NO 608 TrReporter

8/18/2019 NO 608 TrReporter

1/23

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 14 - 20 aprilie 2016 • Nr. 608 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

ACTUALITATE pag. 2

COMUNITATE pag. 7

MĂRTURII pag. 16

SPORT pag. 20

Legea salarizăriiîncinge spiritele întreguvern şi sindicate

Biserica 2.0

Atacul sinucigaș din

Lahore, prin ochii uneiromânce (I)

Virginia Ruzici:„România va învinge!”

Simona Halep: „Mereu am învins-o pe Kerber”

A șasea jucătoare în topul mondial WTA, Simona Halep, este încrezătoare în șansele echipei României în fațaGermaniei, în meciul de baraj cu Germania pentru menținerea în Grupa Mondială 1 a FED Cup. Românca și-aamintit că a câștigat mereu în fața numărului trei mondial, Angelique Kerber.

Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporter.ro sau scanați codul QR alăturat.

1 € 4.4658 lei

1 $ 3.9322 lei

DOSAR | EI EXCENTRICI, NOI PERPLECŞI

DOSAR pag. 4-6

Arta stradală: Lăsai-ne să colorăm orașul!

Dacă vin oameni de bună calitate, om vedea campanii cu conţinuturi şi cu manifestări pozitive şi constructive. Campania nu face decât să reprezinte omul care intră în competiţie.

La Cluj, campania e plină de răzgândeli. Par să nu aibă o strategie destul de clară, subestimeazăelectoratul din Cluj, care este şi prezent, şi activ, şi informat, şi critic. Cel mai grav e că nu vedem

o viziune strategică adaptată Clujului. E suficient să ne uităm azi la cine or fi candidaţii,care e profilul lor şi o să aflăm cum o să fie şi campania. Ca la croitor: nu-ţi poate face

un alt costum decât cel pe care-l poţi purta”, Ioan Hosu, sociolog

Ghici cine vine pe

capul nostru la alegeri

Campania electorală nici n-a în-ceput oficial, că pare deja sfârşită,

cel puţin din punct de vedere aldeznodământului. Primarul înexerciţiu, Emil Boc, porneşte – ca maitoţi primarii în funcţie - din pole posi-tion în cursa pentru un nou mandat înfruntea primăriei clujene.

Confuzaţi, poate, de noul sistemde alegere a primarului, într-un sin-

gur tur de scrutin, sau derutaţi de fe-lul lor, contracandidaţii lui Emil Bocpar nişte elevi prinşi de profesor cutemele nefăcute. Al doilea oraş al ţării,Clujul, n-a fost în stare, nici de aceastădată să scoată pe piaţa electorală niştecandidaţi care, dacă n-au putut să fieantrenaţi şi pregătiţi din timp, măcar

să fie nişte personalităţi în stare să im-provizeze şi să acopere cu prestanţa

şi cunoştinţele lor deficienţele de or-ganizare şi lipsa de creativitate politicăa partidelor. După cum e pregătităpână acum, campania electorală a par-tidelor şi a candidaţilor la primărie,Clujul are mai degrabă alura unuicătun în care contează prea puţin caredintre cele trei-patru babe rămase va

ajunge primar. Pagina 3 (M.A.)

OPINIE | VIOREL CACOVEANUParteneriatul - formăde supunere a omului pag. 8

OPINIE | TRAIAN VEDINAŞBravos intelighenţie contemporană pag. 8

F o t o : D a n B o d e a ©

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r


2/23

2 | ACTUALITATE

| 14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608

ALEGERI

Profesorul Vasile Țopa,șef al Catedrei deElectrotehnică și direc-tor al Departamentului deElectrotehnică şi Măsurăridin cadrul UniversitățiiTehnice din Cluj-Napoca

(UTCN) este noul rector alinstituției, ales cu 677 de vo-turi în detrimentul celorlalțidoi candidați pe care i-aavut în cursa pentru acestpost.

Potrivit site-ului UTCN,alegerile din data de 12 aprilie2016 pentru postul de rectoral instituției l-au avut dreptcâștigător, într-un singurtur, pe profesorul universitarVasile Țopa. Acesta a strâns667 de voturi, devansându-șicontracandidații Ștefan Țălu

și Mariu Bulgaru, care auprimit 6, respectiv 134 de vo-turi.

Potrivit CV-ului său,Vasile Țopa are 59 de ani,este din Cluj-Napoca șiocupase, până în prezent,funcția de șef al Catedreide electrotehnică din cadrul

UTCN. El a mai fost de ase-menea directorul Oficiuluide Relaţii Internaţionale(ORI), directorul Departa-mentului de Electrotehnicăşi Măsurări, membru în co-misia de inginerie electricăCNATDCU (în 2011 vice-preşedinte), prorector curesursele umane şi politici fi-nanciare și vicepreședinte alConsiliului de Administrație.Vasile Țopa este doctor înInginerie Electrică cu teza„Contribuţii la rezolvarea prin

tehnici numerice de optimizarea problemelor inverse de câmpelectromagnetic”.

Planul managerial al nou-lui rector are mooul „ A fiîmpreună este un început, arămâne împreună este un pro- gres, a lucra împreună est e unsucces” și, potrivit documen-

tului, noul rector își pro-pune o „viziune ambițioasă șirealistă”.

„Viziunea pe care v-osupun atenției este unaambițioasă dar realistă, carenu propune schimbări spec-taculoase și revoluționare,dar care orientează spre ma-turizare, consolidare și sta-bilitate în performanță. Di-mensiunile acestei viziunisunt cele pe care se vor plasademersurile de dezvoltare aleinstituției și în care vom căuta

și răspunsurile la provocările pe care le vom întâlni în timpul acestui mandat. Aceste di-mensiuni se referă la excelențaacademică, recompensată prinrecunoașterea națională șiinternațională; contribuția labunăstarea socială și economicăa regiunii; comportamentul

antreprenorial dublat de re-sponsabilitate în gestiona-rea resurselor; comunitateauniversitară puternică prinvalorile pe care le promovează,motivată pentru performanțăși responsabilă pentru propria prestație; un mediu instituționalcare îmbină atractivitatea și res- ponsabilitatea pentru studențiiuniversității și asigură egalitatede șanse în accesul la educațieși oportunități”, se arată îndocument.

Radu Hângănuţ

Vasile opa, ales rector al UniversităiiTehnice din Cluj-Napoca

CARITATE

Little People îi ajută pecopiii cu cancer să treacă

mai uşor peste boală

Copiii trataţi de cancer în Compartimen-tul de oncopediatrie al Clinicii de Pediatrie IIdin Cluj vor putea să treacă, poate, mai uşorpeste problemele lor de sănătate datorită

unui spaţiu de activităţi care le este pus ladispoziţie pe holul secţiei unde sunt internaţi.Asociaţia „Lile People” România a

anunţat într-o conferinţă de presă, finaliza-rea proiectului de renovare şi amenajare aspaţiului de activităţi pentru pacienţii copiiinternaţi în Compartimentul de oncope-diatrie.

„De frumuseţea spaţiului special creat se vorbucura pacienţii internaţi, copii şi adolescenţi bol-navi de cancer având la dispoziţie un spaţiu co-lorat, curat, care le va face lungile şederi în spitalmai uşor de acceptat. (...) Proiectul este o investiţiea Asociaţiei Lile People, sprijinită de comuni-tatea clujeană, prin intermediul unor evenimentelocale, realizat în colaborare cu Federaţia SHARE.Designul proiectului de renovare este oferit de Asociaţia PLAI ”, se arată într-o informare aAsociaţiei „Lile People”.

Şeful secţiei, conf. univ. Dr. GheorghePopa, a declarat că atmosfera în care trăiesc

copiii internaţi este foarte importantă pentrucalitatea vieţii lor şi pentru eficienţa trata-mentului urmat.

„ Atmosfera are un rol foarte important înameliorarea calităţii vieţii şi în creşterea saumenţinerea compleanţei la tratament. Copiii vincu teamă, dar nu cu groază şi acest loc începesă nu le mai creeze acea repulsie inerentă. Mulţicopii au în clinică condiţii de viaţă şi de joacă maibune decât acasă. Sunt copii singuri la părinţicare aici îşi găsesc parteneri de joacă. Programeleeducaţionale pe care le practică voluntarii de laLile People au un rol în plus, acela de a-i educa pe aceşti copii, în sensul de a şti să-şi păstrezesănătatea fizică şi mintală”, a menţionat Gheor-ghe Popa.

El a mai spus că marea majoritate a copi-ilor se întorc acasă sănătoşi.

„Departamentul de oncopediatrie are zece paturi, permanent avem zece copii pe toate celezece paturi. În fiecare an, diagnosticăm cu can-

cer şi tratăm circa 35 de cazuri noi, astfel încât,în registrul nostru instituţional s-au adunat deja peste 400 de copii trataţi pentru cancer. Rata desupravieţuire pe termen lung a crescut semnifi-cativ, astfel încât ne putem mândri şi noi că circa70% din copiii care păşesc în această secţie se în-torc acasă sănătoşi”, a adăugat Gheorghe Popa.

Copiii sunt încântaţi de felul în care le-afost amenajat spaţiul de activităţi din hol, lafel cum sunt şi părinţii lor.

„Băieţelul meu e foarte fericit, a venit aicide câteva zile şi i s-a părut un loc schimbat, unloc frumos, curat. Copiii se simt bine, mai uităde probleme, de durere, de tot" , a spus Otilia,mama unui copil bolnav de cancer.

Asociaţia „Lile People” derulează maimulte proiecte de ajutorare a copiilor bolnavide cancer, atât în România (opt secţii de onco-pediatrie), cât şi în Republica Moldova (douăsecţii).

RETRAGERE

Guvernul a retras OUG privindsalarizarea bugetarilor, a anunţatmiercuri purtătorul de cuvânt alExecutivului, Dan Suciu, care a preci-zat că scopul Guvernului este să vinăcu un proiect acceptat de parteneriisociali, în limitările fiscal-bugetarepentru 2016-2017.

Vicepremierul Vasile Dîncu de-clarase de marţi că proiectul privindsalarizarea din sistemul bugetar se re-trage şi nu trebuie să intre pe ordineade zi a Guvernului, adăugând că min-istrul Muncii, Ana Costea, nu va firemaniată.

„Doamna ministru a anunţat încă dinşedinţa cu sindicaliştii şi patronatele căacest proiect se retrage. Am anunţat şi eu,îl înlocuiam pe premier acolo, am anunţatcă acest proiect nu trebuie să intre pe or-dinea de zi a Guvernului, pentru că nuera programat să se intre pentru a se lua ohotărâre, era programat în primă lectură. Am încercat, pri n acest draft, s ă vedem cespun sindicatele, era prima lectură pen-

Salariile bugetarilorrămân pe loctru sindicate şi pentru ceilalţi”, a afirmatDîncu, la Realitatea Tv.

El a spus că Guvernul a anunţat par-tenerii sociali că sistemul a fost gândit înaşa fel încât niciun salariu să nu scadă,iar dacă acest lucru nu a reuşit, proiectulva fi retras.

„Noi am fost deschişi şi am anunţat par-tenerii sociali că noi am gândit sistemul înaşa fel încât să nu fie nicio scădere de sala-riu în acest moment şi dacă acest proiect nua ieşit aşa, înseamnă că am greşit, ne re-tragem acest proiect şi începem să lucrăm desăptămâna viitoare, eventual cu ei, într-unconsiliu tripartit, să lucrăm pentru a face ovariantă care să fie acceptabilă pentru toţi,sigur, în limita unor bani pe care îi avemîn acest moment. Şi am văzut onestitate din partea sindicatelor care au spus: am înţelescă nu sunt bani decât câţi aţi spus în acestbuget, dar hai să facem sistemul echitabil” ,a adăugat Dîncu.

El a explicat că au fost mai multevariante privind salarizarea din sistemul bugetar, una dintre ele presupunea osumă de 40 miliarde de lei, suplimentarede bani care nu avea de unde să fie luată.

„Iniţial şi ideea noastră cu care am por-nit a fost să construim un sistem unitar,aşa s-a crezut că se putea face, în care săse elimine toate incompatibilităţile, toateinegalităţile din sistem.(…) Ca să faci oegalizare pe orizontală şi pe verticală aacestor salarii este nevoie de o sumă foartemare. S-a făcut un proiect ideal la început,doamna Costea a construit un proiect de

specialist care, însă, avea dezavantajul că necosta prea mult şi, în momentul acesta, nuse găseau bani pentru un asemenea tip de proiect. A fost unul din multele variante dela acel prim proiect care costa 40 miliarde delei, adică o suplimentare pe care nu aveamde unde să o luăm. S-au făcut vreo patru saucinci proiecte pe diverse variante, scenarii,încercând să se facă ce se poate cu 2 miliardede lei şi ceva ca plus pe anul care vine, pe unan”, a explicat Dîncu.

Vicepremierul a arătat că ultimavariantă, din păcate, nu a ieşit ca finală.„Nu s-a discutat cu sindicatele, decât foarte puţin, a fost şi o greşeală de orientare anoastră, a întregii echipe care am spus:haideţi să gândim noi varianta, vedem cebani avem şi după aceea să discutăm cusindicatele. Ne-am gândit că durează preamult”, a mai explicat Dîncu.

Vasile Dîncu a explicatcă au fost mai multe

variante privind salarizarea din sistemul

bugetar, una dintreele presupunea o sumăde 40 miliarde de lei,

suplimentare de bani carenu avea de unde să fie

luată.

Spitalul Pediatrie II, Cluj


3/23

politică | 3

14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608 |

„Facem campanie peste tot”, Liviu Alexa

Candidatul FaceBoc

Î ncă nesigur de mişcările neaşteptatepe care le-ar putea face DNA şi în ca-zul său, Emil Boc stă pitit sub umbrelavotului inerţial şi evită – şi va evita -dezbaterile publice şi confruntărilede idei cu contracandidaţii săi. Deşi,în circumstanţele actuale, ar ieşi pri-mar chiar dacă ar pleca din Cluj pânăla alegeri, Emil Boc a găsit, totuşi, osoluţie prin care măcar mimează că e în

campanie electorală. Pe considerentulcă facebook-ul a făcut un preşedinte deţară, darămite un primar, Emil Boc s-aaşezat tacticos în faţa computerului şiintră în dialog cu alegătorii de două oripe săptămână, dezbătând, cică, proble-mele urbei.

Mişcare pe careDacă – cu rezerva surprizelor DNA -

lucrurile par destul de clare în privinţamai nou liberalului Emil Boc, de parteacealaltă a plutonului competiţional eun fel de varză a la Cluj. Atenţia pentruprincipalii contracandidaţi ai lui EmilBoc era îndreptată până deunăzi înspreambiţiosul şi bătăiosul Liviu Alexa şispre deputatul social-democrat AureliaCristea. Mai puţin versat în ale poli-ticului, Liviu Alexa s-a împiedicat de

instrumentul principal cu care urma sălupte în campanie: partidul.El şi-a anunţat îninţarea unui par-

tid, Pentru Cluj, dar viteza de reacţie a justiţiei de la Bucureşti nu e la fel ca alui Liviu Alexa şi, astfel, pentru că n-amai fost timp ca partidul să e înscris în cursa electorală, el a intrat sub um- brela altei formaţiuni politice, PartidulMişcarea Liberală. Problemele salenu se limitează însă la atât. Faptul căLiviu Alexa a cooptat-o în echipa sa decandidaţi pe ex-social-democrata Clau-dia Anastase n-a fost tocmai pe placulmembrilor echipei sale şi unii fac pa-sul înapoi, deoarece înţelegerea iniţialăera ca printre candidaţi să nu gurezepersoane care au fost în alte partide.Un exemplu este Cătălin Berindean,care se pare că s-a desprins de proiect-ul politic al lui Liviu Alexa, deşi acestadin urmă ne-a spus că încă nu e nimic bătut în cuie. Tot Liviu Alexa ne-a spuscă ceilalţi candidaţi pe care i-a anunţatpentru primărie şi consiliul judeţean autrecut, alături de el, la noua formaţiune.El ne-a lămurit şi în ceea ce priveşte unuldintre mesajele sale electorale: „20.000de locuri de muncă mai bine plătite, 15.000de locuri de parcare în cartierele Clujului,100 de ambulanţe pentu Cluj”. Cel puţin în privinţa locurilor de muncă, Alexaspune că e vorba de faptul că, în calitatede primar, ar avea pârghiile necesareprin care să atragă investitori în Cluj,investitori care, la rândul lor, să creezecele 20.000 de locuri de muncă.

„INDEPENDENT”

Mihai Seplecanși campania

de apartamentDupă ce a pierdut scaunul de preşedinte

al Consiliului Județean Cluj, fostul pene-list Mihai Seplecan, actualmente clujean botezat în apele limpezi ale Iordanului,a decis să schimbe macazul și să aleagă onouă țintă, cel puțin la fel de îndrăzneață:Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Șicum orice plan serios începe pe Facebook,Seplecan și-a anunțat intențiile în mediulvirtual, acolo unde campania a început dejade săptămâni bune. Într-un mesaj postat pesite-ul de socializare, fostul președinte al CJCluj spune că este o datorie civică să can-dideze.

„Pe puterile mele, pe banii mei, susținut de prietenii și oamenii care cred în adevărurile de-mascate public cu privire la hoțiile politice dela Consiliul Județean Cluj, am decis să candi-dez independent atât la Primăria Cluj-Napoca,

cât și la o poziție de consilier local în consiliulmunicipiului. Am promis că voi candida, am

anunțat public acest lucru și sunt bărbatul carese ține de cuvânt. Nu mă sperii eu de câțiva hoți politici și de cei înregimentați să le e sluguțe,să le scoată castanele din foc în numele unei cla-mate voințe politice de urmările căreia este plinCodul Penal de prevederi”, a scris acesta peFacebook.

Cum niciun partid nu a dorit să girezepentru candidatura lui Seplecan, acesta aluat drumul independenței, drum care l-adus până într-un aparatament de pe str. Do-nath nr. 20, ap. 12. Acolo spune Seplecan căs-a născut și, aparent, acolo urmează să senască și viitorul candidatului Seplecan, căcila această adresă, în confortul căminuluipărintesc, Mihai strânge de zor semnăturide la vecini și vecine, prieteni şi rude. Totuleste la vedere, cu apartament, cu strategie,cu adresă, cu ce spun oamenii despre can-didatul Seplecan. (Radu Hângănuț)

SCHIMBARE

Preşedintele executival PSD Cluj-Napocaa demisionat

Ducu Hotima, preşedintele executival organizaţiei municipale, PSD Cluj–Napoca, a demisionat miercuri din funcţie.„din cauza ultimelor evoluţii politice la nivelulorganizaţiei PSD Cluj-Napoca”. Acesta varămâne însă deocamdată în partid. „Se parecă avem un nou concept de politică, politica dincloud, deciziile ne vin din cloud (n.r. Nor) şinormal că lumea e frustrată, pentru că se iaudecizii peste capul nostru. Eu am intrat înorganizaţie în septembrie anul trecut şi am ve-nit ca să muncesc la un proiect nou, cu oameni

noi, cu teze şi teme noi, proiect la care am lu -crat şapte luni de zile. Iar acum, cu două luniînainte de alegeri, ni se spune «staţi, că avemnoi un proiect mai bun», nici măcar nu ne-auîntrebat care e părerea noastră. Practic acest proiect la care am lucrat în aceste luni nu maiexistă, era vorba să aducem pe lista de candidaţişi oameni din societatea civilă, am şi reuşit să fac acest lucru, dar acum acei oameni nu se mairegăsesc acolo, să avem candidaţi cu experienţă pe anumite domenii nu doar politruci. Eu nu pot să stau ca preşedinte executiv să girez acest proiect nou. Să vină cineva în locul meu carechiar crede în acest proiect”, a precizat DucuHotima pentru Transilvania Reporter.

O campanie picată-n cap F o t o : D a n B o d e a ©


Primarul berii în RomâniaCelălalt contracandidat mai se-

rios al lui Emil Boc ar fost social-democrata Aurelia Cristea, dar, cum ziczvonurile, zilele acesteia în competiţiepar numărate. Deşi se zvonea de maimultă vreme că – de voie, de nevoie-Aurelia Cristea o să lase altcuiva loculde candidat la funcţia de primar, PSDCluj, prin vocea preşedintelui RemusLăpuşan, susţine şi acum că, cel puţindeocamdată, aceasta este aleasa PSD.

Realitatea e că PSD poartă discuţii cuALDE pentru susţinerea unei candida-turi unice la primăria clujeană, pe ceaa omului de afaceri Octavian Buzoi-anu, apărut brusc dintre sticlele de bereUrsus direct în prim-planul vieţii pub-lice clujene. De altfel, nu pare delocexclusă un fel de minicoaliţie anti-Boc,deşi, dacă ar să m chiţibuşari şi săne luăm după unele semnale publice,aceasta pare moartă înainte de a senaşte. Cum altfel să interpretezi dis-

ponibilitatea PNTCD Cluj şi a candida-tului său la primărie, Horea Dan, de asusţine candidatura lui Octavian Buzoi-anu la „Primăria Consiliului Judeţean?”

Gurzău de la DumnezăuÎn rest, cu excepţia blajinei dar

hotărâtei viceprimăriţe a UDMR, AnnaHorvath – care va obţine în cursa pen-tru primărie atât cât vor românii carenu se vor prezenta la vot -, campaniaelectorală din Cluj e un fel de caricatură.Caricatură e mai degrabă şi bannerulante-electoral al deputatului candidatAdrian Gurzău (PMP), care s-a pus peaşe cu capul în jos şi cu un deget vân-turat apostolic în aceeaşi direcţie. Ca sănu credem că e chiar picat în cap, Adri-an Gurzău ne mai linişteşte oleacă cumesajul: „Nu-s picat din cer, ci văd Clujul

altfel”. Nu ştiu cum vede Gurzău Clujul,dar Clujul nu cred că-l vede bine.Ar mai şi candidaturile lui Bruno

Roschnafsky, Mircia Giurgiu. Dar de-spre ei, poate altădată. Între timp, îlaşteptăm şi pe Gheorghe Funar.

Marius Avram


4/23

4 | DOSAR

| 14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608

NECONVENŢIONAL

Deși erau puși pe fapte mari și își do-reau, încă de acum câțiva ani, să trans-

forme Clujul în muzeu de artă stradală,artiștii din Cluj se văd nevoiți să își punăîn practică ideile în alte orașe din țară,

unde autoritățile sunt mult mai deschiseimplementării atracțiilor culturale alter-native.

Din păcate, spun ei, este de-a drep-tul imposibil să obții o aprobare pentruun proiect major de artă stradală în zonacentrală a Clujului și nu înțeleg de undeatâta încăpățânare, în timp ce în Craiovasau în București se fac „minuni” în aceastădirecție. De asemenea, în Sibiu, timp deo săptămână în luna august (22-28), va fiorganizată a doua ediție a Sibiu Interna-tional Street ART Festival, după ce anultrecut a fost inaugurat oficial Primul Tur deArta Stradală din România, prin realizareaa 14 lucrări pe școli din diverse cartiere aleSibiului. Turul înseamnă două ore de mersrelaxat cu bicicleta și este o ocazie inedităde a vedea și alte zone din Sibiu, nu doarCentrul Istoric. Pe lângă picturi murale vorfi organizate și workshopuri, conferințe,

proiecții, concerte.Într-o perioadă în care opțiunile de a-țipetrece timpul sunt atât de variate, ideeaunui astfel de proiect, cu beneficii cul-tural-turistice, consideră artiștii din Cluj,este aceea de a fi cât mai accesibil tuturor.„Artiștii stradali, pe lângă faptul că animăstrăzile orașului, intervin în itinerariul fiecăruicetățean sau turist aflat în căutarea unei locații,nu neapărat artistice. Parisul, cunoscut caun pol cultural important este faimos pentruefervescența întâlnită pe străzile orașului toc-mai datorită acestor artiști stradali. Nu degeabaa pus la dispoziție câteva locații în care oriceartist poate să-și manifeste talentul, fără a finevoie de o taxă sau alt fel de aprobare din par-tea autorităților. O mișcare destul de inteligentăși din punct de vedere economic. Printre alteleși artiștii stradali creează vad comercial pentruturiști care cheltuiesc bani în spațiile comercialeimpozitate de către autorități” , consideră Kero

Zen, unul dintre cei mai consecvenți artiștivizuali, autor al numeroase expoziții și mu-rale din Craiova, București sau Timișoara.Chiar dacă propunerile lui sau ale co-legilor săi nu au ecoul pe care ar trebuisă îl aibă la nivelul administrației clujene,inițiativele continuă să vină în speranța căcineva le va vedea potențialul. O astfel deinițiativă va fi pusă în aplicare de Kero Zen în 23 aprilie, la Jazz in the Street, unul din-tre evenimentele organizate sub umbrelafestivalului Jazz in the Park. „Performance-ul făcut de mine va fi, de fapt, realizarea unuidesen graffi ti. Aș vrea să excludem din startideea de a desena pe panouri improvizate. Credcă ar fi mult mai constructiv să abordăm maiserios acest aspect, iar cu fiecare evenimentde genul acesta să folosim ca suport pereții șinu «foi volante», panouri care se pierd, carese aruncă prin oraș și se uită de ele. În felulacesta s-ar pune bazele realizării unui muzeude street art pe străzile orașului și am putea

schimba mentalitatea oamenilor. La Minis-terul Culturii am văzut că se mișcă lucrurile șiam vrea să ajungem cu proiecte serioase acolo. Am scris proiecte, am propus idei. Am vrea să facem proiecte, eventual să vopsim spitale saușcoli. Încercăm să mergem la un nivel mai se-rios decât doar a desena un perete pe stradă” ,precizează Kero Zen. Alături de prieteniisăi din alte orașe, Kero este autorul unormurale impresionante precum Sf. Gheo-rghe din București sau Strada Unirei dinCraiova.

„Launloc” și alte„mâzgăleli”Masterand la Universitatea de Artă și

Design, în anul I, Radu Pandele a venit laCluj, din București, pentru că, spune el,era „kind of the place to be”, adică cel maipotrivit loc în care se putea afla în acestmoment al parcursului său personal șiprofesional. Și-a dorit să guste și el ofrântură din vibe-ul pe care îl simțise cuocazia altor vizite la Cluj, vibe de careauzise și de la alți artiști de street-art venițila București. Astăzi este de părere că „aaterizat” unde trebuie, mai exact într-uncontext extrem de favorabil.

L-am întâlnit pe Radu la primul eveni-ment marca Launloc, organizat într-ofrumoasă casă de pe strada Emil Racovițănr. 55. În urmă cu un an, o parte dintreartiștii pe care i-am întâlnit aici veniserăcu ideea de a deschide o galerie de street-art în Cluj și găsiseră și locul ideal pentruaceasta: un spațiu industrial de pe stradaTraian care avea să devină loc de experi-mentare pentru cei care îmbrățișeazăacest tip de artă. „Spațiul nostru, chiar prinnumele pe care l-am ales – Launloc, povestește

despre casă, atelier și galerie. Vrea să con-tureze, într-un fel sau altul, ideea de comu-nitate. În legătură cu denumirea spațiului,inițial am pornit de la cuvântul «unlock», însăam apelat la o variantă «melodică», mult maisinceră. În opinia mea, direcția brandinguluiși a identității vizuale tinde spre non-brand-ing, cât mai subtil, cât mai finuț și de aceeaam ales această variantă” , declara în urmăcu un an artistul vizual Kero Zen.

La acel moment, artiștii își propuneauca Launloc să devină prima galerie destreet art din Cluj care să vină cu posibili-tatea de a oferi rezidență, prin schimbulde case între artiști. Întregul proiect nu selimita doar la ideea de spațiu, ci mergea

mai departe cu inițiativa de reinventare acondiției sociale, prin găsirea unor soluțiisimple de supraviețuire, într-o societate bazată pe conceptul de comunitate.

După un an de la punerea în practicăa inițiativei, Launloc se identifică astăzicu un alt spațiu unde conceptul inițialeste continuat cu aceeași dorință de co-agulare a comunității de artiști stradalidin Cluj. Meritele găsirii acestui nou loc îi aparțin lui Matei Țigăreanu, în timp cesufletul galeriei este reprezentat de artiștii

care lucrează și locuiesc acolo și care la în-ceputul lunii aprilie au organizat o primăexpoziție care să marcheze, de ce nu, unalt început. „Ne-am gândit să punem un altnume acestui loc, dar Racoviță 55 era preabanal și atunci am ajuns la concluzia că estechiar ce trebuia să se întâmple și cam ceea cedoream noi să facem. Am rămas la numeleinițial, Launloc, concept pe care îl vom folosi probabil în mai multe locații” , a declaratKero Zen pentru Transilvania Reporter înziua primei expoziții organizate în noualocație.

Expoziția de grup a reunit lucrări sem-nate de Ocu, Kero Zen, Radu Pandele,Matei Țigăreanu, Andrei Sclifos și Ionuț

Șerdean și nu a avut un concept anume. Afost o expoziție freestyle, în care artiștii au încercat să evadeze din tiparul academic. „Am fost relaxați și nu ne-am obosit prea multsă facem descrieri fandosite lucrărilor noastre.Eu sunt de părere că, dacă îi dai un nume lalucrare, îi iei o parte din opțiunea ei de a fi. Îirupi din potențialul ei maxim. Este mai bineca fiecare să înțeleagă ce vrea sau ce poate” , aprecizat Kero Zen, care a realizat o lucrarepe sticlă, exemplificată prin intermediulunui retroproiector.

Dacă nu ne lasă să facem artă pe perete, măcar să ne lase să plantămcopaci pe Memo, să avem verdeaădacă nu culoare. Sau culoare prin

verdeaă”, Andrei Sclifos, artist

Lăsai-ne să colorăm

„Strada Unirei”, Craiova

F o t o : C r i s t i n a B e l i g ă r ©



5/23

ARTA STRADALĂ | 5

14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608 |

„Cu un muralsfințești locul”Radu Pandele, face masterul în Cluj

și acum locuiește în casa de pe stradaEmil Racoviță, unde are și atelierul în care lucrează. Pentru el, expoziția afost, de fapt, un fel de atelier deschis încadrul căruia a avut libertate enormăde exprimare. A apreciat faptul că nu is-a impus să facă o serie, ci tot demer-

sul s-a concentrat asupra expunerii lor,a artiștilor. „În altfel de circumstanțe ți se pun presiuni masive. Noi le facem și pe alea,cu galerii și high-art, adică artă de top lainfinit. Dar ce am făcut în această expozițieîmi oferă libertate chiar lângă mine” , a pre-cizat Radu. Tânărul nu a avut nimic de-aface cu arta până în clasa a XI-a. În clasaa patra a fost exmatriculat din școala încare învăța și a fost mutat la o școală deartă. „Acolo s-au întâmplat multiple minu-ni, când m-au desemnat pe mine în clasa aXI-a să merg la olimpiada națională. Ideeaeste că astăzi am ajuns să știu toate nivelelede circumstanțe și «ștouri» artistice, dar numă provoacă nimic cum mă provoacă liber-tatea de a mă exprima. Dacă ai păreri desprelume, le exprimi, simple as that. În schimb,dacă toată combinația se complică, atuncicând, în mod evident, se apropie, să zicem, un galerist de artă de top, devine altceva. Pentru

mine, streetart-ul este o revenire masivă șiam enorm interes în direcția aceasta. A fost practic prima chestiune care m-a făcut sămă îndrăgostesc de suprafață. E o chestiuneexcepțională că putem evita partea negativăa lumii artelor. Poți să fii artist fantezist și săo duci fantastic și să eviți mizerabilitățile dinlumea dumnealor și realitatea dumnealor” ,explică Radu Pandele.

„Aș vrea să spun că orașul Cluj-Napocaar putea oferi multe din punct de vedere alstreetart-ului, dar din cauza unor «mâhniți»

Clujul începe să aibă potenial în streetart. Asta

ar fi și ideea acestui loc.Cunosc foarte muli artiști

buni chiar printre prie-tenii mei, dar să ajungi săexpui devine din ce în ce

mai complicat. În privina artiștilor stradali, Clujul

stă foarte bine, dar nu sunt proiecte legale, deși pe străzi se văd multe desene

Dacă ar fi mai multe proiecte legale cu primăria și mai multe evenimente,

ar fi altfel”, Matei igăreanu,

masterand UAD

orașul!

sajele muralelor sunt, pur și simplu, chestiunidictate 50% de proprietari și 50% e libertate.Vin bani foarte buni, e un stil de viață dinamic,uneori periculos și e o distracție plăcută. Euam un crew, Sweet Damage Crew se numește,și facem multiple «minuni». Asta este concretcombinația din București, în care ne plimbăm

dintr-un loc în altul unde este de lucru. Nu esteo chestiune menită să fie statică, nu ne obligăsă stăm în atelier noaptea să facem capodopere,ci îți schimbi contextul și capodoperele te fac petine și tu pe ele. Te lucrează contextul, condițiaîn care ești, percepția la care ai ajuns asuprarealității”, afirmă Radu.

Lucrările sale din expoziția Launlocsunt mâzgăleli pe pereți, ceea ce pentruRadu reprezintă o atitudine hiper nouă,dat fiind că în general lucrează foarte fig-urativ. „Sunt minimalism conceptual, mini-malism ca tratare, minimalism ca sintetizarea gesturilor stradale. Seria asta concret nu arerelevanță în Cluj. Clujul nu este plin de graffi ti,ceea ce este foarte bine. Seria mea este dedicatăBucureștiului și poeziei care se creează întresuprapunerile de atitudini, care sunt de faptniște conflicte, niște energii care pe mine m-auinspirat. Concret sunt niște pretexte pentrucompoziții abstracte, cu graffi ti-uri de la porni-re” , precizează Radu Pandele.

Artistul precizează că nu și-ar doriorașul Cluj să devină un oraș al graffi ti-ul-ui, al artei stradale însă da. „Lumea confundă graffi ti cu arta stradală, dar graffi ti este o atitu-dine total diferită. Este o chestiune fundamental greșită de comparație. Unii îi zic și la tehnicaspray-ului în sine graffi ti. Dar nu e așa. Graf- fiti este atitudinea cu care se apropie cineva deo suprafață pentru a se exprima stilistic cu pre-textul grupării de litere pe care el îl folosește.Și face asta în enorm de multe contexte. Artastradală este concret artă mutată în contex-tul stradal. Eu personal țin cu arta stradală,dar respect enorm puritatea graffi ti-ului”, precizează Radu.

Matei Țigăreanu este masterand la UAD,secția pictură și este cel care a găsit, din întâmplare, casa pe care acum au închiriat-oși care a devenit loc de întâlnire pentru oparte dintre artiștii stradali din Cluj. Ce își dorește pentru acest loc este să devină

spațiu de expoziții și alte event-uri. „Clujulîncepe să aibă potențial în streetart. Asta ar fiși ideea acestui loc. Cunosc foarte mulți artiștibuni chiar printre prietenii mei, dar să ajungisă expui devine din ce în ce mai complicat. În privința artiștilor stradali, Clujul stă foartebine, dar nu sunt proiecte legale, deși pe străzi sevăd multe desene. Dacă ar fi mai multe proiectelegale cu primăria și mai multe evenimente, ar fi altfel. Arta stradală, față de alte forme de artă,se bazează mult pe interacțiunea cu publicul șiajunge la un public larg mult mai ușor decâtorice altă formă de artă” , consideră Matei.

Născut în Chișinău, Andrei Sclifos avenit în Cluj în urmă cu șase ani și în prezentstudiază la Universitatea de Artă și Design.Tânărul este de părere că în Cluj există celmai mare potențial pentru artă stradală în România, dar că e complicat să obținăautorizații pentru proiecte. „Nu e vorba călumea nu înțelege mesajul artei noastre, ci cred că

totul se bazează pe câți bani dai, ca să fii auzit. Dacănu ne lasă să facem artă pe perete, măcar să ne lasesă plantăm copaci pe Memo. Măcar verdeață dacănu culoare, sau culoare prin verdeață. Casa de peRacoviță o avem din toamnă și ne propunem săorganizăm chestii foarte faine. Vom invita și alțioameni și va deveni un loc foarte mișto. Clujul mă provoacă, pentru că îmi oferă libertate și el rămâne pentru mine capitala culturală a acestei țări.” , aconcluzionat Andrei.

Cristina Beligăr

de la planificarea urbanistică nu sunt per-mise muralele. Ori, în contextul Capita-lei Culturale Europene streetart-ul este unmust. E o chestie fantastică, foarte fashion.Cine se gândea că la Craiova se va răsturnacarul de street-art și la Cluj nici nu putemvorbi de așa ceva, la un asemenea nivel. Ceeace fac eu acum este să critic părerile unoranume persoane care au idei fixe. Calcanemasive pentru murale ar fi. Eu înțeleg sănu ne băgăm în centrul vechi, dar în același

timp nu băgați nici reclame acolo. Un muraleste mult mai aparte. Cu un mural sfințeștilocul. Am văzut un loc foarte nice în zonastatuii de la intrarea în Parcul Central undes-ar putea face un mural reușit. Și existămulte alte locuri, nu aceasta este problema” ,precizează artistul.

Ce ar aduce în plus orașului maimulți pereți pictați artistic? Ar aduceselfie-uri ale fetelor care vor să-și facăpoze cu desenele, glumește Radu. Lamodul serios, spune artistul, ar aduceculturalizare contextului. „Nu fac muralede foarte mult timp, dar am făcut murale puternice, relevante și masive în Bucureștiși ideea este că, în timpul acesta, de când amînceput, mi-am dat seama că e imposibil sătreci pe strada General Eremia Grigorescudin București și să nu te uiți la muralul deacolo, e imposibil să treci pe strada Pictor Arthur Verona și să nu te uiți la muralele

de acolo”.Pe Radu Pandele nu îl interesează caprin arta sa stradală să fie critic la adresasocietății și asta pentru că este foarte împăcat cu contextul, circumstanțeleși viața lui în sine. „Nu pot să spun căsunt fericit, dar sunt împăcat și nu ar aveasens pentru mine să critic o societate careîmi oferă mie toată poezia. Dacă aș simțiceva în neregulă cu contextul politic, saucu alte circumstanțe, m-aș retrage într-unalt context cu care aș rezona. Concret, me-




6/23

6 | DOSAR

| 14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608

Clujul, mai„conservator”?

Tinerii care doresc să realizeze graf-ti pe diferite clădiri din cartierele

clujene nu sunt prea mult încurajaţide autorităţi. De altfel, anul trecut înConsiliul Local au şi crescut amenzilepentru murdărirea sau inscripţionareafaţadelor, cei prinşi urmând săplătească de la 1.500 la 2.500 de lei. Oparte a consilierilor locali a argumen-tat atunci că creşterea amenzilor nueste o soluţie şi că ar trebui să se oferealternative şi tinerilor artişti pasionaţi

de această artă neconvenţională.Sigur, nu pentru centrul istoric.Consilierul Ioan Bîldea a propus chiarorganizarea unei dezbateri publice peacest subiect. „Nu s-a mai întâmplatnimic legat de acest subiect, şi eupersonal nici nu am văzut să scadănumărul inscripţiilor pe clădiriledin centru ca urmare a creşteriiamenzilor”, a spus acesta. Pe dealtă parte, arhitectul-şef al municipi-ului, Ligia Subţirică spune că cei dela urbanism nu au ce autorizaţii sădea în acest sens şi că atunci cândau venit propuneri concrete cătremunicipalitate unele au fost aprobate. „Ştiu că ne-am dat acceptul pentrudesenarea cu grati a unei centralede cartier, dar le-am cerut să facăceva frumos, sigur pentru aseme-nea spaţii tehnice se pot acceptaasemenea propuneri. Problema e cu

intervenţiile barbare şi nepotrivitepe clădirile monument şi nu numai,din centru, pe care nu prea ai cumsă le stopezi. Poliţia nu reuşeştesă îi prindă. Util ar ca asemenealucrări, desene să e cumva avizatede cineva cu competenţă artistică,cineva care se pricepe şi înţelegeacest fenomen al gratiului”, a spusSubţirică. Potrivit regulamentului priv-ind domeniul public, în oraş există şicâteva locuri special destinate pentruamatorii de grati, la Podul Calvaria şila Podul Aurel Vlaicu. (C.R.)

provocare şi mister

Ce ar aduce orașului mai mulți perețipictați artistic sau cum evaluăm în ter-

meni estetici arta stradală, sunt doar douădintre întrebările pe care le-am adresatprof. univ. dr. Radu-Călin Solovăstru,

fost rector al Universității de Artă și De-

sign din Cluj, în încercarea de a aa în cetermeni vorbim astăzi despre artă stradalăîn Cluj.

Arta stradală este o formă de manifes-tare care nu a început astăzi, dar ale căreiforme trimit spre anumite mesaje, mizândpe o reacție. Uneori arta stradală este făcutăla limita legii, alteori este realizată pe bazăde „contract”, în ambele cazuri validarea eivenind prin impactul pe care îl are în rân-dul celor care o văd și prin răspunsurilepe care le primește inițiatorul sau grupulde inițiatori. „O întrebare importantă legatăde arta stradală este următoarea: Până în ce punct este regizată? Vin lucrurile spontan sausunt dirijate, controlate? Într-un oraș precumClujul au apărut la un moment dat niște im-agini interesante apropo de personaje din me-diul universitar. Într-o dimineața, Clujul era plin cu portrete, ceea ce a născut întrebări. Ace-

stea sunt provocări de fapt. Te incită să citeștice este în spatele unei imagini. Mi se pare că,

Prof. univ. dr. Radu-Călin Solovăstru:

Mai multă artă stradală araduce Clujului autenticitate



în calitate de artist, ești obligat pentru tipulacesta de artă să rămâi necunoscut. Dacă primești o autorizație, se diluează mesajul șiintri în parametrii autorităților, cu contract.În acest caz, pentru artist, ar o formă demanipulare clară. Un fel de «le dăm noi cal-can, le asigurăm condiții». Ca artist stradaltrebuie să exprimi o idee și să o transmiți. Avem exemplul lui Bansky. Asta este ocondiție și asigură într-un fel mesajul și prospețimea artei st radale” , explică profe-sorul și artistul Radu-Călin Solovăstru.

Radu Solovăstru nu ar clasa artastradală într-o categorie și nici nu onumește o subcultură. „Este o reacțiea societății care îmbracă o formă vizuală.Dacă ea va cuprinsă ca disciplină înuniversitățile de artă, s-ar crea o nebunie. Săapară o programă analitică ar absurd. Artrebui să rămână exact în acest mod, cu totmisterul din jurul ei” , spune Radu-CălinSolovăstru. Ce ar aduce Clujului maimultă artă stradală? Profesorul RaduSolovăstru consideră că în mod sigur araduce mai multă autenticitate și senti-mentul că orașul este condus și patronatde tineri. „Asta face diferența totală întreCluj și tot ce există în România. În Cluj,

motorul și imaginea sunt asigurate de tin-erii care permanent se reinventează. Tineriiși IT-ul sunt o combinație fabuloasă în acestoraș” , spune fostul rector al UAD.

Profesorul își amintește că, în peri-oada în care a fost rector, au apărut maimulte inscripții pe zidurile universitățiicare vizau un soi de presupusă activi-tate ilegală a instituției. Cuvântul careapărea peste tot, pe câteva imobile, era„fraudă”. „A fost interesant de observatcum s-a dublat miza mesajului prin reacțiaunora, de a curăța, de a face să nu se maivadă. Ceea ce trebuia înțeles era că aceleînscrisuri reprezentau o formă de reacțiea unor studenți care e și-au pierdut nișteexamene, sau au plătit bani în plus pentrucă nu și-au luat creditele. Reacția mea a fostaceea de a încerca să vedem unde este prob-lema și cred că avea la bază, deși nici acumnu știu sigur, încercarea universității de arecupera niște sume datorate de absolvențiîn urma unei vizite a Curții de Conturi,care ne obligase să reacționăm. Pe momenta existat o anume perplexitate în jurul ace-lui cuvânt scris pe ziduri și a fost interesantsă vedem reacția ecăruia din universitate. Mesajul și-a atins scopul. Dar trebuie să i

relaxat și odihnit la minte pentru a privi al-tfel de mesaje”, explică Radu Solovăstru.

Arta stradală este și despre ceea cenu poți să spui ocial și alegi să o spui„underground”, prin metaforă. În cazul în care ești „prins”, poți întotdeauna săevadezi prin portița în care acuzi la rân-dul tău că mesajul a fost greșit înțeles.În ceea ce privește valoarea estetică aartei stradale, profesorul Radu-CălinSolovăstru este de părere că aceasta artrebui înțeleasă în raport cu impactulmesajului transmis, e că vine cu ac-cente estetizante, sau cu ideea de a șocaprintr-un tip de reprezentare, „de efectoptic care intră în zona unui consum deima gine foarte rapid”.

„Arta stradală cu mesajele ei trebuieluată ca un lucru resc. Eu o compar cubancurile de pe vremea lui Ceaușescu. Esteo reacție, la fel cum bancurile erau o formăde rezistență. Ar trebui să m deranjațidacă nu vedem artă stradală, pentru că astaar însemna că elementele active ale acestei forme de manifestare sunt instrumentate șiorientate” , precizează Radu Solovăstru.

Cristina Beligăr


7/23

RELIGIE | 7

14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608 |

DĂ DOAMNE VIZUALIZĂRI

La început a fost o biserică nouă, înlocalitatea maramureșeană Tăuțiide Sus. Încăpătoare, frumos pictată,luminoasă și cu un sistem de sonorizarede înaltă calitate. Apoi au venit fiii satu-lui și într-o zi au realizat că meleagurilenatale, dar mai ales tradițiile nu pot filuate nici la Cluj și cu siguranță nici înItalia, Spania sau peste ocean, în Ca-nada. Dar ce poate ajunge oriunde estetehnologia. Au pus mână de la mână, aucumpărat camere video, iar astăzi, de pe

un server din Cluj-Napoca, pleacă petot internetul imagini și sunet în timpreal de la aproape fiecare evenimentdin biserica satului, astfel încât oricine,indiferent cât de departe s-ar afla, poatepăstra o legătură virtuală cu locul încare a copilărit.

Crăciun, 2014. La slujba din searasărbătorii nașterii lui Iisus, sute deoameni din Tăuții de Sus, județulMaramureș, ascultă slujba. Undeva înAnglia, e o zi mohorâtă și zăpada nu dăsemne că ar vrea să întregească peisa- jul de poveste. Cu toate acestea, slujbarostită de tânărul părinte Adrian Mihalise aude la fel de bine și în biserica în careslujește, dar și pe peste Canalul Mâne-cii. Acest lucru se datorează proiectu-lui slujbadeduminica.ro, inițiat de DanChiuzbaian, manager al unei firme de ITdin Cluj, și comunitatea din localitateaTăuții de Sus.

Cum cei mai mulți dintre tineriisatului au luat-o înspre Cluj sau au ple-cat peste granițe, contactul cu locurilenatale nu mai este la fel. Chiar dacă îșisună aproape zilnic părinții, Dan simțea în continuare dor de casă. Așa s-a gân-dit să instaleze un sistem de transmi-sie audio și ulterior video din „inima”localității: Biserica Ortodoxă.

„Eu nu m-am născut la oraș. M-amnăscut undeva la sat, în Maramureșul isto-ric, undeva sub Gutâi și acolo încă mai suntobiceiuri adevărate, mai ales de Crăciun,când încă se mai respectă tradiția Irozilor, aViflaimului și toate celelalte. Cei mai mulțidintre foștii mei colegi sunt toți plecați. Pa-radoxal, eu, din Cluj, sunt cel mai aproapede casă. Ne-am adunat, la un moment dat,mai mulți și vorbind, ne-am dat seama căcel mai dor de casă ni se face în perioadaCrăciunului. Atunci e cel mai greu, pentru

că, dacă stai la oraș, nu simți atmosfera”,explică Dan Chiuzbaian.La biserica din Tăuții de Sus slujește

de mai bine de doi ani preotul AdrianMihali. Este tânăr, are 34 de ani și înaintede a ajunge în inima Maramureșului efost arhidiacon la Episcopia OrtodoxăRomână a Maramureşului şi Sătmarului.Discuția cu el am purtat-o la telefon,iar prima impresia este greu de trecutcu vederea: tânărul preot este deschis,iar din limbajul său nu lipsesc cuvinteprecum „target”, „feedback” sau „live”.Altfel spus, un adevărat upgrade pentrumeseria de preot ortodox.

Biserica 2.0„ Având în vedere faptul că foarte mulți

tineri sunt în online, ne-am gândit să venimîn sprijinul lor. Am observat că sunt tot mai puțini tineri la slujbă și ne-am gândit că, dacăam face ceva în această privință, ar fi beneficși pentru ei. Am început să transmitem sluj-bele online și am avut un feedback pozitiv”,spune părintele.

Sistemul este cât se poate de simplu șia costat aproximativ 2.000 de euro, banistrânși din donații. Sunetul captat de mi-crofoanele și lavalierele din biserică intră într-un mixer care trimite informația spreun server aflat în firma de IT a lui Dan.

De aici totul urcă pe un site, pe care ori-cine poate asculta slujba în timp real. Celpuțin acesta a fost începutul, căci nu multa durat până când fiii satului au vrut săși vadă imagini din biserică și împrejuri-mi. Astfel, din donații ale comunității,s-a achiziționat aparatura care permiteastăzi înregistrarea automată a tuturorevenimentelor. Nu este literalmente live, însă cei ce accesează site-ul tăutiidesus.slujbadeduminica.ro pot vedea o trans-misiune video pe care imaginea esteactualizată la fiecare 15 secunde. Sufi-cient deci cât să îți vezi vecinii la slujbă.

„Ne-am gândit cum am putea să trăim șinoi evenimentele acestea, oriunde am fi. Pri-ma dată ne-am gândit să transmitem audio.Specificul firmei fiind de radio, am făcut un post de streaming online care redă conținutuldin biserică. Biserica era deja cablată și astaa fost simplu, dar apoi ne-am dat seama că

vrem mai mult și am început să strângemdonații pentru a asigura și transmisia video. Microfoane erau în biserica. Este o bisericănouă, dată în folosință recent. Preotul esteși el destul de nou. Biserica are un sistemde sunet bun, cu microfoane pentru preoțiși cântăreți, cu mixer... Preotul este un tiptânăr și a fost foarte deschis. L-am convins căbiserica a pierdut războiul cu online-ul și cătrebuie să fie și acolo. Cred că biserica trebuiesă fie prezentă nu doar fizic, ci acolo undesunt oamenii și mai ales tinerii, care suntîn online și nu merg prea des la biserică dincauza unor idei uneori preconcepute pe careoamenii le au. Noi avem un preot foarte im-

plicat, care își folosește resursele și influențaasupra oamenilor pentru a-i ajuta pe cei dincomunitate”, explică Dan raționamentulpentru care acest proiect a fost început.

Iar preotul satului a fost mai multdecât încântat. El este de părere că Biseri-ca nu mai are motive să rămână pierdută în tehnicile de comunicare ale trecutului întrucât, spune el, biserica întotdeaunas-a adaptat vremurilor, mai devreme saumai târziu.

„E un proiect rodnic. Sigur că nu poatesă înlocuiască o slujbă live, dar nici nu îșidorește asta. Noi ne-am propus să oferim o

alternativă celor care folosesc foarte mult te-lefonul și tableta și, de ce nu, cândva să vinăși la o slujbă în biserică. Am pornit de la so-licitarea celor plecați din sat și am vrut să facem asta pentru oricine dorește să vadă oslubă online. Credincioșii care vin de obicei labiserică nu vor sta acasaă cu siguranță. Tar- getul nostru sunt cei care nu vin la bisericăde obicei. Noi sperăm să le placă SfântaLiturghie, cuvântul și cântările și apoi, când-va, să vină la slujbă ”, spune acesta.

Cuvântul bisericii, pe wallTransmisiunile sunt un real succes.

Fiecare eveniment păstrat în arhivă arepeste 100 de vizualizări, ceea ce nu estedeloc puțin în contextul în care majoritatea sunt din afara țări iar într-oduminică normală, în biserică vin celmult 100 de credincioși. „Vârful” a fostatins de Crăciun, când slujba a adus pe

site peste 500 de vizitatori în 48 de ore.Rapoartele de analiză ale Googledau dreptate preotului Adrian Mihali.Într-adevăr, cei mulți, mai precis 60%dintre vizitoatorii site-ului, sunt tinericu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.67% din traficul total vine de pe termi-nale mobile, iar potrivit statisticilor,rețelele sociale sunt în mare parte res-ponsabile pentru cei care ajung pe site.Și cum preotul a văzut că lucrarea saeste apreciată...

„La cerința celor tineri am făcut și o pagina de facebook. La început mi-a fost frică,sincer să fiu. Mediul virtual nu este foarte

prietenos cu Biserica și mai ales cu BisericaOrtodoxă. Am avut emoții. Dar am avut un cazde Crăciun, când a ar în ajun o casă din sat. Am făcut câteva poze și le-am postat cu un mesaj,cerând ajutor oamenilor. Au venit donații din parohie și nu numai și foarte rapid am strânsbanii necesari pentru a ridica aproape din te-melii o casă nouă. Biserica tot timpul s-a folositde mijloacele moderne de comunicare. Tipa-rul, dacă ne amintim, a fost preluat pentru a propovădui Evanghelia. Am considerat că e fo-lositor să știe oamenii tot ce facem în biserică. Mesajele se transmit foarte repede și acestaeste un lucru bun”, explică preotul ortodox

Adrian Mihali.„ Am vrut să arătăm pe site și acțiunile fru-moase ale bisericii, pe care oamenii din afarănu le pot vedea. Vrem să existe un istoric alactivității și asta ajută și pe partea de donații,unde pot contribui și cei plecați din sat, nu doarcei din comunitate. Evident cei care intră pesite din Italia, Spania, Canada sau chiar India,sunt toți români. Sunt români plecați, dar eisunt interesați să vadă ce se mai întâmplă însat. Dacă nu urmăresc live, site-ul are arhivăși pot vedea filmări. Eu câteodată mai intru săvăd dacă părinții mei sunt la slujbă și așa știucă sunt sănătoși și totul e ok. Am observat pesite, la donații, că sumele sunt cu atât mai maricu cât distanța este mai mare”, explică DanChiuzbaian, administratorul firmei care s-aocupat de întregul sistem.

Ce spun enoriașii?Ideea implementată la Tăuții de Sus a

ajuns rapid la urechile altor preoți din altesate. Mulți însă au fost circumspecți și oare-cum speriați de ideea că un astfel de sistemar face ca enoriașii să nu mai vină la bisericăși să stea acasă, în fața calculatorului.

„Principala frică a preoților este că oameniinu vor mai veni la biserică după ce instaleazăacest sistem. Nu este deloc adevărat, pentru căexperimentul nostru a demonstrat că site-uleste urmărit de cei plecați din sat și în principalcei aflați în străinătate. Cei plecați vor să ținălegătura cu locurile natale și lor li se adreseazăacest proiect care ajută la reluarea conexiunilor.Noi avem și obiceiuri specifice și asta contează.La slujbă poate poți merge în orice biserică, darcând sunt lucruri care se întâmplă doar la tineacasă, e altfel”, crede Dan.

Părintele Adrian Mihali este însă do-vada că ideea este chiar benefică și este maiales un pas înainte pe care biserica îl poateface spre generațiile așa-zis pierdute.

„Trebuie să ne adaptăm vremurilor. Tine-rii folosesc zilnic calculatorul, tableta sau tel-efonul. Trebuie să venim în întâmpinarea lorși să le ușurăm dialogul cu biserica. Un dialogcare nu prea există. Un tânăr care intră într-obiserică poate fi tentat să păstreze distanțaatunci când vede un preot cu hainele pe care leavem. Am avut 20 de ani în care am construitbiserici. Acum trebuie să ne încercăm să facemîncât să nu fie goale. Bisericile sunt construite pentru tineri și vrem să găsim o soluție pentru aajunge la ei. Dacă stăm doar în fața altarului și predicăm, mesajul nostru ar putea să nu ajungăniciodată la ei”, explică tânărul preot.

Radu Hângănuț

Din Maramureșul istoric, live în toată lumea


8/23

OPINII

O

cumpănă de vârf a civilizaţieiumane a constituit-o acel devastatornal al secolului XX. Care - o spu-nem deschis, de la început - a găsitOccidentul de aici şi de dincolonepregătit surprins, cufundat în

opulenţă si lene. Dar mai ales obsedat şi devorat dea supune tot ce mişcă în univers. Iar prin occidentînţeleg înainte de toate SUA. Cu forţa ei economicăincontestabilă, cu cea militară evidentă doar în aer şipoate pe mare, cu cea nanciară dubioasă şi ascunsă,(de unde atâtea crize economice?!!), SUA s-au trezitcam brusc, la cârma lumii. Sub amura mincinoasăcă pregăteşte ziua de mâine, un viitor fericit cum n-amai fost altul (x ca ieri idealul comunist!) SUA şi-asemănat cu grijă, perseverenţă şi insolenţă ideile şiobiectivele, silind lumea mică şi mare să adere la ele,să se supună cu entuziasm pe cât de orb, pe atât deslugarnic. Prima grijă a imperiului ajuns la cârmalumii a fost să reducă, să alunge, să stingă suverani -tatea tuturor ţărilor şi a tuturor oamenilor. Pentruaceastă „operă” de reducere a omului la un cod nu-

meric, la un animal care votează ce i se alege de cătrealţii, care e învăţat să creadă că alt drum nu există,că altă soluţie e pieirea, s-a inventat un termen pom-pos, cum nu se poate mai fals şi mai nociv: partene-riatul. Ce parteneriat poate exista între bogaţii lumiişi săracii ei, între cei care au totul şi mai mult şi cei cenu se mai au nici pe ei înşişi, între stăpâni şi sclavi?Ce parteneriat poate exista între leu şi antilopă, întrelup şi miel, între uliu şi puiul de găină?! A venit, nude mult, un evreu american, dar polonez ca obârşie,să ne spună cum e politica pe marea Tablă de şah alumii! Vom spune doar atât: lucrurile nu trebuie con-fundate. Şahul e o artă a minţii umane, iar politica ootravă a ei. Care, din păcate, are mulţi clienţi!

Ce s-a întâmplat la nalul secolului trecut? Nue nevoie de savanţi, de genii, de mari oameni să nespună, să ne explice! S-a mers pe două direcţii, ambele având ca stindard de luptă abolirea comunis-mului, născut şi pus la cale tot de Vest! Nu era cazul,căci el murea încet şi sigur, căci şi-a săpat abil groapa.Prima direcţie era fărâmiţarea unor ţări mai mari,

împărţirea lor în state mini, fără putere şi valoare.Aşa s-au dezmembrat Cehoslovacia, Iugoslavia,URSS, după dictonul celebru divide et impera! În in-teresul cui? Mai e nevoie s-o spunem!? Apoi, jandar-mul lumii a pus scântei galbene si incendii în fosteleţări ale URSS, în Georgia, Ucraina, Cecenia, dar maimult a aruncat în războaie fratricide ţările arabe, celedin Africa. A rămas petrolul! Cu ce preţ? Vezi ce s-a întâmplat în Libia, Egipt, Somalia, Afganistan, Irak,Siria... E mai bine acolo? S-a rezolvat ceva? O seamăde dictatori notorii, o vreme aliaţi şi oameni ai SUA,au fost lăsaţi să-şi facă de cap.. Aşa dictau interesele,apoi au fost maziliţi ca vrăbiile de pe gard. Nu deacolo năvălesc disperaţi emigranţii fără număr,speranţe şi şanse? Aude cineva? Poate noi!

A doua direcţie a fost devastarea ţărilor mici,foste satelite ale URSS, DAR cu aprobarea Occiden-tului - SUA. Ele au trebuit să piardă tot ce au avut, săajungă să ceară, să se supună de bună voie, să joacecum li se cântă. Şi noi am fost la un pas de dezmem- brare. Dumnezeu, ca de atâtea ori, a fost cu noi ne-asalvat. Nu şi de prostia proprie! Am făcut din ţarăo ruină, democratică. Ni s-au arătat dinadins nişteporţi, nişte uşi fermecate pe care a scris: Privatizare,Licitaţie, Comision, Parteneriat, FMI, NATO, BM...Am fugit spre ele ca spre un Dumnezeu venit să nefericească. Si ne-am trezit la uşa din dos a UE. Şi maipuţin a SUA. Convinşi de unii nemernici, ne-am făcutpraf toată avuţia. Unde sunt industria siderurgică,cea chimică, de maşini şi tractoare, cea de cimentşi de exploatare a gazului şi ţiţeiului... Eram pe lo-cul trei în lume la construcţia de platforme petro-liere, după SUA si Japonia. Azi nu mai avem nimic.Le-am pustiit să-i bucurăm pe alţii. În urmă cu secolepustiam pământul, ca amărâtele recolte să nu cadă în mâna turcilor. Acum am pustiit ţara la îndemnulaltor... turci! Iată şi cifre care susţin armaţiile de maisus. Dictatorul a lăsat un PIB de 105,7 miliarde dedolari şi rezerve în valută de 4 miliarde de dolari. La15 ani după aşa-zisa revoluţie aveam un PIB de 30de miliarde de dolari şi datorii de 10 miliarde. Darazi, ce si cât avem?! Pe uşile amintite a intrat la noicorupţia şi cei mari ne critică acum pentru ea. La noi,corupţia era, odinioară, un cartuş de Kent, o sticlă deţuică sau de whisky, câteva sute de lei. O lege îl con -damna la moarte pe cel care fura mai mult de l00.00de lei. Dacă s-ar aplica azi acea lege, primăriile nu arizbuti să adune morţii de pe străzi. Nu tânjesc dupăvremurile de atunci. Dar aş vrut altele demne, cuşanse şi oarece prosperitate. Nu ni se permite nici-un partid mare, puternic, cu aderenţe în mase, canu cumva să conducă el, să impună el o politică. Încurând, PSD va avea mai mulţi membri în puşcăriedecât în oraganizaţiiile sale. Ceea ce ambasadorulamerican laudă pe faţă. Suntem doar o mică piaţă desolduri, de avioane de mâna a doua, de celulare şiCoca Cola, care importă legume şi zarzavat din Eu-ropa. Iată unde am ajuns. Pâinea ne-o facem, încă,

singuri... De ce ne aăm aici? Ne-a spus-o demultpreşedintele american, Theodore Roosvelt. „Noitrebuie să avem o vorbă bună în faţă şi un ciomag zdravănla spate”. Acesta e parteneriatul, Si mai amintesc cespunea Oo von Bismarck, fondatorul statului ger-man modern: „Nicio naţiune nu este obligată să se sac-rice pe altarul unei alianţe”. România, sub paravanulcă nu are de ales, a vrut se pare, să se sacrice. Pentrua înţelege şi mai bine parteneriatul cu cei mari voicita o Fabulă pentru zilele ce vin. „Lupul şi capra”scrisă în secolul trecut de Karel Capek”. „Să .stabilimo înţelegere economică, zice lupul; eu nu mă ating de iarbata, iar tu îmi livrezi de bunăvoie carnea ta”. Nimic pelume nu e mai copleşitor şi mai adevărat ca aceastăfabulă!

8 |

Am citit recent în presa culturală polemici, atitudini po-lemice faţă de anumite guri ale vieţii publice care, înîmprejurări diferite, şi-au exprimat simpatii legion-are pentru poetul Marius Ianuş şi admiraţie pentruRadu Gyr şi Vintilă Horea (Oana Stănciulescu), scrii-tori care au avut o „tinereţe legionară”.

Şi într-un caz şi în altul, e vorba de puseuri spontane, subiective,necontrolate cultural şi istoriograc, datorate unei educaţii precare cuprivire la extremismele interbelice. Şi între cei care se înscriu în valulde critici contra poetului legionar se aă şi o jurnalistă propusă de li- berali în Consiliul de Administraţie al TVR Remarcăm, la modul ge-neral, că unii dintre critici au lipsuri agrante în formarea intelectuală.

Cine cunoaşte bine realităţile politice interbelice ştie că atât extrem-ismul de dreapta (legionarismul) cât şi cel de stânga (marxisto-comu-nist) au murit în istoria lor, iar recidivele subiective şi individuale nuvor reactiva vechile mişcări politice adverse şi contondente, cu pisto-lari şi crime şi de o parte, şi de alta.

Cele două exemple ce au stârnit valuri de indignare reprezintă uncomportament cultural deviant ce trebuie semnalat, criticat, dar nuanatemizat întemeiat pe zicerea dictatorială: „Dacă nu eşti cu noi, eştiîmpotriva noastră ”, zicere aplicată cu mânie proletară cândva, astăzisupravieţuitoare în mentalităţi ce cultivă atitudini radicale, e drept

provocate de devianţe radicale, cum pot privite mesajele lui MariusIanuş şi cele ale jurnalistei Oana Stănciulescu. Aceste devianţe sunttăinuite într-o viziune schizoidală, asupra faptelor istorice, viziune ceaparţine însă nu numai „inculpaţilor”, ci şi „atacatorilor” cu tabele deadeziune.

Cele două ideologii extremiste au crescut o dată cu societateaindustrială. Extremismul de stânga s-a manifestat în acea societateprin ura „clasei muncitoare” în contra deţinătorilor de capital, iar ex -tremismul de dreapta al aceloraşi proletari contra evreilor asimilaţinaţionalist tot ca deţinători de capital.

Astăzi, în societatea informaţională, cele două extremisme, cumulţi adepţi atunci, nu mai pot inţa după logica reală a istoriei. Soci-etatea informaţională a creat o altă ideologie, militarismul islamic careatacă criminal democraţiile occidentale, iar aceste atacuri pot crea, potprovoca alte extremisme periculoase în epoca globalizării.

Din păcate, cărţile de istorie, manualele, studiile şi tratatele nu aulămurit încă în profunzime tiparele de dezvoltare şi armare a celordouă extremisme. Ele sunt cunoscute „după ureche”, adică lăutăreşteşi e resc să producă devianţe regretabile. Bravos intelighenţiecontemporană.

Traian Vedinaş este scriitor şi profesor

la Universitatea „Babeş-Bolyai”

Parteneriatul -formă de supunere a

omului!

Viorel Cacoveanu,scriitor

Bravosintelighenţiecontemporană

| 14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608

Traian Vedinaş,scriitor


9/23


10/23

10 | COMUNITATE

| 14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608

Clujul Pedalează pentru Olimpiada de la Rio

„Crema ciclismului

internațional” vine la Cluj PE BICICLETE

Drumul către Olimpiada de la Riodin acest an trece din nou prin Cluj-

Napoca, unde echipa Clujul Pedaleazăpune la cale două evenimente înscriseîn calendarul competițional al UniuniiCicliste Internaționale (UCI). Pe 23 și 24aprilie, la Cluj-Napoca vor concura, putândsă acumuleze puncte pentru califcarea laOlimpiadă, cicliști de talie mondială, pre-cum si amatori.

NapoCup XCO, competiție din clasaUCI C2, se va desfășura în premieră laMuzeul Etnograc al Transilvaniei în aer

liber (str. Tăietura Turcului), având un tra-seu scurt (4,6 km), dar tehnic cu coborâri șiurcări abrupte. Întrecerea se aă la cea de-adoua ediție, după cea din luna iunie a anu-lui trecut care s-a bucurat de apreciere dinpartea participanților elite (profesioniști) dinRomânia și mai multe țări. Cu toate acestea,nu doar specialiștii ciclismului mondial sepot întrece la NapoCup XCO, ci și amatorii,competiția indu-le deschisă și lor.

O zi mai târziu se va desfășura pe 24aprilie, BT Făget UCI MTB Marathon Se-ries & Trail Running, powered by Voda-fone& Banca Transilvania, care anul trecut adepășit bariera de 1.000 de participanți.

„ Anul acesta sărbătorim ediția aniversarăa Maratonului Făgetului, a cincea ediție. Nune-am gândit că evenimentul va lua așa o amp-loare, dar exact ca un copil care se naște sănătosși care a primit nota zece, Maratonul Făgetuluia fost de la naștere un concurs cu perspectivă.

Spun asta pentru că, în momentul în care a luatnaștere, în 2012, la prima ediție am avut peste 400de participanți. Cu acest număr de participanțiam bătut orice record din România la primaediție, dar nu cu asta ne mândrim, ci cu faptul cămergem înainte și vrem să facem o treabă din ceîn ce mai bună. De la an la an am avut o creșteresemnicativă, de 20% de la an la an și în acest ancreșterea se menține”, a spus Kertesz Levente,fondatorul Clujul Pedalează.

Maratonul Făgetului este primacompetiție de series XCM (cross-coun-try mountain bike) din România înscrisăvreodată în calendarul UCI, acest concurscontând pentru calicarea de la Rio din 2016.

Așadar se anunță o luptă aprigă, undefanii acestui sport îi pot vedea pe câțivadintre cei mai titrați sportivi ai continen-tului bătându-se pentru miza pusă în joc.

„O noutate pentru acest an este fap-tul că Maratonul Făgetului este înscrisîn calendarul internațional de competiții.Noi nu i-am spus până acum maratoninternațional. Un concurs este internaționalîn momentul în care este înscris într-un cal-endar internațional, acceptat de o federațieinternațională și nu datorită faptului căvin câțiva concurenți din afara țării, ceeace înseamnă că maratonul are participareinternațională. Faptul că am înscris mara-

tonul în cadrul calendarului internaționalal Federației de Ciclism va aduce un plus devaloare, atât din privința cicliștilor care vor participa la acest concurs din afara României,cât în ceea ce privește calitatea organizării, pentru că trebuie respectate anumite reguli.Din această cauză am schimbat traseul lung,anul acesta vom avea 70 km, deoarece normeleinternaționale impun minim 60 km pentrutraseul de maraton. Noi am reușit să facem untraseu de 70 km. Cicliștii ar preferat un tra-seu de 80 km, însă, din păcate ,în jurul Clu- jului nu ne putem desfășura atât de comod, pentru că sunt multe drumuri publice, și maimult de atât, distrugerea pădurilor din jurulClujului este foarte mare. Chiar și acum, o porțiune de șase kilometri a fost distrusă și nuo vom putea folosi. Trebuie să caut alt traseu

în zona respectivă, cu două săptămâni înaintede maraton”, a spus Levente.

Ce șanse sunt să ne calicăm la Olim-piada de la Rio? „Vom avea participanți carevor veni numai și numai pentru acumularea punctelor pentru Olimpiada de la Rio. Se pot acumula până pe 25 mai puncte pentruciclismul montan. Avem doi băieți românicare sperăm săse calice și să e prezenți la Rio:Lucian Logiganși Tudor Oprea. Anul trecut lacategoria elit am

avut nouă băieți,acum avem 30înscriși. Dejase reectă fap-tul că am înscriscompetiția în cal-endarul interna-țional. Doar șapteconcurenți suntdin România, restul sunt din Germania,Franța, Belgia, Italia, Ungaria etc. La băieți,cel mai slab concurent care s-a înscris pânăacum este pe locul 49 în topul mondial. La feteavem mari speranțe să vină o domnişoară dintop zece mondial la Cluj. Deocamdată avem11 fete înscrise. Dacă anul trecut a câștigat Marton Blazso din Ungaria, acum va aveamai mult de lucru”, a spus Levente.

Pentru MTB, traseul lung este de 70km și traseul scurt de 26 km, ambeledesfățurându-se în Pădurea Făget.

De anul trecut, organizatorii au intro-dus în cadrul competiţiei și traseele pen-tru alergători. Astfel, aceștia au posibili-tatea să participe la crosul de 11 km saula semimaratonul de 26 km.

„Feedback-ul este foarte bun. Anul aces-ta vom avea 160 de participanți față de cei99 de anul trecut. Nu e încă cifra pe care odorim, dar stăm liniștiți pentru că, de la an

la an, numărul crește. Traseul de 26 km esteidentic cu cel pentru biciclete, acolo se vor putea compara alergătorii ca timp cu cei de pe bicicletă. Avem și categoriile de copii, carevor concura cu o zi înainte, pe 23 aprilie, înincinta Muzeului Etnograc. E un loc minu-nat, e ca un sat. Vom încerca să populămzona respectivă, am vorbit cu câteva ansam-buri de dans, astfel încât să nu pară un sat gol”, a spus Levente.

Concursul de MTB pentru copii se vadesfășura sâmbătă, 23 aprilie, la MuzeulEtnograc al Transilvaniei (Muzeul Satu-lui), cu startul la ora 10.00.

Ineditul acestuieveniment sportivcomplex constă înfaptul că se adreseazătuturor iubitorilor desport, atât cicliști, câtși alergători montani,

copii si adulți, amatorisau elite, precum și per-soanelor cu dizabilități.Tot duminică 24aprilie persoanele cudizabilități au șansade a-și depăși limitele, încurajați de un publicnumeros pe un traseu

de 50-100 m în parcarea Polus Center. În-scrierea este gratuită.

„Ideea nu este a mea, am văzut așa cevaîn Belgia, la un concurs de karate și am fost foarte plăcut impresionat de ceea ce au reușitsă facă persoanele cu deciențe de depla-sare și am zis că trebuie să facem și noi astaîn România. Sperăm să spargem gheața cu Maratonul Făgetului. Vom da startul întrecele două starturi mari. Va un minicon-curs în zona de start. Lungimea traseului nucontează, contează să e între noi și să simtă

că sunt apreciați. Poate prin asta, vom reușisă schimbăm mentalitatea din România șicât mai multe concursuri să asimileze pe ceicu probleme, cu deciențe de vedere, de auz,locomotorii. Acum avem două categorii: pen-tru decineți locomotorii și de auz”, a spusLevente.

Taxele de înscriere la competițiilepentru adulți variază între 35, 80, 90 delei, pentru copii taxa este de 30 de lei. În-scrierile on line pentru toate cursele suntdeschise pe site-ul ocial www.clujul-pedaleaza.ro până pe 22 aprilie și în Po-lus Center între 19 și 23 aprilie.

Maria Man

Sămbătă 23 aprilie, în parcarea Polus Center, la

ora 20.00, toți iubitorii

acestor evenimente suntinitați la un concert susținut de formația

Compact.

F o t o ©

f o r u m d e f o t o g

r a f i e . c o m


11/23

COMUNITATE | 11

14 - 20 aprilie 2016 Nr. 608 |

TALENTAŢI

Lexus Talentatul, „Florin Piersic”,

Speranța sau Ansamblul Ro-mano Cluj au fost doar câțiva dintreparticipanții care au impresionat juriulcu talentul lor și care au evoluat în na-la „Pata - Cluj avem talent”, organizatăla sfârșitul săptămânii trecute. Con-cluzia serii a fost enunțată la nalulmaratonului de muzică și dans, degazda evenimentului, Gabor Lali: „Jospălăriile pentru toți participanții!”.

Concurenții, în majoritate membri aicomunității rrome de la Pata Rât, și-auprezentat talentele cum au știut mai bine în fața celor cinci membri ai juriului și acelor peste 200 de spectatori, sperând lacinci minute de glorie și, de ce nu, la unloc „pe podium”.

Astfel, 13 concurenți și tot atâtea mo-mente artistice au făcut vinerea trecutăatmosferă, timp de patru ore, la CinemaMărăști din Cluj, de Ziua Internaționalăa Romilor. Au urcat pe scenă GrupulPlus (muzică instrumentală), LexusTalentatul (voce solo), „Florin Piersic”(imitație), Heghedus Florin (voce solo),The Best (dans tradițional în grup), Mr.Bean (imitație), Debora (Voce solo),Pusztai Alexandru (dans-breakdance),Willy (voce solo), Speranța (dans solo),Suhana (voce solo), Ansamblul Coastei/Romano Cluj-Napoca (dans tradițional în grup) și Kalman (voce solo), în fațaunui juriu format din Miki Braniște,președintele Asociația ColectivA Cluj,Pavel Doghi, președinte la AsociațiaAmare Phrala Cluj, Cristian Gog, ilu-zionist, mentalist, entertainer, EnikőGÿorgyjakab, actriță și dansatoareTeatrul Maghiar de Stat Cluj și MariusLakatos, consilier pe probleme de romiConsiliul Județean Cluj.

La concurs au participat toate celepatru comunități de la Pata Rât, deși

evenimentul nu a fost creat doar pen-tru romii de acolo. La preselecție s-au înscris în jur de 30 de concurenți, atâtrromi, dar și români și maghiari.

„În ceea ce ne privește pe noi, romii,am prezentat numere de dans tradițional șimuzică, dar am avut și numere de actorie sauun moment interesant de break dance. Ceimai talentați au intrat în nală. În viitor ne-am dori să vină cât mai mulți participanți,inclusiv din Cluj și cumva să devină uneveniment al tuturor. Așa ar putea să vadăoamenii că nu există o diferență atât de mareîntre noi și că, dacă stăm împreună, dispar

Concursul „Pata-Cluj avemtalent” și-a desemnat câștigătorii

stereotipurile create despre comunitatea deromi sau despre Pata Rât. Chiar dacă nu auinstrumente muzicale, mulți dintre copiii de

etnie romă știu să cânte la darabană sau potsă bată cu linguri în oale, iar improvizațiaduce de multe ori la compoziții inedite.Scopul concursului este și de descoperirea unor talente și de încurajare a celor careau potențial să participe la astfel de concur-suri”, a declarat pentru Transilvania Re-porter , Alex Fekete, zis Pepe, locuitor dinPata Rât.

„Impactul concursului este foarte be-nec pentru acești tineri, dovadă că au venit fără să e împinși de la spate. Din păcate,multe dintre talentele lor nu sunt scoasela iveală și tocmai de aceea sunt necesareastfel de concursuri. Pentru jurizare amținut cont de anumite criterii și în funcțiede punctaj s-au stabilit câștigătorii. Nu amavut discuții între noi, ci am notat foartecinstit ecare număr pe care l-am văzut pescenă”, a declarat la nalul concursului,Pavel Doghi, președinte Asociația Am-are Phrala Cluj. La rândul său, MariusLakatos, consilier pe probleme de romila Consiliul Județean Cluj, a ținut săprecizeze că numerele participanțilorau fost mult mai bune ca în preselecție.

sperat prin acest concurs să insue pasiu-nea lui și copiilor din comunitatea în caretrăiește.„ Am încercat să invit tineretul să vadăce știu eu, dar nu am prea avut pe cine să învăț pentru că nu au fost interesați. În cazul meucred că mă denește universalitatea. Dacă ai însânge un stil de dans, poți să folosești rock, jocțigănesc, break dance, balet, vals. Trebuie să aiidei și să ai elasticitate. Când eram tânăr, eramîmpins din spate să dansez, pentru că lumeaștia că «rup tot». Avem în jur de 14 ani când

am văzut pe cineva din Germania care dansabreak dance original. Am crezut atunci că nueste om, atât de impresionat am fost. Aproapeun an și jumătate am exersat acest dans prinsate, mă uitam în oglindă și mă copiam pe mine.La acest concurs am zis să particip gândindu-mă că poate cineva vrea să învețe de la bătrânulăsta ceva. Dacă aș evolua și aș sigur pe ceeace fac, și dacă aș primi câteva indicații, atunciaș avea curajul să particip și la un concurs tel-evizat”, a declarat pentru Transilvania Re-porter , Alexandru Pusztai, locuitor din PataRât, strada Cantonului.

Un alt concurent care s-a făcut remar-cat, deși nu s-a numărat printre câștigători,a fost Florin Hegheduș. Tânărul în vârstăde 28 de ani a avut o interpretare în cheieproprie a cunoscutei melodii „Mă ucideea”, cântată în original de Mihail Sandu.

„Ideea a fost să nu îl imit pe Mihail, ci să ueu însumi. Pe lângă voce am încercat să ofer și

spectacol. Azi noapte am repetat până la ora 4 șiam încercat să vin cu ceva inedit. La preselecțieam interpretat operă și a am reușit să impre-sionez juriul. Eu pot să fac foarte multe voci.Cânt de la vârsta de 11 ani, pentru că sufeream foarte mult după părinții me i pentru că nu au fost lângă mine tot timpul. Am participat la XFactor în 2012 și am ajuns până în seminală,dar mai departe nu am mers. Ca premiu amluat atunci 1.000 de euro și a fost foarte bine. Laconcursul de acum m-am bucurat că au comen-tat membrii juriului și că au observat schim-barea stilului față de data trecută. În general,rromii nu au șansa să intre în multe concursuriși nici nu ies câștigători. Nici măcar nu se aă povestea lor”, a preciat Florin.

Florin Heghedus a absolvit o școalăpostliceală de electrotehnică și se gândeștesă urmeze și o facultate, dar momentan,pe primul loc este muzica. „Îmi doresc săle ofer oamenilor vocea mea, deși știu că este foarte greu să intri în industria muzicală. Dar poate am și eu o stea norocoasă. Ca gen mu-zical îmi plac jazz-ul și pop-rock. Muzică dincomunitatea mea nu cânt, pentru că m-am format de mic pe partea de muzică ușoară”, amai declarat tânărul. Florin locuiește încomunitatea din Pata Rât, zona Dallas șispune că în ciuda neajunsurilor, nu și-ardori neapărat să locuiască în Cluj. „ Mulțidintre noi ne simțim bine unde suntem pentrucă ne știm unii pe alții. Dacă nu ar rampa de gunoi, nu am supraviețui și atunci într-adevărmulți ar nevoiți să plece de acolo”, a precizatinterpretul.

„Din punctul meu de vedere, ca țigan ga-bor, a fost important acest concurs pentru că nua implicat doar țigani, ci și români și unguri.Este dovada că prejudecățile au la bază minci-uni. Creațiile concurenților pe care i-am văzutaici au venit din suet, fără ca oamenii ăștia săaibă mama profesoară de teatru sau tata profe-sor de dans. Unii mai au de exersat, dar pentru

mine toți merită primul loc. Televiziunile artrebui să aibă mai multă autosesizare la ase-menea evenimente, să nu se meargă atât pe pileși relații. Dacă eu fac din tablă o pălărie într-o jumătate de oră, păi să-mi dea voie să o fac. Lanoi este o minciună faptul că mor meseriile. Numeseria moare, ci meseriașul, iar dacă moaremeseriașul, nu are cine face meseria. De aceea,trebuie ajutat și promovat”, a concluzionatpentru Transilvania Reporter , gazda eveni-mentului, Gabor Lali, actor în numeroaselme, căldărar, tinichigiu, artizan și artistplastic.

Cristina Beligăr

„ A fost greu să îi evaluăm pentru că nu doarcă și-au dat tot interesul, dar pur și simplune-au creat emoție. Dacă s-ar derula un ast-

fel de eveniment în ecare an, ar perfect pentru noi pentru că, cu siguranță, comu-nitatea de rromi ar avea curaj mai mare. Majoritatea participanților nu au exprimatîntru totul calitatea pe care o aveau, dincauza tracului, dar dacă ar participa mai desla asemenea evenimente, altfel ar evolua. Euvoi face tot ce îmi stă în putință să promovezcâștigătorii”, a spus Marius Lakatos.

Încă din debutul concursului, publi-cul a fost rugat să nu amendeze micileerori ale participanților, ci să susținăprin aplauze, concurenții. Ce a urmatau fost câteva ore de emoție, entuziasmși bucurie pe care le-au transmis atâtconcurenții cât și numeroșii susținătoridin sală.

„ Am avut puține momente în care mi-amspus punctul de vedere în timpul concursu-lui pentru că nu sunt specialist pe dansuritradiționale țigănești și cu atât mai puțin pe interpretare muzicală, dar am încer-cat să le dau sfaturi participanților legatede mișcarea scenică sau atitudine. La uniiconcurenți s-a văzut experiența. În ansam-blu a fost un eveniment cu multe surprize plăcute pentru noi, cei din juriu. În cazulmultor concurenți am observat o evoluție,deși nu au avut timp la dispoziție să se pregătească, ca în cazul unui concurs clasiccând este o perioadă de pregătire. Ce m-a bu-curat cel mai mult la această inițiativă estecă un asemenea proiect oferă posibilitatea săte faci remarcat. Dacă cel puțin o persoană,sau o trupă care a urcat pe scenă reușește sămeargă mai departe cu talentul său, este unlucru minunat. Ar păcat să rămână doar lastadiul de one time only”, a precizat Cris-tian Gog pentru Transilvania Reporter.

Fiecare concurent a avut o magie, unhar, a depus efort și și-a dorit să ajungăpe primul loc. În nal, câștigătorii celor2.500 de lei oferiți de organizatori, au

fost membrii Ansamblului Coastei/Ro-mano, grup înințat în 2004, care prindansul lor tradițional au ridicat publi-cul în picioare. Alături de ei au mai fostpremiați, cu 1.500 lei, grupul The Bestși cu 2.000 de lei, tânărul solist Kalman.Premiul special al publicului, de 1.000de lei, i-a revenit unui tânăr actor în de-venire, care l-a imitat pe Florin Piersic,iar Premiul Special pentru EchipăIncluzivă a fost acordat solistei Debora.

La 41 de ani, Alexandru a ven-it la Pata - Cluj Avem Talent pentrua-și demonstra calitățile de dansator.Practică breakdance-ul de la 14 ani și a

Evenimentul „Pata-Cluj avem talent”

a făcut parte din Proiectul Pata Cluj, program deintervenție socială care folosește o abordare

integrată a incluziunii sociale pentru comunitățile

din Pata Rât și stradaCantonului. Cei maitalentați concurențior avea ocazia să-și

prezinte talentele pe unadintre scenele dedicate

activităților culturale dincadrul Zilele Clujului

(19-22 mai 2016).

F o t o ©

C r i s t i n a B e l i g ă r


12/23

12 | REPORTAJ MUZEU VIRTUAL | 13

Tehnologia a avansat cu o viteză foarte mare șicredem că noi, ca muzeu, trebuie să ne adaptăm

modul de comunicare cu publicul. Cu toii avem untelefon smart în mână și credem că este cazul să avem și o

expoziie smart, pentru că modul în care se poate interacionacu obiectele dau o imagine mai clară asupra antichităii și

arhitecturii din acea vreme”, Cristian Dima, muzeograf

| 14 -20 aprilie2016 Nr.608 14 -20 aprilie2016 Nr.608 |

EXPOZIŢIE

După filme 3D sau imprimante 3D, laCluj a ajuns și prima expoziție 3D a

unui muzeu din România. Astfel, MuzeulNațional de Istorie a Transilvaniei va găzdui,până în 30 septembrie, o expoziție în cadrulcăreia, pe lângă obiecte antice descoperitede arheologi, vizitatorii vor putea face tururivirtuale ale unor obiective din Roma Anticăși din cetatea romană Sarmizegetusa, recon-struite folosind tehnologia 3D.

Avem tendința să asociem muzeele, in-diferent de obiectul lor de activitate, cu perioa-de de care ne simțim îndepărtați ca timp. Pen-tru cei mai mulți dintre noi, muzeul este un local istoriei și mai ales un loc care face parte cutotul din istorie. În epoca vitezi, a tehnologieiși a interacțiunii cu orice obiect sau epocă, mu-zeele fac și ele un pas spre contemporaneitate,prin expoziții care îmbină informația și cer-cetarea cu noutățile tehnologice ale mileniului

trei. Așa a intrat în lumea muzeelor fascinantatehnologie a reconstrucției tridimensionale,cunoscută mai simplu și mai înțelesul tutu-ror prin denumirea „3D”. Într-o premierănațională pentru România, Muzeul Național

de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napocaa adus în oraș prima expoziție 3D.

Toate drumurile 3Dduc la RomaExpoziția este o premieră națională

pentru un muzeu din România și le per-mite vizitatorilor să facă tururi virtualeale unor obiective cartografiate în format3D, ca Forul lui Augustus, Forul Păcii dinRoma, Templul Mare din Sarmizegetusa,dar și o simulare interactivă a cercetărilorde la Sarmizegetusa și a sediului guverna-torului financiar al Daciei.

„Monumente din cetatea eternă, Roma,dar și din capitala provinciei Dacia, Colo-nia Dacica Sarmizegetusa, așteaptă să fievizitate în cadrul unei expoziții inedite la Muzeul Național de Istorie a TransilvanieiCluj. Reconstrucții 3D, simulări virtuale alemonumentelor din Forul lui Augustus și Fo-

rul Păcii de la Roma, ale Templului Mare dinSarmizegetusa, dar și o simulare interactivăa cercetării arheologice de la Sarmizegetusade la sediul guvernatorului financiar al Da-ciei, praetorium procuratoris sunt doar câteva

din surprizele pe care le oferă organizatoriiîmpreună cu partenerii acestora, Istituto perTecnologie Applicate ai Beni Culturali, Roma, Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperialidin Roma și Muzeul Civilizației Dacice și Ro-mane Deva” , explică organizatorii.

Pentru neinițiații în lumea muzee-lor în care tehnologia și-a făcut intrarea,expoziția poate părea una cel puținciudată. Camera ce găzduiește întregulansamblu pare mai degrabă goală și ideeade muzeu este trădată doar de câtevaobiecte expuse pe pereții încăperii. Magiase produce însă pe ecranul din cameră.De îndată ce vizitatorul se poziționează în fața ecranului, începe și aventura. Oaventură, în primul rând, pe placul celormici și a celor fascinați de tehnologie.

„Încă din 2013 am început colaborărileinternaționale și una dintre primele a fost cuInstitutul de Tehnologii Aplicate din Roma,unde există posibilitatea de a face astfel de re-

constituiri. Proiectul presupune ca întreg situlsă fie «rid

NO 608 TrReporter

Documents

Transcript of NO 608 TrReporter