-o societate de expertiza

contabila - auditor trebuie comunicate personalului si specialistilor independenti intr-o forma care sa

permita o asigurare rezonabila ca acestea sunt intelese si aplicate.

6. Auditorul trebuie sa adapteze politicile si procedurile de control de calitate din cadrul societatii

de expertiza contabila la fiecare misiune de audit luata in parte.

7. Auditul presupune cunostinte multidisciplinare si este in general o activitate care se desfasoarain echipa; auditorul poate sa fie asistat si reprezentat de catre colaboratori - experti si specialisti

externi.

Auditorul nu poate delega toate lucrarile, el exercitand un control corespunzator asupra lucrarilor

delegate sau subcontractate care sa il asigure ca executarea programelor de lucru a permis

atingerea obiectivelor stabilite.

Comentarii:

8. Natura, calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet

sau societate de expertiza contabila depind de numerosi factori, ca: felul si importanta activitatii

sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. 9. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate de

expertiza contabila sunt urmatoarele:

- exigente profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze

principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, inscrise in

Codul etic - C.E.C.C.A.R.;

- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau al

societatii de expertiza contabila, conform normelor C.E.C.C.A.R., permite acestuia sa se achite in

mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de

pregatirea si experienta necesare;

- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esaloanele permitobtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite.

Diversi factori pot determina auditorul sa delege o parte din lucrarile sale: marimea si

complexitatea intreprinderii, volumul lucrarilor necesare in raport cu termenele stabilite de predare a

acestora, numarul mare de clienti care au acelasi termen de predare a lucrarilor, complexitatea

problemelor de rezolvat, care obliga auditorul sa faca apel la diversi specialisti si experti

independenti.

Urmatoarele operatiuni trebuie sa fie realizate numai de auditor si nu pot fi delegate:

- stabilirea planului de audit si a programului de lucru;

- desemnarea sefului de misiune, a personalului si colaboratorilor afectati fiecarei misiuni;

- supervizarea executarii misiunii; - aprecierea marilor optiuni luate de intreprindere in momentul inchiderii conturilor, cu deosebire

a celor legate de evaluarea si deprecierea activelor;

- examenul si semnatura rapoartelor;

- relatiile exterioare in legatura cu misiunea de audit.





- consultarea: de fiecare data, cand este necesar, vor fi consultate persoane competente din

interiorul sau din exteriorul cabinetului sau al societatii de expertiza contabila;

- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revazuta periodic, sub

aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface cererea clientilor;

- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate existente

trebuie controlate periodic.

10. Conducerea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite lucrari trebuie informati

despre responsabilitatile lor si despre obiectivele si procedurile care trebuie urmarite.

Instrumentele de baza pentru asigurarea conducerii eficiente a lucrarilor sunt: planul misiunii,programul de lucru si bugetul de timp.

11. Supervizarea este strans legata de conducerea lucrarilor si de revederea lucrarilor.

Personalul investit cu responsabilitati de supervizare in cadrul unei misiuni de audit exercita

urmatoarele functiuni:

- urmareste desfasurarea lucrarilor si determina daca: colaboratorii dispun de aptitudinile si

competentele necesare pentru a duce la bun sfarsit sarcinile incredintate; colaboratorii inteleg

desfasurarea misiunii de audit; lucrarile sunt realizate conform programului de lucru si planului

misiunii;

- se informeaza si studiaza problemele contabile si de audit care apar in timpul misiunii,

evalueaza consecintele si modifica, daca este cazul, programul de lucru si planul misiunii; - transeaza divergentele de apreciere si interpretare ale personalului si stabileste nivelul de

consultanta necesar.

12. Revederea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un

profesionist cu un nivel de competenta cel putin echivalent, pentru a determina daca:

- au fost realizate conform programului de lucru;

- atat lucrarile, cat si concluziile au fost corect documentate;

- toate problemele semnificative au fost rezolvate sau au fost relatate in concluziile auditului;

- obiectivele procedurilor de audit au fost atinse;

- concluziile formulate concorda cu opinia auditorului.

Sunt, de asemenea, examinate periodic: - programul de lucru si planul misiunii;

- evaluarea riscurilor inerente si a riscurilor legate de control si eventualele modificari aduse

programului de lucru si planului misiunii;

- documentarea elementelor probante obtinute prin controalele proprii;

- situatiile financiare, propunerile de ajustari rezultate din audit si raportul de audit.

III. EXEMPLE DE PROCEDURI DE CONTROL DE CALITATE CE POT FI ADOPTATE INTR-O

SOCIETATE DE EXPERTIZA CONTABILA

A. EXIGENTE PROFESIONALE

Politici

13. Personalul cabinetului sau al societatii de audit va fi tinut sa se conformeze principiilor de

independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism.

Proceduri

14. Desemnarea unei persoane sau a unei structuri cu sarcina de a da sfaturi si a rezolva

problemele in domeniul integritatii, obiectivitatii, independentei si confidentialitatii.

15. Informarea personalului, la toate nivelurile, despre politicile si procedurile in materie de

integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, prin:

- punerea accentului pe independenta de spirit cu ocazia programelor de formare, a supervizarilorsi a revederii misiunilor;

- informarea personalului despre intreprinderile unde pot aparea aspecte legate de

incompatibilitati individuale.

16. Controlul aplicarii politicilor si procedurilor in materie de independenta, integritate,





obiectivitate, confidentialitate si profesionalism.

Personalul trebuie sa semneze in mod regulat (anual) declaratii scrise, care sa ateste:

- cunoasterea politicilor si procedurilor cabinetului;

- faptul ca nici o relatie prohibita nu exista si nici o operatiune prohibita prin politica societatii de

audit nu a avut loc.

Desemnarea unei persoane cu imputernicirile necesare pentru a rezolva cazurile particulare.

Desemnarea unei persoane cu puterile necesare pentru a obtine declaratiile asupra

incompatibilitatilor individuale.

Examinarea regulata a relatiilor cabinetului si personalului acestuia cu clientii pentru a se asiguraca regulile de independenta ale cabinetului nu pot fi puse in cauza.

B. APTITUDINI SI COMPETENTE

Politici

17. Nivelul de formare a personalului cabinetului va raspunde normelor tehnice si de competenta

profesionala necesara pentru a se achita corect de responsabilitati.

Proceduri

18. Recrutarea: - elaborarea unui plan al necesarului de personal la toate nivelurile si fixarea obiectivelor de

recrutare tinand seama de clientela, evolutia volumului de activitate a cabinetului, plecari la pensie;

- punerea la punct a unui plan care sa permita atingerea obiectivelor recrutarii privind:

identificarea surselor de candidati potentiali; metode de contactare a candidatilor potentiali; metode

pentru atragerea candidatilor potentiali si metode pentru selectarea si evaluarea candidatilor

potentiali; desemnarea responsabililor cu deciziile de recrutare; fixarea calificarilor si directivelor

pentru evaluarea candidatilor potentiali la fiecare esalon; definirea principiilor de respectat pentru

anumite tipuri de recrutari (angajarea membrilor familiei sau de persoane care provin de la clienti);

procurarea de informatii asupra calificarii candidatilor (curriculum vitae, scrisoare de candidatura,

discutii, diplome obtinute, referinte personale). 19. Formarea profesionala

- Stabilirea directivelor si fixarea criteriilor pentru formarea profesionala continua si cunoasterea

acestora de catre personal: numirea persoanei sau a compartimentului responsabil de formarea

profesionala si stabilirea competentelor; revederea, de catre persoanele corespunzatoare, a

programelor de formare elaborate de cabinet (programele cuprind: obiectivele, nivelul de formare si

experienta dobandita); fixarea exigentelor de formare profesionala continua a personalului

cabinetului, de la toate esaloanele; controlul periodic al programelor de formare continua si evidenta

la zi a realizarilor atat la nivel de cabinet, cat si la nivel individual;

- Informarea continua a personalului cu privire la evolutia normelor tehnice profesionale si

problemele privind politicile si procedurile tehnice ale cabinetului si incurajarea personalului sa

participe la activitatile de formare individuala; punerea la dispozitia personalului de revisteprofesionale tratand despre evolutia normelor tehnice profesionale; distribuirea de norme si

recomandari nationale si internationale; in cazul unor programe de formare organizate de cabinet:

elaborarea sau procurarea materialului pedagogic, selectionarea si formarea lectorilor (prezentarea

programului de formare si a conditiilor de participare, asigurarea ca lectorii sunt calificati pentru

subiectele tratate si metodele pedagogice, posibilitatea evaluarii din partea lectorilor a continutului

programelor de formare si a calitatii participantilor).

20. Promovarea

- Determinarea calificarilor necesare pentru asumarea diferitelor niveluri de responsabilitate in

cadrul cabinetului: definirea regulilor descriind responsabilitatile la fiecare nivel si performantele sau

calificarile necesare pentru a accede la esalonul superior; identificarea criteriilor pentru evaluareaperformantelor individuale si a cunostintelor obtinute in domeniile: tehnic, capacitatea de analiza si

de judecata, comunicare, conducere si formare, relatii cu clientii, atitudine personala si

comportament profesional (caracter, inteligenta, judecata si motivare).

- Evaluarea performantelor personalului.





- Desemnarea persoanelor responsabile cu sarcini de avansare, promovare sau licentiere.

C. REPARTIZAREA SARCINILOR

Politici

21. Lucrarile de audit si servicii conexe vor fi incredintate personalului care dispune de formarea

tehnica si experienta dobandita.

Proceduri 22. Planificarea necesarului de personal pe total, pe activitati, pe filiale; asigurarea unui just

echilibru intre efectivele aferente misiunilor de audit, tinand seama de: anvergura si complexitatea

misiunii, disponibilitatea personalului, competente speciale necesare, calendarul lucrarilor de

efectuat, continuitatea si rotatia personalului, oportunitatea instruirii pe teren etc.; numirea unei

persoane responsabile cu repartizarea personalului pe diferite misiuni de audit; supunerea

calendarului si personalului afectat unei misiuni de audit aprobarii auditorului.

D. DELEGAREA

Politici 23. Conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esaloanele vor permite

obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate definite.

Proceduri

24. Elaborarea procedurilor pentru planificarea misiunilor de audit.

- Punerea la dispozitie a mijloacelor pentru mentinerea normelor de calitate a lucrarilor realizate

de cabinet;

- Furnizarea unei instruiri pe teren in timpul realizarii misiunilor de auditor.

E. CONSULTAREA

Politici

25. De fiecare data cand este necesar, persoanele competente din interiorul sau din exteriorul

cabinetului vor fi consultate.

Proceduri

26. Identificarea domeniilor si situatiilor particulare pentru care o consultare este necesara si

incurajarea personalului sa consulte sau sa recurga la surse care dau autoritate unei probleme

complexe sau neobisnuite.

- Numirea persoanelor insarcinate cu relatiile, cunostintele legislative sau de reglementare.

- Precizarea gradului de autoritate al avizului specialistilor. - Indicarea intinderii documentatiei ce trebuie pastrata in timpul consultatiilor.

F. ACCEPTAREA SI PASTRAREA CLIENTILOR

Politici

27. Periodic trebuie evaluata lista clientilor potentiali si cea a clientilor existenti. Inainte de a

decide acceptarea sau pastrarea unui client trebuie evaluata independenta cabinetului, capacitatea

sa de a satisface cererile clientului si integritatea conducerii intreprinderii-client.

Proceduri 28. Stabilirea procedurilor pentru evaluarea clientilor potentiali si acceptarea lor in calitate de

client al cabinetului.

- Evaluarea, pentru fiecare client, a consecintelor unor evenimente particulare care se produc,

pentru a determina daca trebuie continuate relatiile angajate cu acestea.





G. CONTROL

Politici

29. Trebuie controlat in permanenta daca politicile si procedurile de control de calitate sunt cele

mai potrivite si sunt eficiente.

Proceduri

30. Definirea intinderii si continutului programului de control de calitate folosit in cadrulcabinetului: determinarea procedurilor de control necesare pentru obtinerea unei asigurari rezonabile

ca politicile si procedurile de control de calitate ale cabinetului functioneaza efectiv; definirea

nivelurilor de competenta pentru personalul participant; revizuirea controlului de calitate cat si a

metodelor utilizate pentru a le selectiona; tiparirea unor lucrari privind controlul de calitate.


Documentarea lucrarilor intr-o misiune de audit

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Forma si continutul dosarelor de lucru .............................

III. Pastrarea dosarelor de lucru. ......................................

______________________________________________________________________________






| adaptari necesare, la auditarea altor informatii si servicii conexe. || Norma nationala de audit prezinta procedurile si principiile fundamentale,|










| distinct in paragraful introductiv al normei. || |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Echipa de lucru intr-o misiune de audit trebuie sa documenteze aspectele importante care au

furnizat elementele probante pentru formarea opiniei sale, putand astfel sa se justifice ca auditul afost efectuat conform Normelor de audit financiar emise de C.E.C.C.A.R., care sunt in acord cu

Normele internationale de audit.

Comentarii:





2. Termenul de "documentare" semnifica documentele pregatite sau obtinute de auditor si

pastrate in dosarele de lucru ale misiunii de audit.

3. Dosarele de lucru pot fi pe hartie, microfilm sau suport informatic.

4. Dosarele de lucru ajuta la: supervizarea si revederea lucrarilor de audit, consemnarea

elementelor probante rezultate pe care se sprijina opinia auditorului, planificarea si realizarea

misiunilor ulterioare si in luarea la cunostinta a lucrarilor efectuate de coauditori.

II. FORMA SI CONTINUTUL DOSARELOR DE LUCRU


5. Auditorul trebuie sa pregateasca dosare de lucru suficient de complete si detaliate pentru a

permite o intelegere globala a misiunii de audit efectuate.

6. Auditorul trebuie sa consemneze in dosarele de lucru informatiile pe care le-a apreciat

necesare referitoare la misiunea realizata, natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit

efectuate, cat si rezultatul acestor proceduri si concluziile la care a ajuns auditorul pornind de la

elementele probante culese.

Comentarii:

7. Intinderea si forma dosarelor de lucru sunt lasate la aprecierea auditorului. Pentru a estima forma si volumul dosarelor de lucru, auditorul face apel la experienta sa

profesionala, tinand insa seama ca orice tert care ar putea fi chemat sa-si formeze o opinie asupra

lucrului efectuat de el sa aiba posibilitatea sa o faca.

8. Forma si continutul dosarelor de lucru depind de factori ca: natura misiunii de audit si forma

raportului care rezulta, natura si complexitatea activitatilor desfasurate de intreprindere, natura si

starea sistemelor contabile folosite si a sistemelor de control intern din intreprindere, necesitatea

asigurarii conducerii, supervizarii si revederii lucrarilor efectuate de catre colaboratori, metodologia

folosita in cadrul misiunii.

9. Dosarele de lucru sunt concepute si structurate pentru fiecare misiune de audit si servicii

conexe conform circumstantelor si nevoilor auditorului. Utilizarea dosarelor de lucru standardizatepoate ameliora pregatirea si revederea lor si poate constitui un mijloc de control asupra calitatii

auditului si serviciilor conexe efectuate.

10. Pentru cresterea eficacitatii misiunii, auditorul poate folosi foi de lucru, analize si alte

documente pregatite de intreprindere si controlate in prealabil.

11. In general, dosarele de lucru cuprind: informatii privind structura juridica si organizarea

intreprinderii; extrase si copii de pe documente legale, contracte si procese-verbale; informatii

privind sectorul si cadrul legislativ in care intreprinderea isi desfasoara activitatea; informatii privind

procesul de planificare si modificarile acestuia; informatii probante care sa ateste ca auditorul a

analizat sistemele contabile si de control intern; informatii probante asupra evaluarii riscurilor

inerente si cele legate de control; analiza soldurilor conturilor si operatiunilor; analize privind

tendintele si rapoartele semnificative; foile de lucru consemnand natura, data si intindereaprocedurilor de audit efectuate; informatia din care sa rezulte ca lucrarile colaboratorilor au fost

supervizate si examinate; numele persoanelor care au realizat procedurile, copii de pe scrisorile

catre alti auditori, experti, terti; copii de pe scrisorile catre conducerea intreprinderii; copii de pe

situatiile financiare; lucrarile efectuate de alti auditori experti etc.; scrisoarea de afirmare din partea

conducerii; nota de sinteza care precede raportul de audit etc.

12. Dosarele de lucru trebuie sa contina foile de lucru stabilite de auditor si persoanele care au

participat la realizarea misiunii, precum si documente sau copii de pe documentele intreprinderii.

13. In general, in cadrul unei misiuni de audit pentru certificarea conturilor anuale este utila

clasarea informatiilor in doua dosare separate: unul va contine informatii si documente cu caracter

permanent - utilizabile pe intreaga perioada a mandatului, chiar daca uneori trebuie actualizate; altulpentru informatii si documente utilizabile timp de un singur exercitiu.

14. Cu titlu indicativ se pot mentiona elementele cele mai caracteristice ale acestor dosare de

lucru:

- dosarul permanent: fisa sintetica; scurt istoric al intreprinderii; organigrame; persoane care





angajeaza intreprinderea; conturile anuale ale ultimelor exercitii; note asupra organizarii, sectorului

de activitate, productiei etc., note asupra statutului; procese-verbale ale consiliului de administratie

si ale adunarilor generale; lista asociatilor sau actionarilor; contracte, asigurari, credite;

- dosarul exercitiului: planificarea misiunii (program general de lucru; note asupra utilizarii

lucrarilor efectuate de alte persoane, auditori interni si specialisti; datele si duratele vizitelor, locul

interventiilor; compunerea echipei; datele emiterii rapoartelor; buget de timp si evidenta timpilor

utilizati); supervizarea lucrarilor (note asupra revederii lucrarilor si solutionarea problemelor ridicate;

aprobarea deciziilor importante putand afecta planificarea, programul de lucru, executarea lucrarilor,

concluziile, continutul rapoartelor); aprecierea controlului intern (descrierea sistemelor; evaluareazonelor de risc; foi de lucru cuprinzand bazele de selectare a sondajelor, detaliul sondajelor

efectuate, comentarii asupra anomaliilor descoperite, o concluzie); obtinerea elementelor probante

(programul de lucru; foi de lucru privind: obiectivele, detalii privind lucrarile efectuate, eventual;

comentarii, concluzii; documente sau copii de pe documentele obtinute de la intreprindere justificand

cifrele examinate; sinteza generala a rezultatelor diferitelor etape ale misiunii si tratarea

constatarilor care ar putea avea o incidenta asupra certificarii etc.).

III. PASTRAREA DOSARELOR DE LUCRU

Principii fundamentale: 15. Auditorul trebuie sa adopte procedurile potrivite care sa garanteze confidentialitatea si

securitatea dosarelor de lucru, precum si pastrarea lor o perioada suficienta de timp, necesara

pentru exercitiul profesiei si conform normelor legale si profesionale cu privire la pastrarea

documentelor.

Comentarii:

16. Dosarele de lucru sunt proprietatea auditorului.

17. Prin norme profesionale sunt prevazute termenele de pastrare a dosarelor de lucru.

NORMA DE AUDIT Nr. 24 Fraude si erori

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Responsabilitatea conducerii entitatii .............................

III. Responsabilitatea auditorului ......................................

IV. Limitele inerente auditului. .......................................

V. Proceduri de pus in lucru in caz de prezumtie de frauda sau de

eroare .............................................................

VI. Comunicari privind fraudele sau erorile. ........................... VII. Intreruperea misiunii. .............................................

Anexa: Exemple de circumstante sau evenimente care indica riscul de

frauda sau de eroare. ..............................................

______________________________________________________________________________





















| |

| C.E.C.C.A.R. || Consiliul Superior |

|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. In timpul planificarii si realizarii procedurilor de audit, cat si al evaluarii si comunicarii

concluziilor, auditorul trebuie sa ia in considerare riscul de anomalie semnificativa in situatiile

financiare cauzate de fraude sau erori.

Comentarii

2. Termenul frauda desemneaza un act voluntar emis de una sau mai multe persoane facand

parte din conducere, de salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate.

Sunt considerate ca frauda:

- manipularea, falsificarea sau alterarea contabilitatii sau a documentelor;

- deturnarea activelor;

- inregistrarea de operatiuni fara fundamentare;

- aplicarea incorecta a politicilor de inchidere a conturilor;

- ascunderea incidentei unor operatiuni asupra contabilitatii sau a documentelor.

3. Termenul eroare desemneaza o inexactitate involuntara continuta in situatiile financiare, cumar fi:

- o eroare matematica sau de inregistrare in documentele si datele contabile;

- omisiunea sau interpretarea incorecta a faptelor;

- aplicarea incorecta a politicilor de inchidere a conturilor.

II. RESPONSABILITATEA CONDUCERII ENTITATII

4. Conducerea entitatii este responsabila de prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor prin

punerea in aplicare si exploatarea continua a sistemului contabil si de control corespunzatoare.

Aceste sisteme reduc riscul de frauda si eroare, dar nu-l elimina complet.

III. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI


5. In timpul planificarii, auditorul trebuie sa evalueze riscul ca o frauda sau o eroare conduce la

anomalii semnificative in situatiile financiare si trebuie sa ceara explicatii conducerii in legatura cu

orice frauda sau eroare semnificativa care a fost descoperita.

6. Pe baza evaluarii riscurilor, auditorul trebuie sa defineasca procedurile de audit care permit

obtinerea unei asigurari rezonabile ca anomaliile semnificative in situatiile financiare, cauzate de

fraude si erori, vor fi descoperite.

Comentarii

7. Auditorul nu este si nu poate fi responsabil de prevenirea fraudelor si erorilor.

8. Pe langa deficientele existente in conceperea sistemelor contabile si de control intern si

neaplicarea controalelor interne existente, circumstantele sau evenimentele susceptibile de a creste





riscul de frauda si erori cuprind:

- indoielile cu privire la probitatea si competenta directiunii;

- presiuni neobisnuite in sanul entitatii sau din afara ei;

- operatiuni neobisnuite;

- dificultati in obtinerea elementelor probante;

(In anexa sunt prezentate exemple de astfel de circumstante si evenimente.)

9. Auditorul va reuni suficiente elemente probante care sa indice ca nici o frauda si eroare care

ar putea avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare nu s-au produs sau ca efectele

fraudelor sunt luate in consideratie la elaborarea situatiilor financiare sau erorile sunt corectate. In general, este mult mai usor de detectat o eroare decat o frauda, caci frauda este insotita in

general de proceduri special concepute pentru a ascunde existenta ei.

10. Ca urmare a limitelor inerente auditului, exista un risc inevitabil de nedetectare de anomalii

semnificative in situatiile financiare care ar putea fi cauzate de o frauda sau de nedescoperirea unei

erori. Descoperirea unei anomalii semnificative in situatiile financiare cauzata de o frauda sau o

eroare, intr-un exercitiu acoperit prin raport de audit, nu semnifica neaparat ca auditorul n-a aplicat

procedurile si principiile fundamentale ale auditului; pentru aceasta trebuie examinata temeinicia

procedurilor de audit aplicate in circumstantele date, concordanta dintre raportul de audit si

rezultatele aplicarii procedurilor de audit.

IV. LIMITELE INERENTE AUDITULUI


11. Conform Normei nationale de audit intitulata "Obiectul si principiile generale in auditul

situatiilor financiare", auditorul trebuie sa planifice si sa conduca auditul dand dovada de spirit critic

si fiind constient ca circumstante sau evenimente care presupun existenta unei fraude sau erori pot

fi detectate.

Comentarii

12. Orice audit este supus riscului inevitabil de nedetectare de anomalii semnificative in situatiilefinanciare, chiar daca el a fost corect planificat si realizat, conform standardelor internationale de

audit.

V. PROCEDURI DE PUS IN LUCRU IN CAZ DE PREZUMTIE DE FRAUDA SAU DE EROARE


13. Cand punerea in lucru a procedurilor de audit stabilite in urma evaluarii generale a riscurilor

scoate in evidenta posibilitatea unei fraude sau unei erori, auditorul trebuie sa analizeze incidentele

potentiale asupra situatiilor financiare. Daca auditorul apreciaza ca frauda sau eroarea este

susceptibila de a avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa puna in

lucru proceduri modificate sau suplimentare, considerate ca necesare. 14. Daca rezultatele procedurilor modificate sau suplimentare nu permit infirmarea acestei

prezumtii, auditorul trebuie sa ceara explicatii directiunii asupra problemei si sa evalueze daca

frauda sau eroarea a fost corect luata in considerare sau corectata in situatiile financiare.

Auditorul trebuie sa analizeze eventuala incidenta a fraudei sau erorii asupra raportului sau.

15. Auditorul trebuie sa masoare repercusiunile unei fraude si ale unei erori semnificative asupra

altor aspecte ale auditului si, in primul rand, asupra fiabilitatii declaratiilor directiunii.

Comentarii

16. Intinderea procedurilor modificate sau suplimentare depinde de evaluarea facuta de auditor:

- tipului de frauda sau de eroare; - probabilitatii producerii fraudei sau erorii;

- probabilitatii ca un tip particular de frauda sau eroare sa aiba un efect semnificativ asupra

situatiilor financiare.

Nimic nu permite auditorului sa presupuna ca frauda sau eroarea detectata constituie un caz





izolat, in afara de cazul in care faptele indica in mod clar contrariul. Daca este necesar, auditorul

adapteaza natura, calendarul si intinderea controalelor substantive.

17. Punerea in lucru a procedurilor modificate sau suplimentare permite in general auditorului sa

confirme sau sa infirme prezumtia de frauda sau eroare.

VI. COMUNICARI PRIVIND FRAUDELE SAU ERORILE


18. Auditorul trebuie sa comunice conducerii rezultatul investigatiilor sale la termenele cele maipotrivite, daca:

- auditorul suspecteaza existenta unei fraude, chiar daca efectul potential asupra situatiilor

financiare este neglijabil;

- o frauda sau o eroare semnificativa a fost efectiv descoperita.

19. Daca auditorul concluzioneaza ca frauda sau eroarea are consecinte semnificative asupra

situatiilor financiare si ca ea nu a fost corect reflectata sau corectata in acestea, auditorul trebuie

sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila.

20. Daca entitatea nu permite auditorului sa reuneasca suficiente elemente probante pentru a

evalua daca o frauda sau o eroare care poate avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare

s-a produs sau are mari sanse sa se produca, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sauimposibilitatea exprimarii unei opinii.

Comentarii

21. Pentru a determina reprezentantul entitatii care va fi informat de prezumtiile sale sau de

detectarea de erori sau de fraude, auditorul va tine cont de circumstante. In ce priveste frauda,

auditorul va evalua probabilitatea de implicare a conducerii la cel mai inalt nivel.

In cele mai multe cazuri de frauda, va fi necesar de a prezenta situatia esalonului ierarhic

superior celui din care face parte personalul respectiv. Daca suspiciunea este asupra directiunii

entitatii, auditorul va face apel la un avocat pentru a stabili procedura de urmat.

22. Secretul profesional caruia trebuie sa i se supuna auditorul impiedica, in general, oricecomunicare la terti in legatura cu o frauda sau o eroare.

Totodata, in anumite cazuri, prin reglementari, auditorul trebuie sa comunice cu terti; in acest

caz, el trebuie in prealabil sa se consulte cu un avocat.

VII. INTRERUPEREA MISIUNII


23. Codul etic al C.E.C.C.A.R., care este in acord cu Codul Etic IFAC, arata ca, la primirea unei

cereri de comunicare din partea unui auditor care va urma auditorului in functie, auditorul in functie

trebuie sa indice daca exista motive profesionale care ar putea determina auditorul sa refuze

preluarea misiunii.

ANEXA 1

Exemple de circumstante sau evenimente care indica riscul de frauda sau de eroare

1. Aspecte privind integritatea sau competenta conducerii:

- conducerea in mana unei singure persoane (sau un mic grup de persoane);

- societatea a carei structura complexa nu se justifica;

- deficiente majore de control intern, sistematic neglijat, desi puteau fi corectate;

- rotatia frecventa a responsabililor in finante-contabilitate; - deficit cronic si important de personal in finante-contabilitate;

- schimbari frecvente ale juristului sau auditorului.

2. Presiuni neobisnuite in interiorul entitatii sau din afara:

- sector in recesiune si numar de falimente in crestere;





- fond de rulment insuficient datorita scaderii rezultatelor sau unei expansiuni prea rapide;

- Veniturile se reduc ca urmare a asumarii de riscuri prea mari prin vanzarile pe credit, printr-o

schimbare a practicilor comerciale sau prin recurgerea la metode de "umflare" a veniturilor.

- Entitatea este dependenta de unul sau mai multe produse, de unul sau mai multi clienti.

- Serviciul contabil este supus la stabilirea situatiilor financiare in termene anormal de scurte.

- Operatiuni neobisnuite, mai ales la sfarsitul anului, avand un impact semnificativ asupra

rezultatului.

- Operatiuni sau tratamente contabile complexe.

3. Dificultati in reunirea de elemente probante suficiente: - documente contabile neadaptate, ca de exemplu: inregistrari de regularizare in numar

important, operatii necontabilizate conform procedurilor normale, lipsa evidentei analitice la conturile

colective;

- diferente mari intre soldurile conturilor si confirmarile tertilor, elemente probante contradictorii si

evolutii inexplicabile de ratiouri de exploatare;

- raspunsuri evazive sau fanteziste ale conducerii la intrebarile auditului;

4. unii factori specifici mediului informatic care se refera la evenimentele si conditiile de mai sus.


Planificarea lucrarilor de audit

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Planul de audit ...................................................

III. Programul de lucru ................................................

IV. Modificarea planului de audit si a programului de lucru ...........

______________________________________________________________________________


| Autorizati din Romania a hotarat sa adopte aceasta norma nationala de audit || incepand cu 1 ianuarie 1999. |














| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa planifice misiunea de audit astfel incat aceasta sa fie realizata in mod

eficient.





Comentarii

2. A planifica inseamna elaborarea unei strategii generale si o prezentare detaliata a naturii,

calendarului de lucru si a intinderii lucrarilor; aceasta planificare are ca obiectiv realizarea lucrarilor in

timpul dorit si in mod eficient.

3. Planificarea muncii permite:

- acordarea unei atentii suficiente aspectelor esentiale ale misiunii de audit;

- identificarea problemelor potentiale;

- realizarea rapida a lucrarilor. 4. Importanta planificarii muncii depinde de talia intreprinderii, de complexitatea misiunii de audit,

de experienta auditorului si de cunostintele pe care acesta le are despre activitatile desfasurate in

intreprindere.

II. PLANUL DE AUDIT


5. Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan al misiunii de audit, descriind felul si

intinderea misiunii de audit si modul in care aceasta va fi realizata.

6. Auditorul trebuie sa aiba o cunoastere globala a intreprinderii, care sa-i permita orientarea siplanificarea misiunii de audit si sa descopere domeniile si sistemele semnificative.

Cunoasterea globala a intreprinderii are ca obiectiv identificarea riscurilor care ar putea avea o

incidenta semnificativa asupra conturilor, conditionand astfel programarea initiala a controalelor si

planificarea ulterioara a misiunii prin:

- determinarea naturii si a intinderii controalelor, avand in vedere pragul de semnificatie;

- organizarea executarii misiunii astfel incat sa fie atinse obiectivele urmarite cu masuri de

eficacitate si cu respectarea termenelor prevazute.

Comentarii

7. Planul de audit va fi suficient de detaliat pentru a permite elaborarea programului de lucru. 8. Forma si continutul planului de audit se vor stabili in functie de marimea intreprinderii,

complexitatea misiunii de audit, metodologia si tehnicile specifice de auditare.

9. Pentru a elabora planul unei misiuni de audit, auditorul va tine seama de urmatoarele:

a) cunoasterea globala a intreprinderii

a1) cunoasterea activitatilor intreprinderii:

- factori economici caracteristici sectorului (comuni) care au incidenta asupra activitatii

intreprinderii: situatia economica a sectorului, reglementari particulare sectorului;

- caracteristicile principale ale intreprinderii: obiectul de activitate, natura activitatilor, principalii

clienti si furnizori, rezultatele financiare, schimbarile intervenite de la ultimul audit;

- organizarea si structura: actionariat, organigrame, organizare (filiale, agentii, grup etc.);

- politici generale: financiare, comerciale, sociale, perspective de dezvoltare; - aprecieri asupra managementului si nivelului de competenta al acestuia.

a2) cunoasterea sistemului contabil si a controlului intern:

- politici ale intreprinderii in ceea ce priveste inchiderea conturilor; politici si principii contabile;

- cunoasterea controlului intern;

- analiza sistemului informatic.

a3) mijloacele utilizate de auditor pentru a obtine informatiile legate de cunoasterea globala a

intreprinderii sunt:

- contactul cu auditorul precedent;

- discutii directe cu conducatorii intreprinderii, care permit auditorului sa obtina informatii asupra

unor decizii care pot avea o incidenta asupra conturilor; - conturile anuale, intermediare, documente previzionale pe baza carora se analizeaza situatia

financiara si rentabilitatea intreprinderii;

- diverse publicatii interne;

- rapoartele altor auditori externi si interni;





- legislatia aplicabila intreprinderii;

- raportarile financiare ale altor intreprinderi similare din acelasi sector;

- presa financiara si reviste ale sectorului;

- publicatiile organismelor profesionale.

b) riscuri si prag de semnificatie:

b1) evaluarea riscurilor inerente si a riscurilor legate de control; identificarea principalelor

sectoare de risc;

In etapa cunoasterii globale a intreprinderii, auditorul colecteaza si examineaza numeroasele

informatii asupra intreprinderii, care ii vor permite sa procedeze la analiza riscurilor generale aleintreprinderii, care pot fi impartite in trei mari categorii:

b1.1) riscuri legate de situatia economica si financiara a intreprinderii, cum ar fi:

- existenta unor elemente susceptibile de a pune in discutie continuitatea exploatarii;

- o situatie financiara precara: degradarea rezultatelor, a fondului de rulment, cresteri importante

ale necesarului de fond de rulment etc.;

- situatia economica a sectorului: piata in declin, sector foarte concurential sau monopolist etc.;

- natura produselor vandute: cu uzura morala rapida, existenta unor produse alternative etc.;

- climatul social (greve frecvente antrenand subactivitati etc.);

- modificari de structura (achizitionarea, cedarea sau incetarea unor activitati, restructurari etc.).

b1.2) riscuri legate de organizarea generala a intreprinderii: - exces de centralizare sau de descentralizare;

- rotatii importante ale personalului si ale cadrelor;

- control insuficient asupra activitatilor sau subunitatilor;

- absenta unor proceduri contabile si administrative, a organigramelor, fisei posturilor sau

neactualizarea acestora;

- absenta unui control asupra bugetului;

- absenta unui compartiment de audit intern etc.

b1.3) riscuri legate de atitudinea conducerii intreprinderii, respectiv absenta sau insuficienta

sensibilizare a conducerii intreprinderii fata de problemele contabile, financiare si administrative.

Pentru aceasta va fi examinata atitudinea conducerii intreprinderii in urmatoarele domenii: - organizarea intreprinderii (gradul de implicare in sistemul de control intern);

- rezultatele si conturile anuale;

- evolutia cursurilor la bursa.

Existenta riscurilor generale poate conduce auditorul la o revedere globala a programului sau de

lucru.

b.2) definirea pragurilor de semnificatie; posibilitatea unor anomalii semnificative (tinand cont de

experienta auditorului).

Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative necesita in prealabil determinarea pragului de

semnificatie.

c) natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit:

- schimbari posibile in importanta ce urmeaza a se da unuia sau altuia din aspectele auditului; - controlul intern si consecintele acestuia asupra procedurilor de audit.

d) coordonarea, conducerea, supervizarea si revederea:

- dispersiei unitatilor si activitatilor intreprinderii in teritoriu;

- participarii la auditul subunitatilor (filiale, sucursale);

- necesarului de oameni;

- participarii eventuale a altor experti sau specialisti.

e) alte probleme:

- posibilitatea punerii in discutie a ipotezei de continuitate a exploatarii;

- aspecte care necesita o atentie particulara;

- responsabilitati legale; - felul raportului si al altor comunicari catre intreprindere; datele de depunere a acestora.

III. PROGRAMUL DE LUCRU






10. Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un program de lucru prin care sa

defineasca natura, calendarul si intinderea lucrarilor necesare pentru punerea in aplicare a planului

de audit.

Comentarii

11. Programul de lucru consta intr-un ansamblu de instructiuni pentru toti participantii la misiunea

de audit care fac posibil controlul unei bune executii a lucrarilor.

Programul de lucru poate, de asemenea, sa precizeze obiectivele auditului si un buget de ore pefiecare capitol auditat.

12. Auditorul isi organizeaza activitatea luand in considerare urmatoarele:

- alegerea membrilor echipei in functie de experienta si gradul de cunoastere a sectorului de

activitate al intreprinderii;

- repartizarea lucrarilor: in timp (data si durata vizitelor); in spatiu (posibilitatea rotirii pentru

vizitarea subunitatilor); cu coauditorii eventuali;

- utilizarea posibila a lucrarilor expertului contabil consultant, ale auditorilor interni;

- folosirea unor specialisti pentru domenii diferite: informatic, juridic, fiscal, tehnic etc.;

- calendarul sedintelor de consiliu de administratie si al adunarilor generale; datele depunerii

rapoartelor. 13. Pe baza informatiilor colectate auditorul va fi in masura sa stabileasca bugetul in ore si

onorariile. Estimarea orelor necesare pentru indeplinirea misiunii va putea fi modificata ulterior daca,

urmare a examinarii sistemelor contabile semnificative, se ajunge la concluzia ca riscurile de eroare

sunt atat de importante, incat trebuie sa se mareasca intinderea controalelor sale.

14. Informatiile colectate pot fi grupate in programul de lucru, care poate avea in structura

urmatoarele capitole:

- prezentarea intreprinderii;

- organizarea si politici contabile (descrierea procedurilor si organizarii contabile, principalele

politici contabile, sisteme bugetare etc.);

- zone de risc; - prag de semnificatie si domenii semnificative (identificarea conturilor semnificative, nivelul

pragurilor de semnificatie etc.);

- principalele controale de efectuat;

- organizarea misiunii (datele interventiilor, intervenantii, interventia unor persoane exterioare -

coauditori, specialisti, auditori interni -, natura rapoartelor si calendarul depunerii acestora etc.);

- buget: repartizarea orelor in timp, pe naturi de lucrari si pe oameni.

IV. MODIFICAREA PLANULUI DE AUDIT SI A PROGRAMULUI DE LUCRU


- Planul de audit si programul de lucru trebuie, daca se dovedeste necesar, sa fie modificate intimpul realizarii misiunii de audit.

Comentarii

Cand apar circumstante noi pe parcursul derularii misiunii auditorului, planificarea trebuie

modificata; modificarile importante trebuie consemnate.


Caracter semnificativ in auditul financiar

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Caracter semnificativ .............................................

III. Identificarea domeniilor si a sistemelor semnificative; pragul de





semnificatie ......................................................

IV. Legatura intre caracterul semnificativ si riscul de audit .........

V. Evaluarea impactului anomaliilor ..................................

______________________________________________________________________________





| (conturilor anuale). Ea se aplica, de asemenea, sub rezerva efectuarii unor || adaptari necesare, la auditarea altor informatii si servicii conexe. |









| Norma nationala de audit nu se aplica decat chestiunilor importante. || Orice limitare in aplicarea Normei nationale de audit este explicitata |


| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Principii fundamentale: 1. In realizarea unei misiuni de audit, auditorul trebuie sa tina seama de caracterul semnificativ al

unei informatii si de legatura acesteia cu riscul de audit.

Comentarii

2. Comitetul international de standarde contabile a dat urmatoarea definitie caracterului

semnificativ:

Se considera ca informatiile sunt semnificative daca o omitere sau o inexactitate a lor este

susceptibila de a influenta deciziile economice luate de catre utilizatorii acestor informatii. Caracterul

semnificativ al unei informatii constituie mai degraba un prag sau o demarcatie decat un criteriu

calitativ pe care aceasta informatie trebuie sa-l posede pentru a fi utila.

II. CARACTER SEMNIFICATIV


3. O misiune de audit asupra situatiilor financiare are drept scop sa permita auditorului sa

exprime o opinie conform careia acestea au fost intocmite in toate aspectele lor semnificative, in

conformitate cu o referinta contabila identificata.

Comentarii

4. Evaluarea caracterului semnificativ constituie rezultatul unei aprecieri profesionale a

auditorului. 5. La elaborarea planului unei misiuni de audit, auditorul defineste un prag de semnificatie

acceptabil care sa ii permita detectarea anomaliilor semnificative.

Totodata el trebuie sa tina seama de suma (cantitatea) si natura (calitatea) anomaliilor.

Descrierea inexacta sau improprie a unei politici de inchidere a conturilor, atunci cand risca sa





induca in eroare un utilizator al acestora, precum si nesemnalarea nerespectarii dispozitiilor

reglementare, daca stricta aplicare a acestora ar influenta activitatea intreprinderii, constituie

anomalii calitative.

6. Auditorul va tine seama ca anomaliile care se refera la sume relativ putin importante pot avea,

cumulate, o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare. De exemplu, o eroare intr-o

procedura de la sfarsit de luna poate constitui semnul unei anomalii semnificative potentiale daca

aceasta eroare este repetata in fiecare luna.

7. Auditorul va tine cont de caracterul semnificativ al unei informatii atat la nivelul situatiilor

financiare luate in ansamblu, cat si la nivelul soldurilor diferitelor categorii de operatiuni si alinformatiilor obtinute.

Caracterul semnificativ poate fi influentat de unele elemente, cum ar fi dispozitiile legale.

III. IDENTIFICAREA DOMENIILOR SI A SISTEMELOR SEMNIFICATIVE; PRAGUL DE SEMNIFICATIE


8. Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative necesita in prealabil determinarea pragurilor

de semnificatie.

Un prag de semnificatie trebuie stabilit atunci cand auditorul:

a) determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit; b) evalueaza efectul anomaliilor.

Comentarii

9. Pragul de semnificatie este acea marime pe care auditorul o da unei informatii, peste care o

eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea conturilor, imaginea

fidela a patrimoniului, contului de rezultate si situatiei financiare; este deci o apreciere pe care o

poate face auditorul in numele si pentru nevoile utilizatorilor informatiilor contabile.

10. Pentru a determina pragul de semnificatie pot fi utilizate mai multe elemente de referinta;

cele mai frecvente sunt:

- capitalurile proprii: - rezultatul net;

- rezultatul curent;

- unul sau mai multe posturi sau informatii din conturile anuale (de exemplu, cifra de afaceri).

Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere, de asemenea, la fixarea pragului de

semnificatie:

- existenta unor prevederi legale, statutare, contractuale;

- evolutia importanta, de la un an la altul, a rezultatelor sau a unor posturi;

- capitaluri proprii sau rezultate anormale.

11. Domeniile semnificative pot fi clasate in doua categorii:

- conturi semnificative, adica cele care pot, prin natura sau valoarea lor, sa ascunda erori

semnificative; - verificarile specifice la care auditorul trebuie sa recurga pentru a intelege orice sistem

semnificativ existent care asigura inregistrarea si transcrierea operatiilor respective;

12. Identificarea conturilor semnificative se sprijina in mod esential pe examenul analitic.

Examenul analitic este un ansamblu de tehnici, care consta in:

- efectuarea de comparatii intre datele rezultate din conturi cu cele anterioare, ulterioare si

previzionale ale intreprinderii sau cu cele ale unor intreprinderii similare si stabilirea de relatii intre

aceste informatii;

- analiza fluctuatiilor si tendintelor;

- studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezulta din aceste comparatii.

13. Conturile semnificative sunt cele care contin riscuri de eroare semnificative; pentru a ledetermina, auditorul trebuie sa tina seama de numeroase elemente care sunt legate in mod intim de

importanta lor in raport cu pragul de semnificatie si de probabilitatea de eroare.

14. Unele conturi ale caror solduri sunt, la prima vedere, nesemnificative sunt importante pentru

auditor, caci ele pot sa ascunda o mare probabilitate de eroare, ca de exemplu:





- conturi care tranziteaza sume importante, dar soldurile la un moment dat sunt mici (de

exemplu, lucrarile in curs);

- conturi care sunt puternic afectate de aprecieri (de exemplu, provizioane pentru depreciere de

stocuri sau de clienti);

- conturi care presupun tehnici contabile complexe (de exemplu, valorificarea stocurilor intr-o

intreprindere cu ciclu lung de fabricatie);

- conturi care prezinta anomalii aparente (de exemplu, casa cu sold creditor, conturi prezentand

variatii anormale fata de exercitiul precedent);

- conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri (conturi de regularizare, conturi afectatede schimbarea legislatiei etc.).

15. Sistemele contabile semnificative sunt sistemele care asigura depistarea si tratarea diferitelor

informatii continute in sinteza in conturile anuale.

IV. LEGATURA INTRE CARACTERUL SEMNIFICATIV SI RISCUL DE AUDIT

Comentarii

16. La planificarea unei misiuni de audit, auditorul tine cont de elementele care risca sa

determine anomalii semnificative in situatiile financiare.

Evaluarea caracterului semnificativ al soldurilor conturilor si categoriilor de operatiuni specifice daposibilitatea auditorului sa defineasca elementele de controlat si sa decida daca recurge sau nu la

proceduri de esantionaj si proceduri analitice. Auditorul poate astfel sa selectioneze diferite

proceduri de audit care, asociate intre ele, sunt susceptibile de a reduce riscul de audit la un nivel

cat mai redus.

17. Caracterul semnificativ este invers proportional cu nivelul riscului de audit: cu cat pragul de

semnificatie este mai mare, cu atat riscul de audit este mai mic si invers; auditorul va tine cont de

aceasta la determinarea naturii, calendarului si a intinderii procedurilor de audit. Daca, de exemplu,

la sfarsitul planificarii procedurilor de audit, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil

este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:

- sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri maidezvoltate sau suplimentare;

- sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor proprii

prevazute.

18. Evaluarea riscului de audit si a pragului de semnificatie, efectuata de auditor, poate evolua

intre planificarea initiala a misiunii si evaluarea rezultatelor procedurilor de audit aplicate.

V. EVALUAREA IMPACTULUI ANOMALIILOR


19. Cu ocazia evaluarii cu privire la imaginea fidela a situatiilor financiare, auditorul trebuie sa

stabileasca daca cumulul anomaliilor descoperite prin audit si necorectate are un caractersemnificativ.

20. Atunci cand conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare si daca

rezultatele procedurilor suplimentare de audit nu permit auditorului sa se asigure ca cumulul

anomaliilor necorectate prezinta o importanta neglijabila, auditorul trebuie sa aiba in vedere

modificarea raportului de audit, respectiv a opiniei sale.

Comentarii

21. Cumulul anomaliilor necorectate cuprinde:

- anomaliile specifice descoperite de auditor si anomaliile necorectate scoase in evidenta cu

ocazia auditarilor pe exercitiile precedente; - cea mai buna estimare pe care auditorul poate sa o faca asupra altor anomalii imposibil de

identificat cu precizie.

22. Auditorul va stabili daca cumulul anomaliilor necorectate are un caracter semnificativ; daca

da, el va urmari sa reduca riscul de audit extinzand procedurile de audit sau solicitand conducerii





intreprinderii sa corecteze situatiile financiare; daca nu, conducerea intreprinderii va dori, probabil,

sa corecteze situatiile financiare.

23. Daca suma totala a anomaliilor necorectate, descoperite de auditor, se situeaza foarte

aproape de pragul de semnificatie fixat, auditorul va determina daca suma anomaliilor nedescoperite

si a celor necorectate tinde sa depaseasca acest prag.

Daca suma totala a anomaliilor necorectate tinde sa depaseasca pragul de semnificatie fixat,

auditorul va urmari sa reduca riscul punand in aplicare proceduri suplimentare de audit sau va

solicita conducerii intreprinderii sa corecteze situatiile financiare in functie de anomaliile descoperite.

NORMA DE AUDIT NR. 40

Evaluarea riscului si controlul intern

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Sisteme contabile si de control intern ............................

III. Riscuri inerente si riscuri legate de control; legatura intre

acestea ...........................................................

IV. Riscuri de nedetectare ............................................ ______________________________________________________________________________









| informatii complementare; procedurile si principiile fundamentale trebuie sa || fie interpretate in spiritul acestor comentarii si informatii complementare, |








| |

| C.E.C.C.A.R. |

| Consiliul Superior ||______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa dobandeasca o cunoastere suficienta a sistemelor contabile si de control

intern pentru a concepe si planifica un audit eficient. El trebuie sa recurga la rationamente

profesionale pentru evaluarea riscului de audit si pentru definirea procedurilor de audit adecvate

care sa permita aducerea acestui risc la un nivel cat mai acceptabil.

2. Auditorul trebuie sa efectueze un studiu si o evaluare a sistemelor pe care el le-a consideratsemnificative in scopul identificarii, pe de o parte, a controalelor interne pe care el doreste sa se

sprijine si, pe de alta parte, a riscurilor de eroare in tratarea informatiilor, astfel incat sa alcatuiasca

un program adaptat de control al conturilor.





Comentarii:

3. Definitii:

- Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta datorita faptului ca in

situatiile financiare pot fi erori semnificative.

Riscul de audit se divide in trei componente: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de

nedescoperire.

- Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa

comporte erori semnificative izolate sau impreuna cu erorile din alte solduri sau categorii de

operatiuni, datorita unui control intern insuficient. - Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o

categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu erorile din alte solduri de cont sau categorii de

operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control

intern utilizat.

- Riscul de nedetectare consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa

descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau

impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

- Sistemul contabil este ansamblul procedurilor si documentelor dintr-o intreprindere care permit

prelucrarea operatiunilor in scopul inregistrarii acestora in conturi; el permite identificarea, gruparea,

analiza, calculul, clasarea, inregistrarea, recapitularea si face sinteza tranzactiilor si altorevenimente.

- Sistemul de control intern consta intr-un ansamblu de politici si proceduri la care recurge

conducerea unei intreprinderi in vederea asigurarii unei gestiuni riguroase si eficiente a activitatilor

acestei intreprinderi. Aceste proceduri implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea

activelor, prevenirea si descoperirea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor

contabile si stabilirea situatiilor financiare.

Sistemul de control intern cuprinde: sistemul de organizare si sistemul de proceduri.

- Sistemul de organizare a controlului intern consta in ansamblul preocuparilor conducerii

intreprinderii (administratori, conducerea executiva) in ce priveste sistemul de control intern si

importanta care se acorda acestuia. Factorii care determina sistemul de organizare a controlului intern sunt: modul de functionare a

consiliului de administratie si a celorlalte organe de conducere, stilul de conducere, structura

intreprinderii, organigrama si modul de stabilire a delegarilor de competente si a responsabilitatilor.

- Procedurile de control completeaza sistemul de organizare a controlului intern si cuprind

urmatoarele: stabilirea, revederea si aprobarea normelor interne; verificarea exactitatii aritmetice a

documentelor; tinerea conturilor; aprobarea si controlul documentelor; compararea datelor interne

cu surse externe de informare; analiza rezultatelor financiare comparativ cu bugetele.

II. SISTEME CONTABILE SI DE CONTROL INTERN

Principii fundamentale: 4. Auditorul trebuie sa cunoasca suficient sistemul contabil al intreprinderii pentru a identifica si

intelege:

- principalele categorii de operatiuni din activitatea intreprinderii si sursa acestora;

- organizarea contabilitatii in domeniile semnificative, documentele justificative si continutul

situatiilor financiare;

- procesul de elaborare a documentelor contabile si financiare de sinteza si prezentarea acestora

in situatiile financiare.

5. Auditorul trebuie sa cunoasca suficient sistemul de organizare a controlului intern pentru a

evalua preocuparea administratorilor si a conducerii executive in privinta controalelor interne si

importanta acestora in intreprindere. 6. Auditorul trebuie sa cunoasca suficient procedurile de control intern pentru a elabora planul de

audit.

Comentarii:





7. Controalele interne referitoare la sistemul contabil urmaresc obiectivele:

- operatiunile sunt efectuate conform deciziilor conducerii (sisteme de autorizare, de avizare, de

aprobare);

- toate operatiunile si alte evenimente sunt inregistrate la timp si exact in conturile perioadei

contabile corespunzatoare, astfel incat sa permita pregatirea situatiilor financiare conform normelor

contabile in vigoare;

- activele intreprinderii sunt protejate (separarea sarcinilor, control fizic asupra activelor, serviciul

de audit intern etc.);

8. Auditorul apreciaza controlul intern al intreprinderii in functie de obiectivele sale de control; inconsecinta, el nu va proceda la un studiu si o evaluare a controlului intern decat pentru sistemele si

conturile semnificative pe care le-a identificat in faza de planificare a misiunii sale de audit.

Aprecierea controlului intern comporta doua etape:

- prima consta in intelegerea procedurilor de prelucrare a informatiilor si controalele interne

manuale sau informatizate folosite in intreprindere;

- a doua consta in a verifica functionarea controalelor interne pe care auditorul a decis sa se

sprijine in scopul obtinerii unei asigurari ca ele s-au desfasurat pe intreaga perioada.

Prima etapa consta in:

- cunoasterea sistemului de prelucrare a informatiilor si a controalelor interne manuale si

informatizate folosite (folosirea, daca e cazul, a diagramelor de circulatie ca mijloc de descriere); - verificarea prin teste limitate (teste de conformitate) ca procedurile, asa cum au fost descrise,

precum si controalele interne indicate sunt aplicate;

- evaluarea riscurilor de erori care se pot produce in prelucrare informatiilor in functie de

obiectivele controalelor interne, si anume:

- asigurarea ca toate operatiunile sunt retinute pentru inregistrare;

- asigurarea ca operatiunile inregistrate sunt reale si corect preluate in conturi;

- evaluarea controalelor interne care asigura protectia activelor, adica acele controale fara de

care ar exista riscuri de pierderi neinregistrate (de exemplu, sistemul de protectie fizica a stocurilor,

pentru a evita pierderile sub diferite forme);

- identificarea controalelor interne pe care auditorul a decis sa se sprijine, care vor avea dreptconsecinta, daca ele functioneaza conform prevederilor, limitarea lucrarilor de verificare asupra

soldurilor conturilor respective.

Aceasta etapa este dezvoltata integral cand un sistem contabil este studiat pentru prima data.

Pentru exercitiile urmatoare, auditorul realizeaza numai aducerea la zi a descrierii sistemului. Daca

sistemele nu au fost modificate, vor fi efectuate teste de conformitate pentru a se asigura ca este

real acest lucru.

9. Dupa realizarea primei etape, auditorul poate, pentru a orienta misiunea sa de audit, sa

redacteze o nota care cuprinde, in rezumat, pentru fiecare cont semnificativ:

- sistemul sau sistemele contabile care alimenteaza acest cont;

- procesul de apreciere care-l afecteaza;

- controalele interne pe care auditorul a decis sa se sprijine si consecintele asupra intinderiicontroalelor proprii asupra soldurilor, daca rezultatele testelor asupra acestor controale interne sunt

satisfacatoare;

- natura, calendarul si intinderea altor controale pentru a se asigura, atunci cand nu exista

controale interne pe care sa se poata sprijini, ca nu au existat erori semnificative sau pentru a

cuantifica erorile care s-au produs.

10. A doua etapa in aprecierea controlului intern se desfasoara astfel:

- verificarea, suficient de intinsa, a controalelor interne asupra carora auditorul a decis sa se

sprijine pentru a se asigura ca ele functioneaza in mod efectiv pe intreaga perioada supusa

examinarii sale;

- confirmarea ca, daca rezultatul acestei verificari este satisfacator, controalele proprii asuprasoldurilor conturilor respective pot fi limitate;

- daca rezultatul acestei verificari nu este satisfacator, revederea evaluarii preliminare a riscurilor

de eroare in sistemul studiat si elaborarea unui program de lucru care sa permita fie asigurarea ca

nici o eroare semnificativa nu s-a produs, fie cuantificarea erorilor care s-au produs.





11. Auditorul trebuie sa procedeze la aprecierea controlului intern, oricare ar fi marimea

intreprinderii.

In intreprinderile mici nu exista, a priori, controale interne pe care auditorul sa se poata sprijini,

din cauza problemelor legate de separarea sarcinilor fata de un efectiv restrans de servicii

administrative. Auditorul trebuie sa procedeze la evaluarea controlului intern in scopul intelegerii

procesului de tratare a operatiunilor si identificarii riscurilor de erori care se pot produce; programul

sau de lucru se va adapta la aceste riscuri.

12. Evaluarea controlului intern in cazul unui sistem de prelucrare informatizata a informatiei

financiare se face conform procedurilor prevazute mai sus, cu unele particularitati. 13. Auditorul semnaleaza, in scris sau verbal, in functie de importanta relativa a observatiilor,

conducerii intreprinderii observatiile sale asupra controlului intern.

14. Atunci cand in studiul si aprecierea asupra controlului intern auditorul descopera lacune, el va

aprecia daca acestea prezinta o astfel de gravitate, incat sa refuze certificarea sau opinia sa sa fie

insotita de rezerve motivate.

15. Limitele inerente controalelor interne:

- conducerea intreprinderii cere adesea ca avantajele scontate prin realizarea controlului intern

sa nu fie depasite de costurile necesare cu realizarea acestui control intern;

- majoritatea controalelor interne privesc operatiuni repetitive si nu operatiuni neobisnuite;

- riscul de eroare umana datorat neatentiei, distractiei, erorilor de rationament si gresiteiintelegeri a instructiunilor nu poate fi eliminat;

- posibilitatea existentei riscului de nedescoperire a erorilor;

- abuzul de autoritate din partea persoanei cu sarcina de a realiza un control intern;

- posibilitatea ca procedurile sa nu fie adaptate si deci aplicate.

16. Intelegerea sistemelor contabile si de control intern se face prin punerea in lucru, de catre

auditor, a unor proceduri in functie de criteriile urmatoare:

- marimea si complexitatea intreprinderii, sistemul sau informatic;

- pragul de semnificatie;

- tipurile de control intern;

- natura documentelor emise de intreprindere cu privire la controlul intern; - evaluarea riscului inerent realizata de auditor.

17. In general, pentru a intelege sistemele contabile si de control intern, auditorul se bazeaza pe

experienta sa anterioara in intreprindere si recurge la:

- discutii cu directia, cadre si personal din diferite servicii ale intreprinderii cu privire la documente

si proceduri (manuale de proceduri, fisa postului, organigrame);

- verificarea documentelor si informatiilor cu privire la sistemele contabile si de control intern.

18. Auditorul stabileste existenta sau absenta procedurilor de control analizand sistemul de

organizare a controlului intern si sistemul contabil pentru a decide daca trebuie aprofundata

intelegerea procedurilor de control.

III. RISCURI INERENTE SI RISCURI LEGATE DE CONTROL. LEGATURA INTRE ACESTEA


19. Cu ocazia elaborarii planului de audit, auditorul trebuie sa evalueze riscul inerent in situatiile

financiare. In elaborarea programului de lucru auditorul trebuie sa tina seama de aceasta evaluare

pentru a aprecia anomaliile retinute pentru soldurile conturilor si pentru categoriile de operatiuni

semnificative sau pentru a porni de la principiul ca aceste anomalii prezinta un risc inerent ridicat.

20. Dupa ce a luat cunostinta despre sistemele contabile si de control intern auditorul trebuie sa

procedeze la o evaluare preliminara a riscului legat de control.

21. Evaluarea preliminara a riscului legat de control trebuie fixata la un nivel ridicat, in afara de

cazul in care auditorul reuseste sa identifice controalele interne aplicate, susceptibile de a prevenisau detecta si corija o anomalie semnificativa, sau atunci cand auditorul urmareste sa realizeze

teste de proceduri care sa-i permita sa evalueze controlul intern.

22. Auditorul trebuie sa documenteze in dosarul de lucru analiza sa asupra sistemelor contabile si

de control intern din intreprindere si evaluarea sa asupra riscului legat de control.





23. Auditorul trebuie sa reuneasca elementele probante cu ajutorul testelor de procedura pentru

a justifica o evaluare a riscului legat de control la un nivel inferior; cu cat evaluarea riscului legat de

control este mai slaba, cu atat auditorul va trebui sa demonstreze ca sistemele contabile si de

control intern sunt corect concepute si functioneaza in mod eficient.

24. In functie de rezultatele testelor de proceduri, auditorul trebuie sa stabileasca daca

controalele interne sunt concepute si functioneaza conform evaluarii preliminare a riscului legat de

control.

25. Auditorul trebuie ca inainte de a se sprijini pe procedurile folosite la auditurile precedente sa

se asigure ca acest lucru este posibil. 26. Auditorul trebuie sa determine daca controalele interne au fost aplicate pe intreaga perioada.

27. Inainte de a trage concluziile intr-o misiune de audit, auditorul trebuie sa determine daca

evaluarea sa asupra riscului de control se confirma.

Comentarii:

28. Pentru a evalua riscul inerent auditorul recurge la aprecieri profesionale bazate pe evaluarea

unor factori ca:

- experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele remanieri intervenite in cursul

exercitiului;

- presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a determina la prezentareaunor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate);

- natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor,

produselor si serviciilor, structuri neadecvate);

- factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si

concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;

- situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile

anterioare sau estimari;

- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari;

- inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului.

29. Evaluarea riscului legat de control se face in doua etape: evaluarea preliminara si evaluareafinala.

30. Evaluarea preliminara consta in evaluarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern

ale intreprinderii sub aspectul contributiei acestora la prevenirea si depistarea anomaliilor

semnificative.

31. Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente

oricarui sistem contabil si de control intern.

32. In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand:

- sistemul contabil si de control intern nu este aplicat corect;

- sistemul contabil si de control intern al intreprinderii este considerat ca insuficient.

Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa

documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. 33. Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind diferite tehnici, la alegerea

auditorului: descrieri narative, chestionare, liste de control, organigrame.

34. Auditorul recurge la tehnica testarii sistemelor si conturilor semnificative pentru obtinerea

elementelor probante asupra eficacitatii:

- conceptiei sistemelor contabile si de control intern, adica in ce masura ele permit prevenirea

sau depistarea si corectarea anomaliilor semnificative;

- functionarii controalelor interne in timpul exercitiului.

35. Tehnica testarii procedurilor poate cuprinde:

- examenul documentelor care justifica o operatiune (de exemplu, verificarea ca o operatiune a

fost autorizata); - informatii si observatii asupra controalelor interne care nu lasa urme materiale (de exemplu,

stabilirea persoanei care efectueaza o operatiune - alta decat cea care are prin fisa postului

aceasta atributie);

- o verificare a controlului intern (de exemplu, punctajul cu banca, pentru a se asigura ca aceste





operatiuni au fost corect efectuate de intreprindere).

36. Dupa aplicarea tehnicii testarii, auditorul poate determina daca conceperea si functionarea

controalelor interne sunt conforme celor avute in vedere la evaluarea preliminara a riscului de

control; examenul diferentelor poate sa determine pe auditor sa revizuiasca nivelul riscului legat de

control si in acest caz sa modifice natura, calendarul si intinderea controalelor proprii.

37. Riscurile inerente si cele legate de control sunt strans legate deci si este preferabil de a se

evalua riscul de audit evaluand cele doua componente deodata si nu separat.

IV. RISCUL DE NEDETECTARE


38. Auditorul trebuie sa tina seama de evaluarea nivelului riscurilor inerente si al riscurilor legate

de control pentru a determina natura, calendarul si intinderea controalelor necesare pentru

reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil.

39. Oricare ar fi evaluarea nivelurilor riscurilor inerente si ale riscurilor legate de control, auditorul

trebuie sa puna in lucru controale proprii pentru categoriile de operatiuni si pentru soldurile conturilor

semnificative.

40. Cu cat evaluarea nivelului riscurilor inerente si al riscurilor legate de control este mai ridicata,

cu atat auditorul trebuie sa obtina elemente probante din controalele proprii. 41. Cand auditorul constata ca riscul de nedetectare privind evaluarea soldului unui cont sau a

unei categorii de operatiuni, semnificative, nu poate fi redus la un nivel acceptabil, auditorul trebuie

sa formuleze o opinie cu rezerve sau o imposibilitate de a exprima o opinie.

Comentarii:

42. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de

nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor.

43. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurilor legate

de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un

nivel al riscului de nedetectare mic, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit, si invers,daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului

de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit.


Elemente probante

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Elemente probante suficiente si adecvate ..........................

III. Proceduri de obtinere a elementelor probante ...................... IV. Elemente probante privind unele rubrici specifice ale situatiilor

financiare ........................................................

______________________________________________________________________________





















| |

| C.E.C.C.A.R. |


I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa intruneasca elemente probante suficiente si adecvate pentru a ajunge la

concluzii rezonabile pe care sa isi intemeieze opinia.

Comentarii:

2. Obiectul prezentei Norme nationale de audit care concorda cu Normele internationale de audit(ISA) este de a stabili proceduri si principii fundamentale si de a preciza modalitatile lor de aplicare

cu privire la cantitatea si calitatea elementelor probante care trebuie intrunite pentru auditarea

situatiilor financiare si procedurile care permit obtinerea lor.

3. Elementele probante sunt obtinute plecand de la o combinatie adecvata de teste de procedura

si de controale substantive. In unele cazuri, elementele probante pot sa provina numai din

controalele substantive.

4. "Elementele probante" desemneaza informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la

concluzii pe care sa se bazeze opinia sa. Aceste informatii constau in documente justificative si

documente contabile, care sprijina situatiile financiare si coroboreaza informatiile provenind din alte

surse. 5. "Testele de procedura" desemneaza testele care permit sa se obtina elementele probante

asupra eficacitatii conceperii si functionarii sistemelor contabile si controlului intern.

6. "Controalele substantive" desemneaza procedurile folosite de auditor vizand obtinerea unor

elemente probante, cu scopul de a detecta anomaliile semnificative din situatiile financiare. Ele sunt

de doua tipuri:

a) controale referitoare la detaliile operatiunilor si soldurilor; si

b) procedurile analitice.

II. ELEMENTE PROBANTE SUFICIENTE SI ADECVATE

Principii fundamentale: 7. In cursul activitatii de obtinere a elementelor probante pornind de la testele de proceduri,

auditorul trebuie sa determine daca aceste elemente sunt suficiente si juste pentru a-si fundamenta

evaluarea nivelului de risc legat de control.

8. In cursul obtinerii elementelor probante pornind de la controalele semnificative, auditorul

trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale si teste de proceduri sunt

suficiente si adecvate pentru a fundamenta asertiunile care tin de stabilirea situatiilor financiare.

9. In cazul existentei unui dubiu asupra unei asertiuni semnificative tinand de stabilirea situatiilor

financiare, auditorul se va stradui sa obtina elemente probante suficiente si adecvate pentru a

elimina acest dubiu. Daca auditorul nu reuseste sa intruneasca elemente probante suficiente si

adecvate, el trebuie sa formuleze o opinie cu rezerve sau sa precizeze ca se afla in imposibilitateade a-si exprima o opinie.

Comentarii:

10. Adjectivele "suficiente" si "juste" sunt indisociabile si se aplica elementelor probante obtinute





ca urmare a testelor de proceduri si controale substantive. Primul se raporteaza la cantitatea de

elemente probante, iar al doilea la calitatea si pertinenta lor, aplicate la o anume asertiune, si la

validitatea lor. In general, auditorul se va folosi de elementele probante care duc mai mult la

deductii decat la convingeri si va cauta elementele probante aparute din mai multe surse sau de

natura diferita, cu scopul de a verifica o astfel de asertiune.

11. Pentru a-si fonda opinia, auditorul nu verifica, in genere, ansamblul informatiilor disponibile,

caci concluziile asupra soldului unui cont, asupra unei categorii de tranzactii sau asupra unui control

pot fi obtinute prin aplicarea unor proceduri bazate pe rationament personal sau pe esantionare

statistica. 12. Rationamentul auditorului pentru a determina daca elementele probante sunt suficiente si

juste depinde de mai multi factori, in special:

- evaluarea naturii si nivelului de risc inerent atat la nivelul situatiilor financiare, cat si la al

soldului unui cont sau al unei categorii de tranzactii;

- natura sistemelor contabile si a controlului intern si evaluarea riscului legat de control;

- caracterul semnificativ al elementului examinat;

- experienta acumulata in cursul auditurilor precedente;

- rezultatele procedurilor de audit, inclusiv fraudele si alte erori sesizate eventual;

- originea si fiabilitatea informatiilor disponibile.

13. Aspectele legate de sistemele contabile si de controlul intern pe care auditorul isi va reunielementele probante sunt:

a) conceperea: sistemele contabile si controlul intern sunt concepute in asa fel incat sa previna

si/sau sa detecteze si corecteze anomaliile semnificative; si

b) functionarea: sistemele exista si au functionat satisfacator pentru toata perioada respectiva.

14. Asertiunile care tin de stabilirea situatiilor financiare constituie ansamblul criteriilor, explicite

sau nu, utilizate de conducere pentru pregatirea situatiilor financiare, care pot fi clasificate dupa

cum urmeaza:

a) existenta: un activ sau o datorie existenta la data respectiva;

b) drepturi si obligatii: un activ sau un pasiv se raporteaza la entitate la data respectiva;

c) atasarea: tranzactie sau eveniment care se raporteaza la entitate si care s-a produs in cursulperioadei respective;

d) exhaustivitatea: ansamblu al activelor, datoriilor, tranzactiilor sau evenimentelor au fost

inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate;

e) evaluarea: inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa;

f) masura: o operatiune sau un eveniment a fost inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si

un venit sau o cheltuiala este atasata perioadei corespunzatoare;

g) prezentarea informatiilor date: o informatie este prezentata, clasata si descrisa in

conformitate cu sistemul contabil de referinta aplicabil.

15. Ca regula generala, elementele probante sunt reunite pentru fiecare asertiune a situatiilor

financiare. Elementele financiare referitoare la o asertiune, de exemplu, existenta unui stoc, nu

compenseaza absenta elementului probant referitor la o alta asertiune, evaluarea sa, de exemplu.Natura, calendarul si marimea controalelor de coroborare depind de asertiunile respective. Unele

controale pot furniza elemente probante pentru mai multe asertiuni. Astfel, recuperarea creantelor

de la clienti poate furniza elemente probante pentru existenta si pentru evaluarea creantei, dar nu si

pentru solvabilitatea debitorului.

16. Fiabilitatea elementelor probante depinde de originea lor (interna sau externa) si de natura

lor (vizuala, documentara sau verbala). Desi fiabilitatea elementelor probante variaza in functie de

circumstante, principiile generale urmatoare permit totusi evaluarea fiabilitatii:

- elementele probante de origine externa (confirmarea primita de la un tert, de exemplu) sunt

mai fiabile decat cele de origine interna;

- elementele probante de origine interna sunt mai fiabile atunci cand sistemele contabile sicontrolul intern sunt mai eficiente;

- elementele probante obtinute direct de auditor sunt mai fiabile decat cele furnizate de entitatea

respectiva;

- elementele probante sub forma de documente si declaratii scrise sunt mai fiabile decat





declaratiile verbale.

17. Elementele probante sunt mai convingatoare atunci cand informatiile provenind din diferite

surse sau de natura diferita se coroboreaza. In acest caz, auditorul poate sa ajunga la un nivel

global de incredere mai ridicat decat plecand de la elementele probante luate separat. Viceversa,

atunci cand elementele probante provenind de la o sursa nu se coroboreaza cu cele de la o alta

sursa, auditorul va determina procedurile suplimentare necesare pentru a remedia aceasta

incoerenta.

18. Auditorul va tine cont de raportul dintre costurile legate de obtinerea elementelor probante si

utilitatea informatiilor astfel obtinute. Oricum, dificultatea si costurile aferente nu constituie prin eleinsele un motiv suficient pentru a putea justifica omiterea unei proceduri considerate necesare.

III. PROCEDURI DE OBTINERE A ELEMENTELOR PROBANTE

19. Auditorul aplica una sau mai multe din procedurile urmatoare pentru a reuni elemente

probante: inspectarea, observarea, cererea de informatii si confirmare, calcul si proceduri analitice.

Calendarul acestor proceduri depinde partial de perioadele in care informatiile cautate sunt

disponibile.

Inspectia 20. Este operatiunea care consta in examinarea registrelor contabile, a documentelor sau a

activelor fizice. Inspectarea registrelor si a documentelor furnizeaza elemente probante mai mult

sau mai putin fiabile, in functie de natura si de sursa lor, precum si de eficacitatea controalelor

interne aplicate lor. Urmatoarele trei categorii principale de documente probante ofera diferite grade

de fiabilitate:

a) document probant creat si detinut de terti:

b) document probant creat de terti si detinut de entitatea respectiva; si

c) document probant creat si detinut de entitatea respectiva.

Inspectarea activelor fizice furnizeaza elemente probante fiabile in ceea ce priveste existenta lor,

dar nu in mod obligatoriu in ceea ce priveste originea sau valoarea lor.

Observarea

21. Este operatiunea care consta in examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de

alte persoane, de exemplu: observarea de catre auditor a controlului fizic al inventarului efectuat de

catre personalul entitatii respective sau observarea procedurilor de control care nu lasa nici o urma

materiala.

Cererea de informatii si de confirmare

22. O cerere de informatii consta in a se procura informatii de la persoanele competente, atat din

interiorul, cat si din exteriorul entitatii respective. Cererile de informatii inglobeaza cererile scrise

oficiale adresate unor terti si cererile orale neoficiale adresate persoanelor din interiorul entitatiirespective. Raspunsurile la aceste cereri de informatii pot furniza auditorului informatii care nu erau

detinute in prealabil sau elemente probante coroborante.

23. O confirmare este un raspuns la o cerere de informatii vizand sa se coroboreze informatii

continute in documentele contabile. De exemplu, auditorul cere in general o confirmare directa a

creantelor clientilor de la debitori.

Calculul

24. Calculul consta in verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si

documentelor contabile sau in executarea unor calcule distincte.

Procedurile analitice

25. Ele constau in analizarea tendintelor si ratiilor semnificative si contin examinarea variatiilor si

examene ale coerentei cu alte informatii pertinente sau care prezinta o diferenta prea mare in

raport cu sumele previzibile.





IV. ELEMENTE PROBANTE PRIVIND UNELE RUBRICI SPECIFICE ALE SITUATIILOR FINANCIARE

26. Obiectul prezentei norme de audit este de a stabili proceduri si principii fundamentale si a de

a preciza modalitatile lor de aplicare referitoare la anumite rubrici specifice ale situatiilor financiare si

ale altor informatii date, si anume:

A. Prezenta la inventarul fizic


27. Daca un stoc are o importanta semnificativa in situatiile financiare, auditorul trebuie sa

reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asupra existentei sale si asupra starii sale,

asistand la inventarul fizic, cu exceptia cazului in care acest lucru ii este imposibil. In cursul

prezentei sale, auditorul poate examina stocurile, sa se asigure de respectarea procedurilor de

inregistrare si de controlul rezultatelor inventarierii definite de conducere si sa verifice fiabilitatea

procedurilor stabilite de conducere.

28. Daca auditorul nu poate sa fie prezent la data prevazuta pentru realizarea inventarului fizic,

datorita unor circumstante neprevazute, auditorul trebuie sa efectueze verificari fizice sau sa asiste

la inventar la o alta data si, daca este cazul, sa efectueze controale asupra miscarilor intermediare. 29. Atunci cand auditorul se afla in imposibilitatea de a asista la operatiile de inventariere, de

exemplu din cauza naturii si locului de desfasurare a acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca

poate sa aplice proceduri alternative care sa furnizeze elemente probante suficiente si adecvate

asupra existentei stocului si starii lui, care sa ii permita sa nu isi formuleze opinia cu rezerve, pentru

a limita intinderea activitatilor de audit.

30. Conducerea entitatii defineste de regula procedurile pentru efectuarea inventarului fizic cel

putin o data pe an, aceasta servind drept baza pentru pregatirea situatiilor financiare sau permitand

verificarea fiabilitatii sistemului permanent de inventariere.

Comentarii: 31. Atunci cand auditorul isi planifica sa asiste la inventarul fizic sau sa recurga la proceduri

alternative, el va determina:

- natura sistemelor contabile si controlului intern relative la inventar;

- riscurile inerente, riscurile legate de control si riscurile de nedetectare, precum si caracterul

semnificativ relative la stocuri;

- daca procedurile indicate au fost aplicate si daca au fost comunicate instructiuni pentru

realizarea inventarului;

- calendarul verificarii fizice;

- locul unde se va derula inventarul;

- daca este necesara prezenta unui expert.

32. Atunci cand cantitatile sunt determinate printr-un inventar fizic la care asista auditorul sauatunci cand entitatea respectiva utilizeaza un sistem permanent de inventariere sau cand auditorul

asista la una sau mai multe inventarieri in cursul anului, auditorul va observa in general procedurile

de inventariere si va efectua controale prin sondaj.

33. Daca entitatea respectiva procedeaza la o evaluare prin estimare a cantitatii aflate in stoc,

de exemplu pentru a evalua volumul unei gramezi de carbune, auditorul va trebuie sa se convinga

de caracterul rezonabil al estimarii.

34. Atunci cand stocurile se afla in mai multe locuri, auditorul va determina locurile unde prezenta

sa la inventar este necesara, tinand cont de caracterul semnificativ al stocului si de evaluarea

riscurilor inerente legate de control in diferitele locuri.

35. Auditorul va lua cunostinta de instructiunile conducerii in ceea ce priveste: a) crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere si masurile organizatorice

asigurate de aceasta pe toata durata inventarierii;

b) existenta in componenta comisiei de inventariere a persoanelor competente din cadrul entitatii

sau din afara ei pentru identificarea si stabilirea existentei, starii de uzura fizica si morala a bunurilor





si valorilor inventariate, precum si a stadiului productiei, serviciilor si lucrarilor in curs;

c) corecta si completa consemnare in listele de inventariere si in procesul-verbal a rezultatelor

inventarierii.

36. Cu scopul de a se asigura ca procedurile conducerii sunt aplicate corect, auditorul va observa

procedurile urmate de angajati si va efectua inventarieri partiale prin sondaj. In cursul acestor

numarari, auditorul va testa exhaustivitatea si exactitatea esantioanelor, urmarind articolele

selectionate incepand de la acest esantion extras din stoc si urmand parcursul invers pentru

articolele selectionate in stocul fizic al esantionului. Auditorul va evalua oportunitatea conservarii

copiilor acestor esantioane pentru comparatii si controale ulterioare. 37. Auditorul va examina, de asemenea, procedurile de limitare, in special detaliul miscarilor de

stocuri, imediat, inainte, in cursul si dupa efectuarea inventarului, in scopul de a putea stabili ulterior

contabilizarea acestor miscari.

38. Din motive practice, inventarul fizic poate fi realizat la o alta data decat aceea a incheierii

exercitiului. In general, aceasta practica nu este aplicata decat atunci cand riscul legat de control nu

este evaluat la nivelul maxim. In acest caz, auditorul va determina, prin intermediul procedurilor

adecvate, daca miscarile de stocuri intervenite intre data inventarului si incheierea exercitiului sunt

inregistrate corect.

39. Daca entitatea utilizeaza un sistem permanent de inventariere care permite calcularea

totalului stocurilor la sfarsitul exercitiului, auditorul va stabili daca, realizand proceduri suplimentare,motivele diferentelor semnificative intre numararile fizice si fisele de stoc au fost explicate si daca

fisele au fost rectificate corespunzator.

40. Auditorul va verifica listele finale de inventar pentru a stabili daca ele reflecta corect

inventarierile efectuate.

41. Atunci cand inventarul bunurilor si valorilor aflate la terti este efectuat sub supravegherea si

controlul acestuia, auditorul va obtine, de regula, o confirmare directa de la acestia in ceea ce

priveste cantitatile si starea stocurilor detinute in contul entitatii. Auditorul va analiza, de asemenea,

in functie de caracterul semnificativ al stocurilor in chestiune:

- integritatea si independenta tertului respectiv;

- necesitatea prezentei sale sau a unui alt auditor la operatiunile de inventariere; - necesitatea obtinerii unui raport de la un alt auditor asupra adecvarii sistemelor contabile si de

control intern ale tertului respectiv, pentru a se asigura ca inventarul este exact si ca stocurile sunt

corect pastrate;

- necesitatea examinarii documentatiei referitoare la stocurile detinute de un tert, in special

recipisele de depozit, sau a obtinerii unei confirmari de la alti terti in ceea ce priveste stocurile date

ca gaj.

B. Confirmarea conturilor de debitori


42. Atunci cand conturile de debitori au o importanta semnificativa in situatiile financiare si candauditorul estimeaza ca debitorii vor raspunde la cererile sale de confirmare, el trebuie sa planifice

confirmarea directa a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul unui cont.

43. Atunci cand auditorul considera ca debitorii nu vor raspunde cererilor sale de confirmare,

trebuie sa prevada proceduri alternative, precum examinarea incasarilor corespunzand soldului

conturilor specifice sau unor elemente compunand soldul.

44. In cazul absentei raspunsului la o cerere de confirmare pozitiva, trebuie aplicate proceduri

alternative sau soldul neconfirmat va fi considerat o eroare. Procedurile alternative includ, de

exemplu, examinarea incasarilor ulterioare sau a facturilor de vanzare si a documentelor de

expediere. Elementele la care nu s-a raspuns si pentru care nu s-a aplicat o procedura alternativa

vor fi considerate erori in cadrul evaluarii elementelor probante furnizate de sondajul efectuat. 45. Atunci cand conducerea entitatii cere auditorului sa nu solicite confirmarea anumitor solduri

ale conturilor de primit, auditorul trebuie sa analizeze daca aceasta cerere are motive intemeiate.

Acesta este, de exemplu, cazul in care contul in chestiune face obiectul unui litigiu cu un debitor si

cand o corespondenta directa cu auditorul risca sa demoleze negocierile intre entitatea respectiva si





debitor. Inainte de a accepta aceasta cerere, auditorul trebuie sa examineze elementele disponibile

care justifica explicatiile conducerii. In aceste circumstante, auditorul trebuie sa aplice proceduri

alternative soldurilor conturilor debitoare neconfirmate.

Comentarii:

46. Confirmarea directa furnizeaza un element probant asupra existentei debitorilor si exactitatii

soldurilor corespondente. Ea nu furnizeaza insa, in general, un element probant asupra posibilitatii

de recuperare a soldurilor sau asupra existentei unor creante neinregistrate.

47. Auditorul selectioneaza conturile care trebuie confirmate, pentru a se asigura de existenta siexactitatea conturilor de primit in ansamblu, tinand cont de riscurile de audit identificate si de alte

proceduri prevazute.

48. Scrisorile de confirmare sunt trimise de catre auditorul care cere debitorilor sa ii raspunda

direct. Aceste scrisori precizeaza ca conducerea il autorizeaza pe debitor sa furnizeze informatii

auditorului.

49. Cererea de confirmare a soldului poate lua o forma pozitiva, in care caz auditorul cere

debitorului sa isi confirme acordul sau sa isi exprime dezacordul cu soldul inregistrat, sau o forma

negativa, in care caz raspunsul este cerut numai in cazul unui dezacord cu soldul inregistrat.

50. Confirmarile pozitive furnizeaza elemente probante mai fiabile decat confirmarile negative.

Alegerea tipului de confirmare este dictata de circumstante si de evaluarea riscurilor inerente si ariscurilor legate de control. Confirmarea pozitiva este preferabila atunci cand riscurile inerente sau

riscurile legate de control sunt ridicate, deoarece confirmarea negativa nu impune obligatia de a

raspunde decat in caz de dezacord cu soldul inregistrat.

51. Este posibil sa se asocieze formele pozitive si negative. De exemplu, atunci cand soldul total

al conturilor de primit contine un numar limitat de solduri mari si un numar ridicat de solduri mici,

auditorul poate decide sa confirme totul sau un esantion de solduri mari prin cererile de confirmare

pozitive si un esantion numai de solduri mici prin cereri de confirmare negative.

52. Atunci cand este folosita forma pozitiva, auditorul va trimite, de regula, o revenire debitorilor

care nu raspund intr-un interval rezonabil. Raspunsurile pot cateodata sa comporte exceptii, care vor

face obiectul unui examen aprofundat. 53. Din motive practice, atunci cand riscul asociat controlului este evaluat la un nivel inferior

nivelului ridicat, auditorul poate decide sa confirme soldurile conturilor de primit la o alta data decat

sfarsitul exercitiului, de exemplu, atunci cand concluziile auditului sunt furnizate intr-un interval

foarte scurt dupa data inchiderii. In acest caz, auditorul va revedea si va controla prin sondaje

operatiile intermediare respective, daca acest lucru este necesar.

C. Cererile de informatii referitoare la actiuni judiciare si litigii


54. Auditorul trebuie sa aplice proceduri pentru a identifica actiuni judiciare si litigii implicand

entitatea si susceptibile de a avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare. Acesteproceduri pot comporta actiunile urmatoare:

- intalniri cu conducerea si obtinerea unor declaratii scrise;

- examinarea proceselor-verbale ale consiliului de administratie si a corespondentei cu avocatii

entitatii;

- examinarea conturilor pentru onorariile avocatilor etc.;

- utilizarea tuturor informatiilor legate de activitatile entitatii, inclusiv informatii provenind din

convorbiri cu serviciul juridic intern al entitatii.

55. Atunci cand au fost identificate actiuni judiciare sau litigii sau cand auditorul presupune

existenta lor, el trebuie sa ceara ca aceste informatii sa ii fie comunicate direct de avocatii entitatii.

Astfel, este mai usor sa se reuneasca elemente probante suficiente si adecvate legate de processau litigiu, care pot avea un efect semnificativ si sa determine daca sunt fiabile estimarile conducerii

in ceea ce priveste incidenta lor financiara, in special in ceea ce priveste costul.

56. Scrisoarea, care trebuie pregatita de conducere si trimisa de auditor, trebuie sa-i ceara

avocatului sa ii comunice direct auditorului raspunsul sau. Atunci cand este putin probabil ca





avocatul va raspunde unei cereri generale, scrisoarea trebuie sa mentioneze in mod clar:

- o lista a actiunilor judiciare si litigiilor;

- evaluarea conducerii asupra rezultatului procesului sau litigiului, precum si estimarea ei asupra

implicatiilor financiare si costurilor respective;

- o cerere in atentia avocatului pentru ca el sa confirme caracterul rezonabil al evaluarilor

conducerii si sa furnizeze auditorului informatii suplimentare, daca considera ca lista este incompleta

sau inexacta.

57. Daca conducerea refuza sa ii permita auditorului sa ia legatura cu avocatii entitatii, aceasta

constituie o limitare a extinderii lucrarilor de audit si se va traduce, ca regula generala, printr-oopinie cu rezerve sau imposibilitatea de a exprima o opinie. Atunci cand avocatul refuza sa raspunda

intr-o maniera satisfacatoare si cand auditorul nu reuseste sa adune suficiente elemente probante

aplicand proceduri alternative, auditorul va stabili daca aceasta constituie o limitare a extinderii

lucrarilor de audit, care ar putea atrage exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea de a

exprima o opinie.

Comentarii:

58. Actiunile judiciare si litigiile implicand o entitate pot avea o incidenta semnificativa asupra

situatiilor financiare si poate fi necesar ca ele sa fie mentionate si/sau sa fie facute provizioane.

59. Auditorul examineaza situatia acestor proceduri juridice pana la data semnarii raportului deaudit. In unele cazuri, auditorul poate considera necesara obtinerea unor informatii actualizate de la

avocati.

60. In unele cazuri, de exemplu atunci cand afacerea este una complexa sau in cazul unui

dezacord intre directie si avocat, se poate dovedi necesar ca auditorul sa se intalneasca cu

avocatul, pentru a discuta rezultatul probabil al procesului si litigiilor. Aceste intalniri au loc cu

acordul conducerii si, de preferinta, in prezenta unuia dintre reprezentantii ei.

D. Evaluarea si informatiile date asupra imobilizarilor financiare

Principii fundamentale: 61. Atunci cand imobilizarile financiare au o importanta semnificativa in situatiile financiare,

auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si juste referitoare la informatiile date

si evaluarea lor.

Comentarii:

62. In ceea ce priveste imobilizarile financiare, procedurile de audit constau, de regula, in a

determina daca entitatea este in masura sa le pastreze pe termen lung, in organizarea unor intalniri

cu conducerea pentru a determina daca entitatea intentioneaza sa conserve investitiile respective si

in procurarea unor declaratii scrise in acest sens.

63. Celelalte proceduri constau de regula in examinarea situatiilor financiare corespunzatoare si a

altor informatii, precum cotatiile de la bursa, care dau o idee asupra investitiilor, si comparareaacestor valori cu valoarea contabila a investitiei pana la data raportului auditorului.

64. Daca valoarea este inferioara valorii contabile, auditorul isi va pune intrebarea asupra

necesitatii unui provizion pentru depreciere. Daca exista un dubiu ca valoarea reala a investitiei ar

putea egala valoarea contabila, auditorul va stabili daca majorarile necesare au fost efectuate

si/sau daca exista o informatie in acest sens.

E. Informatiile sectoriale


65. Atunci cand informatiile sectoriale au o importanta semnificativa in situatiile financiare,auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate referitoare la informatia ce

trebuie data in note anexate, conform sistemului contabil de referinta identificat.

Comentarii:





66. Auditorul confrunta informatiile sectoriale cu situatiile financiare luate in ansamblul lor. Ca

regula generala, auditorul nu este obligat sa aplice procedurile de audit care ar fi necesare pentru a

exprima o opinie numai asupra acestor informatii sectoriale. Oricum, conceptul de caracter

semnificativ se aplica factorilor cantitativi si calitativi si procedurile auditorului vor tine cont de acest

lucru.

67. Procedurile de audit referitoare la informatiile sectoriale contin de regula proceduri analitice si

alte controale de audit adaptate circumstantelor respective.

68. Auditorul va discuta cu conducerea metode utilizate pentru a obtine informatii sectoriale si va

stabili daca aceste metode pot conduce la o informatie care sa fie data in notele anexe, inconformitate cu sistemul contabil de referinta identificat, si se va asigura de aplicarea lor. Pentru a

face aceasta, auditorul va tine cont de totalul vanzarilor, de transferurile si de cheltuielile dintre

sectoare, de eliminarea sumelor intersectoriale, va face comparatii cu bugetele si alte rezultate

scontate, de exemplu beneficiile de exploatare ca procentaj din vanzari, va revedea afectarea

activelor si a costurilor intre sectoare, precum si coerenta cu exercitiile precedente si se va asigura

ca au fost date informatii adecvate pentru incoerentele constatate.


Proceduri analitice

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Obiectul si natura procedurilor analitice .........................

III. Procedurile analitice - tehnici de control pentru obtinerea

elementelor probante ..............................................

IV. Procedurile analitice - mijloc de verificare a coerentei de

ansamblu a situatiilor financiare in faza finala a auditului ......

V. Gradul de fiabilitate al procedurilor analitice ...................

VI. Investigarea elementelor neobisnuite .............................. ______________________________________________________________________________










| fie interpretate in spiritul acestor comentarii si informatii complementare, || cu care formeaza un intreg. |







| |

| C.E.C.C.A.R. |


I. INTRODUCERE






1. Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri analitice in timpul planificarii auditului si verificarii

coerentei de ansamblu a situatiilor financiare; procedurile analitice pot, de asemenea, sa fie aplicate

la alte stadii si in alte etape ale auditului.

Comentarii:

2. Procedurile analitice constau in analiza tendintelor si ratiourilor semnificative cuprinzand

examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii pertinente sau care prezinta mari

diferente fata de sumele previzibile.

II. OBIECTUL SI NATURA PROCEDURILOR ANALITICE


3. Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice in timpul planificarii in scopul intelegerii mai bune

a activitatilor desfasurate de entitate si identificarii domeniilor prezentand un risc potential.

Aceste proceduri pot descoperi aspecte despre care auditorul nu avea cunostinta si il vor ajuta

sa stabileasca natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit.

Comentarii: 4. Procedurile analitice constau in compararea informatiilor financiare ale intreprinderii cu (de

exemplu):

- informatii comparabile din exercitiile precedente;

- rezultatele scontate de intreprindere prin bugete si previziuni, evaluari ale auditorului, ca de

exemplu cele legate de cheltuielile cu amortismentele;

- informatiile asupra unui sector de activitate similar, cum ar fi compararea ratioului

vanzari/creante realizat de intreprindere cu cel al sectorului sau al altor entitati comparabile.

5. Pot fi folosite numeroase metode pentru a realiza procedurile analitice: de la simple comparatii

la analize complexe care fac apel la tehnici statistice sofisticate. Alegerea procedurilor, metodelor si

nivelului de aplicare sunt la aprecierea auditorului. 6. Procedurile analitice sunt utilizate:

- pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit;

- ca un control substantiv, atunci cand sunt mai eficace decat alte controale, in scopul reducerii

nivelului de nedetectare;

- ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare in faza finala a auditorului.

7. Procedurile analitice aplicate in timpul planificarii auditului se fondeaza pe date financiare si

nefinanciare, ca de exemplu: legatura intre vanzari si suprafete de vanzare in metri patrati sau

volumul marfurilor vandute.

III. PROCEDURILE ANALITICE - TEHNICI DE CONTROL PENTRU OBTINEREA ELEMENTELOR

PROBANTE

Comentarii:

8. Gradul de incredere, pe care auditorul poate sa il acorde controalelor sale pentru a reduce

riscul de nedetectare, se poate sprijini pe controale de detaliu, pe proceduri analitice sau pe o

asociere a celor doua.

9. Cand auditorul doreste sa foloseasca procedurile analitice ca un control substantiv (control

propriu al auditorului asupra conturilor pentru obtinerea de elemente probante) el va tine seama de

urmatorii factori:

- obiectivele procedurilor analitice si gradul lor de fiabilitate (paragrafele 12 - 13);

- existenta si fiabilitatea informatiilor financiare (bugete sau previziuni) si nefinanciare (numar deunitati produse sau vandute);

- sursele informatiilor disponibile (de exemplu: faptul ca sursele independente ale entitatii sunt in

general mai slabe decat sursele interne);

- caracterul comparabil al informatiilor disponibile;





- cunostintele castigate in cursul auditarilor precedente; intelegerea de catre auditor a eficacitatii

sistemului contabil si de control intern si tipurile de probleme care au condus la ajustari contabile in

cursul exercitiilor precedente.

IV. PROCEDURILE ANALITICE - MIJLOC DE VERIFICARE A COERENTEI DE ANSAMBLU A

SITUATIILOR FINANCIARE IN FAZA FINALA A AUDITULUI


10. Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice catre sfarsitul sau la sfarsitul auditului pentru atrage o concluzie generala asupra coerentei de ansamblu a situatiilor financiare, sprijinindu-se pe

cunoasterea activitatilor desfasurate de entitate.

Comentarii:

11. Concluziile trase de auditor prin aplicarea procedurilor analitice urmaresc coroborarea

concluziilor la care a ajuns auditorul in cursul controlului conturilor si il ajuta sa traga o concluzie

generala in ceea ce priveste caracterul rezonabil al situatiilor financiare.

Totodata ele pot sa identifice domenii care sa faca obiectul unor proceduri complementare.

V. GRADUL DE FIABILITATE AL PROCEDURILOR ANALITICE

Comentarii:

12. Aplicarea procedurilor analitice se sprijina pe ipoteza unor relatii coerente intre date si

informatii si ca acestea exista pana la proba contrarie.

Evidenta acestor relatii coerente furnizeaza elemente probante in ceea ce priveste

exhaustivitatea, verosimilitatea si validitatea datelor generate de sistemul contabil.

Totodata fiabilitatea rezultatului procedurilor analitice depinde de evaluarea facuta de auditor

asupra riscului ca procedurile analitice nu pun in evidenta variatii importante in timp ce o anomalie

semnificativa exista.

13. Gradul de fiabilitate atribuit de catre auditor rezultatelor procedurilor analitice depinde deurmatorii factori:

- caracterul semnificativ al elementelor controlate. De exemplu, daca stocurile au fost retinute ca

avand un caracter semnificativ, auditorul nu va folosi numai procedurile analitice pentru a trage

concluzii; dimpotriva, el se poate baza exclusiv pe proceduri analitice pentru anumite categorii de

venituri si de cheltuieli, daca acestea nu au fost retinute ca avand un caracter semnificativ;

- alte proceduri de audit care se refera la aceleasi obiective de audit. De exemplu, alte proceduri

puse in lucru pentru examenul caracterului recuperabil al creantelor, cum ar fi examinarea incasarilor

ulterioare, pot confirma sau infirma constatarile obtinute prin aplicarea procedurilor analitice

constand in analiza balantei contului clientilor in functie de vechime;

- precizia cu care rezultatele procedurilor analitice pot fi prevazute;

- evaluarea riscurilor inerente si riscurilor legate de control.

VI. INVESTIGAREA ELEMENTELOR NEOBISNUITE


14. Cand procedurile analitice pun in evidenta diferente semnificative sau rapoarte incoerente cu

alte informatii sau care se indeparteaza de sumele previzibile, auditorul trebuie sa efectueze

investigatii pentru a obtine suficiente explicatii si elemente coroborante.

Comentarii:

15. Investigatiile asupra diferentelor si rapoartelor neobisnuite incep, in general, prin solicitareaunor informatii de la conducerea entitatii, urmate de:

- verificarea raspunsurilor, de exemplu prin compararea lor cu cunostintele auditorului despre

activitatile entitatii si cu alte elemente probante obtinute in timpul realizarii auditului;

- evaluarea necesitatii de a aplica alte proceduri de audit daca conducerea entitatii ne-a furnizat





o explicatie sau daca aceasta informatie nu este suficienta.


Auditul estimarilor contabile

Cuprins:

I. Introducere. ......................................................

II. Natura estimarilor contabile ...................................... III. Proceduri de audit ................................................

IV. Examinarea si testarea procedurii aplicate de conducere ...........

V. Utilizarea unei estimari independente .............................

VI. Verificarea evenimentelor ulterioare inchiderii exercitiului ......

VII. Evaluarea rezultatelor procedurilor de audit ......................

______________________________________________________________________________




| Norma nationala de audit se aplica la auditarea situatiilor financiare || (conturilor anuale). Ea se aplica, de asemenea, sub rezerva efectuarii unor |












| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Principii fundamentale: 1. Auditorul trebuie sa adune elemente probante suficiente si adecvate referitoare la estimarile

contabile cuprinse in situatiile financiare.

Comentarii:

2. Obiectivul prezentei Norme de audit este de a stabili procedurile si principiile fundamentale si

de a preciza modalitatile de aplicare a acestora in ceea ce priveste auditul estimarilor contabile

cuprinse in situatiile financiare. Aceasta norma nu se aplica examenului informatiilor financiare

previzionale, desi pot fi aplicate numeroase proceduri din cele descrise in paragrafele urmatoare.

3. O "estimare contabila" denumeste o evaluare aproximativa a unei valori a unui element in

absenta posibilitatii de a avea o metoda de masura precisa. Exemple: - provizioane pentru deprecierea creantelor si stocurilor, pentru a le aduce la valoarea de

realizare estimata;

- amortizarea imobilizarilor pe durata de utilizare estimata;

- venituri anticipate;





- impozite amanate;

- pierderi din contracte pe termen lung;

- provizioane pentru garantie.

4. Conducerea este raspunzatoare de evaluarile contabile continute in situatiile financiare. Aceste

estimari prezinta deseori urme de nesiguranta in ceea ce priveste realizarea evenimentelor care s-

au produs sau care se pot produce si, in acest caz, este necesar sa se efectueze o analiza

rationala. Prin urmare, estimarile contabile implica un risc mai ridicat de anomalie semnificativa.

II. NATURA ESTIMARILOR CONTABILE

Comentarii:

5. Determinarea unei estimari contabile poate fi simpla sau complexa, in functie de natura

elementului. De exemplu, calculul sumelor locative care trebuie platite poate fi foarte simplu, in timp

ce estimarea unui provizion pentru stocuri cu rotatie lenta sau pentru stocurile excedentare poate

necesita analize detaliate importante ale datelor actuale si ale previziunilor de vanzari viitoare.

Estimarile complexe pot necesita multe cunostinte speciale si apelarea frecventa la evaluari

rationale.

6. Estimarile contabile pot fi facute permanent, in cadrul sistemului contabil, sau pot fi punctuale

si efectuate doar la sfarsitul perioadei. Estimarile contabile se efectueaza deseori folosindu-se datebazate pe experienta, de exemplu, utilizarea ratelor standard de amortizare pentru fiecare categorie

de active imobilizate sau aplicarea unui procentaj standard din cifra de afaceri pentru calcularea

unui provizion pentru garantii. In acest caz, este necesar ca directiunea intreprinderii sa revada

periodic aceste date, in special sa reaprecieze durata de utilizare ramasa a activelor imobilizate sau

sa compare rezultatele reale cu estimarile initiale si sa faca ajustarile in consecinta.

7. Incertitudinea legata de un element sau lipsa de date obiective poate impiedica efectuarea

calculului unei estimari rezonabile. In acest caz, auditorul va determina daca este nevoie ca raportul

sau sa fie modificat conform normei "Raportul auditorului asupra situatiilor financiare".

III. PROCEDURI DE AUDIT


8. Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si juste asupra caracterului

rezonabil al unei estimari contabile in circumstantele date si, daca este necesar, asupra informatiilor

prezentate in notele anexe.

9. Auditorul trebuie sa aplice una sau mai multe din metodele urmatoare pentru auditarea unei

estimari contabile:

a) examinarea si testarea procedurii folosite de intreprindere pentru efectuarea estimarii;

b) utilizarea unei estimari independente pentru a putea face comparatia cu cea a intreprinderii;

c) revizuirea evenimentelor ulterioare inchiderii exercitiului care afecteaza estimarea.

Comentarii:

10. Elementele probante disponibile pentru fundamentarea unei estimari contabile sunt deseori

mai greu de obtinut si mai putin edificatoare decat cele disponibile pentru fundamentarea altor

elemente din situatiile financiare.

11. Este important ca auditorul sa inteleaga procedurile si metodele utilizate de catre conducere

pentru determinarea estimarilor contabile, in special sistemele contabile si de control intern, pentru

a-si putea planifica natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit.

IV. EXAMINAREA SI TESTAREA PROCEDURII APLICATE DE CONDUCERE

Comentarii:

12. In general, fazele examinarii si ale testului procedurii aplicate de conducere sunt urmatoarele:

a) evaluarea datelor si ipotezelor pe care se bazeaza estimarea;

b) verificarea calculelor facute pentru estimare;





c) compararea estimarilor perioadelor precedente cu rezultatele reale ale acestor perioade,

atunci cand acest lucru este posibil; si

d) examinarea procedurilor de aprobare folosite de conducere.

a) Evaluarea datelor si ipotezelor

13. Auditorul va evalua daca datele pe care s-au bazat estimarile sunt exacte, complete si

pertinente. Daca sunt folosite date contabile, se va face o revizuire a coerentei lor cu datele folosite

de sistemul contabil. De exemplu, pentru a verifica un provizion pentru o garantie, auditorul va reuni

elemente probante care sa confirme ca datele referitoare la produsele care inca sunt acoperite degarantie la sfarsitul perioadei corespund informatiilor despre vanzari cuprinse de sistemul contabil.

14. De asemenea, auditorul poate cauta elemente probante care sa provina din surse externe

entitatii. De exemplu, atunci cand auditorul examineaza un provizion pentru invechirea stocurilor

calculate in raport cu vanzarile viitoare prevazute, auditorul poate cauta elemente probante pornind

de la proiectiile vanzarilor si ale analizelor de piata efectuate in exterior pentru sectorul de activitate

respectiv, in plus fata de analiza datelor interne, ca si de la nivelurile vanzarilor anterioare,

comenzile in curs si cele prevazute. De asemenea, atunci cand un auditor analizeaza estimarile

directiunii referitoare la incidenta financiara de actiuni juridice si contencios, auditorul poate contacta

direct avocatii entitatii.

15. Auditorul va aprecia daca datele colectate sunt corect analizate si proiectate si constituie obaza rezonabila pentru calcularea estimarii contabile. Poate fi vorba de analizarea vechimii

creantelor clientilor sau de efectuarea unei proiectii a numarului de luni de disponibilitate a unui

articol din stoc in functie de utilizarea trecuta si cea prevazuta.

16. Auditorul va determina daca principalele ipoteze folosite de entitate pentru estimari se

sprijina pe o baza valabila. In unele cazuri, ipotezele se bazeaza pe statistici guvernamentale sau de

sector, de exemplu rata inflatiei, dobanzilor sau somajului, sau pe previziuni de crestere a pietei. In

alte situatii, ipotezele sunt specifice entitatii si se bazeaza pe date interne.

17. Pentru evaluarea ipotezelor care stau la baza estimarilor auditorul va determina in special

daca aceste ipoteze sunt:

- rezonabile, tinandu-se cont de rezultatele reale ale perioadelor precedente; - coerente cu cele utilizate pentru alte estimari contabile;

- coerente cu planurile conducerii, apreciate ca fiind rezonabile.

Auditorul va acorda o atentie deosebita ipotezelor sensibile la variatii, subiective sau susceptibile

ca ar contine anomalii semnificative.

18. In cazul aprecierii estimarilor complexe care implica tehnici specializate, auditorul poate

considera util sa foloseasca lucrarile unui specialist, de exemplu ingineri, pentru a evalua cantitatea

unui stoc de minereu sau componenta chimica.

19. Auditorul se va asigura periodic ca datele utilizate de conducere pentru calculul estimarilor

contabile sunt in permanenta actualizate. Pentru a face acest lucru, auditorul se foloseste de

cunostintele pe care le are asupra rezultatelor financiare obtinute de intreprindere in timpul

perioadelor precedente, a metodelor folosite de alte entitati din acelasi sector de activitate si deplanurile de viitor ale directiunii care i-au fost comunicate.

b) Verificarea calculelor

20. Auditorul va controla formulele de calcul aplicate de catre directiune. Natura, calendarul si

intinderea controalelor pe care le va efectua auditorul depind de diferiti factori, in special de

complexitatea calculului estimarilor contabile, de evaluarea pe care auditorul a facut-o procedurilor si

metodelor folosite de entitate pentru a face evaluarea si de caracterul semnificativ al acesteia din

urma asupra situatiilor financiare.

c) Compararea estimarilor perioadelor precedente cu rezultatele reale 21. Auditorul va face o comparatie, in limita posibilitatilor, intre estimarile contabile efectuate

pentru perioadele precedente si rezultatele reale ale acelor perioade, cu scopul:

a) de a aduna elemente probante despre fiabilitatea globala a procedurilor de estimare folosite

de entitate;





b) de a determina daca este necesara rectificarea bazelor de date; si

c) de a determina daca diferentele intre rezultatele reale si estimarile precedente au fost

cuantificate si daca ajustarile necesare au fost efectuate sau daca informatiile corespunzatoare au

fost prezentate in notele anexe la situatiile financiare.

d) Examenul procedurilor de aprobare folosite de conducerea intreprinderii

22. In general, estimarile contabile semnificative sunt revizuite si aprobate de catre conducere.

Auditorul va stabili daca atat revizuirea, cat si aprobarea au fost facute la nivelul corespunzator de

conducere si se va asigura sa existe documentatia necesara fundamentarii calculului estimariicontabile care a fost efectuata.

V. UTILIZAREA UNEI ESTIMARI INDEPENDENTE

Comentarii:

23. Auditorul poate obtine o estimare independenta pentru a o compara cu estimarea contabila

intocmita de conducere. In cazul folosirii unei estimari independente, evaluatorul va evalua, in

general, datele prezentate, va examina ipotezele care au servit drept baza pentru estimarea

respectiva si va controla procedura de calcul. Se poate dovedi utila efectuarea unei comparatii intre

estimarile contabile care se refera la perioade anterioare si rezultatele reale ale perioadelorrespective.

VI. VERIFICAREA EVENIMENTELOR ULTERIOARE INCHIDERII EXERCITIULUI

Comentarii:

24. Tranzactiile si evenimentele care se produc dupa incheierea exercitiului, dar inainte de

incheierea auditului pot furniza elemente probante despre o estimare contabila efectuata de catre

conducere. Examinarea de catre auditor a acestor tranzactii si evenimente il poate scuti, total sau

partial, de necesitatea examinarii si de a controla procedura aplicata de conducere pentru

efectuarea unei estimari contabile sau de a recurge la o estimare independenta pentru a evaluacaracterul plauzibil al estimarii contabile.

VII. EVALUAREA REZULTATELOR PROCEDURILOR DE AUDIT


25. Auditorul trebuie sa efectueze o evaluare finala a caracterului rezonabil al estimarii pe baza

cunostintelor despre activitatea entitatii, a coerentei estimarii cu celelalte elemente probante

adunate in timpul auditului si tinand seama de eventualele evenimente ulterioare.

Comentarii:

26. Auditorul va determina daca exista tranzactii sau evenimente ulterioare semnificative care auo incidenta asupra datelor si ipotezele care au stat la baza estimarii contabile.

27. Datorita incertitudinilor inerente estimarilor contabile, uneori este mai dificil sa se evalueze

diferentele de apreciere decat alte aspecte ale auditului. In cazul in care exista o diferenta intre

estimarea valorii facuta de auditor, coroborat pe element probant disponibil si valoarea estimata

prinsa in situatiile financiare, auditorul va determina daca aceasta diferenta necesita o ajustare.

Daca diferenta este rezonabila, de exemplu suma prezentata in situatiile financiare se incadreaza

intr-un barem de rezultate acceptabile sau in pragul de semnificatie global, este posibil sa nu fie

necesara o ajustare. Pe de alta parte, daca auditorul estimeaza ca aceasta diferenta este prea

mare, acesta va cere conducerii sa-si revada estimarea facuta. Daca directiunea refuza sa-si revada

estimarea facuta, diferenta va fi considerata o anomalie si va fi adaugata la celelalte anomaliipentru a se evalua daca incidenta globala asupra situatiilor financiare este semnificativa.

28. De asemenea, auditorul va determina daca diferentele care, luate individual sunt considerate

ca rezonabile, merg toate in acelasi sens, astfel incat, cumulate, pot avea o incidenta semnificativa

asupra situatiilor financiare. In aceasta situatie, auditorul va face o evaluare a estimarilor contabile





in ansamblul lor.


Parti legate

Cuprins:

I. Introducere .......................................................

II. Existenta partilor legate si informatiile prezentate in notele anexe .............................................................

III. Operatiuni intre parti legate .....................................

IV. Verificarea operatiunilor intre partile legate identificate .......

V. Declaratiile conducerii ...........................................

VI. Concluzii si raport de audit ......................................

______________________________________________________________________________




| Norma nationala de audit se aplica la auditarea situatiilor financiare || (conturilor anuale). Ea se aplica, de asemenea, sub rezerva efectuarii unor |












| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Principii fundamentale: 1. Auditorul trebuie sa puna in aplicare proceduri de audit cu scopul de a reuni elemente

probante suficiente si adecvate privind identificarea de catre conducere a partilor legate si

informatiile prezentate in notele anexe referitoare la efectul operatiilor intre parti legate care au o

incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare.

Comentarii:

2. Obiectul prezentei norme nationale de audit care este in acord cu Normele internationale de

audit este de a stabili proceduri si principii fundamentale si sa precizeze modalitatile lor de aplicare

relativ la responsabilitatile auditorului si la procedurile de audit privitoare la partile legate si la

operatiile intre acestea, si ca norma contabila internationala (IAS) 24 "Parti legate", sau ca oricealta regula sa fie sau nu inclusa in referinta contabila aplicata pentru prezentarea situatiilor

financiare.

3. Nu se poate astepta de la un auditor sa depisteze toate operatiunile intre parti legate.

4. Dupa cum indica si norma de audit intitulata "Obiectiv si principii generale in ceea ce priveste





auditul situatiilor financiare", in anumite situatii pot exista diversi factori care sa limiteze caracterul

convingator al elementelor probante disponibile pentru a se putea ajunge la anumite concluzii privind

anumite asertiuni care stau la baza intocmirii situatiilor financiare. Datorita gradului de incertitudine

legat de asertiunile privind exhaustivitatea identificarii partilor legate, procedurile descrise in aceasta

norma internationala de audit ar trebui sa furnizeze elemente probante suficiente si juste asupra

acestor asertiuni, in lipsa oricarei circumstante identificate de auditorul care:

a) creste riscul de anomalie dincolo de riscul scontat in general; sau

b) arata ca s-a produs o anomalie semnificativa in ceea ce priveste partile legate.

Daca se suspecteaza existenta unei astfel de circumstante, auditorul trebuie sa puna in aplicareproceduri modificate, mai extinse sau complementare, care se impun.

5. Partile legate sunt definite in norma contabila internationala IAS 24 si definitiile respective se

aplica in cadrul acestei norme nationale de audit*1).

6. Conducerea este raspunzatoare de identificarea partilor legate si de informatiile prezentate in

notele anexe referitoare la operatiile intre partile legate. Aceasta responsabilitate ii impune acesteia

sa puna in aplicare sisteme contabile si de control intern corespunzatoare pentru a garanta ca

operatiile dintre partile legate sunt corect identificate in contabilitate si mentionate in notele anexe

la situatiile financiare.

7. Auditorul trebuie sa aiba o suficienta cunoastere a activitatilor entitatii si a sectorului pentru a

putea identifica evenimentele, operatiile si practicile susceptibile sa aiba o incidenta semnificativaasupra situatiilor financiare. Desi existenta partilor legate si operatiile intre parti legate este

considerata drept un element normal in viata unei entitati, auditorul are nevoie sa fie informat,

deoarece:

a) referentialul contabil poate contine obligativitatea de a mentiona in notele anexe la situatiile

financiare anumite relatii si operatii cu partile legate, cum ar fi cele cerute de IAS 24;

b) existenta partilor legate sau a operatiilor intre partile legate poate avea o incidenta asupra

situatiilor financiare. De exemplu, obligativitatea entitatii de a plati impozit pe beneficii si valoarea

acestui impozit pot fi afectate de legile fiscale din diferite jurisdictii care trebuie luate in considerare

atunci cand exista parti legate;

c) originea elementelor probante are o incidenta asupra evaluarii pe care o face auditorul in ceeace priveste fiabilitatea lor. Elementele probante rezultate sau furnizate de catre parti nelegate pot fi

mai fiabile; si

d) o operatie intre partile legate poate rezulta si din alte considerente decat cele comerciale, de

exemplu, participarea la beneficii sau chiar la o frauda.

------------

*1) Definitia partilor legate si a operatiunilor intre parti legate care este data in IAS 24:

Parti legate - Partile sunt considerate a fi legate daca una dintre ele are capacitatea de a

exercita un control asupra unei alte parti sau o influenta notabila asupra alteia in luarea deciziilor

financiare sau operationale.

Operatiuni intre parti legate - Transferul drepturilor sau obligatiilor intre parti legate, indiferent

daca aceste transferuri fac sau nu obiectul unei regularizari financiare.

II. EXISTENTA PARTILOR LEGATE SI INFORMATIILE PREZENTATE IN NOTELE ANEXE


8. Auditorul trebuie sa examineze informatiile furnizate de catre administratori si de conducere

care furnizeaza numele tuturor partilor legate cunoscute si trebuie sa aplice procedurile urmatoare

pentru a se asigura de exhaustivitatea acestor informatii:

a) sa examineze dosarele de lucru ale anului precedent pentru a identifica numele partilor legate

cunoscute;

b) sa revada procedurile de identificare a partilor legate care au fost aplicate de catre entitate; c) sa se intereseze daca administratorii sau membrii conducerii au functii in alte entitati;

d) sa examineze registrele actiunilor pentru a identifica numele actionarilor principali sau, daca

este cazul, sa isi procure lista actionarilor principali pe baza registrului de actiuni;

e) sa consulte procesele-verbale ale adunarilor actionarilor si ale consiliului de administratie si





alte documente legale pertinente, cum ar fi registrul sau lista participatiunilor detinute de

administratori;

f) sa ii intrebe pe ceilalti auditori care participa la audit sau pe auditorii precedenti daca au

cunostinta de existenta unor parti legate;

g) sa consulte declaratiile fiscale ale entitatii si alte informatii furnizate de autoritatile tutelare.

Daca auditorul estimeaza ca riscul de nedetectare a partilor legate importante este scazut,

aceste proceduri pot fi adaptate in consecinta.

9. Daca referentialul contabil impune sa se furnizeze in notele anexe la situatiile financiare o

informatie referitoare la relatiile existente intre partile legate, auditorul trebuie sa se asigure caaceasta informatie a fost cu adevarat data.

III. OPERATIUNI INTRE PARTI LEGATE


10. Auditorul trebuie sa examineze informatiile furnizate de catre administratori si de conducere,

informatii ce identifica operatiile care au loc intre partile legate si trebuie sa fie atent la alte

operatiuni eventuale care au avut loc intre partile legate.

11. In momentul analizarii sistemelor contabile si de control intern si al evaluarii preliminare a

riscului legat de control, auditorul trebuie sa evalueze eficacitatea procedurilor de control privindautorizarea si inregistrarea operatiunilor dintre partile legate.

Comentarii:

12. In timpul auditului, auditorul va fi atent la operatiile care par neobisnuite tinand cont de

circumstantele si care pot indica existenta partilor legate necunoscute pana atunci. De exemplu:

- operatii efectuate in conditii comerciale anormale, in special conditii care tin de pret, de

dobanzi, de garantii si conditii de rambursare neobisnuite;

- operatii a caror existenta nu pare justificata de nici un motiv logic;

- operatii al caror fond difera de forma;

- operatii efectuate pe cai anormale; - un volum mai ridicat de operatii sau operatii importante realizate cu anumiti clienti sau furnizori

in raport cu altii;

- operatii neinregistrate, de exemplu obtinerea sau efectuarea unor prestari de gestiune in mod

gratuit.

13. In timpul auditului, auditorul pune in aplicare proceduri care pot scoate in evidenta existenta

unor operatii intre partile legate, de exemplu:

- efectuarea unor controale detaliate asupra operatiilor si soldurilor;

- consultarea proceselor-verbale ale adunarilor actionarilor si ale consiliului de administratie;

- verificarea documentelor contabile referitoare la operatiile sau soldurile importante sau

neobisnuite, acordand o importanta deosebita operatiilor efectuate la sfarsitul perioadei;

- verificarea confirmarilor imprumuturilor si confirmarilor bancare. Aceasta verificare poate scoatela iveala existenta unui garant si a altor operatii intre parti legate;

- verificarea operatiilor de luare in participatiune, de exemplu cumpararea sau vanzarea de parti

in sistem de participatiune intr-o societate sau intr-o alta entitate.

IV. VERIFICAREA OPERATIUNILOR EFECTUATE INTRE PARTILE LEGATE IDENTIFICATE


14. In timpul verificarii operatiilor efectuate intre partile legate identificate, auditorul trebuie sa

adune elemente probante suficiente care sa justifice ca aceste operatiuni au fost corect inregistrate

si ca s-au dat informatiile corespunzatoare in notele anexe.

Comentarii:

15. In functie de natura relatiilor cu partile legate, elementele probante referitoare la o operatie

intre partile legate pot fi limitate, de exemplu in ceea ce priveste existenta unor stocuri pastrate in





depozit de catre o parte legata sau a unei instructiuni date de catre o societate-mama unei filiale

privind inregistrarea redeventelor de platit. Datorita faptului ca elementele probante adecvate privind

aceste operatii sunt putine, auditorul va aplica si alte proceduri, cum ar fi:

- confirmarea conditiilor si a valorii operatiilor cu partea legata;

- analizarea elementelor probante detinute de partea legata;

- confirmarea sau verificarea informatiilor cu tertii interesati de operatia respectiva, de exemplu,

bancile, avocatii, garantii si brokerii.

V. DECLARATII ALE CONDUCERII


16. Auditorul trebuie sa obtina o scrisoare de confirmare de la conducere, care sa ateste ca:

a) informatiile furnizate privind identificarea partilor legate sunt complete; si

b) informatia referitoare la partile legate este corect descrisa in notele anexe la situatiile

financiare.

VI. CONCLUZII SI RAPORTUL DE AUDIT

Principii fundamentale: 17. Daca auditorul nu reuseste sa adune elemente probante suficiente si juste referitoare la

partile legate si la operatiunile efectuate intre partile legate sau ajunge la concluzia ca nu au fost

corect descrise in notele-anexe la situatiile financiare, el trebuie sa modifice raportul in consecinta.


Evenimente ulterioare inchiderii exercitiului:

Cuprins:

I. Introducere ........................................................ II. Fapte descoperite pana la data raportului auditorului ..............

III. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea

publicarii situatiilor financiare ..................................

IV. Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare ...........

______________________________________________________________________________















| Orice limitare in aplicarea Normei nationale de audit este explicitata || distinct in paragraful introductiv al normei. |

| |

| C.E.C.C.A.R. |






|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa ia in considerare incidenta evenimentelor ulterioare inchiderii exercitiului

asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau.

Comentarii

2. Expresia "evenimente ulterioare inchiderii exercitiului" desemneaza atat evenimentele care seproduc intre data inchiderii exercitiului si data raportului de audit, cat si faptele descoperite dupa

data raportului de audit.

Norma contabila internationala (IAS) nr. 10 defineste doua tipuri de evenimente ulterioare

inchiderii:

- evenimente care se sprijina pe fapte existente la sfarsitul exercitiului;

- evenimente care se sprijina pe fapte aparute dupa inchiderea exercitiului.

II. FAPTE DESCOPERITE PANA LA DATA RAPORTULUI AUDITORULUI

Principii fundamentale 3. Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri vizand sa reuneasca elemente probante suficiente

si juste care sa ateste ca toate evenimentele care ar putea justifica ajustari sau informatii ce

trebuiesc prezentate in notele anexe la situatiile financiare au fost, pana la data raportului sau, bine

identificate.

4. Cand auditorul descopera elemente care au incidenta semnificativa asupra situatiilor

financiare, el trebuie sa stabileasca daca acestea au fost corect luate in consideratie si au facut

obiectul unei informatii prezentate in anexele la situatiile financiare.

Comentarii

5. Procedurile vizand sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari sau uneiinformatii in notele anexe la situatiile financiare, vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata datei

raportului auditorului si cuprind urmatoarele activitati:

- revederea procedurilor stabilite de conducerea entitatii pentru a asigura ca evenimentele

ulterioare inchiderii au fost bine identificate;

- consultarea proceselor-verbale ale adunarilor generale ale actionarilor, consiliului de

administratie, comitetului de directie, care s-au tinut dupa inchiderea exercitiului;

- revederea ultimelor situatii financiare intermediare (variante), bugete, rapoarte ale conducerii

etc;

- cereri sau suplimentarea cererilor facute anterior avocatilor entitatilor in legatura cu procesele si

celelalte litigii cu tertii;

- discutii cu conducerea entitatii in legatura cu unele subiecte susceptibile de a avea o influentaasupra situatiilor financiare, cum ar fi:

- noi angajamente, imprumuturi sau garantii contractate sau date;

- vanzari de active, realizate sau care sunt avute in vedere;

- noi actiuni sau obligatiuni emise;

- acorduri de fuziune, asociere sau de lichidare;

- iesiri de active;

- regularizari contabile neobisnuite.

6. Cand o sucursala sau filiala este auditata de catre alt auditor, se examineaza procedurile

folosite de acesta referitoare la evenimentele ulterioare inchiderii si se tine cont de data raportului

de audit.

III. FAPTE DESCOPERITE DUPA DATA RAPORTULUI DE AUDIT, DAR INAINTEA PUBLICARII

SITUATIILOR FINANCIARE






7. Cand auditorul a luat cunostinta - dupa data raportului sau dar inaintea publicarii situatiilor

financiare - de un eveniment care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare,

el trebuie sa decida daca trebuie corectate aceste situatii financiare si sa discute cu conducerea

entitatii luand masurile care se impun.

8. Cand auditorul considera ca trebuie aduse corectii situatiilor financiare si conducerea entitatii

refuza, si daca raportul de audit nu a fost inca depus, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau

o opinie nefavorabila.

Comentarii

9. Auditorul nu este obligat de a aplica proceduri sau de a recurge la investigatii referitoare la

situatiile financiare dupa data raportului sau. Conducerea entitatii auditate trebuie sa informeze

auditorul despre evenimentele survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor

financiare, care ar putea avea o incidenta asupra acestor situatii.

10. Cand conducerea entitatii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in lucru

procedurile corespunzatoare si va furniza conducerii un nou raport asupra situatiilor financiare

corijate. Data noului raport nu va fi anterioara celei de aprobare a situatiei financiare rectificate.

11. Daca trebuie aduse corectii situatiilor financiare si conducerea refuza, iar raportul de audit a

fost depus, auditorul cere conducerii entitatii - la cel mai inalt nivel al acesteia - sa nu publice la tertisituatiile financiare si raportul de audit; daca aceasta decide sa publice totusi documentele, auditorul

va lua masuri corespunzatoare pentru ca tertii sa nu utilizeze raportul sau; aceste masuri depind de

drepturile si obligatiile legale ale auditorului.

IV. FAPTE DESCOPERITE DUPA PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE


12. Cand auditorul a luat cunostinta - dupa publicarea situatiilor financiare - de existenta unui

eveniment pe care, daca auditorul l-ar fi cunoscut la data la care a semnat raportul sau, ar fi

procedat la modificarea opiniei, el stabileste daca e cazul de a modifica aceste situatii si discuta cuconducerea entitatii despre modul cum se va proceda.

Comentarii

13. Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie

asupra acestora.

14. Cand conducerea entitatii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in opera

procedurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele (terte) au intrat in posesia situatiilor

financiare corectate si va elabora un nou raport asupra situatiilor financiare corectate.

15. Noul raport trebuie sa contina un paragraf de observatii cu trimitere la explicatii in anexa

asupra motivelor corectarii situatiilor financiare publicate anterior cat si asupra raportului precedent

de audit. 16. Cand conducerea entitatii nu ia masuri pentru corectarea situatiilor financiare sau pentru

informarea in legatura cu corectiile efectuate tuturor persoanelor terte detinatoare a situatiilor

necorectate si a raportului de audit initial, auditorul va informa conducerea entitatii, la cel mai inalt

nivel al sau, ca va lua masuri pentru a evita ca tertii interesati sa utilizeze raportul sau. Aceste

masuri depind si de drepturile si obligatiile legale ale auditorului.


Ipoteza continuarii exploatarii

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Validitatea ipotezei de continuitate a exploatarii .................

III. Elemente probante ..................................................





IV. Concluzii si raport de audit .......................................

______________________________________________________________________________

















| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Cu ocazia planificarii si realizarii procedurilor de audit, precum si evaluarii si comunicarii

concluziilor sale, auditorul trebuie sa aprecieze daca ipoteza continuarii exploatarii, avuta in vederede conducerea intreprinderii cu ocazia elaborarii situatiilor financiare, este fondata.

Comentarii

2. Raportul auditorului ajuta la stabilirea credibilitatii situatiilor financiare; totodata raportul

auditorului nu contine o garantie cu privire la perenitatea viitoare a entitatii.

3. In absenta unor informatii contrare, ipoteza continuarii exploatarii, prezumata pentru

pregatirea situatiilor financiare, se apreciaza pentru o perioada viitoare previzibila care, de regula, nu

depaseste un an de la sfarsitul exercitiului. Activele si datoriile sunt deci inregistrate pornind de la

principiul ca entitatea va ajunge sa realizeze activele sale si sa plateasca datoriile in conditii normale

ale activitatii sale. Daca aceasta ipoteza nu este justificata, este posibil ca entitatea sa nu realizeze

activele si sa nu plateasca datoriile la valorile si datele prevazute; in consecinta va fi probabilnecesar de ajustat sumele (valorile) sau de schimbat clasificarea activelor si a datoriilor in situatiile

financiare.

II. VALIDITATEA IPOTEZEI DE CONTINUITATE A EXPLOATARII


4. Auditorul trebuie sa tina seama de riscul ca ipoteza continuitatii exploatarii sa nu fie fondata.

Comentarii

5. Indicii despre riscurile in legatura cu ipoteza continuarii exploatarii pot fi oferite de situatiilefinanciare insesi sau din alte surse.

Aceste indicii pot proveni din urmatoarele fapte sau elemente de care auditorul va tine seama

(lista nu este exhaustiva):

Indicii de natura financiara:





- pasiv net (patrimoniu net) negativ sau fond de rulment negativ;

- recurgerea excesiva la credite pe termen scurt pentru finantarea activelor pe termen lung sau

imprumuturi ajunse la scadenta fara perspective reale de rambursare;

- ratiouri financiare de baza, defavorabile;

- pierderi din exploatare, importante;

- arierate sau abandonarea distribuirii de dividende;

- incapacitatea de a plati la scadenta datoriile;

- dificultati in respectarea clauzelor din contractele de imprumut;

- incapacitatea de a obtine noi finantari pentru dezvoltare, produse noi, investitii etc. Indicii referitoare la exploatare:

- plecarea unor persoane-cheie din conducere fara a putea fi inlocuite;

- pierderea unei piete importante, a unei licente, a unui furnizor principal;

- tulburari sociale sau penurie de materii prime.

Alte indicii:

- nerespectarea prevederilor statutare;

- proceduri judiciare in curs, contra entitatii, care risca sa conduca la solutii fatale pentru

entitate;

- modificari in legislatia si politica guvernului.

III. ELEMENTE PROBANTE


6. In caz de indoieli cu privire la ipoteza continuitatii exploatarii, auditorul trebuie sa adune

elemente probante suficiente si juste pentru a se asigura de o maniera suficienta de capacitatea

entitatii de a continua activitatile sale intr-un viitor previzibil.

Comentarii

7. In mod obisnuit intr-o misiune de audit auditorul aplica proceduri in scopul de a aduna

elemente probante pentru a-si fonda opinia sa asupra situatiilor financiare. In caz de dubii cu privirela ipoteza continuarii activitatii, unele din aceste proceduri pot avea o importanta mai mare sau se

pot aplica proceduri complementare.

Procedurile pertinente in acest sens pot cuprinde:

- analiza si discutii cu conducerea referitoare la nevoile de trezorerie, previziuni etc.;

- examenul evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili elemente care pot

afecta ipoteza continuitatii exploatarii;

- analiza si discutarea ultimelor situatii financiare intermediare;

- examenul conditiilor si obligatiilor din contractele de imprumut pentru a stabili eventualele

nerespectari ale acestora;

- citirea proceselor-verbale ale adunarilor actionarilor, ale consiliilor de administratie si diferitelor

comitete si organisme interne pentru a descoperi eventuale referiri la dificultatile financiare; - informatii judiciare referitoare la procesele in curs;

- examenul comenzilor neonorate.

IV. CONCLUZII SI RAPORT DE AUDIT

Comentarii

8. La sfarsitul lucrarilor auditorul va determina daca ipoteza continuitatii exploatarii este fondata

putandu-se gasi in una din urmatoarele trei situatii:

- ipoteza fondata asupra continuitatii exploatarii;

- indoieli cu privire la ipoteza continuarii exploatarii; - ipoteza nefondata asupra continuitatii exploatarii.

9. Daca auditorul estimeaza ca a adunat elemente probante suficiente si adecvate care atesta

ca ipoteza continuarii exploatarii este fondata, el nu va modifica raportul sau de audit.

10. Daca auditorul considera ca ipoteza continuitatii exploatarii ramane fondata avand in vedere





circumstantele pozitive si negative analizate si mai ales planurile de actiune ale conducerii entitatii,

el decide daca este cazul de a face referire la aceste planuri de actiune ale conducerii in notele

anexe la situatiile financiare. Daca nu se dau informatii suficiente in anexe la situatiile financiare,

auditorul trebuie sa formuleze o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila.

11. Daca auditorul estimeaza ca exista indoieli cu privire la ipoteza continuitatii exploatarii el va

stabili daca notele anexe la situatiile financiare:

- descriu in mod suficient principalele elemente care conduc la indoieli cu privire la capacitatea

entitatii de a continua activitatea intr-un viitor previzibil;

- prezinta situatii importante care atesta incapacitatea entitatii de a realiza activele sale si de arambursa datoriile sale in mod normal si la termenele prevazute;

- indica faptul ca situatiile financiare nu contin ajustari privind recuperarea si clasificarea sumelor

inregistrate in activ sau sumele si clasificarea datoriilor, ajustari care ar fi fost necesare daca ar fi

existat indoieli cu privire la ipoteza continuitatii exploatarii.

Daca aceste informatii sunt considerate ca si suficiente, auditorul nu va formula opinie cu rezerve

sau opinie defavorabila.

12. Daca informatiile privind indoielile asupra ipotezei continuitatii exploatarii sunt corect descrise

in notele anexe la situatiile financiare, auditorul trebuie in mod normal sa emita o opinie fara rezerve

si sa modifice raportul sau introducand un paragraf de observatii care subliniaza problema

continuitatii activitatii, facand referire la nota anexa la situatiile financiare care descrie elementeleprezentate la paragraful 11 de mai sus.

Exemplu de paragraf de observatii:

"Fara a pune in discutie opinia fara rezerve exprimata mai sus, atragem atentia asupra Notei nr.

X la situatiile financiare. Societatea a confirmat o pierdere neta de ........... mil. lei pentru exercitiul

incheiat la 31 decembrie 19.... si la aceasta data pasivul exigibil era superior cu ............ mil. lei

activului circulant, iar pasivul total superior cu ............ mil. lei activului total. Acesti factori cat si alte

elemente prezentate in Nota nr. X dau indoieli importante cu privire la continuitatea activitatii

societatii".

13. Auditorul poate de asemenea sa formuleze o imposibilitate de a exprima o opinie in caz de

incertitudine cu privire la continuitatea exploatarii. 14. Daca o informatie adecvata privind indoielile existente in legatura cu continuitatea exploatarii

nu este prezentata in notele anexe la situatiile financiare, auditorul trebuie sa formuleze o opinie cu

rezerve sau o opinie defavorabila.

Exemplu de formulare a opiniei cu rezerve:

"Societatea nu a reusit sa renegocieze imprumuturile sale cu bancile ................ In lipsa acestor

sustineri financiare, indoieli importante apar cu privire la continuitatea exploatarii. In consecinta sunt

necesare ajustari ale sumei activelor inregistrate si in clasificarea datoriilor. Situatiile financiare (si

notele anexe) nu tin cont de aceste ajustari.

Dupa parerea noastra, sub rezerva omiterii informatiilor evocate la paragraful precedent, situatiile

financiare dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 19...., rezultatului

operatiunilor si ..............." . 15. Daca auditorul estimeaza ca entitatea nu va reusi sa isi continue activitatile intr-un viitor

previzibil, el va concluziona ca ipoteza continuitatii exploatarii folosita in elaborarea situatiilor

financiare nu este fondata.

Daca incidenta utilizarii acestei ipoteze pentru pregatirea si elaborarea situatiilor financiare este

atat de importanta incat situatiile financiare prezentate sunt afectate grav, auditorul trebuie sa

exprime o opinie defavorabila.

16. In cazul in care continuarea exploatarii nu este respectata, conturile intreprinderii fiind

evaluate in valori lichidative, auditorul verifica valoarea atribuita diferitelor posturi de activ si de pasiv

in aceasta noua referinta si daca este satisfacut de rezultatele verificarii poate certifica fara

rezerve; se intelege ca in anexe trebuie facute toate precizarile utile in legatura cu aceasta. Conturile sunt stabilite in valori lichidative atunci cand conducerea intreprinderii a luat hotararea

intreruperii activitatii intreprinderii sau atunci cand exista unele decizii judiciare in acest sens, in

aceste cazuri principiile permanentei metodelor si independentei exercitiilor nu se mai respecta.

Daca auditorul este satisfacut de evaluarea conturilor in valori lichidative, el poate certifica





regularitatea si sinceritatea conturilor si faptul ca ele dau o imagine fidela, dar va sublinia

schimbarea metodelor contabile intr-un paragraf de observatii situat dupa opinie, in care se va face

si o trimitere la anexa care descrie situatia in detalii.


Declaratii ale directiunii

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Recunoasterea din partea directiunii a responsabilitatii sale in

materie de elaborare a situatiilor financiare ......................

III. Utilizarea declaratiilor conducerii ca elemente probante ...........

IV. Documentarea lucrarilor de audit ...................................

V. Masuri in caz de refuz de furnizare a declaratiilor ................

Anexa: Exemplu de scrisoare de afirmare din partea conducerii entitatii ...

______________________________________________________________________________











| In cazuri exceptionale, un auditor poate estima necesar sa se indeparteze || de norma pentru a atinge mai eficient obiectivul auditului; el trebuie insa |





| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa obtina din partea directiunii declaratiile considerate de acesta ca fiind

necesare.

Comentarii

2. Prezenta norma de audit are ca obiect stabilirea procedurilor si principiilor fundamentale si

modalitatile de aplicare a lor in ceea ce priveste utilizarea declaratiilor conducerii (directiunii) ca

elemente probante, procedurile de pus in lucru pentru evaluarea si documentarea acestor declaratii

si masurile de luat in cazul ca directiunea refuza sa furnizeze declaratiile solicitate.

II. RECUNOASTEREA DIN PARTEA DIRECTIUNII A RESPONSABILITATII SALE IN MATERIE DE

ELABORARE A SITUATIILOR FINANCIARE






3. Auditorul trebuie sa se asigure ca directiunea ia act de responsabilitatea sa in ce priveste

pregatirea si prezentarea sincera a situatiilor financiare conform unei referinte contabile identificate

si ca a aprobat situatiile financiare astfel stabilite.

Comentarii

4. Auditorul se poate asigura de acceptarea acestei responsabilitati si de aprobarea situatiilor

financiare consultand procesele-verbale ale consiliului de administratie sau ale unui organ de

conducere similar, solicitand o declaratie scrisa de la directiune sau procurand un exemplar semnatal situatiilor financiare.

III. UTILIZAREA DECLARATIILOR CONDUCERII CA ELEMENTE PROBANTE


5. Atunci cand nu pot fi gasite in mod rezonabil alte elemente probante suficiente si adecvate,

auditorul trebuie sa obtina declaratii scrise de la directiune asupra tuturor aspectelor semnificative

care privesc situatiile financiare.

6. Daca o declaratie a directiunii este contrazisa de alte elemente probante, auditorul trebuie sa

studieze cauzele si dupa caz, sa reexamineze fiabilitatea altor declaratii facute de directiune.

Comentarii

7. Pentru a evita orice neintelegere intre auditor si directie este de preferat ca declaratiile orale

ale conducerii sa fie confirmate in scris.

Scrisoarea de afirmare a directiunii, prezentata in anexa cu titlul de exemplu, indica problemele

care pot figura in aceasta scrisoare sau intr-o scrisoare de confirmare care este expediata de

auditor directiunii.

8. In general, declaratiile cerute directiunii in scris, se limiteaza la aspectele care, singure sau

impreuna cu altele, capata un caracter semnificativ asupra situatiilor financiare. Pentru unele

aspecte, este uneori necesar ca auditorul sa explice conducerii conceptia sa cu privire la caracterulsemnificativ.

9. In cursul unui audit, conducerea este pusa sa faca numeroase declaratii auditorului fie in mod

spontan fie ca raspuns la cereri exprese.

Atunci cand aceste declaratii privesc aspecte care imbraca caracter semnificativ asupra situatiilor

financiare, auditorul va cauta in interiorul si exteriorul entitatii elemente probante care sustin

declaratiile directiunii si va stabili daca declaratiile conducerii sunt plauzibile si coerente cu alte

elemente probante obtinute; de asemenea, el va stabili daca persoanele care fac aceste declaratii

cunosc bine problemele asupra carora ele s-au pronuntat.

10. Declaratiile directiunii nu inlocuiesc in nici un caz celelalte elemente probante la care auditorul

ar putea in mod normal avea acces. De exemplu, o declaratie a directiunii asupra costului unui activ

nu inlocuieste elementul probant privind determinarea acestui cost la care auditorul in mod rezonabileste in drept sa-l obtina.

Daca auditorul nu reuseste sa stranga elemente probante suficiente si juste asupra unui aspect

care are sau ar putea avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare, in timp ce in mod

normal el se astepta sa gaseasca astfel de elemente probante, aceasta constituie o limitare a

intinderii lucrarii de audit, chiar daca auditorul a obtinut o declaratie scrisa de la directiune asupra

problemei in cauza.

IV. DOCUMENTAREA LUCRARILOR DE AUDIT

Comentarii 11. Auditorul va pastra in dosarul sau de lucru declaratiile conducerii sub forma de declaratii

scrise sau de note rezumative privind intretinerile orale cu aceasta conducere.

12. O declaratie scrisa constituie un element probant mai fiabil ca o declaratie orala si poate sa

imbrace diferite forme:





- obtinerea unei scrisori de afirmare de la conducere;

- expedierea de catre auditor a unei scrisori catre directiune confirmand ceea ce auditorul a

inteles din discutiile cu conducerea;

- citirea proceselor-verbale ale consiliului de administratie sau ale altui organ de conducere din

entitate sau obtinerea unui exemplar semnat din situatiile financiare.

13. Cand auditorul solicita o scrisoare de afirmare de la conducerea entitatii el va cere sa-i fie

remisa direct, sa contina informatiile solicitate, sa fie datata si semnata.

14. Scrisoarea de afirmare a conducerii va purta in general aceeasi data cu cea de pe raportul de

audit. In unele situatii auditorul poate cere in cursul misiunii sau dupa data raportului de audit oscrisoare de afirmare distincta privind unele tranzactii sau alte evenimente specifice (de exemplu, la

data emiterii de noi actiuni).

15. Scrisoarea de afirmare a conducerii va fi in general semnata de responsabilul operational al

entitatii (presedinte-director general); in unele cazuri auditorul poate cere scrisori de afirmare de la

alte persoane (de exemplu, o declaratie atestand exhaustivitatea tuturor proceselor-verbale ale

consiliului de administratie va fi luata de la persoana insarcinata cu intocmirea acestor procese-

verbale).

V. MASURI IN CAZ DE REFUZ DE FURNIZARE A DECLARATIILOR


16. Daca directia refuza sa furnizeze declaratiile cerute de catre auditor, aceasta constituie o

limitare a intinderii lucrarilor, auditorul trebuind sa emita o opinie cu rezerve sau o imposibilitate de a

exprima o opinie.

In acest caz auditorul va stabili fiabilitatea altor declaratii facute de conducere in timpul auditului

si va stabili daca acest refuz poate avea alte incidente asupra continutului raportului sau.

ANEXA 1

Exemplu de scrisoare de afirmare din partea conducerii entitatii (hartie cu antetul entitatii)

In atentia auditorului Data

Aceasta scrisoare de afirmare se inscrie in cadrul auditului situatiilor financiare ale societatii X

pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 19.... care vizeaza exprimarea unei opinii asupra imaginii

fidele pe care o dau situatiile financiare ale societatii X la 31 decembrie 19....., conform Legii

contabilitatii nr. 82/1991 si normelor contabile in vigoare.

Noi suntem responsabili de stabilirea si prezentarea situatiilor financiare conform prevederilor

Legii contabilitatii nr. 82/1991 si normelor contabile in vigoare.

Noi va confirmam, in cunostinta de cauza si cu toata buna-credinta declaratiile urmatoare: (exemple de elemente declarate)

- Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care prezinta un rol

important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control intern, susceptibile de a avea

o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare.

- Noi v-am prezentat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate procesele-

verbale ale adunarilor generale, ale consiliului de administratie, respectiv cele care s-au tinut la

datele .................... si .............. si ...................

- Noi confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni.

- Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror

nerespectare ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare. - Urmatoarele elemente au fost corect inregistrate si, dupa caz, in anexele la situatiile financiare

s-au dat explicatiile necesare:

- pierderi din operatiunile de cumparari si vanzari;

- active date in garantie (ipotecate);





- active vandute.

- Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze in mod semnificativ valoarea

contabila sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile financiare.

- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este contabilizat

la o suma superioara valorii sale nete de realizare.

- Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu exceptia celor

mentionate in nota X la situatiile financiare.

- Noi am inregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii in notele anexe, iar in

nota anexa Y am indicat toate garantiile acordate tertilor. - Cu exceptia evenimentului constand in .................. descris in nota anexa Z nici un eveniment

ulterior inchiderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor financiare nu s-a produs sau

aceste evenimente au fost prezentate in notele anexe.

- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de ............. lei, provizionata in situatiile

financiare. Nici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost depusa si nu este

prevazuta.

Presedinte-director general

Director financiar


Utilizarea lucrarilor unui expert

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Cum se stabileste necesitatea utilizarii lucrarilor unui expert? ...

III. Competenta si obiectivitatea expertului ............................

IV. Intinderea lucrarilor expertului ................................... V. Evaluarea lucrarilor expertului ....................................

VI. Mentiuni referitoare la expert in raportul de audit ................

______________________________________________________________________________








| precum si modalitatile de aplicare a lor, sub forma unor comentarii si || informatii complementare; procedurile si principiile fundamentale trebuie sa |









| || C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|





I. INTRODUCERE


1. Cand auditorul utilizeaza lucrarile unui expert, el trebuie sa reuneasca elemente probante

suficiente si juste care sa arate ca aceste lucrari pot fi utilizate in cadrul auditului.

Comentarii

2. Obiectul prezentei Norme nationale de audit, care concorda cu Norma internationala de audit,

este de a stabili procedurile si principiile fundamentale si de a preciza modalitatile de aplicare a lorin cazul utilizarii lucrarilor unui expert ca elemente probante.

3. Termenul "expert" desemneaza o persoana sau un cabinet care poseda competentele,

cunostintele si experienta specifice unui domeniu particular, altul decat contabilitatea si auditul.

4. Expertul poate fi:

- angajat de intreprindere;

- angajat de auditor;

- angajat al intreprinderii;

- angajat al auditorului.

Cand auditorul utilizeaza lucrarile unui expert angajat al auditorului, aceste lucrari sunt

considerate mai degraba ca apartinand unei persoane care are capacitatea unui expert, decat caapartinand unui salariat sau colaborator de audit. In acest caz auditorul va supune lucrarile acestei

persoane procedurilor controlului de calitate.

II. CUM SE STABILESTE NECESITATEA UTILIZARII LUCRARILOR UNUI EXPERT?

Comentarii

5. In cursul auditului, auditorul are uneori nevoie sa reuneasca elementele probante, in interiorul

sau in afara entitatii, sub forma de rapoarte, avize, evaluari si declaratii de expert. De exemplu:

- evaluarea anumitor tipuri de active;

- evaluarea cantitatilor sau starii fizice a activelor; - evaluari bazate pe metode si tehnici specializate;

- evaluarea gradului de inaintare in realizarea fizica a produselor in curs de fabricatie;

- avize ale juristilor privind interpretarea acordurilor, statutelor sau altor reglementari.

6. Cand auditorul intentioneaza sa utilizeze lucrarile unui expert, el va tine cont:

- de caracterul semnificativ al elementului respectiv in situatiile financiare;

- de riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv;

- de volumul si calitatea altor elemente probante disponibile.

III. COMPETENTA SI OBIECTIVITATEA EXPERTULUI

Principii fundamentale 7. Cand auditorul intentioneaza sa utilizeze lucrarile unui expert, el trebuie sa determine

competenta profesionala a expertului.

8. Auditorul trebuie sa evalueze obiectivitatea expertului.

Comentarii

9. Pentru determinarea competentei profesionale a expertului auditorul va tine cont, de exemplu:

- de calificarile profesionale, diplome sau de inscrierea expertului pe lista expertilor agreati de un

organism profesional;

- de experienta si reputatia expertului in domeniul pentru care auditorul doreste un aviz de

specialist. 10. Riscul de lipsa de obiectivitate a expertului este mai ridicat in cazul in care expertul este:

- angajat al intreprinderii; sau

- legat intr-un fel sau altul de intreprindere.

Daca auditorul are dubii cu privire la competenta sau obiectivitatea expertului, auditorul va





transmite rezervele sale intreprinderii si va stabili daca pot fi reunite elemente probante suficiente si

juste privind lucrarile expertului.

IV. INTINDEREA LUCRARILOR EXPERTULUI


11. Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si juste care sa ateste ca

intinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor auditului.

Comentarii

12. Este posibila reuniunea elementelor probante examinand in detaliu instructiunile scrise date

de catre intreprindere expertului. Aceste instructiuni se pot referi la teme ca:

- obiectivele si intinderea lucrarilor expertului;

- o descriere generala a aspectelor particulare care vor fi tratate in raportul expertului;

- conditiile de acces ale expertului la documentele si fisierele pertinente;

- clasificarea legaturilor care pot exista intre expert si intreprindere;

- confidentialitatea informatiilor despre intreprindere;

- informatiile privind ipotezele si metodele pe care expertul le va folosi si coerenta lor cu cele

aplicate in exercitiile precedente. Daca aceste puncte nu sunt clar definite in instructiunile date expertului, auditorul poate recurge

la contactarea directa a expertului in scopul reunirii de elemente probante.

V. EVALUAREA LUCRARILOR EXPERTULUI


13. Auditorul trebuie sa determine daca lucrarile expertului pot constitui un element probant in ce

priveste aprecierea asertiunii specifice avute in vedere la stabilirea situatiilor financiare.

14. Daca rezultatele lucrarilor expertului nu permit reunirea de elemente probante suficiente si

juste sau daca rezultatele nu sunt coerente cu alte elemente probante culese, auditorul trebuie sastabileasca cauzele diferentelor constatate.

Comentarii

15. Auditorul va stabili daca rezultatele expertului sunt corect prinse in situatiile financiare sau

daca ele se coroboreaza cu asertiunile avute in vedere la stabilirea situatiilor financiare, referitoare

la:

- ipotezele, metodele folosite si coerenta lor cu cele din exercitiile anterioare;

- rezultatele lucrarilor expertului in lumina cunostintelor pe care auditorul le are despre activitatea

si rezultatele altor proceduri de audit;

- sursele de date utilizate.

16. Cand auditorul stabileste daca expertul a utilizat surse de date adaptate circumstantelor,auditorul va avea in vedere procedurile urmatoare:

- cererea de precizari asupra procedurilor puse in lucru de catre expert, pentru a determina daca

sursele de date sunt suficiente, pertinente si fiabile;

- examen sau control al datelor utilizate de catre expert.

17. Validitatea si temeinicia ipotezelor si metodelor utilizate, precum si aplicarea lor au in vedere

rationamentele expertului. Nedispunand de aceleasi competente ca expertul, auditorul nu poate in

mod sistematic sa puna in discutie ipotezele si metodele utilizate de expert; totodata, auditorul va

incerca sa le inteleaga si va stabili daca ele par rezonabile pe baza cunostintelor sale despre

activitatea intreprinderii si a rezultatelor obtinute prin alte proceduri de audit.

VI. MENTIUNI REFERITOARE LA EXPERT IN RAPORTUL DE AUDIT


18. Daca auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca caz de lucrarile expertului.





Comentarii

19. Daca pe baza lucrarilor expertului auditorul decide de a modifica raportul sau, este indicat sa

se faca referire la lucrarile expertului, descriindu-le (fara a se divulga numele sau si intinderea

misiunii sale). In acest caz auditorul va obtine autorizarea prealabila a expertului; daca expertul

refuza cu toate ca auditorul estimeaza necesar sa se refere la lucrarile sale, auditorul poate solicita

un aviz juridic.

NORMA DE AUDIT Nr. 70 Raport al auditorului asupra situatiilor financiare

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Elementele esentiale ale raportului de audit .......................

III. Raportul de audit ..................................................

IV. Rapoarte modificate ................................................

V. Circumstante care pot da nastere unei opinii diferite de opinia

fara rezerve ....................................................... Anexa: Incertitudini ......................................................

______________________________________________________________________________

















| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa revada si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite si

care servesc la fundamentarea exprimarii opiniei sale despre situatiile financiare.

2. Raportul de audit trebuie sa exprime clar, in scris, opinia auditorului referitoare la situatiile

financiare luate in ansamblu.

Comentarii

3. Obiectul acestei Norme nationale de audit care este in acord cu Norma internationala de audit

(ISA) este de a stabili procedurile si principiile fundamentale si de a preciza modalitatile de aplicare





a acestora in ceea ce priveste forma si continutul raportului auditorului independent emis la

incheierea auditarii situatiilor financiare ale unei unitati. Cea mai mare parte a dispozitiilor acestei

norme poate fi adaptata pentru rapoartele referitoare la chestiuni care nu sunt direct legate de

situatii financiare.

4. In cadrul acestei evaluari, auditorul determina daca situatiile financiare au fost stabilite

conform unui sistem de referinta contabil identificabil recunoscut, ceea ce inseamna Normele

contabile internationale (IAS) sau altor norme sau practici contabile nationale aplicabile. Poate fi, de

asemenea, necesar sa se determine daca situatiile financiare au fost intocmite conform prevederilor

legale.

II. ELEMENTELE ESENTIALE ALE RAPORTULUI DE AUDIT

5. Raportul de audit contine urmatoarele elemente esentiale, prezentate in general astfel:

a) un titlu;

b) destinatarul;

c) un paragraf de prezentare sau de introducere:

(i) identificarea situatiilor financiare care fac obiectul auditului precizand cifrele caracteristice ale

acestora;

(ii) reamintirea responsabilitatilor respective ale conducerii unitatii si ale auditorului; d) un paragraf care contine intinderea auditului (care descrie natura unui audit);

(i) referire la ISA sau la normele sau practicile nationale aplicabile;

(ii) descrierea demersurilor puse in practica de auditor;

e) un paragraf referitor la opinie care exprima parerea auditorului referitoare la situatiile

financiare;

f) data raportului;

g) adresa auditorului; si

h) semnatura auditorului.

Este recomandat sa se armonizeze forma si continutul raportului de audit pentru a facilita

intelegerea lecturarii acestuia si identificarea circumstantelor neobisnuite daca s-au produs.

Titlul

6. Raportul de audit trebuie sa contina un titlu adecvat. El poate contine in titlu expresia "auditor

independent" pentru a face deosebire intre raportul de audit si rapoartele care pot fi redactate de

alte persoane, precum cele din cadrul unitatii, ale consiliului de administratie sau de rapoartele altor

auditori care nu respecta in mod necesar aceleasi reguli de etica profesionala ca auditorul

independent.

Destinatarul

7. Raportul de audit trebuie sa mentioneze destinatarul, conform circumstantelor misiunii si

exigentelor reglementarilor locale. Acest raport este, in general, adresat actionarilor sau consiliuluide administratie al unitatii ale carei situatii financiare fac obiectul auditului.

Paragraful de prezentare sau de introducere

8. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale unitatii care face obiectul

auditului, precum si data acestora si perioada pe care o acopera.

9. Raportul trebuie sa reaminteasca faptul ca situatiile financiare tin de responsabilitatea

conducerii unitatii si ca auditorul este dator sa exprime o opinie referitoare la acestea pe baza

auditarii lor.

10. Situatiile financiare sunt intocmite si prezentate de conducere. Intocmirea lor cere conducerii

estimari contabile si decizii, precum si selectarea principiilor si metodelor contabile adecvate. Spredeosebire de cele de mai sus, responsabilitatea auditorului consta in controlarea acestor informatii

financiare pentru a exprima o opinie asupra acestora din urma.

11. Spre exemplu, paragraful de prezentare sau de introducere poate fi redactat astfel:

"Am auditat bilantul anexat*1) al societatii ABC la 31 decembrie 19X1, contul de profit si pierderi





si anexele pentru exercitiul inchis la aceasta data. Aceste situatii financiare releva responsabilitatea

conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in a ne exprima o opinie asupra acestor

situatii financiare pe baza auditului nostru."

Paragraf referitor la amploarea auditului

12. Raportul de audit trebuie sa precizeze amploarea demersurilor puse in practica si sa confirme

faptul ca auditul a fost realizat conform Normelor nationale de audit care sunt in acord cu Normele

internationale de audit. Termenul "amploarea" descrie posibilitatea ca auditorul sa puna in practica

procedurile de audit pe care le considera necesare cu privire la circumstante. Aceasta informatieeste necesara pentru a oferi celui care citeste raportul asigurarea ca auditul a fost realizat in

conformitate cu normele sau cu practicile recunoscute. Doar daca nu se indica altfel, normele sau

practicile de audit aplicate sunt cele ale tarii indicate in adresa auditorului.

13. Raportul de audit trebuie sa contina o declaratie prin care se confirma faptul ca auditul a fost

planificat si executat in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin

anomalii semnificative.

14. Raportul de audit trebuie sa precizeze ca auditul a realizat:

a) examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifica datele continute in situatiile financiare;

b) aprecierea principiilor contabile urmate pentru intocmirea situatiilor financiare;

c) aprecierea estimarilor semnificative retinute de conducere pentru stabilirea situatiilorfinanciare;

d) aprecierea prezentarii lor in ansamblu.

15. Raportul trebuie sa includa o declaratie a auditorului in care se precizeaza ca auditul

furnizeaza o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei sale.

16. Spre exemplu, paragraful referitor la amploarea auditului poate fi redactat astfel:

"Am efectuat auditul nostru conform Normelor nationale de audit care sunt in acord cu Normele

internationale de audit. Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat in vederea obtinerii

unei asigurari rezonabile ca nu contin anomalii semnificative. Un audit consta in examinarea, prin

sondaj, a elementelor care justifica datele continute in situatiile financiare. Un audit consta in mod

egal in aprecierea principiilor contabile folosite si estimarile semnificative folosite de conducere,precum si a prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblu. Consideram ca auditul nostru

constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre."

Paragraf referitor la opinie

17. Raportul de audit trebuie sa exprime clar opinia auditorului referitoare la imaginea fidela (sau

la prezentarea sincera, in toate aspectele lor semnificative), pe care o dau situatiile financiare,

conform unui sistem de referinta contabil identificat, si daca este cazul, referitoare la faptul ca

situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu obligatiile legale in vigoare.

18. Expresia "dau o imagine fidela" sau "prezinta, cu sinceritate, toate aspectele semnificative"

utilizate in exprimarea opiniei auditorului sunt echivalente. Ele semnifica in special ca auditorul nu a

tinut cont decat de elementele care au un caracter semnificativ pentru situatiile financiare. 19. Sistemul de referinta contabil este determinat de norme contabile internationale sau normele

contabile romanesti. Pentru a indica cititorului contextul in care se inscrie aceasta notiune de

sinceritate, auditorul mentioneaza in opinia sa sistemul de referinta urmat pentru stabilirea situatiilor

financiare cu ajutorul expresiei urmatoare "in conformitate cu (indicand IAS sau normele nationale

aplicabile)".

20. In afara de opinia exprimata referitoare la imaginea fidela pe care o dau situatiile financiare

(sau referitoare la prezentarea lor sincera, in toate aspectele lor semnificative), raportul de audit

poate include in acelasi timp un aviz de conformare a situatiilor financiare cu alte exigente de

reglementare sau legale.

21. Un exemplu de paragraf de opinie este dat in cele ce urmeaza: "Dupa parerea noastra, situatiile financiare dau o imagine fidela (sau "prezinta, cu sinceritate, in

toate aspectele sale semnificative") a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 19X1, precum

si a rezultatului operatiunilor sale si a miscarilor de la nivelul trezoreriei pentru exercitiul inchis la

aceasta data, in conformitate cu*2) (si in conformitate cu ....*3)".





22. Atunci cand nu este evident ca se poate identifica tara la care se raporteaza principiile

contabile urmate pentru stabilirea situatiilor financiare, tara trebuie citata nominal in raport. Atunci

cand raportul de audit se intocmeste referitor la situatiile financiare distribuite din plin in afara tarii

lor de origine, se recomanda ca auditorul sa faca referire in raportul sau la principiile tarii de origine,

spre exemplu printr-o exprimare precum:

"in conformitate cu principiile contabile general recunoscute in tara A...".

Aceasta precizare ii permite cititorului sa stie precis ce principii contabile au fost urmate pentru a

intocmi situatiile financiare. Atunci cand raportul se intocmeste despre situatiile financiare menite in

mod special pentru a fi utilizate intr-o alta tara (spre exemplu, atunci cand situatiile financiare aufost traduse dintr-o alta limba si transformate intr-o forma a unei alte tari in cazul finantarilor

transfrontaliere) auditorul va determina daca este cazul sa faca referire la principiile contabile ale

tarii de origine pe baza carora au fost intocmite situatiile si va determina daca a fost data o

informatie adecvata in notele anexe la situatiile financiare.

Data raportului

23. Raportul de audit trebuie sa poarte data finalizarii lucrarilor de audit. Aceasta ii permite

cititorului sa stie ca auditorul a tinut cont de consecinta pe care o au asupra situatiilor financiare si

asupra raportului sau evenimentele si operatiunile de care a luat cunostinta auditorul si care s-au

produs pana la acea data. 24. Responsabilitatea auditorului fiind aceea de a exprima o opinie referitoare la situatiile

financiare asa cum au fost ele intocmite si prezentate de catre conducere, data raportului de audit

nu poate fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare de catre conducere.

Adresa auditorului

25. Raportul trebuie sa indice un loc specific, in general orasul unde se gaseste biroul auditorului

care are responsabilitatea auditului.

Semnatura auditorului

26. Raportul trebuie sa contina numele cabinetului de audit, numele persoanei reprezentandcabinetul sau ambele, in functie de imprejurari. Raportul de audit contine in general numele

cabinetului, deoarece acesta din urma este cel care isi asuma responsabilitatea auditului.

------------

*1) Pot fi utilizate ca referinta numerele paginilor sau cifrele caracteristice situatiilor financiare.

*2) Se indica ISA sau normele nationale aplicabile.

*3) Se indica reglementarea sau legile aplicabile.

III. RAPORTUL DE AUDIT

27. O opinie fara rezerve trebuie sa fie exprimata atunci cand auditorul estimeaza ca situatiile

financiare dau o imagine fidela (prezinta cu sinceritate, in toate aspectele lor semnificative) inconformitate cu un sistem de referinta contabil identificat. O opinie fara rezerve inseamna in acelasi

timp in mod implicit ca toate schimbarile de la nivelul principiilor contabile sau aplicarii lor si

consecintele lor au fost corect evaluate si mentionate in notele anexe la situatiile financiare.

28. Exemplu de raport de audit, care contine elementele esentiale prezentate si descrise anterior,

cu o opinie fara rezerve:

RAPORT DE AUDIT

(DESTINATAR)

Am auditat bilantul anexat*4) al societatii ABC la 31 decembrie 19X1, precum si conturile derezultate si miscarile de la nivelul trezoreriei pentru exercitiul inchis la aceasta data. Aceste situatii

financiare releva responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in a

exprima o opinie referitoare la aceste situatii financiare pe baza auditului nostru.

Am efectuat auditul nostru conform Normelor nationale de audit care concorda cu normele





internationale de audit. Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat in vederea obtinerii

unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind anomalii semnificative. Un audit consta in

examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifica datele continute in situatiile financiare. Un

audit consta in acelasi timp in aprecierea principiilor contabile urmate si a estimarilor semnificative

retinute de conducere, precum si prezentarea situatiilor financiare luate in ansamblul lor. Estimam ca

auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre.

Dupa parerea noastra, situatiile financiare dau o imagine fidela (sau prezinta cu sinceritate, in

toate aspectele lor semnificative) a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 19X1, precum si

a rezultatului operatiunilor sale si a miscarilor de la nivelul trezoreriei pentru exercitiul inchis laaceasta data, in conformitate cu ....*5) (si in conformitate cu ....*6)."

AUDITOR

Data

Adresa

------------

*4) Vezi nota 1.

*5) Vezi nota 2. *6) Vezi nota 3.

IV. RAPOARTE MODIFICATE

29. Un raport de audit este "modificat" in urmatoarele cazuri:

Aspecte care nu au o consecinta asupra opiniei auditorului

a) paragraf de observatii

Aspecte care au o consecinta asupra opiniei auditorului

a) opinie cu rezerve; b) imposibilitatea de a exprima o opinie; sau

c) opinie defavorabila.

Este de dorit sa se armonizeze forma si fondul fiecarui tip de raport modificat astfel incat sa se

faciliteze intelegerea acestuia de catre cititor. In acest scop, acest Standard International de Audit

ofera exemple de redactare pentru exprimarea unei opinii fara rezerve, precum si unele fraze

sugerate in cazul rapoartelor modificate.

Aspecte care nu au consecinte asupra opiniei auditorului

30. In anumite cazuri, raportul de audit poate fi modificat cu ajutorul unui paragraf de observatii

pentru a scoate in evidenta un element care afecteaza situatiile financiare si care face obiectul unei

note anexe explicative mai detaliate. Adaugarea acestui paragraf de observatii nu are nici oconsecinta asupra opiniei auditorului si se introduce dupa opinia auditorului cu precizarea ca nu

pune in cauza opinia exprimata.

31. Auditorul trebuie sa modifice raportul sau cu ajutorul unui paragraf de observatii care sa

sublinieze o problema semnificativa care se refera la continuitatea exploatarii.

32. Auditorul trebuie sa ia in consideratie modificarea raportului sau cu ajutorul unui paragraf de

observatii in cazul unei incertitudini importante (alta decat o problema referitoare la ipoteza

continuitatii exploatarii), a carei rezolvare depinde de evenimentele viitoare si care este susceptibila

de a avea o consecinta asupra situatiilor financiare. O incertitudine este o problema de a carei

rezolvare depind actiunile sau evenimentele viitoare care scapa de sub controlul direct al unitatii, dar

care poate avea o consecinta asupra situatiilor financiare. 33. Exemplul urmator ofera redactarea unui paragraf de observatii referitoare la o incertitudine

semnificativa:

"Dupa parerea noastra, ...... (restul formularii este identica cu cea a paragrafului referitor la

opinie - paragraful 28 de mai sus).





Fara a pune in cauza opinia fara rezerve exprimata mai sus, estimam util sa atragem atentia

asupra Notei X a situatiilor financiare. Societatea este actualmente parata intr-un proces pentru

deturnarea anumitor drepturi de autor si face obiectul unei pretentii de plata a unor redevente si a

unor daune de interese. Societatea a angajat o actiune reconventionala si sunt in curs audieri

preliminarii, precum si expertize pentru aceste doua instante. Actualmente este imposibil de

anticipat solutionarea acestei afaceri si in acest sens nu s-a facut nici un provizion pentru riscul pe

care il presupune acest proces.

(Un exemplu de paragraf de observatii referitor la continuitatea exploatarii este dat in norma de

audit Ipoteza de continuitate a exploatarii.) 34. Adaugarea unui paragraf de observatii care subliniaza o problema de continuitate a

exploatarii sau o incertitudine semnificativa ii permite in general auditorului sa isi indeplineasca

responsabilitatea sa in materie. Totusi, in cazuri extreme, spre exemplu, in situatii care cuprind

incertitudini grave si multiple care imbraca un caracter semnificativ pentru situatiile financiare,

auditorul poate lua in consideratie o imposibilitate de exprimare a unei opinii in legatura cu

paragraful de observatii. In anexa 1 sunt prezentate diferite cazuri de incertitudine.

35. In afara de adaugarea unui paragraf de observatii rezervat problemelor referitoare la

situatiile financiare, auditorul poate de asemenea sa adauge acest tip de paragraf, de preferinta

dupa opinia sa, pentru chestiuni care nu se raporteaza direct la situatiile financiare. Spre exemplu,

daca este necesar de corectat alte informatii dintr-un document continut in situatiile financiareauditate si referitor la care unitatea refuza sa procedeze la corectarea lor, auditorul va lua in

consideratie adaugarea in raportul sau a unui paragraf de observatii care sa descrie neconcordanta

grava descoperita. Auditorul poate de asemenea sa relateze intr-un paragraf de observatii alte

verificari care tin de obligatiile legale si care trebuie sa fie mentionate in raport.

Aspecte care au o consecinta asupra opiniei auditorului

36. Este posibil ca auditorul sa nu fie in masura sa exprime o opinie fara rezerve atunci cand

sunt intrunite una sau mai multe dintre urmatoarele conditii si ca, dupa parerea sa, ele au sau pot

avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare:

a) limitarea dimensiunii lucrarilor de audit; sau b) dezacord cu conducerea referitor la cat de bine fondata este politica de selectare a conturilor

retinute, modul lor de aplicare sau la cat de adecvate sunt informatiile date in anexele la situatiile

financiare.

Circumstantele descrise la lit. a) pot conduce la o opinie adversa sau la imposibilitatea exprimarii

unei opinii. Circumstantele evocate la lit. b) pot face obiectul unei opinii defavorabile. Aceste

circumstante sunt descrise in detaliu in paragrafele 41 - 46.

37. O opinie cu rezerve trebuie sa fie exprimata atunci cand auditorul estimeaza ca nu poate da

o opinie fara rezerve si ca aceasta rezerva, care se refera la un dezacord cu conducerea sau o

limitare a amploarei lucrarilor de audit, nu este de o importanta atat de mare sau nu priveste un

numar important de rubrici incat sa antreneze o opinie defavorabila. O opinie cu rezerve se traduce

prin termenul "sub rezerva" efectului aspectelor pe care se bazeaza rezerva. 38. O imposibilitate de a exprima o opinie trebuie formulata de catre auditor atunci cand

consecinta posibila a unei restrictii referitoare la amploarea lucrarilor de audit este atat de

importanta sau se refera la un numar important de rubrici incat auditorul nu a putut obtine elemente

probante suficiente si adecvate pentru a putea sa se pronunte asupra situatiilor financiare. De

exemplu, daca auditorul nu poate sa aiba acces la examenul procedurilor de control intern, el poate

sa declare ca se afla in imposibilitate de a exprima o opinie.

39. O opinie defavorabila trebuie exprimata de catre auditor atunci cand dezacordul este atat de

important sau se refera la un numar important de rubrici incat auditorul estimeaza ca o rezerva nu

va fi suficienta pentru a descrie natura incompleta sau inselatoare a situatiilor financiare.

40. De fiecare data cand auditorul exprima o opinie, alta decat cea fara rezerve, auditorul trebuiesa descrie clar in raportul sau toate motivele substantiale, cat si motivul si cuantificarea, in masura

posibilitatilor, a eventualelor consecinte asupra situatiilor financiare. In general, aceste informatii vor

figura intr-un paragraf distinct care precede opinia sau pe cel prin care se formuleaza imposibilitatea

de a exprima o opinie si pot fi retransmise, daca exista, intr-o nota mai detaliata la anexa la





situatiile financiare.

V. CIRCUMSTANTE CARE POT DA NASTERE UNEI OPINII DIFERITE DE OPINIA FARA REZERVE

- Limitarea intinderii lucrarilor de audit

41. Limitarea intinderii lucrarilor de audit este adesea impusa de unitate (spre exemplu atunci

cand termenii misiunii precizeaza ca auditorul nu va pune in practica o procedura de audit pe care

auditorul o considera necesara). Totusi, atunci cand aceasta limitare este astfel incat auditorul

considera ca este de natura sa antreneze o imposibilitate de exprimare a unei opinii, aceastamisiune limitata nu va fi acceptata ca misiune de audit decat daca auditorul este obligat legal. In

acelasi timp, un auditor care indeplineste o misiune legala nu va accepta aceasta misiune atunci

cand limitarea impusa este contrara obligatiilor sale legale.

42. Aceasta limitare poate fi dictata de situatii (spre exemplu, atunci cand calendarul misiunii de

audit nu ii permite sa verifice inventarul fizic al stocurilor). Ea poate de asemenea proveni din faptul

ca, conform opiniei auditorului, documentele contabile ale unitatii sunt incomplete sau atunci cand

auditorul nu a fost in masura sa puna in practica o procedura pe care o considera necesara. In

aceste situatii, auditorul se va stradui sa puna in practica proceduri de audit alternative pentru a

aduna elemente probante suficiente pentru a sustine o opinie fara rezerve.

43. Atunci cand limitarea amploarei lucrarilor de audit se traduce printr-o opinie cu rezerve sauprin imposibilitatea de a exprima o opinie, raportul auditorului trebuie sa descrie limitarea si sa indice

ca ar fi putut sa se dovedeasca necesare eventuale corectari ale situatiilor financiare daca nu ar fi

existat limitarea.

44. Exemple de limitari:

- Limitarea intinderii lucrarilor de audit - Opinie cu rezerve

"Am auditat ... (restul formularii este identic cu cea din paragraful de introducere - paragraful 28

de mai sus).

Cu exceptia problemei evocate in paragraful urmator, am efectuat auditul nostru in conformitate

cu ... (restul formularii este identic cu cea din paragraful referitor la amploare - paragraful 28 de mai

sus.) Nu am asistat la inventarul fizic al stocurilor la 31 decembrie 19X1, aceasta data fiind anterioara

numirii noastre ca auditori ai societatii. Din cauza naturii documentelor pastrate de societate, nu am

fost in masura sa verificam, prin alte proceduri de audit, cantitatile din stoc de la aceasta data.

Dupa parerea noastra, sub rezerva efectului modificarilor care ar fi putut sa se dovedeasca

necesare, in anumite situatii, daca am fi fost in masura sa verificam cantitatile fizice aflate in stoc,

situatiile financiare dau o imagine fidela ... (restul formulei este identic cu cea din paragraful

referitor la opinie - paragraful 28 anterior)."

- Limitarea intinderii lucrarilor de audit - Imposibilitatea exprimarii unei opinii

"Am fost numiti pentru a audita bilantul alaturat de la societatea ABC la 31 decembrie 19X1,

precum si contul pentru rezultate si situatia miscarilor de la nivelul trezoreriei pentru exercitiul inchis

la aceasta data. Aceste situatii financiare releva responsabilitatea conducerii societatii. (Se omitefraza care indica responsabilitatea auditorului.)

(Paragraful care evoca amploarea lucrarilor de audit va fi fie omis, fie modificat in functie de

imprejurari.)

(Se adauga un paragraf care descrie limitarile amploarei lucrarilor de audit, dupa cum urmeaza:)

Nu am putut sa asistam la toate inventarele fizice ale stocurilor nici sa confirmam creantele

clientilor din cauza limitarilor impuse amploarei lucrarilor noastre de catre societate.

Din cauza importantei aspectelor prezentate anterior, nu suntem in masura sa exprimam o opinie

referitoare la situatiile financiare."

- Dezacord cu conducerea

45. Este posibil ca auditorul sa se gaseasca in dezacord cu conducerea asupra unor subiectecum ar fi buna fundamentare a politicii de inchidere a conturilor, modul ei de aplicare sau cat de

adecvate sunt informatiile date in anexele la situatiile financiare. Daca acest dezacord dovedeste o

importanta semnificativa pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve

sau o opinie defavorabila.





46. Exemple de dezacorduri:

- Dezacord referitor la politicile de inchidere a conturilor - metoda contabila inadecvata - Opinie

cu rezerve

"Am auditat ... (Restul formulei este identic cu cel din paragraful de introducere - paragraful 28

de mai sus).

Am efectuat auditul nostru in conformitate cu .... (restul formulei este identic cu cel din

paragraful referitor la amploare - paragraful 28 de mai sus).

Cum aratam in nota noastra X la situatiile financiare, nu a fost inregistrata nici o depreciere in

conturi, ceea ce, dupa parerea noastra, contravine Normelor Contabile Internationale (sau normelorcontabile nationale). Deprecierile stabilite pentru exercitiul inchis la 31 decembrie 19X1 ar fi trebuit

sa se ridice la xxx, calculate dupa metoda deprecierilor liniare si la care se aplica o rata anuala de

5% pentru constructii si de 20% pentru echipamente. In consecinta, imobilizarile corporale ar fi

trebuit sa fie reduse cu suma deprecierii cumulate care se ridica la xxx si pierderea exercitiului,

precum si deficitul cumulat din exercitiile anterioare ar fi trebuit sporite cu xxx, respectiv xxx.

Dupa parerea noastra, sub rezerva consecintei problemei expuse anterior asupra situatiilor

financiare, acestea din urma dau o imagine fidela .... (restul formulei este identic cu cea din

paragraful referitor la opinie - paragraful 28 de mai sus)."

- Dezacord referitor la politica de inchidere a conturilor - informatii din notele anexe la situatiile

financiare inadecvate - Opinie cu rezerve "Am auditat ... (restul formulei este identic cu cea din paragraful de introducere - paragraful 28

de mai sus).

Am efectuat auditul nostru in conformitate cu ... (restul formulei este identic cu cea din


La 15 ianuarie 19X2, societatea a emis obligatiuni pentru o suma de xxx pentru a finanta

extinderea instalatiei sale tehnologice. Contractul de emitere a acestor obligatii limiteaza plata de

dividende viitoare din beneficiile realizate dupa 31 decembrie 19X1. Dupa parerea noastra,

mentionarea acestei informatii in nota anexa la situatiile financiare este ceruta de Norma ...*7).

Dupa parerea noastra, sub rezerva omiterii informatiei mentionate in paragraful precedent,

situatiile financiare dau o imagine fidela ... (restul formulei este identic cu cea din paragrafulreferitor la opinie - paragraful 28 de mai sus)."

- Dezacord referitor la politicile de inchidere a conturilor - Informatii in notele anexe la situatiile

financiare inadecvate - Opinie defavorabila

"Am auditat ... (restul formulei este identic cu cea din paragraful de introducere - paragraful 28

de mai sus).

Am efectuat auditul nostru in conformitate cu ... (restul formulei este identic cu cea din


(Paragrafe care descriu dezacordul)

Dupa parerea noastra, din cauza consecintei problemelor expuse in paragraful de fata, situatiile

financiare nu dau o imagine fidela sau nu prezinta cu sinceritate situatia financiara a societatii la 31

decembrie 19X1, precum si rezultatul operatiunilor sale si al miscarilor de la nivelul trezoreriei pentruexercitiul inchis la aceasta data, conform cu*8) ... (si nu sunt in conformitate cu ...*9)."

------------

*7) Vezi notele 5 si 6.

*8) Vezi nota 5.

*9) Vezi nota 6.

ANEXA 1

Incertitudini

Definitie

O incertitudine exista atunci cand consecintele unei situatii nu pot fi evaluate, tinand seama de

informatiile existente, caci producerea acestei situatii depinde de realizarea unor evenimente

viitoare. La data inchiderii conturilor anuale sau la data stabilirii raportului de audit exista o





imposibilitate materiala de a transpune situatia respectiva in conturi.

Cazurile cele mai frecvente de incertitudini sunt procesele, litigiile, ale caror:

- solutii sunt incerte si pot la fel de bine sa fie in favoarea sau in defavoarea intreprinderii;

- consecinte nu pot fi estimate caci suma este prea incerta sau necunoscuta.

O alta situatie de incertitudine este cea referitoare la continuitatea exploatarii atunci cand

intreprinderea cunoaste dificultati.

Distinctia dintre incertitudini, dezacord si limitari

Situatiile de incertitudini nu trebuie confundate cu cele care presupun o limitare a intinderiilucrarilor auditorului sau care conduc la un dezacord al auditorului cu conducerea in legatura cu

aplicarea regulilor si metodelor contabile.

In fapt, intr-o situatie de incertitudine:

- auditorul considera ca dispune de elemente probante suficiente pentru a aprecia starea de

incertitudine in care se gaseste conducerea intreprinderii;

- o informatie privind aceasta stare de incertitudine este in mod pertinent prezentata in anexa. O

informatie pertinenta in anexa ar trebui sa cuprinda:

- o descriere a situatiei precizand natura incertitudinii si incidentele posibile ale acesteia;

- postul sau posturile corespunzatoare din conturile anuale;

- suma maxima a riscului cand aceasta poate fi stabilita sau limitele in care se situeazaaceasta; cand nici o estimare nu poate fi efectuata, aceasta trebuind precizata pentru a justifica

absenta unei astfel de informatii;

- imposibilitatea determinarii producerii incertitudinii.

Distinctia dintre incertitudine si limitarea intinderii lucrarilor

Cand auditorul nu poate obtine elemente probante suficiente pentru a justifica pozitia conducerii

intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini, cu deosebire in legatura cu informatiile

cuprinse in anexa, el se afla confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta trebuie sa

formuleze o rezerva sau sa emita o opinie defavorabila.

In mod normal incertitudinea este o situatie care va aparea la o data ulterioara dar pentru carenu exista, la data raportului auditorului, elemente probante pentru a-i determina aparitia;

conducerea intreprinderii dispune de diverse informatii pentru a lua o decizie in legatura cu

tratamentul acestei incertitudini in conturi.

Cand auditorul considera ca nu au fost puse la dispozitia sa toate informatiile de care dispune

conducerea, pentru a analiza si evalua incertitudinea, el se afla intr-o situatie de limitare a intinderii

lucrarilor sale.

Distinctia dintre incertitudine si dezacord

a) Informatie absenta sau nepotrivita

Cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau lipseste

din anexa, el exprima o rezerva pentru dezacord sau o opinie defavorabila pentru dezacord.

Auditorul va considera ca informatia data nu este pertinenta atunci cand ea nu permite

utilizatorului conturilor sa aprecieze consecintele posibile ale situatiei de incertitudine.

b) Distinctia intre incertitudine si dezacord asupra estimarilor contabile

Stabilirea conturilor anuale implica estimari din partea conducerii intreprinderii; aceste estimari

presupun judecati din partea conducerii privind producerea unor evenimente viitoare. De exemplu:

determinarea unui provizion, estimarea valorii probabile de realizare a stocurilor, estimarea duratei

de viata a imobilizarilor etc.

Auditorul pune in lucru diligente care sa-i permita sa se asigure ca aceste estimari sunt

rezonabile: comparatii cu informatii istorice, discutii cu conducerea, scrisoare de afirmare.

Daca auditorul considera ca aceste estimari nu sunt rezonabile si ca incidenta lor estesemnificativa, el formuleaza o rezerva pentru dezacord sau emite o opinie defavorabila.


Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit





Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Remarci de ordin general ...........................................

III. Rapoarte privind situatiile financiare stabilite conform unui

referential contabil diferit de Normele contabile internationale ...

IV. Rapoarte asupra unei rubrici din situatiile financiare .............

V. Rapoarte privind respectarea clauzelor contractuale ................ VI. Rapoarte privind situatiile financiare condensate ..................

Anexa 1: Modele de rapoarte privind situatiile financiare intocmite conform

unei referinte contabile diferite de Normele contabile

internationale .....................................................

Anexa 2: Modele de rapoarte asupra unei rubrici din situatiile financiare ...

Anexa 3: Modele de rapoarte privind respectarea clauzelor contractuale ......

Anexa 4: Modele de rapoarte asupra situatiilor financiare condensate ........

______________________________________________________________________________
















| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Auditorul trebuie sa examineze sau sa evalueze concluziile trase din elementele probante

culese in timpul misiunii de audit speciale pentru a determina daca acestea pot servi drept baza

pentru opinia sa. Raportul trebuie sa contina o opinie scrisa clar exprimata

Comentarii

2. Obiectul prezentei Norme nationale de audit care concorda cu norma internationala de audit

este acela de a stabili procedurile si principiile fundamentale si de a preciza modalitatile lor de

aplicare relative la misiunile speciale de audit, care se refera la: a) situatii financiare stabilite conform unui referential contabil diferit de Normele Contabile

Internationale sau de normele nationale;

b) conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici ale situatiilor financiare (numite in cazul

de fata rapoarte asupra unei rubrici a situatiilor financiare);





c) respectarea clauzelor contractuale;

d) situatii financiare rezumate.

Aceasta Norma nationala de audit nu se aplica in cazul misiunilor de examen limitat, misiunilor de

verificare pe baza de proceduri convenite sau misiunilor de compilare.

II. REMARCI DE ORDIN GENERAL


3. Inainte de a accepta o misiune speciala de audit, auditorul trebuie sa se asigure de existentaunui acord cu clientul privind natura precisa a misiunii, ca si forma si continutul raportului care va fi

emis.

4. Cu exceptia raportului asupra situatiilor financiare condensate, raportul auditorului privind o

misiune de audit speciala trebuie sa includa elementele esentiale urmatoare, in general prezentate

dupa cum urmeaza:

a) titlul;

b) destinatarul;

c) un paragraf de prezentare sau de introducere:

(i) identificarea informatiilor financiare auditate; si

(ii) reamintirea responsabilitatilor care revin conducerii intreprinderii si, respectiv, auditorului; d) un paragraf care se refera la intinderea lucrarilor (cu descrierea naturii auditului):

(i) referinta la Normele nationale de audit relative la misiunile de audit speciale; si

(ii) descrierea diligentelor puse in aplicare de catre auditor;

e) un paragraf care exprima opinia auditorului asupra informatiilor financiare;

f) data raportului;



Comentarii

5. Natura, calendarul si intinderea lucrarilor care trebuie efectuate in cursul unei misiuni specialede audit depind de circumstante.

Pentru planificarea lucrarilor de audit, auditorul se va interesa care este finalitatea informatiilor

pe care isi va baza misiunea si care sunt potentialii utilizatori ai acestor informatii. Pentru a se evita

utilizarea raportului sau in alte scopuri decat cele prevazute, auditorul poate dori sa se precizeze in

raport care sunt limitele in care acesta poate fi utilizat si difuzat.

Este de preferat sa se armonizeze forma si continutul raportului pentru ca cititorii sa poata

intelege mai usor.

6. Atunci cand o entitate furnizeaza informatii financiare autoritatilor guvernamentale, societatilor

de asigurari sau altor terti, este posibil ca uneori sa fie necesar ca formatul raportului sa raspunda

unor criterii precise. In aceste situatii, formatul raportului poate fi diferit de cel prevazut in aceasta

norma. Astfel, poate fi necesara o certificare a faptelor pentru a se putea exprima o opinie, o opinieasupra unor aspecte care nu sunt abordate in cadrul auditului sau pot fi omise formulari esentiale.

In aceste situatii, auditorul trebuie sa analizeze termenii si formularea raportului cerut si, daca este

necesar, sa efectueze modificarile necesare pentru a se conforma exigentelor prezentei norme, fie

reformuland raportul, fie alaturand un raport distinct.

7. In situatia in care informatiile la care se refera raportul auditorului sunt bazate pe prevederile

unui acord, auditorul va determina daca directiunea a facut apel la interpretari majore ale acordului

pentru pregatirea acestor informatii. O interpretare este considerata ca fiind majora daca o

interpretare diferita ar fi antrenat diferente semnificative asupra informatiilor financiare.

8. Auditorul trebuie sa determine daca interpretarile majore ale unui acord pe baza caruia s-au

stabilit informatiile financiare sunt descrise clar in notele anexe la aceste informatii. Este posibil ca,in raportul sau de misiune speciala de audit, auditorul sa doreasca sa faca referire la nota alaturata

la aceste informatii care descrie aceste interpretari.

III. RAPOARTE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE STABILITE CONFORM UNUI REFERENTIAL





CONTABIL DIFERIT DE NORMELE CONTABILE INTERNATIONALE SAU DE NORMELE NATIONALE


9. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare pregatite dupa un referential contabil trebuie

sa contina o indicatie care sa precizeze referentialul contabil utilizat sau trebuie sa faca referinta la

nota anexa la situatiile financiare care da aceasta informatie. Opinia exprimata trebuie sa indice

daca situatiile financiare au fost intocmite, in toate aspectele lor semnificative, conform

referentialului contabil identificat.

10. Daca situatiile financiare intocmite conform unui alt referential contabil nu sunt corectdenumite sau daca acest referential contabil diferit nu este clar identificat, auditorul trebuie sa

elaboreze un raport modificat in consecinta.

Comentarii

11. Un referential contabil este format dintr-un ansamblu de conventii contabile care se respecta

in momentul stabilirii situatiilor financiare, care se aplica tuturor elementelor semnificative ale

acestora si care se bazeaza pe un cadru conceptual. Situatiile financiare pot fi pregatite pentru a

raspunde la un obiectiv mai special si se bazeaza pe un referential contabil diferit de Normele

Contabile Internationale sau de normele nationale aplicabile (denumit in continuare "referential

contabil diferit"). Un ansamblu de conventii contabile conceput pentru un scop anume nu constituieun referential contabil. Printre alte referentiale contabile citam:

- cel utilizat de catre o entitate pentru a-si intocmi declaratiile fiscale;

- cel al contabilitatii tinute pe baza de plati/incasari;

- dispozitii privind rapoartele financiare elaborate de o autoritate tutelara guvernamentala.

12. Pentru a exprima opinia auditorul va folosi formula "da o imagine fidela" sau "prezinta intr-o

maniera sincera, in toate aspectele lor semnificative", aceste formule fiind echivalente. Anexa 1

prezinta modele de rapoarte asupra situatiilor financiare intocmite conform unui referential contabil

diferit.

13. Auditorul se va asigura ca titlul situatiilor financiare (sau o nota anexa) indica clar cititorului

ca aceste situatii nu au fost stabilite conform Normelor Contabile Internationale sau normelornationale. De exemplu, un document financiar intocmit conform reglementarilor fiscale pentru

determinarea valorii impozitului poate fi numit "Cont de profit si pierderi intocmit conform

reglementarilor fiscale".

IV. RAPOARTE ASUPRA UNEI RUBRICI DIN SITUATIILE FINANCIARE


14. Pentru a defini intinderea misiunii sale, auditorul trebuie sa ia in considerare rubricile situatiilor

financiare interdependente susceptibile de a avea o incidenta semnificativa asupra informatiilor

asupra carora isi va exprima opinia.

15. Auditorul trebuie sa fixeze un prag de semnificatie cu privire la rubrica din situatiile financiareasupra careia isi va exprima opinia.

16. Raportul auditorului asupra unei rubrici din situatiile financiare trebuie sa includa o indicatie

care sa precizeze referentialul contabil pe baza caruia este prezentata rubrica auditata sau sa faca

referinta la un acord in care se precizeaza acest referential. Opinia trebuie sa indice daca rubrica

este prezentata, in toate aspectele sale semnificative, conform referentialului contabil identificat.

Anexa 2 prezinta modele de rapoarte de audit al rubricilor izolate luate din situatiile financiare.

17. Cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei

asupra situatiilor financiare luate in ansamblul lor, auditorul trebuie sa-si intocmeasca raportul

asupra rubricilor auditate din situatiile financiare doar daca ele nu constituie o parte semnificativa a

acestora din urma. In caz contrar, raportul poate risca sa-l puna in umbra pe cel al situatiilorfinanciare luate in ansamblul lor.

Comentarii

18. Auditorului i se poate cere sa-si exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din





situatiile financiare, de exemplu creantele clienti, stocurile, calculul unei participatiuni la beneficiile

varsate unui angajat sau un provizion pentru impozitul pe beneficii. Aceasta cerere poate face

obiectul unei misiuni distincte sau poate fi inclusa in cadrul misiunii de audit al situatiilor financiare

ale entitatii. Totusi, acest tip de misiune nu va avea drept rezultat final un raport de audit asupra

situatiilor financiare luate in ansamblul lor si, in consecinta, opinia auditorului va mentiona daca

rubrica auditata este prezenta, in toate aspectele semnificative, conform referentialului contabil

identificat.

19. Numeroase rubrici ale situatiilor financiare sunt legate intre ele, de exemplu vanzarile si

creantele clienti, stocurile si datoriile furnizori. In consecinta, atunci cand auditorul examineaza orubrica luata izolat, auditorul va trebui, de asemenea, sa ia in considerare si alte rubrici.

20. Un sold de conturi anume va antrena un prag de semnificatie mai putin ridicat decat cel

pentru situatiile financiare luate in ansamblul lor. Prin urmare, analiza auditorului va fi mai

aprofundata decat in cazul in care acest element ar fi verificat in cadrul auditului intregului ansamblu

al situatiilor financiare.

21. Pentru a evita sa se dea unui utilizator impresia ca raportul se refera la ansamblul situatiilor

financiare, auditorul il va informa pe client ca raportul asupra rubricii auditate nu poate fi alaturat

situatiilor financiare ale entitatii.

V. RAPOARTE PRIVIND RESPECTAREA CLAUZELOR CONTRACTUALE


22. Misiunile care vizeaza exprimarea unei opinii privind respectarea de catre o entitate a

clauzelor contractuale ale unui acord trebuie sa fie acceptate doar daca misiunea se refera exclusiv

la verificarea respectarii clauzelor contractuale care vizeaza aspecte contabile si financiare care tin

de competenta profesionala a auditorului.

23. Auditorul trebuie sa exprime in raportul sau o opinie referitoare la respectarea de catre

entitate a clauzelor mai deosebite din acord. Anexa 3 prezinta modele de acest tip de rapoarte care

fac obiectul unui raport distinct sau inclus intr-un raport care insoteste situatiile financiare.

Comentarii

24. Auditorul poate fi obligat sa redacteze un raport privind respectarea de catre entitate a

anumitor clauze contractuale ale unui acord, de exemplu contractele de emisiune a obligatiilor sau

contractele de imprumut. In general, aceste acorduri obliga entitatea sa respecte dispozitiile

referitoare in special la plata dobanzilor, mentinerea ratiourilor financiare stabilite, limitarea in plata

dividendelor etc.

25. Atunci cand anumite aspecte mai deosebite care intra in cadrul misiunii nu sunt de

competenta auditorului, acesta va recurge la angajarea unui expert independent.

VI. RAPOARTE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE CONDENSATE


26. Exceptand cazul in care auditorul a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare pe

baza carora s-au pregatit situatiile rezumate, auditorul nu trebuie sa emita un raport asupra

situatiilor financiare condensate.

27. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare rezumate trebuie sa includa elementele

esentiale urmatoare, prezentate in general astfel:

a) un titlu;

b) destinatarul;

c) identificarea situatiilor financiare auditate din care au fost realizate situatiile financiare

rezumate; d) o referinta la data raportului de audit asupra situatiilor financiare nerezumate si tipul de opinie

exprimata in acest raport;

e) o opinie care indica daca informatiile cuprinse in situatiile financiare rezumate sunt in

concordanta cu situatiile financiare auditate pe baza carora au fost elaborate. Daca auditorul a





exprimat o opinie modificata asupra situatiilor financiare nerezumate, dar este satisfacut de

prezentarea situatiilor financiare rezumate, raportul trebuie sa mentioneze ca, desi situatiile

financiare sunt in concordanta cu situatiile financiare nerezumate, provin din situatiile financiare care

au facut obiectul unui raport de audit modificat;

f) o mentiune sau o referinta la o nota din situatiile financiare rezumate care arata ca, pentru o

mai buna intelegere a rezultatelor situatiei financiare a entitatii, ca si intinderea lucrarilor de audit

realizate, situatiile financiare rezumate trebuie sa fie citite impreuna cu situatiile financiare

nerezumate si raportul de audit corespunzator;

g) data raportului; h) adresa auditorului; si

i) semnatura auditorului.

Anexa 4 prezinta modele de rapoarte de audit privind situatiile financiare rezumate.

Comentarii

28. O entitate poate fi pusa in situatia de a stabili situatii financiare care sa rezume situatiile

financiare anuale auditate pentru a informa grupurile de utilizatori interesate doar de cifrele-cheie

referitoare la situatiile financiare si la rezultatele entitatii.

29. Situatiile financiare rezumate sunt prezentate intr-o forma mult mai putin detaliata decat

situatiile financiare anuale auditate. Din acest motiv, ele vor indica foarte clar faptul ca ele contininformatii rezumate si il vor avertiza pe cititor ca, pentru o mai buna intelegere a situatiei financiare

si a rezultatelor entitatii, trebuie citite impreuna cu situatiile financiare ale entitatii care au fost

auditate cel mai recent, acestea din urma furnizand toate informatiile cerute de referentialul contabil

aplicabil.

30. Titlul situatiilor financiare rezumate vor identifica situatiile financiare auditate din care sunt

obtinute, de exemplu "situatii financiare rezumate pregatite pe baza situatiilor financiare auditate

pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 19......".

31. Situatiile financiare rezumate nu contin toate informatiile cerute de referinta contabila

utilizata pentru prezentarea situatiilor financiare anuale auditate. Prin urmare, expresiile "imagine

fidela" sau "prezinta sincer, in toate aspectele lor semnificative" nu sunt utilizate de catre auditorpentru a exprima o opinie asupra acestor situatii.

ANEXA 1

Modele de rapoarte privind situatiile financiare intocmite conform unei referinte contabile diferite

de Normele contabile internationale

Situatia veniturilor si cheltuielilor

RAPORT DE AUDIT IN ATENTIA ...

Am auditat situatia alaturata a veniturilor si cheltuielilor societatii ABC la 31 decembrie 19X1. Aceasta situatie tine de responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in

exprimarea unei opinii asupra acestei situatii pe baza auditului pe care l-am efectuat.

Am efectuat auditul conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele

internationale de audit. Aceste norme prevad ca auditul sa fie planificat si realizat astfel incat sa se

obtina o siguranta rezonabila ca aceasta situatie nu contine anomalii semnificative. Un audit consta

in examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifica datele continute de aceasta situatie. De

asemenea, un audit inseamna si aprecierea principiilor contabile respectate si a estimarilor

semnificative retinute de conducere, ca si prezentarea situatiei, luata in ansamblul sau. Estimam ca

auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre.

Politica adoptata de catre societate a fost de a prezenta situatia alaturata pe baza veniturilor sicheltuielilor. Pe aceasta baza, veniturile si cheltuielile sunt contabilizate pana in momentul in care

sunt incasate sau platite si nu atunci cand apar creantele sau datoriile corespunzatoare.

Dupa parerea noastra, situatia alaturata da o imagine fidela sau prezinta in mod sincer, in toate

aspectele sale semnificative veniturile incasate si cheltuielile facute de societate in cursul exercitiului





incheiat la 31 decembrie 19X1, conform principiului urmarit al incasarilor si platilor descris in nota X.

Data AUDITOR

Adresa

Situatii financiare stabilite pe baza regulilor fiscale pentru determinarea masei impozabile


Am auditat situatiile financiare alaturate intocmite pe baza reglementarilor fiscale pentrudeterminarea masei impozabile a societatii ABC la 31 decembrie 19X1. Aceste situatii tin de

responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in exprimarea unei opinii

asupra acestor situatii pe baza auditului nostru.

Am efectuat auditul conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele

internationale de audit. Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat astfel incat sa se

obtina o siguranta rezonabila ca situatiile nu contin anomalii semnificative. Un audit consta in

examinarea, prin sondaje, a elementelor care justifica datele continute in situatiile financiare. De

asemenea, un audit consta in aprecierea principiilor contabile aplicate si a estimarilor semnificative

retinute de conducere, precum si in prezentarea situatiilor financiare, luate in ansamblul lor. Estimam

ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre. Dupa parerea noastra, situatiile financiare dau o imagine fidela (sau prezinta sincer, in toate

aspectele lor semnificative) a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 19X1, ca si a

produselor si cheltuielilor pentru exercitiul incheiat la aceasta data, conform regulilor fiscale descrise

in nota X si aplicate pentru determinarea masei impozabile.

Data AUDITOR

Adresa

ANEXA 2

Modele de rapoarte asupra unei rubrici din situatiile financiare

Situatia conturilor clienti


Am auditat situatia alaturata a conturilor clienti ale societatii ABC la 31 decembrie 19X1. Aceasta

situatie tine de responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in

exprimarea unei opinii asupra acestei situatii pe baza auditului nostru.

Am efectuat auditul nostru conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele


obtina o siguranta rezonabila ca aceasta situatie nu contine anomalii semnificative. Auditul nostruconsta in examinarea, pe baza de sondaj, a elementelor probante care justifica valorile si

informatiile cuprinse in aceste situatii. De asemenea, auditul a constat si in aprecierea principiilor

contabile respectate si a estimarilor semnificative retinute de catre conducere, ca si prezentarea

ansamblului informatiilor date. Estimam ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru

exprimarea opiniei noastre.

Dupa parerea noastra, situatia conturilor clienti da o imagine fidela (sau prezinta sincer, in toate

aspectele semnificative) a creantelor clienti ale societatii la 31 decembrie 19X1, conform ...

Data AUDITOR

Adresa

Situatia calculului la participarea la beneficii






Am auditat situatia alaturata privind calculul participarii la beneficiile societatii DEF pentru

exercitiul incheiat la 31 decembrie 19X1. Aceasta situatie a calculului tine de responsabilitatea

conducerii societatii ABC. Responsabilitatea noastra consta in exprimarea unei opinii asupra acestei

situatii de calcul pe baza auditului nostru.



obtina o asigurare rezonabila ca situatia calculului participarii nu contine anomalii semnificative.

Auditul nostru a constat in examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifica valorile si

informatiile prezentate in aceasta situatie a calculului. De asemenea, auditul a constat in apreciereaprincipiilor contabile respectate si a estimarilor semnificative retinute de catre conducere, ca si

prezentarea de ansamblu a acestei situatii de calculare a participarii. Estimam ca auditul nostru

constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre.

Dupa parerea noastra, aceasta situatie de calcul da o imagine fidela (sau prezinta sincer, in

toate aspectele sale semnificative) a participarii societatii DEF la beneficiile societatii pentru

exercitiul incheiat la 31 decembrie 19X1, conform termenilor contractului de munca intre societatea

DEF si societate incheiat la 1 iunie 19X0 ...

Data AUDITOR

Adresa

ANEXA 3

Modele de rapoarte privind respectarea clauzelor contractuale

Raport distinct


Am auditat respectarea de catre societatea ABC a metodelor de evaluare si de prezentare a

situatiilor financiare stipulate in articolele de la XX la XX inclusiv din contractul de imprumut datat 15mai incheiat cu banca DEF.


internationale de audit referitoare la verificarea respectarii clauzelor contractuale. Aceste norme cer

ca auditul sa fie planificat si realizat astfel incat sa se obtina siguranta rezonabila ca societatea ABC

a respectat dispozitiile corespunzatoare din contractul de imprumut. Un audit consta in examinarea,

prin sondaje, a elementelor probante corespunzatoare. Estimam ca auditul nostru constituie o baza

rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre.

Dupa parerea noastra, societatea s-a conformat, la 31 decembrie 19X1, si in toate aspectele lor

semnificative, metodelor de evaluare si de prezentare stipulate in articolele mentionate mai sus ale

contractului de imprumut.

Data AUDITOR

Adresa

Raport care insoteste situatiile financiare


Am auditat bilantul alaturat al societatii ABC la 31 decembrie 19X1, ca si contul de rezultate si

situatia miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data (se face referinta, daca

este cazul, la numerele paginilor). Aceste situatii financiare tin de responsabilitatea conducerii

societatii. Responsabilitatea noastra consta in exprimarea unei opinii asupra acestor situatiifinanciare pe baza auditului nostru. De asemenea, am auditat respectarea de catre societatea ABC

a metodelor de evaluare si de prezentare a situatiilor financiare stipulate in articolele de la XX la XX

inclusiv din contractul de imprumut datat 15 mai incheiat cu banca DEF.







obtina o siguranta rezonabila ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative si ca societatea

ABC a respectat dispozitiile corespunzatoare din contractul de imprumut. Un audit consta in

examinarea, prin sondaje, a elementelor care justifica datele cuprinse in situatiile financiare. De

asemenea, un audit consta in aprecierea principiilor contabile respectate si a estimarilor

semnificative retinute de catre directie, ca si prezentarea situatiilor financiare luate in ansamblul lor.

Estimam ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre.

Dupa parerea noastra:

a) situatiile financiare dau o imagine fidela (sau prezinta sincer, in toate aspectele lorsemnificative) a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 19X1, ca si a rezultatului

operatiunilor sale si miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data, conform ... (si

in conformitate cu ...); si

b) societatea s-a conformat, la 31 decembrie 19X1 si in toate aspectele semnificative, metodelor

de evaluare si de prezentare stipulate in articolele mentionate mai sus din contractul de imprumut.

Data AUDITOR

Adresa

ANEXA 4

Modele de rapoarte asupra situatiilor financiare condensate

In situatia in care s-a exprimat o opinie fara rezerve asupra situatiilor financiare auditate


Am auditat situatiile financiare ale societatii ABC pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 19X0,

pe baza carora s-au intocmit situatiile financiare rezumate, conform Normelor nationale de audit

care concorda cu Normele internationale de audit. Raportul nostru datat 10 martie 19X1 continea o

opinie fara rezerve privind situatiile financiare pe baza carora s-au intocmit situatiile financiarerezumate.

Dupa parerea noastra, situatiile financiare rezumate alaturate sunt in concordanta, in toate

aspectele lor semnificative, cu situatiile financiare pe baza carora au fost intocmite.

Pentru o mai buna intelegere a situatiei financiare a societatii si a rezultatului operatiunilor

exercitiului, ca si a intinderii lucrarilor de audit realizate, situatiile financiare rezumate trebuie sa fie

citite impreuna cu situatiile financiare pe baza carora au fost intocmite si raportul de audit

corespunzator.

Data AUDITOR

Adresa

In situatia in care s-a exprimat o opinie cu rezerve asupra situatiilor financiare auditate


Am auditat situatiile financiare ale societatii ABC pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 19X0,

pe baza carora au fost intocmite situatiile financiare condensate, conform Normelor nationale de

audit care concorda cu Normele internationale de audit. In raportul nostru datat 10 martie 19X1, am

exprimat opinia ca situatiile financiare pe baza carora s-au intocmit situatiile financiare rezumate

dau o imagine fidela (sau prezinta sincer, in toate aspectele lor semnificative) a ..., sub rezerva

efectului unei supraestimari a stocurilor de ...

Dupa parerea noastra, situatiile financiare condensate alaturate sunt in concordanta, in toateaspectele lor semnificative, cu situatiile financiare pe baza carora au fost intocmite si pentru care

am exprimat o opinie cu rezerva.

Pentru o mai buna intelegere a situatiei financiare a societatii si a rezultatului operatiunilor sale,

ca si a intinderii lucrarilor de audit realizate, situatiile financiare rezumate trebuie sa fie citite





impreuna cu situatiile financiare pe baza carora au fost intocmite si raportul de audit corespunzator.

Data AUDITOR

Adresa


Verificarea informatiilor financiare previzionale

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Asigurarea furnizata de catre auditor referitor la informatiile

financiare previzionale ............................................

III. Acceptarea misiunii ................................................

IV. Cunoasterea activitatilor entitatii ................................

V. Perioada de referinta ..............................................

VI. Proceduri de verificare a informatiilor financiare previzionale ....

VII. Prezentare si informatii care trebuie sa fie incluse in notele

anexe .............................................................. VIII. Raport privind analiza situatiilor financiare previzionale .........

______________________________________________________________________________

















| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE


1. Intr-o misiune de verificare a informatiilor financiare previzionale, auditorul trebuie sa adune

elemente probante suficiente si adecvate care ii permit sa aprecieze daca:

a) ipotezele cele mai plauzibile retinute de catre conducere si pe care se bazeaza informatiile

financiare previzionale nu sunt lipsite de fundament si ca, atunci cand se utilizeaza ipotezeteoretice, acestea din urma sunt coerente cu informatiile previzionale;

b) informatiile financiare previzionale sunt pregatite intr-un mod satisfacator pe baza ipotezelor

retinute;

c) informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate, daca toate ipotezele semnificative





sunt descrise in notele anexe si daca s-a indicat clar daca este vorba de ipotezele cele mai

plauzibile sau de ipoteze teoretice; si

d) informatiile financiare previzionale sunt pregatite intr-un mod coerent cu situatiile financiare

istorice pe baza principiilor contabile corespunzatoare.

Comentarii

2. Obiectul prezentei Norme nationale de audit care concorda cu Norma internationala de audit

este de a stabili proceduri si principii fundamentale si sa precizeze modalitatile lor de aplicare

referitoare la misiunile de verificare si de raportare a informatiilor financiare previzionale care continatat previziuni (bazate pe ipotezele cele mai plauzibile), cat si proiectari (bazate pe ipoteze

teoretice). Aceasta norma nu se aplica in cazul examinarii informatiilor financiare previzionale

exprimate in termeni generali sau narativi, cum ar fi alocutiunile conducerii sau in analizele cuprinse

in raportul anual al unei entitati, desi numeroase proceduri prezentate in aceasta norma pot fi

aplicate unei astfel de verificari.

3. Expresia "informatiile financiare previzionale" desemneaza informatiile financiare bazate pe

premisa ca anumite evenimente se vor produce in viitor si ca entitatea va intreprinde aceste actiuni.

Prin natura lor, acestea sunt foarte subiective si pregatirea lor face apel foarte mult la rationament.

Informatiile financiare previzionale pot lua forma unor previziuni, proiectari sau o combinare a celor

doua, de exemplu o previziune pe un an asociata cu o proiectie pe cinci ani. 4. Termenul "previziuni" desemneaza informatii financiare previzionale elaborate pe baza de

ipoteze referitoare la aceste evenimente viitoare anticipate de conducere si in functie de actiunile pe

care aceasta intentioneaza sa le intreprinda la data pregatirii acestor informatii (ipotezele sau

estimarile cele mai plauzibile).

5. Termenul "proiectari" desemneaza informatiile financiare previzionale bazate pe:

a) ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu

sa se produca, de exemplu in cazul unei entitati in faza de incepere a activitatii sau in cel al unei

societati care intentioneaza o schimbare radicala a activitatilor sale; sau

b) combinarea estimarilor celor mai plauzibile si a ipotezelor teoretice.

Aceste proiectii ilustreaza consecintele posibile, la data la care sunt elaborate, a evenimentelor sia actiunilor daca acestea s-ar produce (scenariul "ce-se-intampla-daca").

6. Informatiile financiare previzionale pot contine situatiile financiare sau unul sau mai multe

elemente ale acestora si pot fi pregatite:

a) ca instrument de gestiune interna, de exemplu pentru facilitarea evaluarii unei investitii

prevazute; sau

b) pentru a fi difuzate tertilor, de exemplu:

- prospecte de informare privind previziunile viitoare in atentia potentialilor investitori;

- raportul anual care furnizeaza informatii actionarilor, autoritatilor tutelare si altor parti

interesate;

- document de informare in atentia celor care dau fonduri cu imprumut, care contine, de

exemplu, previziuni de trezorerie. 7. Conducerea este responsabila cu pregatirea si prezentarea informatiilor financiare previzionale,

ca si de identificarea si de descrierea ipotezelor pe care se bazeaza. Auditorul poate fi solicitat sa

examineze si sa prezinte un raport privind informatiile financiare previzionale pentru a le intari

credibilitatea, indiferent daca sunt destinate tertilor sau uzului intern.

II. ASIGURAREA FURNIZATA DE CATRE AUDITOR REFERITOR LA INFORMATIILE FINANCIARE

PREVIZIONALE

Comentarii

8. Informatiile financiare previzionale se refera la actiuni si la evenimente care nu s-au produsinca si care pot sa nu se produca. Desi este posibil ca anumite elemente probante sa fie disponibile

pentru fundamentarea ipotezelor pe care se bazeaza informatiile financiare previzionale, aceste

elemente sunt in general axate pe viitor si, deci, sunt speculative prin natura, acesta fiind si

elementul prin care se disting de elementele probante disponibile, in general, in timpul auditarii





informatiilor financiare istorice. Asadar, auditorul nu este in masura sa emita o opinie in ceea ce

priveste realizarea rezultatelor care reies din informatiile financiare previzionale.

9. Tinand seama de tipul de elemente probante disponibile pentru evaluarea ipotezelor pe care

se bazeaza informatiile financiare previzionale, auditorul poate uneori sa aiba dificultati in a ajunge

la un nivel de siguranta suficient pentru a exprima o opinie pozitiva asupra faptului ca aceste

ipoteze sunt lipsite de anomalii semnificative. Prin urmare, in aceasta norma, atunci cand auditorul

emite o opinie asupra caracterului rezonabil al ipotezelor retinute de catre conducere, aceasta din

urma nu poate furniza decat un nivel de siguranta moderat. Totusi, atunci cand auditorul estimeaza

ca a atins un nivel de siguranta suficient, auditorul poate exprima o opinie pozitiva asupraipotezelor.

III. ACCEPTAREA MISIUNII


10. Auditorul nu trebuie sa accepte o misiune, sau nu trebuie sa o continue, in cazul in care este

evident ca ipotezele sunt in mod clar nerealiste sau daca estimeaza ca informatiile financiare

previzionale nu vor fi corespunzatoare utilizarii care li se vor da.

11. Auditorul si clientul trebuie sa fie de acord asupra termenilor misiunii.

Comentarii

12. Inainte de a accepta o misiune de verificare a informatiilor financiare previzionale, auditorul

va lua in considerare in special:

- utilizarea prevazuta pentru aceste informatii;

- destinatarii informatiilor (difuzare generala sau restransa);

- natura ipotezelor (estimarile cele mai plauzibile sau ipoteze teoretice);

- elementele explicative care trebuie date in anexele la informatii;

- perioada acoperita de informatii.

13. Este in interesul atat a entitatii, cat si a auditorului, sa se adreseze clientului o scrisoare de

misiune pentru a se evita orice neintelegere in ceea ce priveste misiunea. Aceasta scrisoare vacuprinde aspectele enumerate in paragraful 10 si va preciza responsabilitatile conducerii in ceea ce

priveste ipotezele retinute si comunicarea auditorului a tuturor informatiilor pertinente si a tuturor

datelor folosite pentru elaborarea acestora.

IV. CUNOASTEREA ACTIVITATILOR ENTITATII


14. Auditorul trebuie sa dobandeasca un nivel de cunoastere suficient pentru a aprecia daca au

fost trecute in revista toate ipotezele semnificative necesare pregatirii informatiilor financiare

previzionale.

15. Auditorul trebuie sa determine in ce masura informatiile financiare istorice ale intreprinderiisunt fiabile.

Comentarii

16. Auditorul va trebui sa se familiarizeze cu procedeul urmarit de entitate in pregatirea

informatiilor financiare previzionale, examinand, de exemplu:

- controalele interne asupra sistemului folosit pentru pregatirea informatiilor financiare

previzionale, ca si competentele si experienta persoanelor insarcinate cu elaborarea acestora;

- natura documentatiei pregatite de catre intreprindere pentru fundamentarea ipotezelor retinute

de conducere;

- gradul de recurgere la tehnici statistice, matematice sau informatice; - metodele folosite pentru dezvoltarea si aplicarea ipotezelor;

- exactitatea informatiilor financiare previzionale intocmite in timpul exercitiilor precedente si

motivele diferentelor semnificative intre acestea si realizari.

17. Cunoasterea de catre auditor a informatiilor financiare istorice este necesara pentru a





determina daca acestea sunt coerente cu informatiile financiare previzionale si daca acestea din

urma pot servi drept referinta pentru aprecierea ipotezelor retinute de catre conducere. Auditorul va

determina, de exemplu, daca informatiile istorice corespunzatoare au facut obiectul unui audit sau

unei verificari limitate si daca au fost intocmite pe baza principiilor contabile recunoscute.

18. Daca raportul de audit sau de verificare limitata a informatiilor financiare istorice a fost

modificat sau daca intreprinderea este in faza de incepere a activitatii, auditorul va fi atent la

context si la incidenta sa asupra verificarii informatiilor financiare previzionale.

V. PERIOADA DE REFERINTA


19. Auditorul trebuie sa tina cont de perioada acoperita de informatiile financiare previzionale.

Comentarii

20. Cu cat ipotezele devin din ce in ce mai putin fiabile pe masura ce perioada se prelungeste, cu

atat se diminueaza capacitatea conducerii de a elabora estimarile cele mai plauzibile. Asadar,

estimarile nu pot depasi o perioada de timp dincolo de care ele nu ar mai putea avea un caracter

plauzibil. Unii din factorii care trebuie luati in considerare de catre auditor in timpul analizarii

perioadei acoperite de informatiile financiare previzionale sunt enumerati in continuare: - ciclul procesului de exploatare. De exemplu, in situatia unui mare proiect de constructii,

perioada poate corespunde timpului necesar terminarii proiectului;

- gradul de fiabilitate a ipotezelor. De exemplu, daca entitatea lanseaza un nou produs, perioada

previzionala va fi scurta si subdivizata in perioade mici cu o durata de mai multe saptamani sau de

mai multe luni. In schimb, daca singura activitatea a entitatii consta in inchirierea unui imobil pe

termen lung, este acceptabila si o perioada previzionala relativ lunga;

- nevoile utilizatorilor. De exemplu, informatiile financiare previzionale pot fi pregatite in cadrul

unei cereri de imprumut si sa se refere la perioada de timp necesara pentru generarea de fonduri

care sa permita rambursarea. De asemenea, aceste informatii pot fi pregatite pentru investitori in

cazul vanzarii obligatiunilor pentru a indica utilizarea prevazuta pentru fondurile respective pentruexercitiul urmator.

VI. PROCEDURI DE VERIFICARE A INFORMATIILOR FINANCIARE PREVIZIONALE


21. Atunci cand auditorul defineste natura, calendarul si intinderea procedurilor de verificare, el

trebuie sa ia in considerare:

a) probabilitatea existentei unor anomalii semnificative;

b) cunostintele dobandite in timpul misiunilor precedente;

c) competenta conducerii privind pregatirea informatiilor financiare previzionale;

d) influenta aprecierilor facute de conducere asupra informatiilor financiare previzionale; si e) gradul de adecvare si fiabilitate a datelor care stau la baza pregatirii lor.

22. Auditorul trebuie sa obtina o scrisoare de afirmare din partea conducerii privind utilizarea

prevazuta pentru informatiile financiare previzionale, exhaustivitatea ipotezelor semnificative retinute

de catre conducere si acceptarea de catre aceasta din urma a responsabilitatii privind informatiile

financiare previzionale prezentate.

Comentarii

23. Auditorul va evalua sursa si fiabilitatea elementelor care stau la baza estimarilor cele mai

plauzibile ale conducerii. In acest sens, auditorul va reuni elemente probante suficiente si juste

pornind de la sursele interne si externe, va compara estimarile cu informatiile istorice si vadetermina daca acestea se bazeaza pe planuri realiste avand in vedere capacitatea de productie a

entitatii.

24. Atunci cand se utilizeaza ipoteze teoretice, auditorul va stabili daca au fost luate in

considerare toate incidentele semnificative ale acestor ipoteze. De exemplu, daca s-a prevazut ca





vanzarile sa depaseasca capacitatea de productie actuala a entitatii, informatiile financiare

previzionale vor include costul investitiilor necesare pentru dezvoltarea acestei capacitati sau costul

mijloacelor de substitutie pentru a face fata progresului vanzarilor, cum ar fi recurgerea la locatie.

25. Desi nu este intotdeauna necesar sa se reuneasca elemente probante care stau la baza

ipotezelor teoretice, auditorul se va asigura ca acestea din urma sunt coerente cu obiectivul

informatiilor financiare previzionale si ca nu exista nici un motiv sa se considere ca sunt nerealiste.

26. Auditorul se va asigura ca informatiile financiare previzionale sunt corect intocmite pe baza

ipotezelor retinute de conducere. Pentru a face acest lucru, auditorul va analiza calculele,

asigurandu-se ca masurile prevazute de conducere sunt coerente intre ele si ca nu exista nici oincoerenta in rezultatul calculelor utilizand variabile comune, cum ar fi ratele dobanzilor.

27. Auditorul va analiza in ce masura domeniile deosebit de sensibile la variatii pot avea o

incidenta semnificativa asupra rezultatelor prezentate in informatiile financiare previzionale. Aceasta

analiza va conditiona cautarea de elemente probante de catre auditor, ca si evaluarea pertinentei si

gradul de adecvare a informatiilor cuprinse in notele anexe.

28. Atunci cand misiunea auditorului are drept scop verificarea unuia sau mai multor elemente

din informatiile financiare previzionale, situatiile financiare ale unei singure entitati, de exemplu, este

important ca auditorul sa ia in considerare interactiunile cu alte elemente ale situatiilor financiare.

29. Atunci cand o parte a perioadei in curs este inclusa in informatiile financiare previzionale,

auditorul va determina daca este cazul ca informatiile istorice sa fie supuse la aceleasi proceduri deanaliza. Aceste proceduri vor varia in functie de circumstante, de exemplu durata perioadei in curs

deja scurse.

VII. PREZENTARE SI INFORMATII CARE TREBUIE SA FIE INCLUSE IN NOTELE ANEXE

Comentarii

30. Atunci cand auditorul evalueaza prezentarea informatiilor financiare previzionale si informatiile

care trebuie prezentate in notele anexe, el va determina, in plus fata de exigentele speciale care

deriva dintr-un statut deosebit al entitatii, din reglementari sau din norme profesionale, daca:

a) prezentarea informatiilor financiare previzionale isi indeplineste rolul de informare si nu esteinselatoare;

b) principiile contabile sunt descrise clar in notele anexe la informatiile financiare previzionale

prezentate;

c) ipotezele sunt clar descrise in notele anexe la informatiile financiare previzionale prezentate.

Este important ca aceste note sa precizeze clar ca este vorba de estimarile cele mai plauzibile

facute de conducere sau de ipoteze teoretice. In plus, atunci cand ipotezele se refera la domenii

semnificative supuse unui grad de incertitudine ridicat, aceasta incertitudine si sensibilitatea ei in

ceea ce priveste rezultatele sunt, de asemenea, clar precizate;

d) este indicata data la care informatiile previzionale au fost pregatite. Conducerea va confirma

ca ipotezele sunt pertinente la aceasta data, chiar daca informatiile relevante au fost culese intr-o

anumita perioada de timp; e) baza de calcul a mediei in interiorul unui interval este clar indicata si daca intervalul nu a fost

ales intr-un mod partial sau inselator, atunci cand rezultatele care figureaza in informatiile financiare

previzionale sunt exprimate sub forma unui interval de rezultate; si

f) schimbarile intervenite in politicile de certificare a conturilor de la publicarea ultimelor situatii

financiare istorice sunt clar precizate, ca si motivatia si incidenta acestora asupra informatiilor

financiare previzionale prezentate.

VIII. RAPORT PRIVIND ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE PREVIZIONALE

Principii fundamentale 31. Raportul auditorului privind analiza situatiilor financiare previzionale trebuie sa contina

informatiile urmatoare:

a) un titlu;

b) destinatarul;





c) identificarea situatiilor financiare previzionale prezentate;

d) referinta la normele internationale de audit sau la normele sau practicile nationale aplicabile

pentru verificarea situatiilor financiare previzionale;

e) reamintirea faptului ca directiunea este responsabila de informatiile financiare previzionale si

de ipotezele pe care se bazeaza acestea;

f) referinta, daca este cazul, la finalitatea si/sau la difuzarea restransa a situatiilor financiare

previzionale;

g) exprimarea unei asigurari negative ca ipotezele constituie o baza rezonabila pentru situatiile

financiare previzionale prezentate; h) o opinie care sa indice daca informatiile financiare previzionale au fost corect pregatite pe

baza ipotezelor descrise si daca acestea sunt prezentate conform unui referential contabil

recunoscut;

i) un avertisment asupra riscurilor de nerealizare a rezultatelor care reies din situatiile financiare

previzionale;

j) data raportului care coincide cu data incheierii lucrarilor;

k) adresa auditorului; si

l) semnatura.

32. Atunci cand auditorul considera ca prezentarea informatiilor financiare previzionale si notele

anexe care le insotesc nu sunt corespunzatoare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezervasau o opinie defavorabila in raportul sau asupra acestor informatii sau sa nu isi continue misiunea.

Acesta este cazul in special atunci cand informatiile financiare previzionale prezentate nu contin o

mentiune explicita privind consecintele uneia sau mai multor ipoteze deosebit de sensibile.

33. Atunci cand auditorul apreciaza ca una sau mai multe ipoteze semnificative nu constituie o

baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionale intocmite sau pe baza celor mai plauzibile

estimari sau daca una sau mai multe din ipotezele teoretice semnificative retinute nu sunt realiste,

auditorul trebuie sa exprime o opinie defavorabila in raportul sau privind informatiile previzionale sau

sa nu isi mai continue misiunea.

34. Atunci cand verificarea este obstructionata de conditii care impiedica aplicarea uneia sau mai

multor proceduri considerate necesare in situatia respectiva, auditorul trebuie fie sa nu isi maicontinue misiunea, fie sa formuleze o imposibilitate de a exprima o opinie si sa descrie limitarea

intinderii lucrarilor in raportul sau asupra informatiilor financiare previzionale prezentate.

Comentarii

35. Raportul:

- va indica daca, pe baza analizei elementelor care coroboreaza ipotezele, auditorul a depistat un

element oarecare, putand lasa sa se creada ca ipotezele retinute nu constituie o baza rezonabila

pentru informatiile financiare previzionale prezentate;

- va exprima o opinie care indica daca informatiile financiare previzionale sunt sau nu pregatite

corect pe baza ipotezelor si prezentate conform unui referential contabil identificat;

- va preciza ca: - realizarile vor fi probabil diferite de informatiile financiare previzionale, deoarece ipotezele

contin elemente care, datorita naturii lor nesigure, pot sa nu se realizeze si ca diferentele care vor

rezulta de aici pot fi importante. In acelasi mod, atunci cand informatiile financiare previzionale sunt

exprimate sub forma unui interval de rezultate, raportul va arata ca este imposibil sa se aiba

siguranta ca rezultatele reale vor fi incluse in acest interval; si

- in cazul unor proiectii, informatiile financiare previzionale au fost pregatite pentru (se indica

obiectul), pe baza unui ansamblu de elemente care contin ipoteze teoretice privind evenimente

viitoare si actiuni ale conducerii, care probabil nu se vor produce, si aceasta pentru a avertiza cititorii

ca informatiile financiare previzionale nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele indicate.

36. Textul de mai jos da un exemplu de extras de raport nemodificat asupra unei previziuni: Am examinat previziunile*1), conform normelor nationale de audit aplicabile in cazul verificarii

informatiilor financiare previzionale. Aceste previziuni si ipotezele prezentate in nota X, pe baza

carora au fost intocmite, tin de responsabilitatea conducerii.

Pe baza verificarii noastre a elementelor care coroboreaza aceste ipoteze, nu am intalnit nimic ce





ne-ar putea face sa credem ca acestea nu constituie o baza rezonabila pentru previziuni. Dupa

parerea noastra, previziunile sunt corect intocmite pe baza ipotezelor descrise si sunt pregatite

conform ...*2)

Fiind vorba de previziuni avand prin natura un caracter nesigur, realizarile sunt susceptibile sa fie

diferite de previziuni, uneori intr-un mod semnificativ, din moment ce evenimentele nu se produc

intotdeauna asa cum s-a prevazut.

37. Textul de mai jos da un exemplu de extras de raport nemodificat asupra unei proiectii:

Am examinat proiectia*3) conform normelor nationale de audit aplicabile in cazul verificarii

informatiilor financiare previzionale. Aceasta proiectie si ipotezele prezentate in nota X, pe bazacarora au fost intocmite, tin de responsabilitatea conducerii.

Aceasta proiectie a fost pregatita pentru (se indica obiectul). Datorita faptului ca entitatea este

in faza de inceput, proiectia a fost pregatita pe baza unui ansamblu de elemente care contin

ipoteze teoretice privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care, probabil, nu se vor

produce. Prin urmare, cititorii sunt avertizati ca aceasta proiectie nu poate fi utilizata in alte scopuri

decat cele indicate mai sus.

Pe baza verificarii noastre a elementelor care coroboreaza ipotezele retinute, nu am depistat

nimic care sa ne faca sa credem ca acestea nu constituie o baza rezonabila pentru proiectie,

amintindu-se totodata ca se bazeaza pe (se indica sau se face referinta la caracterul aleatoriu al

ipotezelor teoretice). Dupa parerea noastra, aceasta proiectie este corect pregatita pe bazaipotezelor descrise si este pregatita conform ...*4)

Chiar daca evenimentele care stau la baza evenimentelor retinute se produc, realizarile pot fi,

totusi, diferite de proiectie intr-un mod semnificativ, de vreme ce nu toate evenimentele se produc

intotdeauna asa cum s-a prevazut.

------------

*1) Se indica numele intreprinderii, perioada acoperita de previziune si trimiterea la documente,

ca si numerele paginilor de identificare a documentelor vizate.

*2) Se indica referentialul contabil respectat.

*3) Se indica numele intreprinderii, perioada acoperita de aceasta proiectie si referintele

pertinente, cum ar fi numerele paginilor sau diferite declaratii. *4) Vezi nota 2.


Misiuni de examinare limitata a situatiilor financiare

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Scopul unei misiuni de examinare limitata ..........................

III. Principiile generale ale unei misiuni de examinare limitata ........

IV. Intinderea unei misiuni de examinare limitata ...................... V. Asigurarea moderata ................................................

VI. Termenii si conditiile misiunii ....................................

VII. Planificarea .......................................................

VIII. Lucrarile realizate de catre alti profesionisti ....................

IX. Documentarea .......................................................

X. Proceduri si elemente probante .....................................

XI. Concluzii si raport ................................................

Anexe:

Anexa 1: Exemplu de scrisoare de misiune de examinare limitata a situatiilor

financiare ......................................................... Anexa 2: Exemple de proceduri care pot fi utilizate cu ocazia unei misiuni de

examinare limitata a situatiilor financiare ........................

Anexa 3: Exemplu de raport de examinare limitata fara rezerve ...............

Anexa 4: Exemple de rapoarte de examinare limitata, altele decat fara





rezerve ............................................................

______________________________________________________________________________

















| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

1. Scopul prezentei Norme nationale de audit care concorda cu norma internationala de audit

(ISA) este de a stabili procedurile si principiile fundamentale si de a preciza modalitatile lor de

aplicare cu privire la responsabilitatea profesionala a auditorului referitoare la o misiune deexaminare limitata a situatiilor financiare, cat si la continutul raportului pe care il redacteaza

auditorul in cazul acestei examinari.

2. Aceasta norma vizeaza examinarea limitata a situatiilor financiare. Totusi, ea se aplica si, in

masura in care este posibil, misiunilor de examinare limitata a informatiilor contabile si financiare sau

altele. Ea trebuie interpretata in contextul cadrului conceptual al Normelor Internationale de Audit si

a Serviciilor Conexe. Modalitatile de aplicare furnizate de celelalte norme de audit pot intr-adevar sa

ajute auditorul sa aplice prezenta norma nationala de audit.

II. SCOPUL UNEI MISIUNI DE EXAMINARE LIMITATA


3. Scopul unei misiuni de examinare limitata este de a permite auditorului sa concluzioneze pe

baza procedurilor, fara a utiliza toate diligentele cerute de un audit, ca nu a fost relevat nici un fapt

de importanta semnificativa care sa-l faca sa aprecieze ca situatiile financiare nu au fost stabilite, in

toate aspectele lor semnificative, conform aspectelor de referinta contabila identificate (asigurarea

negativa).

III. PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI MISIUNI DE EXAMINARE LIMITATA


4. Auditorul trebuie sa respecte "Codul Etic emis de C.E.C.C.A.R. care concorda cu Codul EticIFAC". Regulile de etica care guverneaza responsabilitatea profesionala a auditorului sunt

urmatoarele:

a) independenta;

b) integritatea;





c) obiectivitatea;

d) competenta profesionala, atentie si masuri;

e) secret profesional;

f) comportare deontologica; si

g) respectarea normelor tehnice si profesionale.

5. O examinare limitata trebuie efectuata conform prezentei Norme nationale de audit.

6. Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examinarea limitata, facand dovada de spirit critic si

fiind constient ca pot exista anumite circumstante care sa conduca la anomalii semnificative in

situatiile financiare. 7. In scopul exprimarii unei asigurari negative in raportul de examinare limitata, auditorul trebuie

sa reuneasca elementele probante suficiente si adecvate, in mod esential pe baza cererilor de

informatii sau de explicatii si pe baza de proceduri analitice in scopul prezentarii unor concluzii

fondate.

IV. INTINDEREA UNEI MISIUNI DE EXAMINARE LIMITATA


8. Expresia "intinderea unei examinari limitate" desemneaza procedurile necesare in

circumstantele date pentru a atinge obiectivul unei examinari limitate. Auditorul trebuie sa determineprocedurile care trebuie utilizate in cazul unei examinari limitate a situatiilor financiare, avand in

vedere exigentele prezentei norme si tinand cont de cele ale organismelor profesionale interesate,

de cele de legislatie sau de reglementare si, atunci cand este cazul, de termenii misiunii de

examinare limitata si de exigentele raportului.

V. ASIGURAREA MODERATA


9. O misiune limitata furnizeaza la un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu

comporta o anomalie semnificativa si se traduce printr-o asigurare negativa.

VI. TERMENII SI CONDITIILE MISIUNII


10. Auditorul si clientul trebuie sa se inteleaga asupra termenilor si conditiilor misiunii. Termenii si

conditiile convenite vor fi consemnate intr-o scrisoare de misiune sau in orice alt document care ii

tine locul, de exemplu un contract.

Comentarii

11. O scrisoare de misiune faciliteaza planificarea lucrarilor pentru examinarea limitata. Este in

interesul clientului cat si al auditorului ca sa fie remisa clientului o scrisoare de misiune care

precizeaza principalii termeni ai misiunii. Aceasta scrisoare confirma acceptarea misiunii care este

incredintata auditorului si permite evitarea oricarei neintelegeri pentru probleme cum ar fi obiectivele

si intinderea misiunii, responsabilitatile si forma rapoartelor de predat.

12. Punctele de abordat in scrisoarea de misiune cuprind:

- scopul misiunii propuse;

- responsabilitatea conducerii cu privire la situatiile financiare;

- intinderea examinarii limitate, facand referire la prezenta Norma nationala de audit (care

concorda cu norma internationala de audit);

- accesul fara restrictii la orice document, documentatie sau orice alta informatie necesara pentru

a indeplini examinarea limitata; - faptul ca nu se poate astepta de la aceasta misiune ca ea sa deceleze erori, acte ilegale sau

alte nereguli, de exemplu fraude sau eventuale malversatiuni;

- faptul ca nu va fi efectuat nici un audit si in consecinta nu va fi exprimata nici o opinie de audit.

Pentru a sublinia acest punct si a evita orice confuzie, auditorul poate preciza ca o misiune de





examinare limitata nu are ca obiectiv satisfacerea exigentelor legale sau a tertilor, din moment ce

nu este vorba de un audit;

- natura si continutul raportului care va fi predat.

Anexa 1 prezinta un exemplu de scrisoare de misiune pentru examinarea limitata a situatiilor

financiare.

VII. PLANIFICAREA

Principii fundamentale 13. Pentru a planifica o examinare limitata a situatiilor financiare, auditorul trebuie sa obtina sau

sa actualizeze cunostintele sale despre activitatile entitatii, cuprinzand evaluarea organizarii sale, a

sistemelor contabile, a caracteristicilor de exploatare cat si despre natura activelor, pasivelor,

veniturilor si cheltuielilor sale.

Comentarii

14. Auditorul trebuie sa planifice lucrarile sale pentru ca acestea sa fie realizate in mod eficient.

15. Cunoasterea tuturor acestor chestiuni si orice alta chestiune pertinenta referitoare la situatiile

financiare este esentiala pentru auditor; de exemplu: sa cunoasca metodele de productie si de

distributie ale entitatii, liniile sale de produse, amplasarea uzinelor sale si partile legate. Aceastaintelegere ii permite sa procedeze la investigatii adecvate si sa conceapa proceduri adaptate cat si

sa evalueze raspunsurile la explicatiile cerute si celelalte informatii obtinute.

VIII. LUCRARILE REALIZATE DE CATRE ALTI PROFESIONISTI


16. Atunci cand auditorul utilizeaza lucrarile realizate de catre un alt auditor sau expert, auditorul

trebuie sa se asigure ca aceste lucrari raspund obiectivelor unei examinari limitate.

IX. DOCUMENTAREA


17. Auditorul trebuie sa-si documenteze intrebarile importante care sa-i permita furnizarea unor

elemente probante pe care se bazeaza concluziile raportului pentru examinarea limitata si sa

justifice ca acesta a fost efectuat conform prezentei Norme nationale de audit.

X. PROCEDURI SI ELEMENTE PROBANTE


18. Auditorul trebuie sa aplice propriul rationament pentru a determina natura, calendarul si

intinderea procedurilor pentru examinarea limitata. In acest scop, auditorul se poate sprijini peurmatoarele elemente:

- cunostintele dobandite in timpul auditarilor sau a examinarilor limitate ale exercitiilor

precedente;

- cunostintele referitoare la entitate, principiile si conventiile contabile aplicate in sectorul de

activitate a entitatii;

- sistemele contabile ale entitatii;

- influenta aprecierii conducerii referitoare la o problema particulara;

- caracterul semnificativ al tranzactiilor si al soldurilor conturilor.

19. In materie de prag de semnificatie, auditorul trebuie sa aplice aceleasi principii pe care le-ar

aplica daca ar trebui formulata o opinie de audit despre situatiile financiare. Desi riscurilenedetectarii unor anomalii sunt mai ridicate in cazul unei examinari limitate decat in cazul unui audit,

pragul de semnificatie se determina in raport cu informatiile care constituie obiectul raportului

auditorului si al necesitatilor utilizatorilor acestor informatii, si nu in functie de nivelul de asigurare

furnizat.





20. Procedurile examinarii limitate a situatiilor financiare cuprind in general etapele urmatoare:

- luare la cunostinta despre activitatile entitatii si despre sectorul in care ea opereaza;

- revizuire a principiilor si practicilor contabile utilizate de entitate;

- analiza a procedurilor aplicate de catre entitate pentru contabilizarea, clasificarea si pregatirea

documentelor de sinteza, inventarierea informatiilor care vor trebui sa figureze in notele anexe ale

situatiilor financiare si la pregatirea situatiilor financiare;

- analizarea tuturor asertiunilor semnificative pe care se bazeaza situatiile financiare;

- stabilirea procedurilor analitice necesare pentru a identifica variatiile si elementele individuale

care par neobisnuite, mai ales: - compararea situatiilor financiare cu cele din anii precedenti;

- compararea situatiilor financiare cu rezultatele si cu situatia financiara previzibila;

- studierea diferentei dintre cifrele care rezulta din situatiile financiare pentru anumite rubrici si

cele la care se asteptau tinand cont de proiectarile bazate pe experienta entitatii sau pe practicile

sectorului.

Aplicand aceste proceduri, auditorul va determina elementele care au constituit obiectul unor

ajustari in anii precedenti;

- cereri de informatii privind decizii luate cu ocazia adunarii actionarilor, reuniuni ale consiliului de

administratie sau ale comitetului de audit sau ale altor reuniuni care pot avea o incidenta asupra

situatiilor financiare; - citirea situatiilor financiare pentru a determina, pe baza informatiilor despre care auditorul are

cunostinta, daca acestea par a fi fost stabilite conform sistemului contabil identificat;

- daca este necesar, obtinerea raportului altor auditori care au efectuat auditul sau examinarea

limitata a situatiilor financiare a subgrupurilor entitatii;

- cererea de informatii de la persoanele care au responsabilitati contabile si financiare, de

exemplu pentru:

- inregistrarea exhaustiva a operatiilor;

- pregatirea situatiilor financiare conform sistemului contabil identificat;

- schimbarile intervenite in activitatile entitatii, principiile si practicile contabile;

- elementele care au suscitat intrebari cu ocazia aplicarii procedurilor; - obtinerea unei scrisori de confirmare din partea conducerii, daca este necesar.

Anexa 2 da o lista cu procedurile cel mai des aplicate. Aceasta lista nu este exhaustiva, iar

procedurile sugerate nu se aplica in mod necesar tuturor misiunilor de examinare limitata.

21. Auditorul trebuie sa se informeze despre evenimentele posterioare datei de inchidere, care

pot antrena ajustari, sau sa ceara relatii despre informatiile de mentionat in note vizand la

identificarea evenimentelor care se produc dupa data raportului sau de examinare limitata.

22. Daca auditorul ajunge sa considere ca informatiile pe care le verifica in cadrul examinarii

limitate pot contine anomalii semnificative, el va utiliza proceduri complementare sau mai extinse

pentru a-i permite sa exprime o asigurare negativa sau sa confirme necesitatea modificarii raportului

sau.

XI. CONCLUZII SI RAPORT


23. Raportul de examinare limitata trebuie sa contina o concluzie scrisa clar exprimata sub forma

unei asigurari negative. Auditorul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile obtinute, incepand

cu elementele probante reunite pe care se bazeaza aceasta asigurare negativa.

24. Pe baza lucrarilor realizate, auditorul trebuie sa evalueze daca informatiile reunite pe

parcursul examenului limitat arata ca situatiile financiare "nu dau o imagine fidela" (sau "nu prezinta

sincer, in toate aspectele lor semnificative"), conform sistemului contabil identificat.

25. Raportul de examinare limitata a situatiilor financiare descrie aria misiunii pentru a permitelectorului sa inteleaga natura lucrarilor realizate. El precizeaza intre altele ca nici un audit nu a fost

efectuat si ca, in consecinta, nici o opinie de audit nu este exprimata.

26. Raportul de examinare limitata a situatiilor financiare trebuie sa includa elementele esentiale

urmatoare, prezentate in general, astfel:





a) denumire*1);

b) destinatar;

c) un paragraf de prezentare sau de introducere, care sa cuprinda:

(i) identificarea situatiilor financiare care constituie obiectul examinarii limitate; si

(ii) o mentionare a responsabilitatilor respective atat ale conducerii entitatii, cat si ale auditorului;

d) un paragraf despre aria de cuprindere a unei examinari limitate, cuprinzand:

(i) o referire la prezenta Norma nationala de audit referitoare la misiunile de examinare limitata;

(ii) o mentiune indicand ca examinarea se limiteaza in mod esential la intrevederi si proceduri

analitice; si (iii) o mentiune care sa precizeze ca nici un audit nu a fost realizat si ca procedurile utilizate

furnizeaza un nivel de asigurare mai putin ridicat decat un audit si ca nici o opinie de audit nu a fost

exprimata;

e) expresia de asigurare negativa;

f) data raportului;



Anexele 3 si 4 prezinta modele de rapoarte de examinare limitata.

------------

*1) Poate fi util sa se utilizeze la "denumire" expresia "auditor independent" pentru a face odistinctie intre raportul auditorului si rapoartele care pot fi redactate de alte persoane cum ar fi

cadre al unitatii sau rapoarte ale altor auditori care nu sunt supusi in mod necesar acelorasi

exigente de etica cu acelea ale auditorului independent.

27. Raportul de examinare limitata trebuie:

a) sa exprime o asigurare negativa care sa indice ca auditorul nu a relevat cu ocazia examinarii

limitate fapte care sa conduca la ideea ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela (sau "nu

prezinta sincer, in toate aspectele lor semnificative"), conform sistemului contabil identificat; sau

b) daca auditorul a relevat fapte care afecteaza imaginea fidela (sau "prezentarea sincera, in

toate aspectele lor semnificative"), conform sistemului contabil identificat, sa descrie aceste fapteastfel incat, in masura posibilului, sa cuantifice incidenta lor posibila asupra situatiilor financiare, si:

(i) fie sa adauge asigurarii negative o rezerva;

(ii) fie, cand incidenta acestor fapte asupra situatiilor financiare este atat de semnificativa sau

priveste numeroase rubrici incat auditorul concluzioneaza ca o rezerva nu este suficienta pentru a

califica natura incompleta sau inselatoare a situatiilor financiare, sa dea o concluzie defavorabila,

indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela (sau "nu prezinta sincer, in toate aspectele

lor semnificative"), conform sistemului contabil identificat; sau

c) daca exista o limitare importanta a ariei examinarii limitate, sa descrie aceasta limitare si:

(i) fie sa adauge asigurarii negative o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi putut

manifesta daca nu ar fi existat aceasta limitare;

(ii) fie, daca incidenta potentiala a limitarii este atat de semnificativa si priveste rubricinumeroase incat auditorul conchide ca nici o asigurare nu poate fi furnizata, sa nu furnizeze

asigurarea respectiva.

28. Auditorul trebuie sa-si dateze raportul pentru examinarea limitata cu data terminarii lucrarilor

sale, ceea ce implica utilizarea unor proceduri referitoare la evenimentele ulterioare pana la data

raportului sau. Totusi, cum responsabilitatea auditorului consta in examinarea situatiilor financiare

pregatite si prezentate de catre conducere, auditorul nu trebuie sa-si dateze raportul cu o data

anterioara celei la care au fost aprobate situatiile financiare de catre conducere.

ANEXA 1

Exemplu de scrisoare de misiune de examinare limitata a situatiilor financiare

Scrisoarea urmatoare ilustreaza paragraful 12 al acestei norme si ea trebuie adaptata exigentelor

si circumstantelor particulare.





In atentia consiliului de administratie (sau a reprezentantului directiei generale implicate):

Aceasta scrisoare are ca scop sa va confirme termenii si obiectivele misiunii, pe care ni le-ati

incredintat, cat si natura si limitele acesteia.

Misiunea noastra va consta intr-o examinare limitata a bilantului societatii ABC la 31 decembrie

19XX, cat si a contului de rezultat si a situatiei miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la

data respectiva conform Normei nationale de audit (care concorda cu Norma internationala de

audit) referitoare la misiunile de examinare limitata. Nu vom efectua auditul acestor situatii

financiare si, in consecinta, nu ne vom exprima opinia asupra lor. Consideram ca raportul nostru vaavea urmatoarea forma:

(vezi anexa 3)

Conducerea societatii ramane responsabila pentru pregatirea situatiilor financiare si a informatiilor

date. Aceasta responsabilitate implica tinerea registrelor contabile si utilizarea unor controale interne

adecvate cat si alegerea si aplicarea politicilor de inchidere a conturilor. (In cadrul examinarii noastre

limitate va vom cere o scrisoare de confirmare privind asertiunile retinute si care constituie bazele

situatiilor financiare si confirmarea problemelor importante.)

Calendarul propus pentru realizarea misiunii este urmatorul:

Echipa de audit este formata din ...................................

Raportul de audit va fi semnat de .................................. si va fi depus la data de ..................... Onorariile se stabilesc ............................................

Misiunea noastra nu va avea drept scop cercetarea sistematica a fraudelor, erorilor sau actelor

ilegale. Totusi, noi va vom informa despre orice fapt important despre care am putea avea

cunostinta.

Procedurile de examen limitat constau in mod esential in intretineri si controale de coerenta,

examenul limitat nu presupune, in general, aplicarea unor proceduri ca: asistarea la inventar,

confirmarea directa, sondaje.

V-am ramane recunoscatori daca veti semna si veti returna un exemplar din aceasta scrisoare

pentru a marca acordul dvs cu termenii si conditiile misiunii noastre de examinare limitata asituatiilor financiare.

Accept AUDITOR,

Societatea ABC prin

.........................

(semnatura)

Nume si functie Data .................

ANEXA 2

Exemple de proceduri care pot fi utilizate cu ocazia unei misiuni de examinare limitata a situatiilor

financiare

1. Cererile de informatii si de explicatii cat si procedurile analitice realizate cu ocazia unei

examinari limitate a situatiilor financiare sunt lasate la aprecierea auditorului. Procedurile de mai jos

nu sunt date decat cu titlu de exemplu. Ansamblul acestor proceduri nu se aplica tuturor misiunilor

de examinare limitata. Aceasta anexa nu poate servi deci de program de lucru sau de chestionar de

control pentru o examinare limitata.

Generalitati

2. Informare despre termenii si aria misiunii cu clientul si colaboratorii sai.

3. Redactare a unei scrisori de misiune, specificand termenii si intinderea misiunii.

4. Cunoasterea activitatilor entitatii si despre sistemul contabil cat si despre pregatirea situatiilor





financiare.

5. De interesat daca toate operatiile sunt inregistrate:

a) integral;

b) in timpul dorit; si

c) dupa obtinerea autorizarilor necesare.

6. De procurat balanta generala a conturilor si de determinat daca ea este in acord cu soldurile

cartii mari si situatiile financiare.

7. De revazut rezultatul lucrarilor de audit si de examinare limitata precedente, inclusiv ajustarile

care fusesera cerute. 8. De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate in raport cu anul precedent

(schimbare in detinerea sau in structura de capital).

9. De informat despre politicile de inchidere a conturilor si de determinat daca:

a) ele sunt conforme cu normele nationale sau internationale;

b) ele au fost corect aplicate; si

c) ele au fost aplicate in mod permanent sau, in caz contrar, daca informatiile adecvate au fost

date in note anexe la situatiile financiare despre modificarile aduse politicilor despre inchiderea

conturilor.

10. De consultat procesele-verbale ale adunarilor actionarilor, ale consiliilor de administratie si ale

altor comitete de aceeasi natura pentru a identifica problemele care necesita sa fie luate in calcul inexaminarea limitata.

11. De cautat a se afla daca masurile stabilite de adunarile actionarilor, ale consiliilor de

administratie sau ale altor comitete de aceeasi natura, avand o incidenta asupra situatiilor

financiare, au fost luate in considerare in mod corect in cadrul acestor situatii.

12. De informat despre existenta operatiilor intre partile legate, despre contabilizarea lor si

despre informatia despre partile legate date in notele anexe ale situatiilor financiare.

13. De informat despre existenta unor eventualitati si a unor angajamente.

14. De informat despre planurile care vizeaza cedarea unor active importante sau abandonarea

unor segmente de piata.

15. De obtinut situatii financiare si de discutat cu conducerea. 16. De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare, la

clasificarea lor si la prezentarea lor.

17. De comparat rezultatele care reies din situatiile financiare ale exercitiului in curs cu cele care

figureaza in situatiile financiare ale exercitiilor precedente si, daca este cazul, cu bugetele si

previziunile.

18. De obtinut explicatii de la conducere despre orice variatie sau incoerenta neobisnuita care

reiese din aceasta comparatie.

19. De evaluat incidenta ajustarilor provenind din erori necorectate, fie luate in mod izolat, fie

cumulate. De informat conducerea despre aceste ajustari si de determinat eventuala lor incidenta

asupra raportului de examinare limitata.

20. De obtinut, eventual, o scrisoare de confirmare din partea conducerii.

Trezorerie

21. De procurat extrasele bancare. De intrebat personalul clientului despre orice element din

extras, vechi sau neobisnuit.

22. De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare

datei de inchidere.

23. De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale.

24. De informat despre principiile contabile utilizate pentru inregistrarea vanzarilor si de

determinat daca vanzarile fac obiectul unor remize sau ristorno.

25. De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului in balantagenerala.

26. De cerut si de analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu

cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat.

27. De procurat o balanta a creantelor de anterioritate pe solduri. De informat despre cauza





soldurilor ridicate, despre soldurile creditoare sau orice sold neobisnuit si de discutat despre

acoperirea creantelor.

28. De discutat cu conducerea despre clasificarea in situatiile financiare a creantelor, inclusiv a

creantelor pe termen lung, despre soldurile creditoare nete si despre sumele totale datorate de

actionari, administratori sau alte parti legate.

29. De informat despre metoda de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de

evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte; de examinat daca aceasta este adecvata si

corect aplicata.

30. De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creante. 31. De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cezura intre exercitii

pentru vanzari si returul vanzarilor.

32. De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si,

daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de

inclus marfurile corespunzatoare in stocuri.

33. De cercetat daca au fost acordate credite importante referitoare la venituri inregistrate dupa

data bilantului si daca aceste sume au fost provizionate.

Stocuri

34. De procurat liste de inventar si de determinat daca: a) totalul corespunde cu soldul balantei generale; si

b) listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a stocurilor.

35. De informat despre metoda de inventariere fizica a stocurilor.

36. In cazurile in care nu a fost efectuata nici o inventariere fizica a stocurilor la data bilantului,

de determinat daca:

a) este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic au fost efectuate comparatii la

cantitatile fizice efective din stoc; si

b) daca este utilizat un sistem integrat al costului de revenire si daca el a furnizat in trecut

informatii fiabile.

37. De discutat despre ajustarile efectuate la iesirea ultimului inventar fizic al stocurilor. 38. De informat despre procedurile aplicate pentru a controla cezura exercitiilor si despre

miscarea stocurilor.

39. De informat despre metodele de evaluare despre fiecare categorie de stocuri si in special de

eliminare a profiturilor intre societati. De informat daca stocurile sunt evaluate la costul cel mai

scazut sau despre valoarea lor neta de realizare.

40. De discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor, tinand cont de toate

componentele cum ar fi costurile materiilor, ale mainii de lucru si cheltuielile generale.

41. De comparat totalurile principalelor categorii de stocuri cu cele ale exercitiilor precedente si

cu cele asteptate pentru exercitiul in curs. De discutat despre variatiile de stocuri si diferentele

importante.

42. De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente.

43. De informat despre metoda utilizata pentru identificarea stocurilor cu rotatie lenta si uzate

moral si de determinat daca aceste stocuri au fost contabilizate la valoarea lor neta de realizare.

44. De cercetat daca anumite stocuri au fost trecute in depozit de catre entitate si daca acesta

este cazul daca aceste marfuri au fost excluse din inventar.

45. De cercetat daca aceste stocuri sunt garantate, depuse in depozit in alte situri sau puse in

depozit la terti si de determinat daca aceste tranzactii au fost corect inregistrate.

Portofoliu titluri (inclusiv societatile legate si titlurile negociabile)

46. De obtinut lista portofoliului - titluri la data bilantului si de determinat daca ea corespunde cu

soldul contului in balanta generala. 47. De informat despre metoda de evaluare a titlurilor aplicata portofoliilor - titlu la inchiderea

conturilor.

48. De intrebat conducerea despre valoarea contabila a titlurilor de portofoliu. De revazut

problemele eventuale ale valorii de realizare.





49. De determinat daca castigurile, pierderile si veniturile din plasamente sunt corect inregistrate.

50. De informat despre clasificarea titlurilor de participatie si despre titlurile de plasament.

Imobilizari si participari

51. De procurat lista imobilizarilor, indicand valoarea bruta si totalul cumulat al amortizarilor, si de

determinat daca ea corespunde cu soldul conturilor din balanta generala.

52. De informat despre politica de amortizari aplicata pentru calculul cheltuielii anuale cu

amortizarea si despre cea referitoare la clasificarea cheltuielilor intre imobilizari si cheltuieli de

intretinere. De determinat daca imobilizarile au suportat o pierdere de valoare semnificativa sidurabila.

53. De discutat cu conducerea despre achizitiile si retragerile efectuate in conturile de imobilizari

si despre inregistrarile castigurilor si pierderilor cu ocazia cesiunilor sau a trecerii pe rebuturi.

54. De discutat despre permanenta metodelor si a ratelor de amortizare aplicate si de comparat

cheltuiala cu amortizarile cu cea din anii precedenti.

55. De cercetat daca anumite imobilizari au fost ipotecate.

56. De determinat daca contractele de inchiriere au fost corect luate in cont in situatiile

financiare, conform normelor contabile sau directivelor actuale.

Cheltuieli platite in avans, active necorporale si alte active 57. De obtinut analize care sa identifice natura acestor conturi si de discutat cu conducerea

despre acoperirea lor.

58. De informat despre baza aplicata pentru inregistrarea acestor elemente si despre metodele

de amortizare utilizate.

59. De comparat soldurile conturilor corespunzand cu cele ale exercitiilor precedente si de

discutat despre diferentele semnificative constatate cu conducerea.

60. De intrebat directia despre clasificarea conturilor cu termen lung si scurt.

Imprumuturi

61. De obtinut de la conducere situatia imprumuturilor si de determinat daca totalul corespundecu soldul contului din balanta generala.

62. De informat daca exista imprumuturi pentru care entitatea nu respecta termenii contractului

de imprumut si, daca acesta este cazul, de informat despre masurile luate de catre conducere si de

determinat daca situatiile financiare au constituit obiectul ajustarilor necesare.

63. De determinat daca totalul cheltuielii cu dobanda este rezonabil cu privire la totalul

imprumuturilor.

64. De informat despre garantiile date.

65. De revazut clasificarea scadentelor pe termen scurt si lung pentru imprumuturi.

Datorii furnizori

66. De informat despre principiile contabile utilizate in inregistrarea cumpararilor si de determinat

daca ele au constituit obiectul unor remize sau ristorno.

67. De analizat variatiile importante ale soldului contului furnizori cu cel al exercitiilor precedente

sau al nivelului asteptat si de obtinut explicatiile despre aceste variatii.

68. De obtinut balanta furnizori si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din

balanta generala.

69. De informat pentru a sti daca soldurile sunt comparate cu extrasele de cont ale furnizorilor si

de comparat cu soldurile perioadei precedente.

70. De cercetat despre existenta datoriilor neinregistrate.

71. De determinat daca datoriile fata de actionari, administratori si alte parti legate sunt

prezentate separat.

Cheltuieli de plata si datorii eventuale

72. De procurat lista cumpararilor de plata si de determinat daca totalul corespunde cu soldul

contului din balanta generala.





73. De comparat soldurile principalelor conturi cu cele similare din exercitiile precedente.

74. De informat despre autorizarile referitoare la inregistrarea acestor cheltuieli de plata, despre

termenele de plata, respectarea lor, garantiile date si clasificarea lor.

75. De informat despre metoda de calcul a cheltuielilor de plata.

76. De informat despre natura totalurilor indicate ca eventualitati sau ca angajamente in afara

bilantului.

77. De informat despre existenta datoriilor reale sau eventuale neinregistrate. Daca acesta este

cazul, de determinat cu directia daca este necesar ca ele sa fie provizionate in conturi sau daca o

informatie este necesara in notele anexe la situatiile financiare.

Impozit pe beneficii si alte taxe

78. De cercetat pe langa conducere daca anumite evenimente, in special litigii cu administratia

fiscala, sunt susceptibile a avea o incidenta semnificativa asupra impozitelor datorate de entitate.

79. De comparat provizioanele pentru impozit in raport cu rezultatele entitatii pentru exercitiul in

curs.

80. De discutat cu conducerea despre fundamentarea cheltuielii fiscale reale si a celei amanate

si despre pasivul de impozit provizionat in comparatie cu exercitiile precedente.

Evenimente posterioare inchiderii 81. De obtinut de la conducere ultimele situatii financiare interimare si de comparat cu situatiile

financiare examinate sau cu cele ale perioadelor comparabile din exercitiul precedent.

82. De cercetat evenimentele survenite dupa data inchiderii, susceptibile a avea o incidenta

semnificativa asupra situatiilor examinate, si de determinat in special daca:

a) angajamente importante au fost luate sau daca incertitudini semnificative s-au produs dupa

data inchiderii;

b) schimbari semnificative s-au produs in structura capitalului social, a datoriilor pe termen lung

sau a fondului de rulment pana la data de terminare a lucrarilor; si

c) ajustari neobisnuite au fost efectuate in timpul perioadei cuprinse intre data inchiderii si data

de terminare a lucrarilor. De determinat daca este necesar de procedat la ajustari sau la mentiuni speciale in notele anexe

la situatiile financiare.

83. De consultat procesele-verbale ale adunarilor actionarilor, consiliilor de administratie si ale

altor comitete, dupa data inchiderii.

Contencios

84. De cerut directiei daca entitatea constituie obiectul unor proceduri juridice (potentiale,

prevazute sau in curs). De evaluat incidenta lor asupra situatiilor financiare.

Capitaluri proprii

85. De obtinut si de analizat lista operatiunilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in special

noile emisiuni, rascumpararile de actiuni si dividendele.

86. De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a altor conturi de

capitaluri proprii.

Operatii

87. De comparat rezultatele perioadei cu cele ale perioadelor precedente si cele prevazute

pentru perioada in curs. De discutat cu directia despre diferentele semnificative.

88. De determinat daca vanzarile si cheltuielile importante au fost contabilizate in perioadele

corecte.

89. De analizat elementele rezultatelor extraordinare sau neobisnuite. 90. De analizat si de discutat cu directia despre relatia dintre elementele de aceeasi natura in

veniturile din exploatare si de evaluat fundamentarea acestei relatii in raport cu perioadele

precedente si cu alte informatii disponibile.





ANEXA 3

Exemplu de raport de examinare limitata fara rezerve

RAPORT DE EXAMINARE LIMITATA IN ATENTIA .....

Am procedat la examinarea limitata a situatiilor financiare ale societatii ABC la 31 decembrie

19XX. Aceste situatii financiare rezulta prin responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea

noastra consta in emiterea unui raport despre aceste situatii financiare, pe baza unei examinarilimitate.

Am efectuat examinarea limitata conform Normei nationale de audit care este in acord cu Norma

internationala referitoare la misiunile de examinare limitata. Aceasta norma cere ca examinarea

limitata sa fie planificata si realizata in scopul obtinerii unei asigurari moderate ca situatiile financiare

nu contin anomalii semnificative. O examinare limitata cuprinde in mod esential intrevederi cu

personalul societatii si proceduri analitice aplicate datelor financiare; ea furnizeaza deci un nivel de

asigurare mai putin ridicat decat un audit. Noi nu am efectuat un audit si in consecinta nu ne

exprimam o opinie de audit.

Pe baza examinarii noastre limitate, nu am relevat fapte care sa conduca la opinia ca situatiile

financiare anexate nu dau o imagine fidela (sau "nu prezinta sincer, in toate aspectele lorsemnificative") ..., conform Normelor contabile internationale.

Data

Adresa AUDITOR

ANEXA 4

Exemple de rapoarte de examinare limitata, altele decat fara rezerve

Rezerva rezultand din nerespectarea Normelor contabile internationale


Am procedat la examinarea bilantului limitat al societatii ABC la 31 decembrie 19XX, cat si a

contului de rezultate si a situatiei miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data.

Aceasta situatie financiara tine de responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra

consta in emiterea unui raport despre aceste situatii financiare, pe baza examinarii noastre limitate.

Am efectuat examinarea limitata conform Normei nationale de audit care concorda cu Norma

internationala de audit referitoare la misiunile de examinare limitata. Aceasta norma cere ca

examinarea limitata sa fie planificata si realizata in scopul obtinerii unei asigurari moderate ca

situatiile financiare nu cuprind anomalii semnificative. Un examen limitat cuprinde in mod esential

intrevederi cu personalul societatii si proceduri analitice aplicate situatiilor financiare; ea furnizeaza

deci un nivel de asigurare mai putin ridicat decat un audit. Nu am efectuat un audit si in consecinta

nu ne exprimam opinia de audit.

Conducerea ne-a informat ca stocurile au fost evaluate la costul lor de cumparare care

depaseste valoarea lor neta de realizare. Valorizarea facuta de conducere si pe care am verificat-o

arata ca daca stocurile ar fi fost evaluate dupa metoda celui mai mic cost de cumparare sau a

valorii nete de realizare cum impun Normele contabile internationale, valoarea lor ar fi inferioara cu

XXX si rezultatul net si capitalurile proprii ar fi diminuate cu YYY.

Pe baza examinarii noastre limitate, cu rezerva efectului de supraevaluare a stocurilor descrisa la

paragraful precedent, nu am relevat fapte care sa ne conduca la opinia ca situatiile financiare nudau o imagine fidela (sau "nu prezinta sincer, in toate aspectele lor semnificative") ..., conform

Normelor contabile internationale.

Data





Adresa AUDITOR

Concluzie defavorabila rezultand din nerespectarea Normelor contabile internationale


Am procedat la examinarea limitata a bilantului societatii ABC la 31 decembrie 19XX, cat si a

contului de rezultate si a situatiei miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data.Situatiile sale financiare cad in responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra

consta in a emite un raport despre aceste situatii financiare, pe baza examinarii noastre limitate.

Am efectuat examinarea noastra limitata conform Normei nationale de audit care concorda cu

Norma internationala de audit referitoare la misiunile de examinare limitata. Aceasta norma cere ca

examinarea limitata sa fie planificata si realizata in scopul obtinerii unei asigurari moderate ca

situatiile financiare nu cuprind anomalii semnificative. O examinare limitata cuprinde in mod esential

intrevederi cu personalul societatii si proceduri analitice aplicate datelor financiare; ea furnizeaza

deci un nivel de asigurare mai putin ridicata decat un audit. Nu am efectuat un audit si in consecinta

nu exprimam o opinie de audit.

Asa cum subliniaza nota X, aceste situatii financiare nu integreaza situatiile financiare ale filialelorpentru care titlurile raman contabilizate la valoarea lor de achizitie atunci cand Normele

internationale de contabilitate impun prezentarea conturilor consolidate.

Pe baza examinarii noastre limitate, datorita nerespectarii principiilor contabile mentionate la

paragraful precedent si de incidenta neconsolidarii conturilor filialelor pentru diversele posturi ale

situatiilor financiare, situatiile financiare anexate nu dau o imagine fidela (sau "nu prezinta sincer in

toate aspectele lor semnificative") ..., conform Normelor contabile internationale de audit.

Data

Adresa AUDITOR


Misiuni de verificare a informatiilor financiare

pe baza de proceduri convenite

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Obiectivul unei misiuni de verificare pe baza de proceduri

convenite ..........................................................

III. Principiile generale ale unei misiuni de verificare pe baza de proceduri convenite ................................................

IV. Definirea termenilor misiunii ......................................

V. Planificarea .......................................................

VI. Documentarea .......................................................

VII. Proceduri si elemente probante .....................................

VIII. Raport .............................................................

Anexa 1: Exemplu de scrisoare de misiune de verificare pe baza de proceduri

convenite ..........................................................

Anexa 2: Exemplu de raport care prezinta constatarile facute in urma

verificarii conturilor furnizori ................................... ______________________________________________________________________________





















| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Comentarii


este de a stabili proceduri si principii fundamentale si sa precizeze modalitatile lor de aplicare privind

responsabilitatea profesionala a auditorului in ceea ce priveste o misiune de verificare a informatiilor

financiare, pe baza unor proceduri convenite, ca si forma si continutul raportului pe care auditorul il

intocmeste la incheierea acestui tip de misiune.

2. Aceasta norma vizeaza verificarea informatiilor financiare. In acelasi timp, ea se poate dovedi

utila si pentru misiunile de verificare a informatiilor, altele decat cele financiare, cu conditia caauditorul sa posede suficiente cunostinte in acel domeniu si sa existe criterii rezonabile pe care sa

isi bazeze concluziile. Aceasta norma trebuie interpretata in lumina precizarilor aduse de cadrul

conceptual al Normelor internationale de audit si de servicii conexe. Pentru a aplica aceasta norma,

poate fi util, de asemenea, sa se faca referinta la alte Norme nationale de audit care o pot

completa.

3. O misiune de verificare pe baza procedurilor convenite il poate determina pe auditor sa puna

in aplicare anumite proceduri privind rubricile speciale de date financiare (de exemplu: conturile

furnizori, conturile clienti, achizitiile realizate de la parti legate sau cifra de afaceri si beneficiile unei

ramuri de activitate a intreprinderii), un document de sinteza (de exemplu un bilant) sau chiar

situatii financiare complete.

II. OBIECTIVUL UNEI MISIUNI DE VERIFICARE PE BAZA DE PROCEDURI CONVENITE


4. Obiectivul unei misiuni de verificare pe baza de proceduri convenite este, pentru auditor, acela

de a pune in aplicare proceduri care fac apel la tehnicile de audit, definite de comun acord intre

auditor, entitate si, eventual, tertii interesati, precum si de a comunica rezultatele si concluziile

lucrarilor sale.

Comentarii

5. Dat fiind faptul ca auditorul nu prezinta un raport decat asupra constatarilor rezultate dinprocedurile convenite, in raportul sau nu este exprimata nici o siguranta. Destinatarii raportului vor fi

aceia care vor evalua procedurile si constatarile auditorului si vor trage singuri propriile concluzii din

lucrarile efectuate de auditor.

6. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit asupra procedurilor care trebuie





aplicate, deoarece alte parti, necunoscand motivele care au stat la baza aplicarii lor, risca sa

interpreteze gresit rezultatele.

III. PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI MISIUNI DE VERIFICARE PE BAZA DE PROCEDURI

CONVENITE


7. Auditorul trebuie sa respecte regulile din Codul etic al C.E.C.C.A.R. care concorda cu regulile

"Codului de etica profesionala a contabililor" publicat de Federatia Internationala a Contabililor(IFAC).

8. O misiune de verificare pe baza de proceduri convenite trebuie sa fie efectuata conform

prezentei Norme nationale de audit si termenilor misiunii.

Comentarii

9. Responsabilitatea profesionala a auditorului pentru acest tip de misiuni este guvernata de

urmatoarele reguli de etica:

a) integritate;

b) obiectivitate;

c) competenta profesionala, atentie si constiinciozitate; d) secret profesional;

e) comportare deontologica; si

f) respectarea normelor tehnice si profesionale.

Independenta nu este o exigenta pentru efectuarea unei misiuni de verificare pe baza de

proceduri convenite. Totusi, termenele sau obiectivele misiunii sau normele internationale impun

uneori ca auditorul sa se conformeze regulilor de independenta ale Codului de etica C.E.C.C.A.R.

Atunci cand auditorul nu este independent, acest lucru trebuie mentionat in raportul care prezinta

constatarile sale.

IV. DEFINIREA TERMENILOR MISIUNII


10. Auditorul trebuie sa se asigure pe langa reprezentantii entitatii si, in general, pe langa

celelalte parti destinatare ale raportului care relateaza constatarile ca procedurile convenite si

conditiile misiunii au fost bine intelese.

Comentarii

11. Este indicat sa se ajunga la un acord asupra elementelor urmatoare:

- natura misiunii, inclusiv faptul ca procedurile aplicate nu constituie nici un audit, nici un examen

limitat si ca, in consecinta, nu va fi data nici o siguranta;

- obiectivul misiunii; - identificarea informatiilor financiare carora li se vor aplica procedurile convenite;

- natura, calendarul si intinderea procedurilor specifice care trebuie aplicate;

- forma pe care o va lua raportul ce cuprinde constatarile;

- limitele impuse difuzarii raportului care prezinta constatarile. Atunci cand aceste limitari sunt

contrare eventualelor exigente legale, auditorul nu poate accepta misiunea.

12. In anumite situatii, de exemplu atunci cand procedurile au fost convenite intre un organism

de tutela, reprezentantii industriei sau ai profesiei, auditorul nu este intotdeauna in masura sa

poarte discutii asupra procedurilor care vor fi aplicate cu toate partile destinatare ale raportului. In

acest caz, auditorul poate avea in vedere, de exemplu, sa discute despre procedurile care trebuie

aplicate cu reprezentantii partilor interesate, sa examineze corespondenta care porneste de laaceste parti sau sa le adreseze un proiect al tipului de raport avut in vedere.

13. Este atat in interesul clientului, cat si al auditorului ca o scrisoare de misiune care sa

precizeze principalii termeni ai misiunii sa-i fie inmanata clientului. Aceasta scrisoare confirma

acceptarea misiunii care este incredintata auditorului si permite evitarea oricarei neintelegeri asupra





unor chestiuni cum ar fi obiectivele si intinderea misiunii, intinderea si responsabilitatile sale si forma

raportului care trebuie intocmit.

14. Punctele care trebuie abordate in scrisoarea de misiune cuprind:

- rezumatul procedurilor care vor fi aplicate, convenite de catre parti;

- o mentiune care sa reaminteasca faptul ca raportul care relateaza constatarile facute nu va fi

inmanat decat partilor identificate si care au convenit asupra procedurilor de realizat.

In plus, auditorul poate alatura scrisorii de misiune a proiectului un proiect de tipul raportului care

prezinta constatarile, care va fi prezentat la incheierea misiunii. Anexa 1 prezinta un exemplu de

scrisoare de misiune.

V. PLANIFICAREA


15. Auditorul trebuie sa isi planifice lucrarile astfel incat acestea sa fie realizate intr-o maniera

eficienta.

VI. DOCUMENTAREA

Principii fundamentale 16. Auditorul trebuie sa documenteze problemele importante care permit furnizarea de elemente

probante pe care se bazeaza constatarile prezentate in raportul sau si sa justifice ca misiunea sa a

fost efectuata conform Normelor nationale de audit si termenilor misiunii.

VII. PROCEDURI SI ELEMENTE PROBANTE


17. Auditorul trebuie sa puna in aplicare procedurile convenite si sa utilizeze elementele probante

reunite in timpul lucrarilor sale ca baza pentru raportul in care isi prezinta constatarile.

Comentarii

18. Procedurile puse in aplicare in cadrul unei misiuni de verificare pe baza de proceduri

convenite pot include:

- cererile de informatii si explicatii si analizele;

- o verificare si o comparatie a rezultatelor calculelor ca si alte controale de exactitate;

- observatii;

- inspectii;

- cereri de confirmare.

Anexa 2 prezinta un raport care contine o lista indicativa a procedurilor care pot fi puse in

aplicare in cadrul unei misiuni tip de verificare pe baza de proceduri convenite.

VIII. RAPORT


19. Raportul care prezinta constatarile trebuie sa contina:

a) un titlu;

b) un destinatar (in general clientul care a angajat auditorul pentru efectuarea misiunii);

c) identificarea informatiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor

convenite;

d) o mentiune care sa precizeze ca procedurile aplicate au fost cele convenite cu destinatarul

raportului; e) o mentiune care sa confirme ca misiunea s-a derulat conform Normelor nationale de audit

aplicabile misiunilor de verificare pe baza de proceduri convenite sau normelor sau practicilor

nationale aplicabile;

f) daca este cazul, se mentioneaza ca auditorul nu este independent de entitate;





g) obiectivul misiunii;

h) lista procedurilor specifice aplicate;

i) descrierea constatarilor auditorului, incluzand detalii referitoare la erorile si exceptiile depistate;

j) o mentiune care sa precizeze ca procedurile aplicate nu constituie nici un audit, nici un examen

limitat si ca, in consecinta, nu se da nici un fel de asigurare;

k) o mentiune care sa indice ca daca auditorul ar fi aplicat proceduri complementare, ar fi

efectuat un audit sau un examen limitat, ar fi putut fi depistate si alte aspecte;

l) o mentiune care sa precizeze ca difuzarea raportului este limitata doar la partile care au

convenit procedurile care trebuie sa fie aplicate; m) o mentiune (daca este cazul) care sa precizeze ca raportul nu se refera decat la elementele,

conturile, rubricile sau informatiile financiare sau nefinanciare identificate si ca nu se refera la

situatiile sau la entitate luate in ansamblul lor;

n) data raportului;

o) adresa auditorului; si

p) semnatura auditorului.

Comentarii

20. Raportul unei misiuni de verificare pe baza de proceduri convenite precizeaza obiectivul

misiunii si procedurile convenite intr-o forma suficient de detaliata pentru a permite cititorului sainteleaga natura si intinderea lucrarilor efectuate.

Anexa 2 prezinta un exemplu de raport care relateaza constatarile facute pe baza situatiilor

financiare stabilite in cadrul unei misiuni de verificare pe baza de proceduri convenite.

ANEXA 1

Exemplu de scrisoare de misiune de verificare pe baza de proceduri convenite

Scrisoarea prezentata mai jos este data ca ilustrare a paragrafelor 10 si 11 ale acestei norme.

Nu este vorba de o scrisoare standard, ea fiind doar un model care trebuie adaptat in functie deexigentele si circumstantele specifice fiecarei misiuni.

In atentia consiliului de administratie sau a altor reprezentanti ai clientului care a angajat

auditorul.

Aceasta scrisoare are drept obiectiv sa va confirme termenii si obiectivele misiunii noastre, asa

cum le intelegem noi, ca si natura si limitele acesteia. Misiunea noastra va fi efectuata conform

Normelor nationale de audit care concorda cu Normele internationale de audit referitoare la misiunile

de verificare pe baza de proceduri convenite si acest lucru va fi amintit in raportul nostru.

Am convenit sa punem in practica procedurile urmatoare si sa va prezentam in raportul nostru

constatarile facute in urma efectuarii lucrarilor noastre:

(se descrie natura, calendarul si intinderea procedurilor care vor fi aplicate si se precizeaza, daca

este cazul, registrele contabile sau documentele care vor fi consultate, persoanele care trebuie

contactate si partile legate carora li se vor cere confirmari).

Procedurile pe care le vom aplica vizeaza doar sa va ajute la ... (se indica obiectivul). In

concluzie, raportul nostru nu va putea fi folosit in alte scopuri si este destinat doar uzului personal.

Procedurile pe care le vom aplica nu constituie nici un audit, nici un examen limitat efectuat

conform Normelor nationale de audit si, in consecinta, in raport nu va fi data nici un fel de

asigurare.

Contam pe totala cooperare a personalului dumneavoastra pentru a ne pune la dispozitie toate

documentele, registrele contabile si alte informatii necesare pentru a ne putea duce la indeplinire in

bune conditii misiunea noastra.

Onorariile noastre, facturate pe masura efectuarii lucrarilor, sunt calculate pe baza timpului lucratde fiecare colaborator plus cheltuielile si decontarile diverse. Tarifele orare variaza in functie de

responsabilitati, de experienta si de competentele solicitate.

Va rugam sa semnati si sa ne inapoiati aceasta scrisoare pentru a ne arata ca sunteti de acord

cu conditiile misiunii si cu procedurile specifice pe care am convenit sa le aplicam.





XYZ & Co.

De acord

Societatea ABC prin:

.............................

(semnatura)

Nume si functie

Data ..................

ANEXA 2

Exemplu de raport care prezinta constatarile facute in urma verificarii conturilor furnizori

In atentia ... (persoana care a angajat auditorul)

Am pus in aplicare procedurile convenite si indicate mai jos, referitoare la verificarea conturilor

furnizori ale societatii ABC la ... (data), prezentate in documentele alaturate (nu au fost reproduse

in acest exemplu). Verificarea noastra a fost efectuata conform Normelor nationale de audit care

concorda cu Normele internationale de audit referitoare la misiunile de verificare pe baza deproceduri convenite. Procedurile urmatoare au fost puse in aplicare doar in scopul de a va ajuta sa

determinati validitatea conturilor furnizori:

1. Am obtinut si verificat adunarea in balanta auxiliara a contului furnizori intocmita de societatea

ABC si am comparat totalul cu soldul contului de control din Cartea mare (conturile corespondente).

2. Am comparat lista alaturata (nu a fost reprodusa in acest exemplu) a principalilor furnizori si a

sumelor datorate la ... (data) cu numele si cu sumele care figureaza in balanta auxiliara.

3. Am obtinut extrasele de conturi furnizori sau le-am cerut sa confirme soldurile datorate la ...

(data).

4. Am comparat aceste extrase de conturi sau aceste confirmari cu cifrele din balanta auxiliara

mentionata la punctul 2. In cazul in care cifrele nu au corespuns, am obtinut de la societatea ABC osituatie comparativa. Pentru fiecare comparatie am identificat si intocmit lista facturilor si notelor de

credit neprimite ca si a cecurilor neprezentate cu o valoare unitara mai mare de xxx. Am identificat

si verificat facturile si notele de credit primite ulterior, ca si cecurile prezentate la o incasare

ulterioara si ne-am asigurat ca au fost luate in considerare corect in situatia comparativa.

Lucrarile efectuate ne-au condus la constatarile urmatoare:

a) Verificarile relatate la punctul 1 nu au scos in evidenta nici o eroare.

b) Verificarile vizate la punctul 2 nu au scos in evidenta anomalii.

c) Am obtinut extrasele de conturi de la toti furnizorii vizati.

d) Referitor la procedurile descrise la punctul 4, am verificat concordanta soldurilor si, pentru cele

care prezentau diferente, am obtinut de la societatea ABC situatiile comparative si am putut verifica

daca notele de credit si facturile neprimite si cecurile care nu au fost prezentate cu o valoare

superioara sumei de xxx au fost prinse corespunzator in situatia comparativa, cu exceptia

elementelor urmatoare:

(se detaliaza exceptiile).

Tinand cont de faptul ca procedurile mentionate mai sus nu constituie nici un audit, nici un

examen limitat efectuat conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele

internationale de audit, nu dam nici o asigurare asupra conturilor furnizori la ... (se indica data). De

asemenea, nu putem sa va dam asigurarea ca problemele care ar fi putut fi depistate prin aplicarea

unor proceduri complementare sau printr-un audit sau un examen limitat a situatiilor financiare

conform Normelor nationale de audit care concorda cu Normele internationale de audit au fost toate

identificate. Obiectivul raportului nostru este doar cel indicat in primul paragraf si este rezervat doar uzului

dumneavoastra personal. El nu poate fi utilizat in alte scopuri si nici difuzat altor parti. Acest raport

nu se refera decat la conturile si elementele sus-mentionate si nu se cuprinde nici una din situatiile

financiare ale societatii ABC luate in ansamblul lor.





Data

Adresa AUDITOR


Misiuni de compilare a informatiilor financiare

Cuprins:

I. Introducere ........................................................

II. Obiectivul unei misiuni de compilare ...............................

III. Principiile generale ale unei misiuni de compilare .................

IV. Definirea termenilor misiunii ......................................

V. Planificarea .......................................................

VI. Documentarea .......................................................

VII. Proceduri ..........................................................

VIII. Raport asupra misiunii de compilare ................................

Anexa 1: Exemplu de scrisoare de misiune de compilare ....................... Anexa 2: Exemplu de rapoarte de misiune de compilare ........................

______________________________________________________________________________

















| |

| C.E.C.C.A.R. |


|______________________________________________________________________________|

I. INTRODUCERE

Comentarii


(ISA) este de a stabili proceduri si principii fundamentale si sa precizeze modalitatile lor de aplicare

privind responsabilitatea profesionala a contabilului in ceea ce priveste o misiune de compilare a

informatiilor financiare, ca si forma si continutul raportului pe care contabilul il intocmeste laincheierea acestui tip de misiune.

2. Aceasta norma vizeaza compilarea informatiilor financiare. In acelasi timp, ea se poate aplica,

in masura in care acest lucru este posibil, si pentru misiunile de compilare a informatiilor, altele

decat cele financiare, cu conditia ca respectivul contabil sa posede o suficienta cunoastere a





subiectului in discutie. Misiunile destinate sa sprijine clientul in pregatirea situatiilor sale financiare

(de exemplu, sa selectioneze o politica de certificare a conturilor corespunzatoare) nu constituie o

misiune de compilare a informatiilor financiare. Aceasta norma trebuie interpretata in lumina

precizarilor aduse de cadrul conceptual al Normelor Internationale de Audit si de Servicii Conexe.

II. OBIECTIVUL UNEI MISIUNI DE COMPILARE


3. Obiectivul unei misiuni de compilare este, pentru contabil, acela de a-si folosi competentelecontabile, si nu cele de audit, in scopul de a aduna, clasa si face sinteza informatiilor financiare.

Comentarii

4. Aceasta misiune consta, in general, in a face sinteza informatiilor financiare detaliate cu scopul

de a le prezenta sub forma rezumata usor de inteles, fara a evalua, totusi, dovezile retinute si care

stau la baza acestor informatii.

Procedurile aplicate nu permit si nu au drept obiectiv sa permita contabilului sa ofere vreun

anumit tip de asigurare asupra informatiilor financiare. Totusi, utilizatorii informatiilor financiare

astfel compilate beneficiaza de lucrarile efectuate de contabil, deoarece acestea au fost intocmite

de catre un profesionist care are competenta necesara. 5. O misiune de compilare cuprinde, in general, pregatirea situatiilor financiare (complete sau nu),

dar si colectarea, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

III. PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI MISIUNI DE COMPILARE


6. Auditorul trebuie sa respecte regulile din Codul etic C.E.C.C.A.R. care sunt aliniate la regulile

"Codului de etica profesionala a contabililor" publicat de Federatia Internationala a Contabililor.

7. Un raport trebuie intocmit de catre contabilul care a compilat informatiile financiare in toate

situatiile in care numele sau este legat in vreun fel de aceste informatii.

Comentarii

8. Regulile etice care guverneaza responsabilitatea profesionala a contabilului pentru acest tip de

misiuni sunt urmatoarele:

a) integritate;

b) obiectivitate;

c) competenta profesionala, atentie si constiinciozitate;

d) secret profesional;

e) comportament deontologic; si

f) respectarea normelor tehnice profesionale.

Independenta nu este o exigenta pentru o misiune de compilare. Totusi, atunci cand contabilul

nu este independent, acest lucru trebuie mentionat in raportul sau.

IV. DEFINIREA TERMENILOR MISIUNII


9. Contabilul trebuie sa se asigure ca nu exista nici o neintelegere cu clientul in ceea ce priveste

termenii misiunii; pentru aceasta, emiterea unei scrisori de misiune este obligatorie.

Comentarii

10. Este bine sa existe siguranta ca clientul este de acord cu: - natura misiunii, inclusiv faptul ca aceasta nu constituie nici un audit, nici un examen limitat si

ca, in consecinta, nu va fi data nici un fel de asigurare;

- faptul ca nu se poate astepta ca aceasta misiune sa depisteze erori, acte ilegale sau alte

regularitati, de exemplu eventuale fraude sau deturnari de fonduri;





- natura informatiilor care trebuie furnizate;

- faptul ca directiunea este raspunzatoare de exactitatea si de exhaustivitatea informatiilor

furnizate contabilului si de care va depinde exactitatea si exhaustivitatea informatiilor financiare

compilate;

- referentialul contabil pe baza caruia informatiile financiare vor fi compilate si faptul ca orice

deosebire de acesta va fi mentionata;

- obiectivul si difuzarea informatiilor compilate;

- forma raportului referitor la informatiile financiare compilate, atunci cand numele contabilului

este asociat acestora din urma. 11. O scrisoare de misiune faciliteaza lucrarile de compilare. Este atat in interesul entitatii, cat si

a contabilului sa-i fie inmanata clientului o scrisoare in care sa fie precizati principalii termeni ai

misiunii. Aceasta scrisoare confirma acceptarea misiunii care ii este incredintata contabilului si

permite evitarea oricarei neintelegeri asupra unor aspecte cum ar fi obiectivele si intinderea misiunii,

intinderea responsabilitatilor sale si forma rapoartelor pe care trebuie sa le prezinte. Anexa 1

prezinta un exemplu de scrisoare de misiune de compilare.

V. PLANIFICAREA

Principii fundamentale 12. Contabilul trebuie sa isi planifice lucrarile astfel incat acestea sa fie realizate intr-un mod

eficient.

VI. DOCUMENTAREA


13. Contabilul trebuie sa isi documenteze aspectele importante care ii permit sa justifice ca

misiunea sa a fost efectuata conform prezentei Norme nationale de audit si termenilor misiunii.

VII. PROCEDURI


14. Contabilul trebuie sa dobandeasca o cunoastere generala a activitatilor entitatii din sectorul in

care opereaza si trebuie sa cunoasca bine principiile si practicile contabile din sectorul respectiv, ca

si forma si continutul informatiilor financiare pe care le va folosi.

15. Daca respectivul contabil isi da seama ca informatiile furnizate de catre conducere sunt

incorecte, incomplete sau nesatisfacatoare, atunci el trebuie sa isi intrerupa misiunea si sa

informeze entitatea despre motivele deciziei sale.

16. Contabilul trebuie sa revada informatiile compilate pentru a se asigura ca forma lor este

corespunzatoare si ca nu contin anomalii semnificative evidente. Referentialul contabil utilizat si

diferentele depistate in aplicarea lui trebuie sa fie mentionate in anexa la informatiile financiare.Totusi, nu este nevoie sa cuantifice incidenta lor.

17. Daca respectivul contabil are cunostinta de anomalii semnificative, atunci el trebuie sa faca

tot posibilul pentru a determina entitatea sa le corecteze. Daca nu se realizeaza corectiile necesare,

iar informatiile financiare sunt considerate a fi de natura sa induca in eroare, atunci contabilul

trebuie sa isi intrerupa misiunea.

18. Contabilul trebuie sa obtina din partea conducerii confirmarea ca este constienta de

responsabilitatea sa in ceea ce priveste prezentarea corecta a situatiilor financiare, precum si pentru

aprobarea lor. Aceasta confirmare poate lua forma unei scrisori de afirmare din partea conducerii,

care sa ateste ca datele contabile furnizate sunt exacte si exhaustive si ca au fost comunicate

contabilului toate informatiile semnificative sau pertinente.

Comentarii

19. Pentru a putea efectua compilarea informatiilor financiare, contabilul trebuie sa posede

cunostinte generale despre natura operatiunilor efectuate de catre entitate, despre forma





documentelor sale contabile si despre referentialul contabil folosit pentru prezentarea informatiilor

financiare. In general, contabilul dobandeste aceste cunostinte in timpul experientei sale in cadrul

entitatii sau cerand informatii personalului acesteia.

20. Exceptand cazul in care se prevede altfel in cadrul acestei Norme internationale de audit, in

general contabilul nu este obligat:

a) sa procedeze la investigatii pentru a determina fiabilitatea si exhaustivitatea informatiilor

furnizate;

b) sa evalueze controlul intern;

c) sa verifice vreo informatie; sau d) sa verifice temeinicia explicatiilor furnizate.

21. Cuvantul "anomalie" desemneaza:

- erori in aplicarea referentialului contabil identificat;

- lipsa indicarii referentialului contabil utilizat si orice deosebire identificata in raport cu acesta din

urma;

- lipsa de informatii asupra altor elemente semnificative de care contabilul are cunostinta.

VIII. RAPORT ASUPRA MISIUNII DE COMPILARE

Principii fundamentale 22. Rapoartele misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:

a) un titlu;

b) destinatarul;

c) o mentiune care sa confirme ca misiunea s-a desfasurat conform Normei Internationale de

Audit aplicabila misiunilor de compilare sau normelor sau practicilor nationale;

d) daca este cazul, se mentioneaza ca respectivul contabil nu este independent de entitate;

e) identificarea informatiilor financiare, cu precizarea ca ele rezulta din datele furnizate de catre

conducere;

f) o mentiune care sa indice ca directiunea este raspunzatoare de informatiile financiare

compilate de contabil; g) o mentiune care sa precizeze ca misiunea nu constituie nici un audit, nici un examen limitat si

ca, in consecinta, nu se da nici un fel de asigurare asupra informatiilor financiare;

h) daca este cazul, un paragraf care sa atraga atentia asupra diferentelor semnificative

mentionate in anexa in raport cu referentialul contabil utilizat;

i) data raportului;

j) adresa contabilului; si

k) semnatura contabilului.

Anexa 2 prezinta exemple de rapoarte de misiune de compilare.

23. O mentiune de genul "neauditate", "compilate fara audit sau examen limitat" sau "a se vedea

raportul misiunii de compilare" trebuie sa fie aplicata pe fiecare pagina a informatiilor financiare

compilate de catre contabil sau pe prima pagina a situatiilor financiare complete.

ANEXA 1

Exemplu de scrisoare de misiune de compilare

Scrisoarea reprodusa mai jos este data ca ilustrare pentru paragraful 10 al acestei norme si

trebuie adaptata exigentelor si circumstantelor specifice. Acest exemplu se refera la compilarea

informatiilor financiare.

(Data)

In atentia consiliului de administratie sau a altor reprezentanti ai conducerii interesate. Aceasta scrisoare are drept obiectiv sa va confirme termenii si obiectivele misiunii noastre, asa

cum le intelegem noi, ca si natura si limitele acesteia.

Ne-ati cerut sa efectuam urmatoarele lucrari:

Pe baza informatiilor pe care ni le-ati furnizat, vom intocmi bilantul societatii ABC la 31 decembrie





19XX, ca si contul de rezultate si situatia miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta

data. Intocmirea acestor conturi va fi efectuata conform Normei nationale de audit care concorda cu

Norma internationala de audit referitoare la misiunile de compilare a informatiilor financiare. Nu vom

aplica nici o procedura de audit sau de examen limitat al acestor informatii financiare. In consecinta,

nu vom da nici un fel de asigurare referitor la acestea din urma. Raportul nostru asupra situatiilor

financiare ale societatii ABC se va prezenta astfel:

(vezi anexa 2)

Conducerea societatii ramane raspunzatoare de exactitatea si exhaustivitatea informatiilor care

ne vor fi furnizate si, fata de terti, de informatiile compilate de noi. Aici se include intocmireadocumentelor contabile corespunzatoare, efectuarea controlului intern, selectarea si aplicarea

politicilor de certificare a conturilor general recunoscute. Totusi, nu trebuie sa se astepte de la

aceasta misiune sa depisteze erori, fraude sau acte ilegale. Cu toate acestea, va vom informa daca

vom lua cunostinta de astfel de cazuri.

Aceste informatii vor fi intocmite conform ... (se indica referentialul contabil identificat). Toate

diferentele existente in raport cu acest referential vor fi indicate in situatiile financiare si le vom

consemna, daca este cazul, in raportul nostru.

Intelegem ca obiectivul si difuzarea informatiilor compilate sunt pentru ... (se precizeaza) si este

stiut ca ne veti informa de orice modificare semnificativa in acest sens.

Contam pe intreaga cooperare a personalului dumneavoastra pentru a ne pune la dispozitie toatedocumentele contabile si alte informatii necesare care ne vor permite sa ne ducem la bun sfarsit

misiunea.

Onorariile noastre, facturate pe masura efectuarii lucrarilor, sunt calculate pe baza timpului lucrat

de fiecare colaborator plus cheltuielile si decontarile diverse. Tarifele orare variaza in functie de

responsabilitati, de experienta si de competentele solicitate.

Aceasta scrisoare ramane in vigoare pentru exercitiile viitoare, exceptand cazul de reziliere,

modificare sau anulare a misiunii noastre.

Va rugam sa semnati si sa ne inapoiati exemplarul alaturat pentru a ne arata ca sunteti de acord

cu conditiile misiunii de compilare a situatiilor financiare.

XYZ & Co.

De acord

Societatea ABC prin:

.............................

(semnatura)

Nume si functie

Data ..................

ANEXA 2

Exemple de rapoarte de misiune de compilare

Exemplu de raport pentru o misiune de compilare a situatiilor financiare

RAPORT DE MISIUNE DE COMPILARE IN ATENTIA ...

Pe baza informatiilor puse la dispozitie de conducere, am intocmit bilantul societatii ABC la 31

decembrie 19XX, ca si contul de rezultate si situatia miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat

la aceasta data. Intocmirea acestor situatii financiare a fost efectuata conform NormeiInternationale de Audit (sau normelor sau practicilor nationale aplicabile) referitoare la misiunile de

compilare a informatiilor financiare. Conducerea ramane raspunzatoare de aceste situatii financiare

care nu au facut obiectului nici unui audit, nici unui examen limitat din partea noastra. In consecinta,

nu dam nici un fel de asigurare asupra acestora din urma.




Data CONTABIL

Adresa

Exemplu de raport pentru o misiune de compilare a situatiilor financiare, raport care contine un

paragraf suplimentar ce atrage atentia asupra unei indepartari de referentialul contabil identificat.

RAPORT DE MISIUNE DE COMPILARE IN ATENTIA ...

Pe baza informatiilor furnizate de conducere, am intocmit bilantul societatii ABC la 31 decembrie

19XX, ca si contul de rezultate si situatia miscarilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la acea

data. Intocmirea acestor situatii financiare a fost efectuata conform Normei nationale de audit care

concorda cu Norma internationala de audit referitoare la misiunile de compilare a informatiilor

financiare. Conducerea ramane raspunzatoare de aceste situatii financiare care nu au facut obiectul

nici unui audit, nici unui examen limitat din partea noastra. Prin urmare, nu dam nici un fel de

asigurare asupra acestora din urma.

Atragem atentia asupra Notei x din anexa la situatiile financiare, care arata ca directiunea a ales

sa nu activeze chiriile de leasing imobiliar ale uzinei si ale utilajelor, ceea ce constituie o indepartarede referentialul contabil identificat si pe baza carora situatiile financiare au fost intocmite.

Data CONTABIL

Adresa

Text extras din www.legex.ro

Norme de Audit

Documents

Transcript of Norme de Audit