i

y"l]::T:1 llld""::u t.aula a prcsupus retuarca d;sculiei despre opofiunitalea trzursplanllrlui,rrrr'. \rn sralDrrt probrcmil sLoful intencnlici socialc, sarcirile de rca.lizal de cdtle torih1di.;^,,,;ipa11rcipaolii laprocesul de asistenli medico_sociala fi aln negociat limit.te a"timf.. Pre$lena: reticenfa, teann clientei fati de interventia chirurgi"nta- t""^a .Ji'i",r, n u_u ,ucal Si pcDlru ea pel.sonal.

Scopul intetlenliei ro(:r./e: obtiierca de ilformalii care s6_j perdta clientet lrurrca uneidecizii cat mai pu{in riscantAResurse..

- t-oy u ldst in\.cstigala medical 5i i.s_a rtcomandal intcrvcnlia chirrrgicali. Nu au fostdcpistale al1e at'ecfuni care sa conlnindioc lrdnsplantul rcnal.- Exista donatorul. nixtra clientei. cate nu suferi tie aite afecliuni care sA contraindiceintervenf;a medicald_

. htc1./eniia a lbst recomandati de medicji unei clinici cLr ren lme, in a circi evrdenld sc allapactcrua.

P/, tilirateLt dL !itnii

i.le.doLri inldlniri cLr tbmiiiiie l'. ;i K., dcsli$uratc in cursui ludi oclomblre 2005. ne_aup:nnis oblirctea de infomralij uliic peDtru ilustrrcr proe.srrlui dc asisLcngLi sociali lrclcnulica.c clercsurse). clar au a\!1 rm imperct nesemnificiti\ rrsupl.a scoflrlui cljentci )i nu xu deremlnat_o sasclurbe ceva in grila mai sus entiotati.

,\m stabilit ci daoi dccizia clicntci va fi de acccplarc a ijrteNcnliei chlrugicale. in 1inc1_ie deplanificale. procesul de asistare sociali t,a fi conlinuat sau sistat. Clienta i rrttinut pf"nit._"pcntru tra[splantul renal in hma rurlie 2006. A- dorit sd se ].ntaheascd cu asisteL.rtll sociai la o datiultcrioad s-a pirzentat ra esisienlul social crin:cian ilr cursul runii iuni" :o,rr. Itllerrenrio

Tahclul I L

d,

dr

Prril

Lrr

prm{

t1(

ult

nu

i'r r

apr

Ddtd Sarcina detdat.ifica ji teati:dl

Petsaa u 1tt.,

I t)arsodn.LottnJ I ihjplicatc

2005I stabilnea ] La,rainL4lnirijcu lasilrc L

mediculclienlei I social

pentnr a I se ]

cxprrca flseunrc

"l:'*"1'.'' I

Medic L"um.,a q.r"! id..iispccHrn

i de fansptart p6ni!r prezenr. posibil

ca acu1n si tiei hahtn cu rtucald

Medic

Oferirc de

lrtorulalii riNoie]nbri.2005

1005slabilirea i Laoa,inrAhirii cu

] asistenruJ

'.aura :' cu social

Oii:ric de

nriomratii rji 2005

2005

tuansplantului

l,aura. , .1,':.9 i obtuereacrnlcru) planificdni

nilen,ontiei

Otbdre de

sprij rsj :005

102

nni

chirurgic d a/rL$ete deia ktt. Latu'u nu nui rtltc! Prollumi de he oii.tlta. A contqi(:ttl

a$i.ttenhlui soci.tl cA ti ndtna.\(t o sttPor ldt .lbdr le hitie iLlleftenliLt htediaula

Apoi clienta ;l llorit sd continuim pfocesl de asistare sociali ti a relatat ce schimbdrl au a\' 1

loc in !'ia1a ei de ld ultinD irtelnife a\!iA cu asistentul social fi parrd Ia nronrentul reluiuii relatiei

do asistcnti sooia15. l-atra se desptulisc de plielenlll sdu 5i locuia di:r nou cu fbnrilia sa de origine

Relaliile cu tatril siu se imbuna|ilisd15. Fanrilja ei se confrunta insi cLr grave problcrnc finanoiitle

!i Laua dorea sd contribuie ia reechilibrafea situaliei

S-au enumemt ii ierarhizat din nou problenrele cu clie a, obtinand scorudle umiloarepentr'Ll

polenlialul dc schimabte al problemclor:

L crizd finiurciard in care se afla farnili:r: - 3

2. Laura era tot in sihlatia de asistat social. fiind peDsjolrafd de invaliditate: - 2

l. lipsa spaliuhri pfopriu de locuit: - 5.1. irrposibilitatea dc a accedc la trnlos dc munci: -J), rCLdllJ \l,Tlclla Lu lJlirl !-r: - r

Pentm ci ceea ce relata clienta era de t'aft problema intregii lalnilii. an decis imprelni cn

aceasta stabiliren uneia sau chiiu rnai multor htAlniri cLl toti mellbtii farriliei sale penlnt

c\aluarca lirnc!iolratii aoestcia in dnsambhrl siu

7.1, f,valuarca functionifii lamilici T. - iulie 2005 (data cvalunrii)

7.1.1. Structura lhrniliei

i-

) ,1.'

Lt:

I'drinlii Laurei v//?i T.L. tatal.67 ani. pensionar linliid de lirsla $i T\r'. marra 5T ani'

pensiooar[ liniti de varsti.

Ccle doui tlice F.. j9 ani 5i G..'11 nni $nr1 cisdtorite $i locuicsc sepalat de lanrilia de oiigine

dc 19. respcctir dc 17 aru.

Gfanilele exterioare ale thmiliei sunt necla1€: lnembrii f.miliei T ntl au ull sislem de \'aloti

dupa care si selccteze ce este de acceptat;i ce este de respiis. Nlembrii farniliei tratzactiolleaza

sepilrat cu ficc,iul exlerior. N4ama esle cca care f'ace leginn a inltc f'amiiie sj mcdiul cxtcrn.

plccun li cca carc nrcnlinc cchilibrul !n intelionrl limllici TalAl af li ccl care impune Sranil<

|igide. aduciind ur model de acest fel dill f'anrilia sa tle origine' l-aula declari ci ea nu accept'

acesl moLlel. clar nu cletine abilititile necesare penttu a-$i convinge tffil ci sunt !i alte rnodele'

orice discutie abordati pe aceasti lema degeneredi in cearta -Aia explici Lalua si renunlareir la

prictcnul s5u. accsta neliincl niciodati accqptal de tatdl ei l 'aura nu arc irlle conlnclc socjalc ctl

mecliulcrterio'$id.iscntimentulciseconrplaccinaccastaizolarc'IaniliaseC]etincllecaatirrcinchvlnd 5i familiile fiicelor. familiile tle origine ale celor doi soli fiind exc[]se' Nlama a inherupl

relatiile cu familia sa de provcnienli l'n monlent! in oare s_a cds'itoit illlpoffiva vointei acestora'

ulterior pirinlii sii au deccclal. nu a nrai mcnlinut nici o alta relafic cn fimjlia sir dc origir]c Tatil

,ru u u"ut trj"i el o tclalic ilplopiill5 cu propria familic de oigine Cci doi gined sunr a!-'cplali

deplin cle luami ;i de citre LaulR. Solul tiicei rnijlocii esie rcspins dc catre tati tird ca acesla sd

rlea 1reo explicalie a aceslei atitudini Toti rnembrii lirn1iliei se teunesc de dorti' b-ei uLi pe 'm ;i r':rt

in nod necesar cu or.[rzia sfu-biitorilor sau a altor anivcrsfui. l,aura ili f.izileizi sulorrlu Ji lstc mri

aplrlpialai dc sola rlrijlocie Prclemla meurcicsle jica cea maic

in cortimule lorr abofLlil t'arriliir'1. incluAncl trrenbrii t'xnrilici carc ilrc6 mai locuiesc

r'mDfeund.

10:l

Flxistrr o preocuparc constzrnti a mcrnbrilor lanrilici urii lalar dc ceilalti. marrifcstali dili,rillrnana \crlraliz.ea?i acesl luc]'u. lafil liind insii adeptul pftgrnatjsml Lli: ..fac situ nu ]l]c. nu lolvorbesc despre asta". Nu existi interdiclii explicite pentru canenrbrii lamilieisi-!i creeze relafii in exterioml acesteia. dar nu sunt incurajate contactele sociale !i nici nu sunt\€lodzatc pozili\'. Existd astepttJi majorc dc la.,ceilalti", carc ar tebui si lie..binc jDteflionali,,pebh'Lr a li acccptrli. Valorilc rcligioase nu ocupi ur rol major" coneckrea/unitalea lanrilici ar.ligdnditA mai degrabi pe principii de interes. Nlembrii farniliei nu srull inrplicali in activitdti deg1llD.

7.1.2. Organizarea farniliei

Llei tlei membri ai faniiiei interactioneul limitat ti superficial. chiar relatiile dintue rrratrrd $iLawa nu au uo grad de irrtimitate. Subsistcrnul parental nu cstc clar rcpr!7cnta1. mama acccp ndchiar o separalc lnonlah ill acest subsislcm. De cxcmplu. deciziilc cate pdvcsc fanilia srult ]uatelie unidirectional, fie sunt discutate de cAfte maotd inpreund cu Laura, tatil fiind pus in fataiaptulDi in'lplinit. Itolurile in interioml familiei sunt neclare $i irtersruljabile. aspect insincvalodzaf ca pozitiv. Dc crcmplu. tatdi a accaptal prcluarca unot responsabilililr carc lc\eneaucelor doLra [-rnci in perio:rda lor de recuperiu.c posl-hallsp]at fcnai, dar s,a sinllit ..ulniljt' Si a

acceptat sA fie descilrcat de aceste rolori gi sarcini cAt maj repede. N{.xna este cea carecoordoneMl lamilia. fEra si ie mAndrd de acest roi. Explicalia ei este rna de f'elul ,,nu am ce firce,cl nlr vrea''. Modelul eslc dcalttbl rcplica lalilici de orJginc a tatdlui.

7.1.3. Procesele farnilialc

F njlia linclioneaz;i pc biza acordului nruluai dc apart.ncnlil rrlarlla tjjnd cea carc faceeloftiri mul1 nraj mad in ccca ce pd\eite rncntilerea holreostazici l:unilialc. comparativ cnceilaili mcmb ai fi,nDiliei. Sisteolul talllilial evaluat este reticent la [ou: il1 prezent efortufile suntorientate insprc cdutalea de solufii pentru un iDlpas financiar in care se afli. Nu au asteptili \'is-a-\is la o intervenlic din cxlerior" pozitia catcgodce in accst scns este lnanileslata de tati prinsintallna ..rol o sar ne clescurcim'. Comunicarca inte mettbrii fartriliei este supcrtjciali, limitatrila schimbul de inlblmatii concrete. Nu srDtl puse il1 discutie opinii. sentin)ente. .{u putut fjlelllarcate posturi rigide. evitarea coniactului vizual, gesturi de autolini$tire. Laura std de l.orbA cnsom nlijlocie. in aceastd reiatie nu existi restriciii. b;uiere. .,Comenzile" verbale surt lird echivoc.

7.1,4 llugetul familiei (lntocmit il1 urgt|\t 2005)VenitLtri fun.tte:- pensie limitir de vArstd tatdl -,170 lei (flON)- pensic linriti de virstAmama - 360 le,- pcnsie in\.al;ditate LaLrra - 520 leiVenitud din proprietltit - nu au

Venitlri iotanphtoare: ocazional Larra este aiutati de surorile ei.

- 250 lei lata hDaid pentrlr achitar.c irnpmmut (oontfactat in anul 200,1 dc la Banca ComercialdI{olx,ani. credit penfu1l nevoj pe$onale)

- Alte cheltuieli - 1200 lei.

NL

nl

r:U

do

Ll..

dthu

.!ndir,

I.l'

101

rtl

ol

NI

i'file

l1

die

aa

u

a

e

Probletnu: bugelttl li,niliei e$e insulicient {i lezechilibrat. .-yi!oyate,, fiilrd che]tuielile legatedc medicalia ma:lei 5i liicei.

S(opu I inte nenlie sooale: reechilibrzrca bugetuluj tbl1rilieiResurte 5i obstacole pentu solufionarca problenrei:

. Cel putill un an de zile nLl se poate conta pe capacitatea de mrmci a Laurei, care cle$jdorelle, nu-fi poate relua activitatea cu normd inteagi. Se va pune p.olf

"r*;,J-uaril frug"t ,tu;deoarece inten,enlia chirurgicali fiind reuqitri. ne agtepnm la'rodilicar.a graiuli ac invata;tatedin I unu in II doi, ceea ce ilxeanmb pierderea indemnizatiei de ingn1ile'i; iJoare ae ::0 lei[mar.Tatal, dc$ este pensionar linritS dc varsh a1e dor.jnla de a lucra pcntru a_$i ajuta lar lia.Surorile l,aurci sunt dispuse si contribuie la reechilibrarea bLrgciului t-amit;._i'J" or_*,n..

^ Familia detine rm apaiament cornpus tlin patru camere. a^" *"" ,ar" bine cotatd inviinzalea de locuin[e din loca]itatea de domiciliu.

Dc remarcat esto l:rptul ci familia nu obiqnuicqtenu au putut oti:ri iolbrmalii detaliatc. Am conslararnult dezechilibr,Lti (un deficit de 100 iei noi).

Tabelul I2. Pkmi/iccn ea intene iei

.eA'dr& -L.J.O.F.M

si lrri o e!-;dent5 a cheltuiciilor qi de acceaimprcuna ci balamfa rcnituri,/ (:heltuieli era

a pe' r'r tldeLern,' penr, rit , uF.ei i oni,i v,r,tc;

Planul de actiune. inlocmit oonform tabelului dc mai sus. a lbst concrelizat in inter.cruasociald propriu-zisd, aflicati in faza or;enta16 spre schintbar.e a procesuhi de asistentd sociali.

T.2.Interventiasoci ipropriu_zisi

.A. Oricntarea gcner:rli a inlen.chtici \ocialelntervenfia s-a aearizat'it:t do d etape ilistincre. inai e $ crupd transpranrul ren(rl ar crientei.

.^in Lr lizat atdt inter.\,en1ia directi, ca1 si intenentia intlirecti, oferirea de idbrmatii sidirecrioDarea'/trimiierca ,pr. rlc in rirurii ,i serr icri.

DiJi&h.ili

Iulie 2006 Stabilirea

nrdl.ririi cumernb faniliei

dircclia d. actitrne

Reticuxa lanilici Srnbilil€

in6hi|e,duculij.

Iulie2006

lxlie 2006 Obtirerca de

lnlotmatii despr

bta

SocialA.J.O.t.M V;rsta haiDtati

a1aEllriDecembrie

2006

Argusl1006

Oblinerea de

rilbflnalji dcspre

Iocuiffe

AgcDtri

rcIur{raii la achralalocum$

Consilierc Noiembdet006

105

Prinul tQ de inter\,enlie. a avut vizat oladrea dc sprijin irr veclerca ajltarii sistemL ui clic tsd-$i inbunalileasoa propriile .lbilitati sociaic si interper:sorulc. in cadnrl uc(sLui Lip dc intcrvenliesociald au fost utile ilbilitlliie $i tehnici de consiliere ca: ollrire de feed,back. ghida:e. paraflazare,cltrrificarea gi reflectaaea seDtimentelor. focalizarea. teflectarea infelesului Si confruntarea. Printreinstnunentele de culcgcrc a dalclor s-au nunirat interuiul naratir, $i ghidul dc jrlterviLr - pentrucelo scmismlcfurate -. clr aiutorul ciirora arr nloDiloriztl schimbirilc srn,edte.

Cel de<l doileu lip de intervenlic folosit in procesul de zrsistentd sociald a fost oferirea de

hlbmalii qi directionarea sau trimiterea. p|b care an realizat o inten entie i[ refea. ,{m prefemtaccsl lip de inten cntic pcnmr a implica 5i alte insfitufii carc au rcsponsabilititi in ceea ce pdvegcpfotcctia persoanelor cu nevoi spccialc.

Intervenlia i directd. a fost utilizat5 cu predilectie pentru abilitarea sau imputernicifea clientej.ln concret aln vizat dobdndirea de cEtre asistatd a abilitdtilor adecvate soluliondrii problemelollcgate de rclatia cu prjctenul siu $j larnilia accstuia. Am urmtuit. cle ascrnenea. imbunitdtir.catchnicilor de oomuricarc alc beneliciarei Lle irsislcnlii socinla. irr calnrl prnccqului de asistentisocrali Laula a invdtat principii $i abilitSli de comunicare asedi\,d.

B. l{ezolvarea efectivi a prolllemelor'. Roluri, strategii, metode $i tehnicide asisterlti sociali utilizate in inteFenlie

I'abelul 13. Re-,olydtea eleclirLi a pralrlencl(r'. EtapaI.

lrcapacitatea de munca a clieDtei.

agavarca starii sale de sturitate de hlb|r1ulii. jndirecti

Acccplirca hansplantuhi rerral

d. car|c lhnriljc. .on$tientizarcaDiricli. ol'crire dc

inlbrlllatii. idinct;

Ta|,,I'I I t. Rt-u|vt.,' , tcit'r o,t pt ohlitnel,, l ttptll

Criza flianciar, a familiei T.dezrchilibrul lrtre \'erituri iicheltuieli

Direcli Ccntrar. po solulii

Renuntarea progrcsjvi Ia conditia Consiller. mediaiol hdn€ctd. dnedar,

otbrire de inlbnritiiCenta.re pe pnrbleni

Lipsa \pdliului pro|riu dc [)ctri1 1ndrccli

rr-

tjr

,t:

J.-

ittirlli

:,lt'::n

lnten'e11!a sociali s-a oprit in accst stadiu. Ciientu ;r acceplat transpiaDrul renal. operirtia a

a\'ut loc cu succes atit pentr'Ll liicai cat $i penttu lramd.in ctapa urrnitoarc, crncj arn reiuat proccsul dc asistarc, itlter\.enlia s-a dcsfi$urat clupd

dalclc prezenlate in tabclul 1,1.

cif-,

l;zl

Prtrlurst

llfri.aP:

106

Lipsa ulei adil'irdli procbcli!c, a

nnplcii ii sociale a LaurciColrsilLr. Irlcdialor.

C.ru"r. p. r"'nin*t p"-Comuricarca dificila dinlrc ftidi Cof\ilnf. mrdiil, d. I Drer/ii

Plocesul de asistare sociali a rjurar mai m t decdt am planificat $idesli|urel in lllai multc elafc. lnlell,cniia cbirut.gicald. privitii la ilccpuinrultii tcamA. a presupus reunirca lilniliei ln jur.ul siu. Asll.el a bcnelicialrudelor apropiate fi llu o a\.ut nevoie de ajutol.Lll asistentului social.

Nu s-a reu$it redresarea sifuatiei financiare a fhrniliei T.. clecijt pdn dccizia oe vanzare Aapadamenhrlui cu patru o:1il1cre fi achizitionarca unuia cu doui canr!-re. sitrar rrrFun carrcr.rniir3i a! al orzr;ului. cu aooes la mijloace dc fanspod in comun. dar maj depafle dc centreleconlercials. ,4r,./Dl4 ,/e acestei solutii au constat in inbunitdlirea sitlra{iei financiare. nu a mai tbstnevoie ca t-.ndl si sc reincadreze tn'.tunc.,. D(..t ,ont(iele solutici: I_irura a clecis sb se ntutetc.l'lpofar Jin f'lrinilia nuclcar'ii. dc origine. itrpreund cu son ei 5i lirntilia accsleia. aoccp16.dsupollul fi nanciar. si sufl elesc al memi.rrjlor laniljci ..i,tbp1ir.e...

Concluzii 9i discutii

Inslrficienta renali cronica (I{C) este tln sindroDl cronic, cu deblt lent, c1r etiologie nrultipl,r.ciiracterizat liziopatologic prin i[capaciratea rinichiror de a-si asigura functi e nonna]e. cratoritiileziurrilor org.nicc^ ire'crsibile. localizalc in ambii rinichi sau in unul singur.. a\.end o .r,olulieprogresiva cabc exitus. in ani de zilc. IJemodializa este o melod5 lerapcutici prin care szingcJeuremic cste depurat. in afara or-ganiuluLui. de substanle acuml ate. Si reechilibrat hidro_electfolitic si acido-bazic. l)epurarea se fealizeazd prin intemediul unei lnerrrbrn1esemipcrmeabile artihcierlc 5i se rcalizezi rn cenfc specializale (contbrm ILCi. nr.,100il00l pcntruaptobar.a crifcriilor gi nonrclor de cLiagnostic clinic. diagnostjc lincLional 5i cle evatuale acapacitdtii de rnuncd pe baza cdrora se face incadrarea in gradele I. II si rI de i11\"liditafe)

La linalul prot:esitIui de ctsiltentit sot:iLrli se l.tart constata urmitoarele:

7,3. Eyaluar.ca rczultatelor intencntici socidle

l''a!d cle scopul pe cdre crienfu r d forur ur in etapu de evlrudre u nevoirar, intertenriosoci1ld ri medicali a fi.\t rcLltitd. Lq\rd poute dLrc:e o |iuli upropialri de nofl|url, uu nlati e.rksLrptrsd progranului de heijodializd, dec.i nu nTai elle depenrlenld de tm uparut.

ContEcttl cu clienla a fbst rer.izuit tle trei ori, problemele au ibst ledetrnite iireordonalc/reierarhizzrtc pe parcurs. Am ltsat clienla si constate ci solutionaraa uncla dinpioblonele najorc rearadeazi toate plioritiilile. u seric tle nsp.-cte sc rL_1ol\;..de la sinc... Dcexemplu. clupi accept ea lransplarlh ui renal bencficiara arc un elan."ital bun. a dcpi$it stirilc dedepdmale.

propus injtial $i s-a

dc clicnti cu atdt de

de sprijin din pettca

I

)07

Clienta a supoilal un transplanl rcu.il- donalol liind mama accstei:r. Lau.a nu mai estc supusiplogamului de hernodializ"a. ccca cc inseanrnd cir slalea ei de sinatatc, supm\rictujt.ea chiar. numai depind de un aparat - de dializor. Mama clientei a fost lDonitorizati postoperatorir Si nu aurden€nit eornplicalii ale starii de siratate aie acesteia.

Actlnlmebte l,aura este pcnsionari de ilvaliditatc gradulmedicilor penlru a-qi putea relua acti\,itatezr.

Beneliciara a fost acceptatA in baza de date a Pdmirieilocuinte de tip A.N.L. (Agenfla Nationald pentru Locuilfe -localc).

II (doi). Ilca nu a oblinut acordul

Cluj-Napoca pentru oblinerea uoeiprogla11] desli rat prir Consiliile

LaurB locuie$te impreund cu sora sa $i cu sotrLl acesteia int-un aparlinneff de t1ei canrcre.Comunicd telefonic cu talil ei. fArA ca acesta sd se manifeste mai afectuos fati de ea. Totu$i,inten'entia chirurgicald sufedta de fiicd;i sotie l-au adus pe culoarele Clil1icii Si este mult maidispus sa-5i o tirc ajltorul. l-aura considerd cd poate spcra in iDbundti{irea rclatiei cu accsra.

Asrstirta nu a rcnui al deloc la dorinia sa dc a presta o aclivitatc care si-i aducd s. isfactii sicare sa-i pennitA iodependentd firartciar.i. Probabi] ci o pedoad:r va trrulci cu iunitate de nonn{apor cu nonni intreagi. in imctie de rcconlanddrile gi slitul medicilor specialigi 5i expertj.

Evaluarea sistemului client s-a dcsliisurat duld modelul pcrsoauur-in-mediu. din perspecliviecosistemicd, linand seama de conlextul lamilial (i'amilia e\tinsd. falrilia ,dc adopfirutc,'). dru $jde irteracliunea cu sistemele de asistenli medicald si sociaii.

Inten enlia s-a deslhfurat dupd o conbinatie eclectici. tu\ata in principal pe metodir generali aasislcnfci sociali, urnrdrin(l insi actil.afca $i managementul rcsuNelor; au fost utilizate $i.spcctcspccilice tcrapiei redlititjj, ddr !i ocntr.a.ca pe sarcinb. procesul de asistcnti socizrli s_a fooalizatpreponderelt pe indi'id sau l]nrilie, in lirnclie de [e\,.oi1e concrete. apirute in dina'rica dil'erite]oretape ale evolufiei cilzului analizal

Ref€rinfe bibliografi ce utiiizate Si recomand:rre:

Booancea, C., Neanrlu,G - (1999 ), Eletnente tle a,s istenld .nc idld,Iasl. Ed. polironDafiroiu, lon fi Vftgha, .ler.io-Laszlo- Psihotetupii rcurte , Stotegii, rctaLle, .err?tct, Iftsi, Ecl. polirclll(llasser William. (2000). Ctm fi uleg(n.lericn.aa, tsucufegi, Ed. Currea \rcchcnui Pelru. ( I997), lronldrea cdlildtiar Lt socioutJ?.rrrrr. IaSj, Ed. polirolnNlile_\,. Krogsrud Karla, OMelia, Michael. DuBois- Brenda. (2006). prdcticd o.tisle lei sociaie. trrsj.

Editura Polirorr.Milrofan, Iolancl4 (coordonatol). (2003). O/r.v/ cu obstdolr d de^)ohao.ii rr?d,?e. Iasi. Ed. poliromNeamlu, Nicoletl (2001). Cl sificarei pLLrbl$relor de ltrLr|rio|lirr( \uci1]a. i,)o1, lia necesarl

asistentei socialc din Rond'|,.:t', Ret'istu Truntilwnti (le gtiini! Adtninirh?n\)e, ff. 1(6)200 t. pp.1.+8_151.Neaintu. Nicolcta (coordonator);i Fabian, Ardrea. (2001).,l1crazle ti telnici de ($istatA vcialii d

llultiliei, Ghid p1'octiL, Clui-Napoca. Editura Wod Syslelll.Ncamfu. Nicoleta $i Ciornei Carmcn.. (200 t). ,Asistarea sociali a unui adult dimens;uri alc studi.rlui

d. cai',inAnnalcs t lni'ersit.ttis Apulensir, gertu A.tistold Socioli!.Nt 11200t. pp.62 67, Alba{Lrlia.O'Neil L4cMabor, Maria, (1996),:t'lte Gcnernl M(lK)d olsociat ,tbrk procljce, Boston. Allyr and

BacoD.

_ R4canu Ruxaodm., (99i), Psihologie medicald ti a*t(,n!A sacilrtd, Bucuresti, Societatca grjjnli ti

Reid, William, (2000). llte Tatk Plotner,Ne*,York, Cohnbia Unir,ersitv press_*x* IIotirarc a cuvcmului Ronr,idei nr. 400 .lirr lq rfritie l00l pcr,trr alrobarea crrterijlor qi normelor dcdiagnostic clinic. diagnostic funcrioMl li de e\,alualc a capacitdtii de nrtulci pc baza carcra ss laceiircadr.reaingradel.it,ll9iIIIdeir\,aliditate.pubti!.rriInNtunirrL'rJOlicii,l.,1R;maniei..25t/t6rai2001. nartea L

108

ASISTAREA MUI,TIDISC]PLINA,R,{ A ADULTILOR SEROPOZITIVISTUDITI DE CAZ

George trfihai Cilin

cste incadrat in gradul JI de handicap,diagnosticului de infecljc cLr virusul

HI\',

:1.',::::i::t!: oir: l:lnicd

praste!nti.ii poate pune pe ertltlii seropo.itiri r r it1.fala tlnei::,:::::.:,,::..:: ::i.n!,i.t

tte,sestion tt ,tin pLnct tte redere en.ltionat s; ,.,,;i;;;;;i";;; ;;:,::;;;i";':::,:.):'"::::i.:.:,1:.."..:.:":'l::l:':; ,",**:::"1:ii psihotasice si sociate c, ;";;;';;;,;-p;;;;';;;;,::::,1,:::.::.,::,,.::::::;:enti:'ient

rui de tntinitote, pierdeiea__s.entinentutttr; ;;,;,:;;l;,;;;;;:;:;;:,y,:.,.:::::..:::::::ii,.,l1.ea:y 4ersoanu se,L,p.o,-i.ti,i Hn,int, o r",,t,ii","",,*ii!'"lin,.i{i','"j!!,::y-!:!i:::-"1::; neenz. Jihe ,i anocuhnb.i.tizd,E tMitrafdn si a,,,a."" )iit1r,ii,,",i,i)!::":::,,:,.'::'::.* y:,:s.i pieuterite nuttrtte c.in rr u,u,,p*ioi;,, .qi,,;;;;:;;:,-;,;;;i";;:;8";i;;:;,:-..,::!_:::,:::,::,::i.,itltL,ri,e carc Lte Qte n,1i mtir; on n;;.,hd ;;;";;;;;;,i;;t"i;,:;;l;,';spcc i al izdtii, psi hotucidh ;i nettiL. ul ii

.Stucliul de futd prczinfi a tnetadi clrcarr t!: ujtrn)entie inrLgrrLLi tn ce.L1 cc prnej^te asi$erctlunul aLtutt stltopt)zitir IIIIT Ey*hrco.ea ca:trltrt t_t rtott:,rt tntr_., nanLt,i t:L)net;hens,d awo l ttlbdz.i tt ol.itl t.asiie itd(Mite),,O,Me/.iLt,DuBais.2006).Ewturltea.ti"g*,,tir.,irr,in,iun,r*ato

ctunensiune rontextueld. deoarece a inccn:'t sd.surprintld nednt clientului pe trei ni,ete de dnalizd

*::,:t.:'::':' '':1':'":eln i .nduosistentLt) 'it si o ,tn"wiu," ri,,iri,oii,"nu, p.,r"n,,":li:,','i:.1.:.: !::!!:::::1!t !" ';:t ,y 'v" atn'rt te ineteptine'te in r;;;;:,,,;;;;; ';;:;,;:'.i;;;;;20t)l). Inktrt nlid reatizutd tlJblt de.fdct t.d cctecticii..lindaientAnau_"" p" ,,.ri ,tior"gii si tunuXifel^:ante in asistentd sol:iali managementulde yz upretidtit,. intenenlitt h crizi Si tentrutca pe\drcinii lcojo(:atu )005, Buzdjt.ea 20A6, Coutshe,:t. tggj Reitl. t92) Storut generat alintet'ren!iei d t,izut ac rLn.ea tesut.se!or t.tie t tui Si implicarou n,,n"t"i, i,,.r,ti,tio,irr.eLl prohtcttctot.sale de adapture 1a noul sktt \ seralogic,.

t. Informatii descriptive

Nume: S. L. (datele dc idenli|care alc clientullri sunt licti\,.c. pcnlrlr mentinereaconlidcntialitdlii cazulLri).

u Gen: masculina lleligia: relbrmatdE Data ru$tcr.ii: l2 apdlic 1971

o Dale lclelantc despre mediu: in prezent clientulcu deficienE functionali accentuatA, lc bazairnuDodefi cientei umaoe.

ll. Informatii despre trimiterea la institutie

In luna februarie 2006. domnul S. s_a prezentat ia Cenhlrl Regional de Transfuziesa''guini cluj pentru a dona sdnge, insd donarea i-a fost refuzati. rv{oti;l acestul retuz a rbstlirndamcnlal pc un tcst ELIZA pozitiv pcntu vjrusul imunodel]cicntei urfturc. Dornnul S. albst fimis citre Spitalul de Boli Tnfcc{ioasc. Compaflirncnrlrl Cliric HIV./SIDA pentru a hluat i! evideDtS. cliel1tul s-a prezentat ra spitar irh-o stare de agitatie psibomotore accentuarape tondul consunLll i de alcool. DeSi i s-a transmis cd va h consiliat, clomnul. S. a pidsitclinica afinnind cal nu clorcftc si'orbeascii cu nimcni. mai mull anrcnintraircr ci se'asinucide. In aceeagi zi s-a prezcntal la Compar1imentul Clinio lttV,rSIDA. mama clientului-

109

doanrna T.E. . Diinsa era e\tlem de ingri,jorald din cauza diagnosticului liului sdu ii a i'aptuluicd acesta a ameDintat-o cd se va sinucide. Doamna T. l-a contactat telefonic pe lird s5u $i !aconvins si rerini la clinicir pentru o disculie cu asistcntr social 9i cu psihologulClompartimcntului Clinic HIV/Sl DA.

lll. Prezentarea problemelor

Domnul S. a s slinut ca diagnosticul de inlcctio HIV este o croare rnedicali 5i asolicital repelarea tcstirii. Conlbrm protocolului de testare pcntm HIV s-a rcalizat consiliercapretestare a olientului fi senmarea filei de consimtdmant. I{ezultatul pozitiv al testelor ELIZAe1'ectrate de cAtre laboratorul dil cadrul Autoritdtji Sanitare Publjce Judelene Cruta ldst confirnat pdn leste dc laborator speoil-rce (l'cstul $TESTERN BLOT), efocluate dccAtlc un ilNtitut do rcfcrinli din Bucurestj.

Clientul prezjjltd comporlamente adictive (dipsonanie), fiil1d internat in .epetatefanduri la Clinica de Neuropsihiatie pentu cure de dezintoxicare, insa nu a primil rfciodatdasislenli psibologioi privind rcnuntuea la consumul cxcesiv de alcool. Dontnul S. considedoA nu are nioi o problcmd in ceea ce plivc$tc consllnul dc alcooi, deoarece nu consumi zilnicalcool: .,cei cale beau ir liecare zi sunt alcooLici. nu eu care l.reau o d;rtd la trei luni',. declaradomnul S. .

Dirl pcrspecliva statusului sc.opozitiv HIV, consurnul de alcool punc problemc in cccace prive$Le adercrlta la terapia antireLrovir.ald, deozfece cc]c mai multc meotcirrnentcantiretrovirale sunt antagonice consumului de alcoolul. in urma cu doud luni clienful a fostdiagnosticat cu diabet zaharat tip ll insulitodependent, fiind in evidenta Centrului de Diabet.Nulrilie qi Boli Metabolice din Cluj-Napoca.

Asistatul considcrS cii i .,s-a intinrpjat tot ce era mai r6u pe lffne": cstc seropozirjvHIV. diabetic 5i pe lAngd toate aceste probleole este singur. nereulind si ili inteneize olbmilie. Clientul nu are nD loc de muncd stabil. conlpletandu-ii veniturile prin prcsurca unor,tclivitdti variale, thi contrat dc muncd. Dilr cauza f'aptului cd prczinti oomportamcnteadiclive. Icgatc dc consrmul de alcool, ofcrtclc de munci s-au rcdus simtifor, dornnul S. liinds stinut financiar de ciihe mana sa.

ManD clienlului este pensionari de liDitd de virstl $i locuie$te singuri. Este foartealeclati dc diagnosticul de inf.ctic Iltv al tiulLri siu $i dc faplul cieste dcpcndent de alcool.tcmrinclu-sc cdi accsta se va sinucjdc. ..pc L.. nu il line nimic pc lumea asta, estc bolna\'. estesingur. nu are un loc de rlrunc6. tare rni-e teand cd ifi va pune capit zilelelor^'. Degi d-na T.mai are un iiu, li-a concentrat toatd grija maternd asupra lui L.. pe care il considel.i neaiutorat.simtindu-se obligad sA il spriiinc tot timpul. Relaqiilc dinbc client Ei mama sa sunt matcatcdc o dependcnlS flofui1dA, aoeasta fiind cca care il suptaveghcazi itr perioadelc dc sevraj.lucnr care a marcat-o emotional foarte mult. Relafia cu mama sa i-a indus asistafului rursentiment de neputiDfd i]]vdtatd, mama sa 1iil1d cea cale se ocrqrd de sarcinile domestice(achitarca i:rolufilor, curdtenic, gitit, etc.). Relaliile don,nului S. cu fratelo sdu sttn1 lbadedislanle. dcoalccc acesta il aclza pe benehciar cd a..distrlls-o psjhic" pe mrma lor. DoamnaT. a fost de mai ntulte ori iDtematd la Seclia de Psihiatrie pentru Ergoterapie a SpitaluluiJudelean Clnj. cu diagnosticul de depresie reacti\':r-

tic:

lu

al

c2

sli

p

ri

ca

se

p!

ca

Pr,

Ro

S..

IIiII

c!ldo

SEI

u

a

lV. lstoria timpurie a vietii clientului

Dornnul S. s-a niscut in Uluj-Napoca. llind cei de-al doilca copii rczultat ditllr-o cdsdtoriclcgal constiluitii. Cas6toria pirinlilor sii a 1bs1 )narcati de cons nrul de alcool al tatdJui 9i defrecvente sinralii de abtz fizic $i emolional asupn copiilor si sotiei. in ururi cu 17 ani fallrilia gi-avAnduf proprietalile pe ciue le deinea in Cluj-Napoca Si s-a mutat in Ungaria. in cei dt,i anipelreculi acolo. relatiilc djntrc cci doi soli s-au dctcrior.al lbzrrtc'mult, asilel ci doarnna T. s-:rrcinton ir1 Romania $i a intedal divorl. 'fatAl clienlL ui a dcccdat h ur.ma cu 10 ari, cliagnosticulsiu liind de carcinorn hepatic.

V. lstoria educatiei Si a angajSriiin munci

Domnul. S. a umat cusurile obligatodi de l0 clase. absolvind in 1989 cursurilc unuiliceu industrial cu profil auto din Cluj-Napoca. Nu i-a pliicut niciodatd aceast6 meserie, decJardnd

cd a reu$it si absolve cele l0 clase obligatorii doirr in tuma intenenlilor pirin{ilor sdi. Clientul a

lucrat cu contrart de mr:noi ia incepulul anilor'90. irrs6 ditl carza l'aptului car era consumator dcalcool cra conccdiat frccvcnt. Cca mai luigi :r,rgajarc a drtiat apro)rimatjv 12 luni. Corr|duncarnell ui de muncd. \€chimea acetuia in canpr mllltcii este de aprcxinutiv l.l de hmi. 1'apt carcii r.a crea dificultili in eventlralitatea in care acesta ar solicita pensionarea de iJ1\'alidifate, deoarccestagiul rrinim dc cotizarc compatibil cu varsla Ia care a apdrut handioapul cstc dc tni tn laple ari.

Vl. lstoria maritale 9i familiali a clientului

Dornnul S. eslc celibatar. f imp de cinoi ali s-a afla1in miune consensuali cu o palleierdoar-e ir emigral anl lrccut in ltalia. l,stc marcal de singurdlate 5i gi-ar dod s5 cunoasci o limeieselopozitivd- deoaece considerd cd doal o persoand care are aceeali problemi de sinitate l-alputea intelege $i accepta ca partener sexual.

Clicntul nu are relalii cu vccinii din cuflea in carc sc ailS locrdnla sa. dcoarecc considcrac:r acc$lia sunt foatc suspicjolj" liind con\ins cA dacS aI alla carc cstc di4gDosticul siu ar lacepresiuni asupra sa sd se mute de acolo-

Asistatul iue un grup de prieteni. ..prietenii cu care bcau $i cale m.i cunosc doar atuncicdnd arr bani . coDfofln spusclol accstuia. Clientul consideri ci prczcnta lor esle una negirli\d.rlorind si se inclepdrtcre de ace|lia 5i rcglctard ce lc-a dezvSluit diagnosticul siu (cd cstc

seropozitil' HTV).

Vll. Evaluarea-diagnostic psihosocialeReuonalul evaluidrii prohlemelor .le rtnclionarc sociali

Identilic4rea problemelor de rol sociallRoluri.lAnilia[e:

J Pfoblena de ro1: relalia de dependeDti exagemti fati de mama sa $i ambivalentd.

Se sinlte foafte apropiat de mama sa. uneori considerd ci ltlama sa este prea inhuzi\'5 $j ci r'l

hateazl ca pe un copil.

o So!erilatc: idicali

a

a

'I

a

i

lIi

o Drn at6: mai mare de cinci ani

o Abilitatea de a face fatd problemei: irDdeclatiRol cle fi'ate

a Prcblena de rol: relaliacu fratele se este distantd $i confl ictuald. Clientul igi acuzdfratele ci nu il sprijinh financiar pe el ;i pe mama lui, de;i are resursele financiare s51hcd acest

lucru. Domnul S. considegr cA liatele sau il acuzi pe nedrept cA..d-a distrus m;rma".

o Severitate:ddicalf,o Du&15: ixli nlarc de cinci umi

o Abililrtea de a lirce la{i problemei: iradecvalii2. Alte rcluri interpeLrondle:

Rolde prieteno Pfoblema de rol:rezjstcnti scAzutA Ia prcsiunca ncgativd a grupuluidc cunoscuEi,

vulncrabilitate cauzati dc dcz\dluirca diagnosticului. Clicntul are un gmp dc cunoscu{i cu carc sc

intalne$te cu di1'ed1e ocazii qi alSturi de carc consund in mod cxccsiv alcool.

o Se\etitale: ddical5q Durat6: mai mici de I an

a Abilitatea de a face fafi problernei: nu posedd abilitdtile respective

Rol de tecinu Problemtr de ro1: clientul are relafii nrinirnale cu vecinii sdi, de mai rnulte o.i a fost

implicat in diverse conilicte cu tlceftia.

u Severitale: ddicati!l l)urzrti: mai mare de cinci ani

-r Abilitatea de a face fali problemei: nu posedl abilitalile respecti!'e

3. Roluri ocupdlionale:Rol de persounri incudrofi h grad dc handicap. cu deficienld limclional6 accentuata

u Problema cle rc| dependenqd socialitr Seledtate: ridicat,o Durat6: mai mici de unano Abilitatca dc a ibcc li1ti problemei: oareoum inadecva|1. Rolut i in,\ituatii sfeci.tle de |i..t!d:

Rol de pucient lpcrsoani scropoitiva IIIV)o Problema de rcl: \'ictimizarc. complim{i scazlrti la falitdrent. relirzi spilalizarea.

o Sevedtale: ddicatao l)uraia: mai mici de Lr[ am

o Abilitatea de a lilce llli problemei: inadcclatd

Identificarca problemolor dc mcdiuL Sislefiltl economiclal nevoilor de bazd

I[randhutrilieo Problema: in perioadele de consunr de alcool gi in sevraj. domnul. S. se lTdne.ste

insuficient, deoarece reniturile pe care le deline sunt cheltuife pentru achizilionarea de

alcool. Deoarece a fbst diagnosticat cu diabet zaharat. clientul trebuie sd urnreze un reginr

alinle]]taf strict.

o Sg\critate: ridicath

Lr Durald: nrai micd de cinci irni

A&ipost

E

oi

Ju

dn

ac(

Pet

dia

tll

o Problenat clientul locuie;te singru i[tr- n ilrobil allat in proprietatea mamei sale_Locuinta este mobilatd. utilatd cll aparate electro-casnjce $i inhetinutl co,esprmzetor dinpuncl de vcduc sadlar.

o Scvclitatetslabi/rcduslo I)ufatd: mai mare de cinci ani

a Problema: lipsa unui loc de munci stabil. Domnul. S. consideri cd un loc de nluncal-er larce si sc sintd activ $i util $i l-ar ajuta sI nr se mai gdndeasci in pehnanenli la l'apllrl ci cstcscropozitiv HIV.

s Severitate: dicatAo Durata: mai mare de cinci ani

Resut,ge economice

! Probloma: asislatul l1u realizcazt vebihri pioprii, estc sprijinit financiar dc mama sa

!i rmeori obtine divefse srulte de bani prestiind actjvitdti tenporare in donreniul construcfiilor.o Severitate: foarte idicatlEr Dumt5: rlai fiarc dc cinci ad

Trawpol'lLr ProbLetna: donlmll. S. are un acces redus la mijloacele de transpoft in comun din

cauza venituilor sale scizule.r SeveJilale: ddicatdd I)uatd: mai m.{e dc un an

2 Sistennrl de ethralie ti pregdtire vocationaldErlucelie ti inshuclie

o Problema: domrul. S. nr poscdd o calilicafe prolisionali adect-ati care si-i poatAoLr'i acces la u[ loo dc rnunca remunerat satisficdlor.

u Severitate: ridicatdo Druati: md mare de cinci ani

3. Sistenul juLlicidr $i legal

u Pfoble'ra: clientui consided ci nu existi nici ur organisrljuridic care sd aperedreptur'ile adult or infectali HIV in cazul in care acestea srmt incSlcate.

3 Scverilale: moderald

o Durata: nlai mic,r de un an

1. Sistemltlde sLi tilLtte. seclt|ikrtc li scrl'icii sociuleSdnLitdte Jizicii

o Problemi: domnul S. cstc scropoziliv HIV" stadiul 82, inleclie simptomatica. Pe bazraceslui diagnosiic a lbst inoi:ulral in gradul II de handicap dc catr.c Comisia de Expertizd aPersoanelor cu Flirndicap Aclulgi Cluj. care in ruma evaluirii functionale a clientului a stabilit ciacesta posedi 25olu capacitate cle munci- in ulrni cu doud hmi domnul S. a fost diagnosticat cudiabct z-aharal tip II insulinodcpcndcnl.

tr Sclcritatc: foarte de ddicalio Durati: mai lnicd de un an

Securitule socidld! Problema: din cauza stagiului scSziut de cotizare. este probabjl ca domnul. S. sii

tu poati solicita p.nsionaiea pe nloti\a mcdicalc.

1i3

u Se\,eritate:ridicatio Duratd: Jnai mic- de ui an

Senicii sociale

o Problen1a: olienlul esle foaie relicenl in ceea oe privc$te luarca in eviden!5 de cdhe

sen iciile sociale care au programe de sprijin adresate persoanelor seropozitive HIV, deoarece se

teme cd s-aL putea produce deconspirarea diagDsticului.a Sevedtate: acutia Dulatd: mai mice de un an

5. Siolemul rutural de sprijin

o Problema: sistemul natural de spdin al clientului se liniteazS Ia mama sa. Cu diiosaS. arc o relatig afibivalentd qi nDrcatA de conflicte.

o Seveitafe: aculio Durat6: mai mafe de cinci ani

6 Sistenul.lbmal de spriinu Problemi: domnul S. beneficiaz"a de servicii nedicale gi psihosociale din partea

pcrsonalului specializat din cadrul Comparlimcntului Clinic |IIV/SID din Spiralul de

lnfccfoase Cluj, insi prezinti ur grad scdzul de nrotivafic Si cohplianld.a Severitater moderadtr Durati: tnai micd de uir an

Identilicarea problcnclor dc sinitatc mintaliClierllul prezint6 o pefsonalitate dependentA clr tendinte compLrlsive. insA tul este

in evidenta serriciilor psihiarice.

Idcntificarea problcmelor de sihitate fiziciDomnul S. este conlinnat cu hfeciie HIV. stadiul 82. infeclie simptomafice. Pacientul

mai prezinti candidozi orofaringianA arterioard seopozitivitatii HIV. pneumonie interstilialt $idiabet zafialat insl inodependeht.

Vlll. Rezumat al contactelor cu clientul

Dornnul S. a tbst prclual de cilre seniciul de asistenfd sociali al Spitalului CLinjc dc BoliTnfcclioase Cluj-Napoca in luna septembde a a.nului 2006. l-rind rctirithirnis dc cdtrc mcdjculspecialisl de boli inleclioase carc monilorjzcMi cazul din puncl de \'edere medical $iepidcmiologic . La prjma irltahrirc clientul s-a prezeltat la accst seh-icju insolit de mama sa.

i il6ndu-se lbarte circumspcct $i suspicios. in urma ccestei urltcverler:i, clicntul a iirst de ircord siprimeascd sprijin qi asjstarc sociali in vederea adapta.rii la noul sf,u stalus serclogic, rea[zandu-seevaluarea inr'tiali a cazului si inlocmirea planului de servicii necesare.

lX" Prezentarea planului de servicii

a Consiliere sociala individu-dApentru client/aparfiidtoro Consilierc de supolt pentu clientlaparln5tofo Corlsjlierc inforuafionald $i legislativia Fa.ilitarea oblneii drepturilor sale pe baza legislaliei in r igoare

'Sittr\

I 1,:l

Lr Ancheth socialS $i lizite la domiciiiur Clonsilierc pri\ind compo anrentul adictivu Consiliere cognitiv-compofta,neltald pentru imbunitifirea abilitdlilor sociale

X. Planul de interventie personalizaf

L Re^lta[Ll ul evrluairii inilialeB Compoflamentc adictive, consum cxcesir dc:rlcool (dipsomanic)tr Rezistenli sc5z.uti la presiunea ncgaiva a grupuluio Relalii oonfljctude cu inama sa

I Izolare gi auto-izoliue socialbo Venitlriiosulicienleo Anxictatc crescL A fat6 dc diagnosticlri de infcctie cu virusnl imunodeficientei umanctr Complianla terapeulici scizutS in eventualitatca inilierii tcrapiei. pe fbndul colrsumului dc

aloolu Victinrizare sociali !i glad scdzut de responsabilitate personalb

2. Ohiectivul itlterrcnliei pe tcrmen lLlng

o Adaptarea emotionali 5i sociali a clientului Ia loui siiu status serologio

J. | )hii title inctveariii f, tvrutcn 'Ltt,:u Cregerea gl"dr rd de hfornare al clientuLd cu pr.ivire la statusul de pelsoaniHIV pozitivo irrputernicirea clientului in soluliotlarea pmblenrelor legate de statusrl de persoanaseropozj ti\'5 HIVEr Atenuarca iJnpactuluj emolional al diagnosticuhii de ideclie IIIV asuph asistatxluir Crefterea complianlei terapeutice a clicntului in eventualitatca ir'tilierii llatamcntu]uianlirclro\ilalo lmbunitdtirca situaliei Unancjarc a benel-tciaruluio Scidere.r gradlllui dc izolarc sociali a clienhrluiEl Ptc \rcnlea recddcrilor asistatului iI privinla comumului dc alcool

Structura p lanuhri d. itLcrleDtie prezentat in acest stlrdiu dc ciz cstc lblositi in cadnrl Comparrinentullri CliDi.IIN/SIDA ti r lnql claborari tu cadnl proiecluluj "Erriftlclca Modcluhi Secliilor de Zi". denrlat de catrelundatia Ronarian ,{ngel Appeal dn] Bucuelti

I15

-_ _ ? l.xt i./i c tx d i nten e nti e iLo$rlrere errohonali in vederca scadedi aD\ietitii ctieotulu; Ah dediagnosti. psholo$i

lffprrcal.elt chentulul ir molrlarea acestuia si pariicipe ta prccesul deasishrc rocrila prh s.nrni:rea contretullri de t nizil.. a scnicjitor deasisLenli sociald $a pllruhide hgrljirc

cli.lrlul,

Con.il ert inl, { nidonlb orir inl irlecr;.U H )i .udtd jfl,A Septemhje 2006

Consiliero de sxpod cu rpafinltorii fnlind diagrosricut de inticlie nt Septembrie 1006

Consiljere ti informare legjslati\.d prilind drephuitetresponsatritirititeadxltului IIIV Llozid\

Octombrie 2006

Oblincrea acodrrhi bereficiinullri nr r€dei:a obtine iiprestaLiitor soJi[ofente adultiior HIV poTjtrr

ortoDbrie 2006

InlocDlirc! dosarel,r dc acte perlft obtinerea ccfljJlcaLulLri cie pcrsoilicu hmdicap coDfonn legii Jl8il006 !j prezentaEa 1a CoDlisia deExpetizn a PeBoanelor cu H dicap Adulti Cluj (C.r p.H.A.)

Clicnt!1. Noiennie 2006 L

ueprurcrca dosarurur la Drccria de Munci. Solidaritdc Sociala siFall1ilie CluJ 0).M.S.SF.) penirx obtinerca inden izatjei de b&niconfoflrl Legi; 58.1'2f)02

Clicnlul. Noicmbric2006

lrepuneft:a dosffulur la Dfectia Cenerala de Asrsterfa Sociali siP'otectie a Cop;htui Cluj (I).G.S.A.P.C ) pelrru obtinelta inden iTatieiluna& fi a bugetuiui peKonal cornplemenrar

Clicntul, NoirnrbrLe 20Ub

Vizite la doniciliu i,ur.r

Lons lerc larx]lala lir lcderea lnplicirii Darnci cliontuhd in sp.ijjniruaa.estuh si se ad.tpleTe la rloua ritlane de IiaF

Scplolnbrie-

octonbrie 2006

hle]1ruD molr\alionale cu clienrut in vederca evahiriiconpotanrentelor de rac ale clientulu (collsun dd alcool)

Ocbnibric-Iroien)bric2006

Ilrcluderea clienhrlui in gr upul de sLrporL penrnr pe.rsoanc s..ropozitilcpsrholog

EducaLie penlm sanftate ij consilierc medicah prn ir,a rnelicari.r-adj en o\,lrali" infecrjile opollurisie ii stil de ria[r saioger

irnectionistlvlo ioriTarca psilmsocjala Si clinici

p,rjholo$i.

irlcelionisl

I-rmar 9i trimesuial

Tahelul I 5. I'rezcntarca intqa-cDtiilor realizate

(

Ip

t,

d

E

Ii

d,

;.inne

prin1c]

inl

scl

lragr.aL,a

psr

caz

cu

incr

col

Manager de cazdata inrocnirii

Xl. Evaluarea interventiei

Cliciltul sc aflar i[ pcrioada dc nronilorizarc, accsta prczcdandrFse perrodic la SpitalulClinic dc Boli Infec(ioase penrrlr cvaluarc "rir;"r qi _'r""l";i.l,l.;;^* domnut S.participd la un giup de suport penft.t

1;111;9*i ;1i,rai,J;:;;;;# j.:":::J :,T:ix,jT#J il1;:rj,Ig'iijiifi:il:rcgare de consumul compulsjv de alcool.;;i a

"unrpo.to."rrt"lo. "u lir" riui";Aul. uro"lot"accstora. tr,tonitorizar.ea sociald a clienturlui * *"U""rr

-

fri" i,;;. ;"r" clecuate Jadonriciliul clie'tului dc cAtre asistenhrl social clin cadrul Conr_'-..i"f", f,,n," a,r'lrrnr,Evaluarea interventiei s_a realizatrezurt:rteror obrinure p"

'",",,,Jii,l"*fiio,iTl"r,:ffii:':"t;",1"#lilJtliilifr":constal in cvidcntrierca progresclorhcgreseror rcarizrte de "ar." "li.rii, "a"prrrea

la situariade pe$oanrt scropozilivd IIIV (evaluare de inroact) - *"-lMetoda tblositA in eraluar.e l^fo.r ,, ,,ar;"11" adaltati a .rL.uldt.ii indeplini iohiecti t clor (l,{iley, O')!Ielia. DIBoi

rczuualeror pe baza unci ,.rr" ", "i:,'jllfl. l'69) Atecsta

.'etodd permite e'aluarea

inrervenlici. Nivcl,uil;;;;;llJ"j:::il:::ffi:.::,]"j"..1'::"":,ri"rJJ,l;;":.1,neindeplinerca obiectivului. la.,foafie

l:^11::,1:"1., n"**,*.pi,''.. .n::H::.11' ,.:iin':i."'#ff :'il,i,:t ili':;,,;Hrurrcrvcntrcr, calc evidcnliazd eradul de incleplinire al Iiecirui o;ie;\,-;e';tcivc'tie. Accastitchlicir de evaluarc se poate aplica la, toale sislcmcle

"fir rl" rSabrf";' r"cralc dcoarccepelmite analizarca mi.yurul.tili u t)hiectitelot lj ajustarea to, in fun.t " cle evolufiainte'ventiei. Idicatorii pe baza cdrora s-a realizat e'al*uea inter\,entiei au tbst urm5torii:seDuulea conllactului de asislentd sociald ;i a planului dc fr*,;iir", i-rl"r._, prczent,ulr lascr-iciul medical qi la ser.r,iciul de asisteDti so.iali, prercrrta-r"o tu "tiii"J p"nt,.,, ,iA:"*"otratamer)tului pentru infectiile oportuniste.

"a"."utu t"*p",,ti"a U ,rl*"".rir,ur,.r"or".rr.our..gradul de constjentizare a noii situatii

_.le ui"1a 51 ."pri.",.,o

-l;."ii"1""r"u,, f",, a"diagniostioul dc inlcclic I lIV. scdderea recidivelor legatc dc consil ;;il;InJbrnlaliile folositc in rcalizatca cvaludrii au ,i,r, nf.,gi*i"-i"- uila interyiurilor

:.,. j,,

=l :,,,:.11';"TJl' 111.il ".':,'lil,;:i:il3i":l*:*:'ilk",*

.;:l;ljcaarlui (butctinc de:rnatizc nrcdicalc. biterc dc intcrnarc ,, ";,;..;;;;;;,; qc p.rsoana:].::j::o.'tb::, 9e

comisia dc Expiytizi a persoanelor cu rril; ffil,, hotirirea derncadrare iD grad de handicap emisd de Direclia Generali tle Asist"nta.in;iu-ti qi lrot""ti. aCopilului Clui).

11'7

' thchl 16. Prezentaten rczultafelor in urna evtluilii intcra'enti€i

DCSAr'C.c lt r,.'lA .

Dts

H]\

118

I(

a

Ia

I

1

c

I

Ic

tl

s

Is

Ir(

I

IL

I

*l__l

;T:ll

Concluzii 9i discutii

Dc cclc nraj rnultc ori diagnoslicul cle inli'c!ic cu virusul III\1 cslc o problernislrplinlel arar- cu elcl cumlrlati\'. cu carc o lc$ooni adultil estc ncvoil5 sal se coDlnntc.Ditrgnosticul de bodi s.u inl'ecie cronich pfogresivd acutizeazi problenrele pfe-exislente siflratieide seropozitivitate Hl\,. lnsulicienta veniturilor. lipsa un i Ioc dc rnunci. lJpsa de ahilitaii sociale.o dinzrmica lrulilialir disfuncfionald- d*,in, r^n hlrina noii situalii dc r.iati. problem!' rnaiorc carcpol gcnefa comportamerllc maiadaplalive in incercerea adultului do

a Jacc fah nLrului statut scrologic. Recluziunea sociali, suicidul. auto,\,ictimizar.c.comportarnentele adictive. implicarca in rel4ii sexuale intAmpldtoare fi neproteiate. depresia.

reprezinti si alii dc riso ce pot apdrea in urma diagrlostictuii cu virusului imrurodelicienteiumane.

in accst conlcxt. prcblematica asisraii psihosociale a i LrlLuhrj scropoTitiv cste e\trem de

complexd ii necesitd integfalelr mai nrultor teorii fi Drctocle de evahale gi inten enlit- in stucliuJ Jclirtd, e\'r[ud€a situaliei asistiltului s-a realizrt intro manierir holjstidi ]blosind parspcrlirleaotitteniaai. l.lvalrnrca cazului s-a rcalizirt simultan la ni|elul nicro.tistenllrl rcprercntal de

familia bcncficiarului si gr[prl stur dc prictcni. Ia nivc]ul nc:o,v,rlr:rzrlri lomrat din sistcmclcfbrmale de sprijin ale clientului seropozitil. (pelsonalul dc specialifate psihosocial 5i medical dincadrul Spi'lalului Cllinic de Boli lnftclioase) fi la nivelui aracrusrsle rTrlhl reprczeDtat de agenlii1e

5i scr\'icillc socialc dc stal irrplicatc i| susiincrca p.lsoanelor adLrlle IllV pozitir-c (Corrisia dc

llv:rluarca a Pcrsozrnclor cu IL[rdjcap;\clulLi, I)ireclia (icncrali dc Asisl,cnld Socialar. Direclizr de

Munc5. Solidaritate Sociald 5i Farrilie). Evaluarea nrediuLui clieifului ir list irt pernlanenli

dublaLi de evaluarea ro[]ilor pe care clielltul le indepliiefte in cadrul acestor sisteme Gol de tiu.dc prictcn. rol r-le prcient. de ilsjstat social. ith.lc)

Infcr\.cnlia rcaliTiti s-a bazat pc rnctoda /1?l:fiatgeuetlllltli LtprlLiLrli, deoifcce a r\.Lrl in\edefe activarca feslllsc]or li opoftrnititilor personale in solutionafea problenelor le!:ale cLe

sllrtuslll de seropozitiritute HIV. Fiuele inilille ele muncii cu raz l an stat sllb sellxiul i?/e/r?rllclir?./-;-:1i li rlr il\'rrt ca scop ledlrccrea ifipirctului emolional al cliauosticului asupra clicnhtiili prjn

ofitj;co clc suporl cmoljorral 5i iniixrutionr) susfinrt. r\sisLarea cazullri e clrpfins li .rsl'ceLe

spalitice mclolai coi!fttle pL'rotciilLi- dt'o|1recc intencntia s-a realizat pe baz] lrnur contlacl de

lrsisleuii sociald. a a\:Lrt o destilrrfofc sccvenlialii fi st'r'Lrcfluati in tirrp conform plamrlui

persorulizal de i ervenlie. fi s-ir concenirai pe crcrrea rnui cadrLr colabofalil inlrc asislcntul

socirl ;i clicntin iuplcm.ritar.a pla.ului dc intcrvcrllic.ConsiderdD cai nodelul de jrtencDtic plezentat ir cadrul acesnri studiu cle caz este ullrl

cficient. deoarece inteqreaza mLrlclr a trei tiprri de specialiiiti - asistenti sociali. psihologi ;imedici liecare dinte dcesti aolionand pe palicre specilice de cotnpclente plolesionltlc.

Bcric:ficiilc iccshli ijp dc abordorc a muncii cu pacicnlii scropozitiYi III\i surt clidcr1tc. $i s.rastidng atdt asuDF pacicDtului cat li asupra echipei de specialiqti-

O intenentie integrdta $i nrullidisciplir fd delelinina. pentru pacienl. ull comportament conp]iantla tratamenl. incelinirca clolulici inliciicifuolii. o ad.pllr! optinrar lir sinlalia dc scropozitivitalclllV. ciucrirrd implicit lr crc5terca calititjj viclii adLrlLLrlLri i aciat HIV- Munca in echipa

irtr-nliscplintrri fi abordarea intlivid-,llrlizati e cazuilor. i:i0ce h creltefea elicieDfei actului

lempe[tic fi de ilsislare. plir pre\,e]irea rparitiei cpulzirrii (burn out-Lrlui). a incircitrriieniolionale negali\c Si priJr atcnLlarca !-lictclor sulcriDici licariantc a f(tisiouistului implical in.rrpnirr-' Ir., -r,'-l,- r:r.. .rr., r':r.l l\"li, r'ni.!.

119

R€feriDfe bibliografice utiliznte ii rccomandate:

Burducea,I)oru,2005,Aspecteconte]'nporaneinesistenlusocialLi.DdituuPolirom,IaSiCojocaru, $tcfan. 2006, lvfetade qreciuti|e i1 utistenld lociL i, dn hcta, super|itted €i

natlLtgetnanlu[ de caz. Fditura Polirotn,lagiCoulsh€d. Veronic4 1993. Socrdl ll:ork Prattice. ,4n lntraduaion, MacMillan- Basingstoke.

FlanrpshireMiley. Krogsrud lturla, OMelia. Micbael, DuBois, Blcnd4 2006. PrccticLr dsistenlei s.)ciale.

Editula Polirom, Ia$iMilolan. Iolanda; Ruzducea, Dom- 1999, PJi&ologid pierderii ;i terapia ./x/e,.ti, Edilula SPEII,

Bucure$tiNeamlu, Nicoleh- 2001, "Clasificalea problemelor dc fimclionare sociali: ino\-atja necesari

asislenteisocialedinRominra',Re,ttuTrun\ilranidegtiinleAininistrdtn,€,nr. 1(6)/2001, pp.148-I53.Ncallltu. Nicoleta li Ciomci. Calmcn, 2001. 'Asistatea sociali a unui adl t: dimensiuni ale

strldiului de caz". il Annales tinivnitati! 1?ule^is. Sefia Asistenli ,loct.rLi vot.1/2001, Sjorpozionul$liinfific jubiliar " Un deceniLr de inviliment univelsirar la A lba Iulia. I 99 I -200 I ". Editura UniveAirnlii .,1

Decembrie l9l8" din Albahlia, Editor: Agabrian M., pp. 6l-67Ncamtu. Nicoleta (coordonator) 9i Ciomci. Carmen.2001. Ptucticd asistenlei st)cidle, .onpektqe

lperrt.re, Edilula Provit4 Ctui-Napooa.Tteid. Laura, 1972, Idr& Centerecl Casetork, Columbia UniversiS Press. New York

*++ I'undatia "Ronrania[ Angel Appeal". 200.1, GhiLlul PrudiL al Secliikt dc Zi t'Ioana $,.ftI1Li,liundalia "Ronanian Angel Appeai". Bucucsti**+ Legea nr. 584/2002 piviod misurile de pleveni.e a rdspandirii maladiei STI)A Si de prolectie apersoanelof inlecratc cu ll-tv sa bohrave de SIDA. publicati in Monitorlrl Oficial. pirtea I n'_ 814 din 8noiemblic 2002++* Legea nr. ,1,18/2006 privind protectia $i prnmovdea drcpturilor persoanelor cu harrdicap. publjcatd inMonitorul Olicial, Partea I. ff. 1006 dilr 18 decembrie 2006*** Ordonan,ta de Ljrgcnf5 a cuyernrld nr. 68/2003 privind ser.viciile socialc. publicati in Monitol1Olicial nr. 619 diD 30 august 2003.

r20

tle'ea

nd

-a

td

Ia

st

a

II

senzatia luminii" Mihai ieqca in oras ''einsolit.

pentru dilerse problcne. chjar.so]rcitat dcprotesorii din 5coald. A urmat apoi $coala posllioeali Sadtar6 Arad. undc s_a specializat ca Filnaseur: a manttestat un viu intefes pelltru aceast,r prof.esie Si nu s_a gdnclit nici un [torre cauu va putea sa ocupe un loc de Duncd. A acceptat sA lucreze ca,i educator la $coala pentruDelicicnli dc Vedere ClLrj. timp de 5 anJ, dupi oarc a fosl nevoil si renunlc. ir."';;;;pasr'unea pentru mcsede nu l-a pirdsit; a fosl si csre Fi in prezcnt intercsat si de inlomraticri.

$1

Ce

ldte

e,

o

tlu

iiri

6. Evaluarea diagnostic psihosociali (noiembde 2005. data evaluirii)

6.1. Identificarea problcmelor dc rol sociala) roluri familiale:- rol de liu

Tipul de prohlend: unbivalenlb; Este retiDut lati c1e t'at5l lui. il iuberte, dar in aceiasl tinp nu_i poate ieda ci a fost atat de disfa[t/"rece ' cu er. rtelati e cu nrana sunt nonnale. .!'c1]E7.lld1e:aouta

/) dL,/t mai mare de oinci aniAb i I i tutea de d.face.liltd proble ne i: inadecvali

- rol de j.ate (in raport cu sor.a lui)Tipltl .le prchlemA: iyalrtatcSeltetilale: at lA

,r,"a/,r: mai mare de ci[ci aniA bil itateu de u.fac c.fdtd prob lemei: inadecy at'

b) r.oluri ocupa{ionale: pcrsoand cu hitndicapTipul le ltrohleni: dcpendent6 socialiSeycrif.ltut nocleratd,rfdl4: peste cinci aniA bi l italeu de a.face./a!A prob le me i t inadecvatA

c) roluri inter.persoDale: - rol de pr.ielenTipul de prohlemd: atrbivalenfe: O iubeite pe S.. dar nu are curai sd_i spun6 deslufit^ nici

si-i infrunte pe pftintii ei.,Vre/l/d/e: moderaliDutala:t anAltilitatea de a fuce.fald prcblcmeit selnla.lecvatd

6.2. ldentilicarea problemelor de mediuq) Si,rteijtul economi( ne1,oi tlc buzd:Locul dc nuntd

Problema: lipsaunujloc de lnuncd fi incapacitatea de a,5i gdsi unrll.Sewritdte: dical'aDlrata: nrai m;re de cinci aniAhililatea de d.face litd prcblemei: inadec,tala

Retur.se econoniceZorl?rr,,r: bugct rnsuticjent pent un 1.rai deccnt

113

Seretitale: t]rllcatDrr.r/4.- mai rnare de cinci ani

b) Si.rtemll de sinilate, sccuritdte ti sefticii socialeI'rcblemu: diagnosticul de retinopatie pigmentarA cu dezlipire de retiDb bilateral $i nistagmusorizontal, collgenilal, bilatcra].Sereritote: rldicatlDtn'ata:2 ani

c) Sistenul de sprijin - supotl qfectiyProblema: Sisl"etr'tul de spiiin afecliv se limitezA Ia rclalia cu marna sa.

Se|eritete; .ntodelat-a

Drala. mai mare de cinci zrni

6.3. Identilicarea problemelor de sinitAte mitrtaliClicnlul nu este in evidcntd cu tulburdri Dsihioe sau do comDortarncnt.

6.4. Idcntificarca problemelor dc sinitate fiziciRetinopatic pigmenlare cu dezlipirc de refni bilatcral. Nistagrnus onzontai.

congcnital. bilaleral. Acuitatca lizualS la ambii ochi = UN{ (Lrmbr.a mdinii. clientul pcrcepeliumai ni;carea meinii exa,ninatorului, are senzafia luninii).

7. Rezumat al contactelor cu sistemul client in procesul de asistenti socialS

7.'1. Planificarea interventieiPrina intilnire cu clientul a a\-Llt ioc la iumatatea lunii noiembrie 2005 in cadrul

detncrsului in ceea ce prilcftc pdmirea pensiei dc invaliditate. Am stabilil limitelc deconpeterrld (am dorit ca Mihai si cunoasci cxact rolul asislcntului social in institutje. acela de

consultant). eliniMnd astl'el alteptdrile nerealiste sau eventualele confuzii. Au lbst explicateciteva din principiile prol'esiei de asistent social. clientul fiind interesal si inteleagd care suntrolurile pe carc mi Ic voi putea asurna. Nlihai s-a ariht a 1i deoscbit de intetesal ir1 irlitiercaLrnei activita! de terapio socialii sau consiliere carc sdl ajute in identificaxea. ier.afhizarca qi

rezolvarea problemelor cu cate se coniunta.Indloiriie au fost lixate o dati pe siptarnma. nLr rnai n]rrlt de 1] $edinte Tn p mele dooi

intdlniri ne-am concenhat pe identilicarEa problelnelor. slabilirea scopurilor darn-an pierdut din vcdcrc clarilicarea sentimentclor qi ol'eriren dc supor.l. in special cdnd amdiscutat problema relalici cu tatal sau, Mihai a rccunoscut ci s(rntin.lcntcle clc amrLriciurc.liustrare. revolta chiar sunt putemice: am pelmis clientului sd se exprime meninand iDsadescllsd optiunea de a ne concentra pe prezent si de a cduta solntii. Clientul a fost ajutat si-fiidcntilice un tipar colnportaiDental - o alilucljne del'ensivi, o idcc polrivit cireia "ccldialthebuie sd vini spre mjnc". A formulal asf'el un scop (scop personal, scop al clientul[i) acelade a invilta sd se reprezinte. sb ceiud. sd moduleze eventualele respingeri_

In primele 2 intahiri clientul a identificat urmdtoarele probieme. le-a a$ezat inrf-o ordinecar. prircr proprir de/\ollrr( pcfc,,n,rl;:

1. Lipsa unui ioc dc rnLmcar

l. In.Lrfi cierrrr resur.elor liluniiiu('i. Slatulul de denendenta ,nciala

u

p

121

,1. Stina de sinc sclzutd5. l,ipsa de clllaj in ccca ce prilefte clzuificarer relafiei cu S.6. I{elatia cu sora lui7. Relalia cu tatil siu

Pc'ltru srabilirca priorililii prorrrenclor idcntilicatc am inccrcat sii rispu[dem intrcbarii; c.reeslc potenlialul de schinbzue pcntru problena insigi, prin inrplicarca clicnlului qi a mediutui?Am negociat o g le menite sa sesizeze fi potenlialul total al schimbtuii penh! fiec.rreproblemd (l- potenlial maxim, 2 - potenlial foarte inalt. 3 _ potenlial inalr. 4 _ potenlial mediu,5 - potenfjal scizut, 6 potcnlial lbalte sciz_ut) $i am obfinut urmltoarcle rezuhatc, care aupernris o abordare, in ordine:

1. Lipsa unui loc de tturcd 3

2. Insuficienta resurselor hnanciare 63. Lipsa dc curaj in ceea cc ptivc;te cJarificiu.ca relatiei cu S. _ 34. Stima de sire scdzuth 5

5. Ilelalia cu sora luj 3

6. Relalitlcu tatdl lui 67. Slatutul de dcpenclentd social5 7Slabilirea scopurilor, identificarea problemclor, opcralionalizarca $i icral.hiTarea lor.l

constituit pentru l,lihai "un dar.: o lanterne,i o busolb" qi o mofir.alie teribild pen'u a..su^.oladificulritile"

Contractul Dcgociat ou olientul a pcnnis, pe lengb i.lentiticarca problemelor. slabilireaunor obieclivc clare. specificc, reerlistc. masulabiie" incirdrate int'r_o limitA de tirnp. .,Cajetul

dcsarcini"a fost coDrpletat inpreuni cu crientrl. stabirind responsabil'r de sarcina respecti'dprecum li tenneoul estimat a ji necesar penhu indeplinirea acesteia.

Pcolru excrtplificare va fi prezcntat nrodul in care s_a lucrat la p ma problemd.considcr;rti dc Mihai ca llind cea mai importantb $i cu cel mai dicat potential dc rezolvare.

Ptohlruu: I if,a 'tnui Ioc de nrun(a.\i rp: ('asirra unur loc de munca

- Mihai arc o oalificare. cstc n1aseul.Si ounoerfle infblmatici aplicaLj pcntru pcrsoirne cudeficienti de \edere.

- Prin Agentia Judeleand de Ocupare a lorlei de Muncd se desfifoara tirguri de fo(d del',l1uDca penhu Persoane cu handicap.

- Inspectoratul l'citorial de Stalt pentro pcNoane cu Handicap avea. clc asemenea. unprogran dc plasatc de 1b4i dc rnuncd penhu pcrsoane cu handicap.

- Toata releaua iDlbrmall prin carc pulem obgine informa{ii despre ofertd de forl6 de muncipenftu pe$oane cu nevoi speciale din partea Organizatiilor Neguvernamentale, cunoscuti.rude. inlonnr!ii al'arute in mass mcdia.

I25

'!'tt belu l I 7. P / a ni li co.e a i nte rren liei

:00i infornatii despre

asttel dc locuri

Milui, Orice sr]l.Se de Studiere apielei.2005

de nrtrnci "tinti"Mihai, Studrere a pietei,

2005

Pregitire penFiitelvillri

Mihai. Reticerlia lui[lihai de a

Consiliere Decerrbrier005

Mi!ai Ansajatori Retuzuri

iuStilicaie

Consiliere. lanuario2006

Mihai DificulrAti Consiliere.Snslinerc

Matiet006

ti

I

E

m...

l"

ELi:;

{

l*.L-

S-a luat in calcul $i posibilitatea de a gAsi un loc de rnunca cu caractcr tenporar pentrusporirca resLlrselor finlanciale $i pcnlru valorilicarca apliludj lor.lcgole de infonnatic:I.

in mocl similar au fost opcrationalizate iji cclelalte problcme fi au Ibst impd4itesarcinile care conclrrau la rezolvarea lor.

7.2. Intenenlin sociali propriu-zisI

Orientarcn gcncrali a intcrvcntiei socirlcAm utilizat at6t intencnfia directa, cdt li inter-ventia indirecti $i ofcrirea de

irlbrmatii li directi0nare.Prinul tD de ilter\:enlie, a avut dr.cpt scop olerirca dc sprijin in .r,cdcrea irjul,itii sistcrnuluiclient sa-li imbundtd{eascA piopliile abilitifi sociale si inter?ersonale. Am lblosit abilitafi siteln'fci de consiliere ca: ascultate. oferire de 1'eed-back. ghidare. parafrazare. cla ficareasentimenlelor, rcflcctiuea intclcsului ti conlruntarc. Prinhe ihstrlunentele dc culcgere adatelor s-au nutndratt ocohilrla" intcr.\'iul narativ qi ghidul de intel.viu - pentru cclcsemistructulate - , cu ajutorul cirora aln monitorizat schiDbirile survenitg pe parcufs.Cel de-al doilea lip de intcrrenlie fblosit in munci cu cazul a fost de oferire de informatii gi

directjonare. prin care am realizat o intenerrlie in retea. Am prel'erat acest tip de jnteNenfiepctltru a implica lji altc inslilutii carc au responsabilititj r^n oeca cc privc$le proreotia

fcrsoanclor cu ncvoi speciale.Ijiict-\,enli.t indircal(i. a f'ost utilizati mai ales ill ceea ce prive5te echipuea clienfului c$abilititi adecvale in solutionarea problemclor legate dc reltriitr crl S_ 5i cn paliDlii a.cstL'iJ.

lepas

rcsl

abo

doullalinaconl

cate

"r-xtapr o

126

precum ir in lczolvarea c\ienluajeloa lensiuni deilnbundtSlirca lehnicilor de com[nicarc (clicntLll

la locul dc lrr nci. Arn urmirit. de ascnrcnca.a invdlat principii de comunicare ase iva).

\tftu,t. ltttjt-J/1. L.1tt1i, i J, !ntLt.t.,nt;L

8. Evaluarea rezultatelor intervenliei 9i concluzii

1. [n ctapa dc evaluarc a nevoilor clientul a dcf.init ca principalai problefid afrcplarcape ca.re a ar.ut-o de-'l lmgul \ielii de a,,nu cere. a astepta si i se ofere. celilalt sir facd Primulpas": ;r identificat aceastd problemd dreirt cauza multor frush6ri, dezanigiri saLr a unor qallseplerdute. Scopul sau a lbst acela ale a invita sa se rcpr.ezinte. sd ceari. si acceptc elentualelcrcspmge.. lnler-enlia a fosl reusiti dcoarcce clicrlul ii-a imbunrta{ir simtitor maniera deabordale a oamenilor. a invitat si coltlunice asertiv. a illvebt sd a","pa"rin,". in cea de-adoua intehire. cdnd $i-a clelinit problema. j-irm csrur sa Lnarcheze unde ss rf-la pe o scalb de laI Ia.10.(unde l0 era maxirnul pozjti\, posibil); a considerat ca se alli la nive_lul ,.2,,(doi). l,afinalul inleNenliei am reluat tel ica dc scalare pentru nlisur.area rczullatrdui. iar cricnlul aconsrderat cd se afld la nitelul ,.7"(fapte). Semilicativ a fost faptul ca a enunerat situatirle incare s-a comportat altlel ;i s-a declarat lnultumit. A considerat cd celelalte problerne''extcrioiu'e" idenljlicate impreuni au putul fi abor.date Si soiulionate Locnlai pcnLru ca s_aaploprat de scopul po carc $i l_a propus.

_ 2, Mihai a tbst ansajilt in cimpul muncii in ma; 2006. data anticipat:i a tbst ircofecti.

Arlzrpttuezr la locrt de rrun.A a fosr dilicili 9i a presupus susfinere, suporr clin parte.r

rtput,t, I tr,niiiim,ta

Direcu. ofcrire dcx]ft)malj. hdirecfi

Lip\d verituritof Consilier. cducalor Ildirecr; ta",!t.e *urrllxenenle n1 retea

Relalia neolari.nedefinila a cliertuluiirr rapof ct) S.

IndireLri. drrclrJ C.-,,r,J-e t ,, pr,,l,temi

Slilr1a de sine sci4ti a

elieDulniDirecrir ] Cer,rrale f.. ctjerr,.

lcrapla rcatil.lii

(lonsilier. mediator

Relirie corrUicrual6 cu to,N,tier. ,necfiat;

hdirecla, difectd Ceirt?re pe proble111a,

r ern r( te nrobtenr;

StaLrtul de depeldeLti hdn eLid, ore, i,e de i L-xfi; t,. p.oil.,,,i

t)7

asistenlului social; Mihai o fost tcntat sd rcnuntc la locul de rnunca g6sit Pini la data la care a

lost cooptat intr-o asocialie neguvcnranent4la, ca voluntar. incepind cu luna iLrlie 2006.

3. Nu s-a beneficiat de susfine.e din partea familiei lui Mibai, nu au fost induse

sclinrbari semnilicative in funclionalitatea acestei familii- Este un e$ec asunat de cdtre

profesionistul angaiaf al unei inslilulii ncdico-sociale, inte1"'/en1ia in lamilie depdsirld ljmitclcresponsabilililii asumate dc acca$A instiluiie publicd. S-a tcsirntit incd o data lipsa relelei

aficulate, in cadrul cdreja predarea cazLrlui sI se poat6 face ldrd probleme. Mihai a evaluat

altfel situatia. considerAnd ca relafiile cu sora sa s-au imbunltSlit tocmai datodtd procesului

derulat. A considerat un succes lbptul cd "ne ceddm carn la doui siptdmari, inainte v-am spus

ci ne certam zilnic".

La finalul procesului dc asistarc, iulie 2006. viata clientr ui Mihai se prezinta astfel:

l. l,ucreazd cu nonni intreagi, oa masew.

2. Este cooptat de o asocialie care se ocupd de programe infolmatizate pentru deficienti

de vedere.

3. Evident cd a renuntat la ideea oblinerii pensiei de invaliditate gladul l unu, t-rind inconlinltare protejat in virtutea legii 519,/2002.

,1. A decis intcruperca lemporari .r relalici cu S., pcnfru a-i da posibilitatea acesteia si-ljclarifi ce propriiJe sentimente.

5. Reialiile cu sora luj s-au inlbunitatil simfitor, tialii au invalat sA comunicd. s;-)iimpdrld$casci problcmele, sd se compoftc ca o familie.

6. I{elatia cu tat61 sdu este tot Desatislicitoare, rigidd. Acesta nu a acceptat decit o

singural inheredere cu asistcntul social 5i nu a dolit si teounoasczr laplul ci "l\eiL oproblcmb in rclalia lui cu Mihai qi oelblalt fiu. N'lihai alirnii cd invatd sd acccptc situalia ca

atare,

ln cursul lunii decembrie 2006 Mihai a comruricat asistentului social cliniciaD ca urmeaza

sA se cdsdloreasci $i cA a reu5it sd oblini o locuinti prin progamul A.N.L.Actualmente Mihai es|e casitofit, locuie$te lmprenna cu sotia sa in sPaliul lor. locuinld de

tip A.N.L-, compusd din doud camere.

Procesul de evaluare a clientului s-a desfiSurat dupi modelul persoaDa-in-mediu. din

pcrspcctivd ccosistcmici. fl1and seama de contexlul l'amilial. dar qi dc cel organizalional,1brma1, dat de inleraclirurea cu sislcmcle de asistenl5 medicala $i sociald.

Interventia s-a desli$urat iD principal dupi etapele metodei generald a asistenlei social6,

unnfuind insi activarea ii managemeltul resurselot; au tbst utilizale 5i aspecte specifice

tclapici rcrlitatii. ddr $i rcnuarer pc sa'cin;.

IN

(

128

Figtra 3 Eco hqfia de dinaintea inceperii procesului de intervenlie

Legendd: telatje scrrnificari'i pozftiva cu SJEMRCMi relatie rcciproch. furernicn $i poziriv[ cu AsocialiaNev:retodlor; relalie do respingerc rcciproci cu sora lui Mihai; dependcnli fale dc problemcre tegare dc locul clemrulcd, probleme financiarc; dependenti, dar fi respnlgere din part€a lui bl rai fald de t6tal sdui resDingerc dinpafiea tatilui lald de fiul sin Mihai.

F-igura 1. Eco hdrta de dupA tunnifiarca proceniui de

se

ne

Ie

ei

at

:u

Legendd: ralatie inlrerLLp1a cx SJEMRCM; rclatie rccipfocd, prrenrioS cu Asocialia NevAzirorilor; reldticp tel1rid, pozitiva, reciproci cu sora iui; Autommie faa de probteme legate de loc de munci ti financiare:relatie de hdifere dlaldde tat,l sau $i respnrgere dn1penea tatilui tatade Mjiai.

Priciona, S.

28 aniTa15l luiMihai

Mihai, 32 aniclient

AsocialiaNevdzAtorilor

(ANT{)

Tatil luiMihai

l,oc de

muncd

Grup deprjeteni

Mihai. 33 ani

AsocialiaNevazAtoiilor

(ANR)

129

.l

$ldist

Bibliogralic:BocaDcea, a'., Ncamtu,G.. \1999), Elencnte de L^irkrld ,rod.//r, ta5i, Ed polirom

_ Corrlclius,H..Fairc,S.-(1996).6tii ld rc'o/1,drii canflictetot . Buclrefri, SC ,.gtihti $isA.

Coulshed. Vcronica. (1993). Practica atiistenteirr.tale, Bucuresti. Ed. AltemativeFlorca Marin, (2002). (,l//r de Expcftizd M,Jr.dtn v Rtrupctirta L.ap,rcira1ti J! Mmcd, pent u

specitiitdted asislenti jtrcdico-socidli. CInj-Napoca, Sooala poslioeald Sanilard.Iriedman, H.. S., f2002). l1ttot)indecarea ti personalitute.r,Bvc:|'esti. Ed. Humarilasflrll.P.., oq7l. tl..rd.!^ d, oliu,ti.r \o"t"tttttunnln.la>i. Ld. polirurn)\'liley, Krogsrud K., O'Mclia- M.. DuBois. B. t21t6t. l^t,rict1 orrsrerrr ructale, Iasi, Ed.

PoliromNeamtu. N.. (2001). "Clasificarea problemelor de fiulctjonare sociaiit inovatja neccsarA asNtcnteirociil(din Romnia". Riti,tLt lr,tu:th,ndd, .)liintp tdntntturath...nr. rhr200t.tf.la8 ti{Neanrtx. N., Fabian, A., (2001). Meto.le ti tehnici de asistentli soci.IA a fdmitiei, Ed.Nord

SJ sten, CluiNapooaNeamtu. N., Ciomci C., (2001).,.Asisfarca sociald a nui adult: dimensiuni ale studiuluide caz,,

in,4nnole.t Univrsitdtis tpulensis, Se a Asiste]qd SoLidtd.Nr.1l20u l, pp. 62-67, Alba_tutia

_ fa|a, F., Pa$a, L.. (1003). Cctdrul ju clic qi organi.dtortu al asiste lei socidle h RunAnia, tarj, lj,JPolirom

Popcscn Brunfi, S.. (1005). Psihologiu stitliitdlti, B oure$i. Ed. paralela 45.

d

d

N

ct

anr

rc!

cu

d.-:

\Cftdi

130

Nicoletu Neamla ;i Na.lia C pota

Summarv:1he rtudr presents Lt i adel ofgaod socitjl work proctice,.foc se./ ott d depird J.anil, u,ith a

lngle t ather. In this fanib-cetterel socitll \,ork prorcst th( ecologicul at irtner :ystem asservlenlancl inlenentia rere relerant:for ptctctiLe. Thc ncidl ctiou, necessary.lLu lhe selected ctje, )ar apret\ long one. lor 2 yedrs. The tusk plLmner and strLtegics ha|e been etLctirc t ith /hi,\ ,luttipr()bten/atniry ds t,ell. The modcl described in this orticle could be usefut vith other nan! einitLrclienFsrrte s who ,leed specializecl help.

STRATEGII EFICACE DE ljVAI,UARE $I INTER\'ENTIE SOCIAT.4.,FOCALIZATE ASUPR.A. FAMILIEI MU LTIPROI]LE]\,IATICE _ STUDIU DE CAZ-

Introducere

Studiul actual prezinh un model de buni praclicd. focalizat pc fimilia monoparent1liideprittatd. in aocst proces de asistcn!5 sociall- centrdt l1e./a/rll1.r. au fost relcvanle pentrupractici evaluarea [evoilor $i interventia aret din perspectivd ecologicd. cat 5i a funcliondr.iiinlelne a sistemului clie||lt. Actillnea socict/.7. intreprinsA pentru cazd selectet, a lbst una destulde iungd. dcsli;ruali pc parcur.sul a doi ani. Stralegiile Si planilicirilc cenhalc pc sirlcini $i-audovcdit, de ascrncnea. elicaoitatca in intervcntia cu accasld lamilic mlrltiproblcmaticri.l\'lodelul descris in acest articol ar putea fi util in nulte alte cazuri similare de sisteme client,care necesita ajutor specializat.

Familia euralizat.l ]nai jos a lbst iLltcgntd in procesul de asistenl5 sociala in luua iunie 2003

5i a lbst asistati social. matcrial 5i l-rnanciar pdni in luna irurie 2005, printr-o stratcgje (ledulatd mcdie. cu obiective semcstriale cla.re. cu salcini ti actjvitili lunar.o. Lrrtriritc $isupeflzafe de catra asistentd social.

1. Faza initial;

conrpt' tt e hl.t Jhm lie i

La monrennll evaludrii sociale inilale fanrilia Rostaf (numele sunt ficfive, pentrurcspeolarea confidenlialitilii) era tbrmatd djn: ndl d, i|1 tdrslA de 3J de ani- care nu fuscscnic:iodat{i .d.taik iit. b ni(a muternA iidul'ti Si lrei npii minori.

Mumu cttpiiku. Simona, a absolvit fcoala profesionali Fi a invdtat neseria deconfeclionef tapet. A fost anga,ati cu contract de muncii pAn:i in 1995 la o 1'abricd de tapet. inanul rcspecti! intlcprinderea a inLrat in falimenl qi ea a rdmas Iirf, loc de ntunciL. ln mrmenLuleLctuirii anchetei sociale era $omeri. i$i ingrijca copiii, nu ar,ca nici un \enit stabil Si inccrcacu disperiue sd i$i gdseasci un loc de muncd. Penlru cd nu i;i gisea ul1 post adecvat sddeshsoare o actilitate remunetatS. Simona obi5nuia sb practice uneori prostituiia. ca o sollltie

* Accst sludiu r fost publicst in prcnlabil: Noanltu Nicolctn si CapoLd Na.tia, e.007 ), sndksr,r,^,,1,,-,h^,, v|l!]\!,|Ie$.ila'|..db.aka|F|1J|,i.ln|q|aij1.ltt1n!fh|||?.,a:'Co1ocvinlIn|cnrt1ionaldeS1iiesocia1eACUM 2006. Bratov 23-15 l1oienrbrie 200d. pp 2li 22i. Editrra Llljtersitaiji Transilvada djlr Blasor,,Editor r CoDran Clandiu.

131

exlrc1ni pcntru a-fi asigura 'piiinea zilDici'. acti\ilatc dc clre gii doar manra aceslcia. Dinpurct clc vedere al stabilit:rlii lsihicc $i emolionalc, slilul ei dc ViaL.i o cplriza. Sjmona crafocrle nen'oasal si nu sc putea odihni.

lfatna "^a

si hutlicd lililelor totodati. dodmna l.iarica. et:a, ii |at.(A Lle 5g tle uni.pensionzrd dc boalil. iar din v.nilrl silLr mio supra\,ietuia intieaga 1'arnilie. Bunica sulirca clecardiopati,.r ischenticA, colaflrora. bron$icctazie- bazali 5i nu atca voic si 1'aca elbr.t sustinut.dai incerca s5 iii ajure fiic.r atdt cdt reugea.

Copiii /Aniliei eft]l ttci Jete; cea llrai miue N[. Alexuntlru. in yijr..std de - .r71, Du erJinscrish la gcoald la dakr irccpcrii prooesului de asistcntd socialai. De mull.e- ori r\lexandraimpreuni cu bunica scolnoneau prin coDlai[erclc de gunoi alc ora5ului pentlu a gbsi rcsluride hland pentru traiul zilnic al fbmiliei.

NI. Denist /c / rr?1. erd l'oarte bolna\,4. avea nevoie de suprar.eghere contimri. sul'er.eade acidozi mctabolici gcncticir (lipsa iernrcntilor carc prehrcrcazd acic{ul dill stomac) ;ticncelalopalie inlantili.

NL Zanoyitt. in t\irstd d. J uni. erir fbane rici de statruil ilentt1r \,arsta sa caonologicd$i flisese afectati cle nleningitar acutd. dar in nlotneDtrrl idnlite i cazului in procesul cleasistqllzi socialA se sinlca nrai bine din punctlrl de 1.dcrc'al sli!-ii sale de sinitnie.

7'ot.il hiolrrgiL: ul crlot. ttei.fcta. litstul Lnntubin al ,\imonci,lc pif:rsisc inainte cu 6htni de pieluarea cazului in asistenti sociali. Din ciluza ljpsurilor rnlrteriltie fi penhu ci eradesftll de !:reu sli isi asume responsabilitatea de intr.etinere a f'a iliei. el locuia la clataresFccli\.i cu o ahi larncic.

1.2. Explotatea

1.2.1. l\loti! ele contactiirii familiei/natura trimitedi (re{erintelor)Fanrilia RosLaq a tosl contaclatit in ul1ra allirii dcspre starca lor clc c zi

socio-economicti cle ia sora doantnci Sinrona. carc a lbst penlru scurt tilnp si ditlsa asistatd incidrul aceiuiali program social.

In prirna fhzi lanrilia Rosla,s o lbsl vizilalzi ll dorriciliu $i inlbnnatii rlcspr.c scopul ,si

oL'ricclivcle- organizalioi clcSiin. "J.icce llomo pr.in progfalnul adresal lanlilijjol.s,lracc. cA1 !iclespre posibilui aiutor la care plrt.au area acces. Li -s-iL dat ralgaz. fitnp o sipta1l1anil. iDicnalin care sai opteze pentru acceptarca sau rcfuzul ofeftei/ollo rinilattii L1e spi.ijin.

lia1nilia locriia intr-o zon a orasului lur-da. unde ofganizatia, mentiondta anterior. nrlitj deslii$ura actiliLatca. dar. datoriti gravitatlii sitrlalici f'amilici. s-a solicitat conduceriiaccsleia o c\ceptic dc Ia reguld.

l\'lotilul dorinlej de;r irjlrta aceastil faDrilie era acela ci prilltre problemele majore alesale una ela stringenti $i se incadm t'n obiecli\,ele procrarnuhi organizrtiei. Sinlona depusesedcja la scniciul dc alrtoritatc lutelard. din localjlatea dc donriciliu. aclclc n.oesare pcntru a ointcnu pc Dcnisa. intr.un cenhu dc plasarllentijnstitLrlie. l\lotivafia sa cra accea oi. dator.itdbolii de care suferea feiit supra\,esheLea acestcja em dificild. il discu{ia initJaiii i \ a o/eritmnirei copiilor tpriiiliul Si atisttntL! org(1ni.a!i,:'i in toate DtL)blenlele cu car.e se confi.uDta. (:?]

lintle tondiLiotlail'i. Aoeslca vjzaLl mcntincrcr Dcnisci irt rrcdiul larrrilial ,.lc urigilc. iiuSinonii sa lic dispusi s.:r disoulc clcschis fi onest cu asislentuL socilti li si fenunfc lir proslilulicpenlru binel. lbmiliei sale.

t

]a

I

l!t

6

j8

Isi

l

d

f,

112

. . I 2.2.Evoiufia sifualiei !i probreneror familiei din pcr.spcctira sistemului client

$i lr asistentului social

_ . jn decu.s de I zile de la prima iotelnire. cioaDna Sinlona ne-a contaclat. ljjnd.lisprNd

:._::"0"-^ 5i si benelicieze de programul de isisrenri socialA pentru ca avea nevoie despruln.

A urrftrt apoi inlocrjrca anchctcj socialc. pc baza celor consldt.ttc lq Llom i(:iliut .latniliel.I'roblemele prczcntate dc rDembri majori ai Lamilici. acljci de Sitnona si nraraacesteia. \rio1.ica. au fbst atat de nairud Datedald. fiDi'rnciarA, cat li medrcalb ;i social6.Accstea au fosl rcprezentate dc:1. lipsa encrgici eJcclrice. a unlri grup sanilar. a lcruelor dc loc (materiale)i2. datoriile bdne$ti pe cate le aveau la vecini pentru cumpdrtuea de aliruente;3. absenta ui.lui venjl stabil care si le acopere nevojle zillice_ de bazd:4. lipsa locuhi dc rnunci pentru Sinrona. ceea ce o dctermita uncori s,l gdseasaci soluliidispcfare, dar fc carc, dupii cum dcclara densa. 1e accepta cli:r lipsa unei alrcrnative r,iabiler5. boala Denisei prin forolele saie de nlanifestare 5i consecinlele ac.stt,.a. .lnto'ta.areiu ar..anevoie de supraveghere continud. Denisa mdnca tol ce avea la l.ndentiind. iar atnnci cand Dudvcall

_hrand sltllcient5. ntcrgca ;i f-irra nancarc din caselc recinilor. I)ro\,ocand cii\erscscundaiuri cLl acc$lia.

6. iipsa sprijinului material 5i rnoral din partea tatilui tiresc al cdpiilor. (l.etebr1.Problcmelc renlarcrte dc citre asistcnful social au l.ost atit ctle rclentilicate cle

1'zroilia ins55i. dar qi altcle supliffcntarc:L starca dc dispcrate 1a carc au ajuns cele doui llnlei. rnanla !i fiica. ilr]1)ovdralc dcgrcutdtrle

cafoLa erau nevoltc si1 le J.acd fata:2 incdlca)iea dreptutilor copiilor 5i expuncrea ircestol_a Ia sjtualii clegrarlanle 5r nociYc prin1r'rlnitcrezr ior la cet-$i1 sall sil cauk, aljmcnle in gunoaic;1.. lipsa ul]ui Ioc cle t11unc5 constant si acceptabi] petliru ntanla copiilof sau sA fie angaiati caaslslent pel-sonal pentru Denisa:1. r:xpirarea r,.alabilititii actului dc idcrllitale al Sinrorei;5. ncinscrierea liuniljej h ur medic dc lamilie ;i implicit lipsa supur cgherii nrctlicalea f)enisei. c.it ii neinclRlereir sa inlr-ul1 gfad cle haodicapt0. nernlegrarea f'elel(r' it1 n ici Lln sjslenl educdtional. gtadinita sau scoali. adccrat varstel lor:7. lilsa pensiei alimenlar.c pentru copii clin padea tadlui lof llresc;li. absenla rmor prestalii socialc Dcnt j.alrilie- la car-c ar 1j zrl.t]t dreptul din partca stalulul.conlomt lesii: ajutorul sociaL gi ntasa la canlina sociald:9 ne\oiie materiale nrari. rizibile prin abseilra lucrufilor eienleutare necesale truuruii leinnepentru inc5lzire.1 locdntei. nefepa.alea locuintei. energia electricd, iIIexistenla gl1lpuluisanilarl10. datoriile financjare acunrulab la lllmizorul clc encrgie clectricd. c61 $j la l,ecnl.

ID urnta efectudrii aDchetei socialc $i a identificdrii problemelor. asistentul social adecis suslinerea cazrrluj fanilici Rosiaii Si ajutare.l Ior in pltrn laci4l, trledicdt frnak(.iar.xlarerit!l juridi( ti .ilii irr4l. Din ca'za complcxilitii $i mlrltilr.linii problcmeior oonslaratc.perioilda Cc intcr\ cntic a i'ost csliitut,! la I ani.

I]3

l. 3, C { p oc ititetr t iJte nrtl ui c li e n

1.3,1. FarDilia in spatiu: cvaluarea ecologici

,4. Navoile lilndafienkleFamilia triia inlr-o zond deprivalS a olafului l-urda. urdc l1rajoritatea famililor sunt de

etnie rromd si fbafte sdrace. Locuinfa 1or era o casd mic6, cu un gard io i'ata ei, iar cuftea cu o

supral'afi de un metru pdtrat. era folositd pentm depozitarea lenmelor 5i a gmoaielor. Casa

cuprindca o sirrgurd camerd. ulilizati atat ca bucdtdrie. cdt ii ca dormitor. Mobiliend era

lbmal din dou:i paturi mari. un dulap. do.ld fotolii, o sobi 9i o masd.

PAnI it1 1997, caDd a decedat tatdl Simonei, bunicul letifelor. familia I{ostat a locuitintr-un cadier lnai linifit $i civilizat al orag ui, intr-rm apartament cu doud carnere. Cend

lalil Simonei s-a imbolnivil. lamilia accstuia nu a nai rcuqit sd plStcascd cheltuielile cuentede iflrelinere a iocuiDgci gi ari acunllal reslanto la taxele de bloc. In urma decesului donnuluiRosta$ si datoitl acul1ultuii dabrjilor, create cu cheltuielile de innormintare. familia a {bst

nevoiti sd vindd aparlamentul. Din banii rh1nafi in unDa pldtii datoriilor Si-au cumpSrat casa

in carc locuiau Ia momentul preluirii cazului io asistenld. l,ocuir{a cste sitLrata in zona cca

mai dela\ orizati a ora$ului.

La monentul anchetei. veniflri iirmiliei era insuhcielL. Nu acoperea nici cheltuielileIunare necesare hranei familiei- Aveau ur venit de 151 lei IRON). compus din pensia bunicii

$i alocaliile de slat ale copiilor.Zona in care locuiau nu prczcnta siguranld nici sociali, nici peNonald. Esle o zona cu

mui! oaDleni stuaci. unde scandalurile li violenta domesticd sunt la ordinea zileiIiamiiia ar fi putnl avea acces 1a ingrljire medjcale preventivd. inh1lcat exista in

vccinitatc cabjnct medical, dar copiii nu crau inscrisi la mcdicul dc t'amilic. Dc ascncnca,

exjsla un telelon public in apropicrc. un reprezcntant al poliliei looale in proximilalea spafali

ii acces la transport in comun pentru a ajunge la institulile de utilitate publicd-

Din punctul de vedere al legiturilor sociirle, tanilja a\.ea relagii de colabora|e cu: o

lartc .ljntrc vccini. carc nu pro\ocau ccrtui. iar Sinona avca o vc ioard prinrard pc linicmaterna in lecinitate !i inci doua ietenc. care o rtrai ajulaLr pe brnici la supravcgherea

copiilor, il1 absen[a mamei. Rudele cu care aveau re]afii pufemice !i pozitl\,e emu: sora

Simonei. cealaltd fijci a bunicii. care t|iia in aceeasi localitate^ dar intr-un cartier mai bun. cat

si fratele Sinronei. stabilit intr-rtlt sat in'ecinat. Fratii vizital. destul de frecvent famiiiaSlmonci qi inccrcau si se ajute reciproc. intclcginclu-i diliculdlile. intrucAt 5i ci criru sarJri.

Familia Rosla5 alea mult maj multe rude i;i pricleni care-i vizitau in perioada cand Du er'aLr

s-raci. dal aceqtia au incetat sd-i mai contacteze; i,rtat datoriti rloii zone in care ]ocrliesc. cat Fi

situatiei iD care au aiuns.

Copiii au dozr ciliva prieteni din r.ecini cu cate se joacir. Mediul in care ci eresu nuesle unul propice pronrol'irij valorilor sinaloase, copiii nu au acccs la nici un nrijloc cducativ1bnnal. beneliciird doar de educalia primitd de la rrrembri adulli ai famiiei nucleare $i extjnse

5i de la vecini.Ma.ma $i bunioa erau totusi "mindre" ci, intr-un l'el sau altul. sc dcscurcau li.i

aiulorul nici unui bdlbart. ccca oe reDrezcnla o \aloarc in con1unilatea in care faiau.

1i4

B. Rel.llia.:1t nediLt/a tnenb lor rtrniliei

, fam ia era destur de izoraia in priviita accesurui fi beneliciefii de se*icii soclale adeco,te.edocationale si lnedicale necesare.

Iiclaliile sociaic alc lirniliei cu sistencle urrune din medirrl cxtcm cmu ln ansambt!poziii'e -(i de col.bo*rc, a1,and sprijinul r,ecinilor. prie.tenilor qi ut ,.,rd.torl. C* mar izolali dih1'amilie' de interacliudre cu nrediur sociar e\ter^. era viorica. I,uricu ou "."

t'o"..ai. .uu,un,"nuoo g,area rclatii apropiate cloar cu propdii sii copii. De asenreliea. i:,-ifio ,,.rri.o .iou, sporadice cuoamcnii Ja cerc mai himitcau copiii la ccr$it alinrcnte. O nou.i rclafe b"n"li"i-a" colaborarc. sed.'rrarase cu organialia oestinli,,Flccc llomo.., oare inclusesc 'fiiu

in fr.A,rnru, .r, ,o.;"f.um$nd sd fie aiutati.

C. Grdnild fi 1i|ie-mediLl

Familia ora clcschjsi ruror noi rclalii, in.special acelora care o putcau ajuta sa depdJcascilperioada de criza prin carc oecea: legdturi cu dil,erite institutii de inr,.:Lta,rJnt. ,r.,.-J.of .. ,o.i"t.. "atsr relatii cu llDlei care sd le de\ina prietene. dar.carc nu er-au stabilite r.D \ecindtatea zonel ior dedonicilju la acca dati. Cjpiii avcau legillu; imtabilc si inconstuntc ou copiiiiin

"ornor"t.. .. In gcneral l_ar lia ar.ea {ranilelc ijnpusc (le ca. plltin Llcxit,it.. n "A;rrt

soclal erleriortmedial lepr.zenta lnai clegaba rm pericoi pentru vaiorile de ba-dr "1"

fu_;;,. pru ceei:r ceprotrova. familia i|i alesese doar relaliile sociale care o ajutau sI sup.alietuiasca gi se \i aperemcnrb la neroic. dar din \,iala acestcia /i^crl u reloliile puaernicc ,i ltoziti,e ut ctutot-itatile pubtice$i ltirtiu\ile de stat cL .e ii puteau.lucilita acce.\ul ld un tftti nui b!.!n, decefit.

Per aosamlrlu. ,r??l1la nu d oilols lo un echilihl.u L.u necli,l e.ler]1. ajutotul si resursele srntpoterltial accesibile in r,ediu_ dar Lunilia arc ne\,.oie de ajubr !i abilit'li sporite penox utilizarealor. Surselc de stres s,.l'ar.iatc fi ca&clcristica elcmcntclor procnin"rrt" ,t" ,.tui;li fi,,_iti"_rn"Ai.,o cilcrrms<,riu ca o.[an ili! de]lt.irarti sd nulti)rohlerutticd.

1,3.2, Evduarca dimensiuDilor infcrnc ale funcfionirii familiei

). Stru(|rftL /itltileiFa''iliil ltostai este monoparentali. pirintii copiilof nlr ar iosr niciodatd cisdtorti le-_sal. i,rtatrl acestora i-a piifisit cu 6 luf inaillte de inceper.e. prccesul.i cle asistcnlir socieii. i,rrp..iio:r.u

lutalnir. care se lupta sa creascii cei trei copii. locuia 5i bunica na|erDd. pensior_lr.d 5i holnar,..i

.. Clopiii in \,Arstd de Fapte. patu qi doi ani locuiesc acasa impleunir c0 fia[xr $t bunici\ nulreor-cnteMi nici o lirtrn,r dc invilillrant. singura socjehtc pc car.e o curosc iiind lrurilla givecjnAtatea. Prietenii lor sunf copii cu acelaFi statrf socja]. care locuiesc in aceeaFi z)11lldefavor izati socio-economic.

^ llaa oal! arc cel nlai rnult dc luptal pcnl l ca lanlilia si suplavietuaisoa csle n.talna. ]\ccasla

incerca cu dispcror: si asigurc rcsu$c de trai zilnicc. lenlm rculiziuea accstui sci)p crau rntplicali$1 btuica li copiii (frj[ cerfit sau cdutat in $tnoaie). Actidlatea msinoasi la care s€ pren uneorl11lama. nu eta cunosculi de cibe copiii siri qi iinci mr influenfa vjata accstora. ci tioar pe cea abunicii.

. Llhiar clacd m.erlra r-ccrrrgca sporadic" riin dispcrare la sohrtia ploslilltlici. to1u5t ca ifi jubcadest';l cle Drult copiii $i ;1 L,^t cr greu decizia rie a se,:lespar.ti cle Denisa. arunci cand s-a dresalauto,'dlii literare s-a buculiu cdnJ i s a ot'efit o si,.sS (re-a 1r mentine irr lirrnilie. rii ir pmi-r c.e ceea

t :15

ce se il amp[i cu copiii siii ;;i o deranjeazi ciincl i]ce$lia cc$esc saLr cauli in grmoaic. O ingrijorcazidc iscmcnca. pclsirccli!a viitonrlui incrrt al litclor. Simarla 51ic sii5i mrrrll-este adeoYal a]_ectirmea

fa{n de copii. ii tine in brrrfe. discuti cu titele Si le implicd in liata farriliei.

B. ( )rganizareo limilieiMama, dar gi l]unica iqi asumi rcsponsabiljtatca intrctincrij familici. Datoitar laptul]i c,r

lenihll lof este rerlus 9i ci actul de identitaie al mamei a e\pirat. eLe nu puteau accesa toate

resursele la caie ar 1l 1b$ indreplilite conlbnn legii.

intre t'etc existri o anumiti livalitate. Cc.l mai mica! este cca nrai liumoasir. Denisa- mijlocia,esle cea rnai dcs ccftati sau bilfutd. fiind cca care crccaTi ccla nran multc ploblorc. Alc\andra. cca

lnai mare. se sirnte deja responsabilh pentnt surorile ei gi le apird atunci cand este cazul. Totuli.t'ayodta mamei 5i a buiicii frmine l'etifa ceir mici. crue le da celorialle doud fete sentinrentul de a fipc 1ocul al doilea ;i al trcilca in prel'erinl1c sau priorititilc 1or.

Ilolrrilo mcnrbdlor lirmilici sc impart dupA currl ulme:rz,r: rnana si bunica dctin rolul dc

srNiindtor financ;n $i uraterial al familiei. dar cateodati acest rr)l este preluat 5i de Alerandra (cdnd

merge la ceflit). Simona indepline;te atit roiul de n1aD1i. dar il supline:te;i pe cel de 1ati. atit incdu.alia cil li ir1 susdncrca f'amiliej.

('clclatc douA tl1c ioaci rolurllc lor cle c,rpii. alal in fanilic. cdt fi in vccinitatc. Dc obiccirolul de..tap ispalitor " ii |er'ine Denisei. clue geneleaz cele mai l rlte frobleme farniliei. atAt in

nl.rlnl r':lL)l lll<\Lcrinl. lrr(l:rtlll((ll \(rll, i.

Pcnfiil cd Alc\andra cstc irnplicatil irr irltrctincrca fanrilici. luorul acestl creeari o

dislirnclic in tanrilie" ci Lrcliinclu-i |cspcclate drcpturilc dc copil dcuit partial.

Ilolul membrilor farniliei extinse este cle a ajuta linrilia Ilostal sau Lle a ll ajrftrti. .ltlxrciciod sr.urt il1 nevoie. dacai rudele 1or dispun de resusele necesare.( . /)t a..\.|r,Lt ilidle

fanrilia sc adapleizi-l destr.rl de grelr la schimbii. in speci:rJ la cclc cu influcnti ncgativiasupm functionifii sale. IJin cauza situatiei in ciu-e se alld mr mali alr putere si faci fatd noilorpro\!cljri.

Pinc.ipalx aLLtofilat. in fbnrilie o dclinc nrarrra. iar in subsidiar burica. l\,lama esle cer caro

:,rdninist.azd toli ba ;i dc ca|e dispunc lruriliii. diDsa calili fi solLrlii dc supfalietuilc.Comunicarea in firmilie este clari fi ciirecl l. N{ama discutii Jestlll Lle mult uu fetele fi cu

bulica. incercdn.i si le lbcii si irleleagd prohler)rele clr cine se .oolirulti. Erilti !i subiecte tabru.cunl af fi ceIsitul. cilrtat l hn ej ir coDtainerele de grnoi. "ofllpatia" mtxrei. dar se disc[ti desfrc

eliludinca tatdhi ti allc problcnrc.

Reguliie nescrise ale lamiliei sunl unndloarele: tur se ia nici o decizie liitir acordul uutnei.tot ce se primette se impiute in mod egal int,e r1lenbri faililiej. Zenolia este fa\.odzata in ceea ce

prilcste insotirea nraDei la rude. Alexandra ajulir Ja procura|ea hmnei.

Ncloilc cnrolioru e ale copiilor sunt parlial salislicute de ptcocupiuezr rranl!_i pentru

ace$lia. Sirnona este de muhe oi ptea ncnoasri sau doboratd dc ncajrLnsurilc riclii pentr| a inaj fireceptivi lir [evcile allcti\'e aie copiilor stu.

In sclectarea dimensiunilor de elahnte a nel,oilor l,tmiliei anr folosit cu precldefe

moclelclc 5i melrxlele adeclate prczenlalc do Nc.lrrllr li Firbian {.10011. NeamlLr 5i Cionei (2001) 5ilvlilc,v. () Mrli.r ti DuRois (2006).

l]6

1.4. Stobilirea cofttractalui c sitlemul clkht

I)upi efectuarea anchefei sociaie si a eviluirii injti&le a ne\oilor. s_ a stibilit potrnlia/ut Llesc:llinlbare d.a/ie(a'.i ptd)reme i:I lrjnctie de: nattu'u rr.)r)leti1ci. t]joril'a{ict rii car)ecitLre,t .tisrenlttruiL/ienl pcrllru schirnbirilc nccesarc 5i t1e resurtere.fLtrntare si itiotnlure di,tponirlir(, irl fiedilt pentrnpromoyarla schjnbirii. Dc asentcnea, in evaluac s_a cstin\al gutri;aka :ii ll.gentu Ijecfucjprobleme a lirniliei Apoi s-a\t stabirit lrriorifitire de ucyitne.'it Jern:urre;r irrter-,"en1rer a' ar,-ut1'r|ioritate prcblemele cu cel mai ntue potential general de schinrbare sau satislacele a nevoilor.actiontind continuu si in vcderea problclnelor cu gta\ita1c spoliti. clar cu potcnllal sci7.u1 clcsorul'onare pe ler.men scud. Am optat pe'tru acc sll \trlttegie .le ,t(!hi/i/.e tr priorit.ililor cD scop\)lcfotigtuii incredeii fa'riliei asistare in abilitatea organizatiei ;i asistenturui sociar de a*i.irta. Estecunoscut laptlrl cd penfuu ijnplicarea mernbrjlor limiliei in relatia de ajutor sunr necesareexcpeicnte de success sxu satislirccre a nc\,oiror accstora.s-ar disc, rat cLl raan.,rriaLoatc ])robretrlaleLtsupru cdturd ut.01a sd 9e inte^,ind. S_au formulat obicctivelc dc acliurc pentr_u fico:uc problcmiidentiiicatl Si s-a intocnit o fi5A fanlilial i. FiSa coutirea sfiategia pe termell ]Lurg $i tcaptrl.finttl ulrntencnliei. i[ cazul r_le fatA reiDteglarea li diiei iolr_un cadnr social. educatjonar sl ecoro]ntcpropJcc uDui trai deccnl.

Clu acecali ocazie s-au slabilit de]a sarcini pentm urmitoarla luni. atAl pcrrlrlr asistent)lsocial cet $i pentni sisturnur crient. La unnitoi'ea

'iziti. i. r.na'rterioara. s-a incheiat cu ta1liria

ui-i contuact scns. care stipula dreptudle Si indalorir.ile lirr.nizortlui de prestalij 5i senicii si aleclientuJui. puniindu-s! accc'lur pc indeprinirea sarojnilor'9i i.plicir a obiecti'elor. ()biecti,cre rtlfosl trabilire setresrriatl. av ddi),itairi Fr.ratrt:it1r rril'ue. ,\i?/ar7rL au r'osl scleclate dc cirkc tarniricirnprelui ca asistentul scciar !i ru fost notate de cAtre acesta in liseie de obserragii lunare. aflate indosarul fumiliei.

2. Faza de interventie

Pe baza evaiLlarii li'lctio''dtii f'aniliei in rclatie cu siste'ele e\tenJe $i a irtemclrun or rlinintcliorul acestcia- straacgi gener.ali de intcnentie a rizat atdl raducet.e, i:oltit.ii jAniliei liteofienrurea tistetrelor extente inEJrf /dnilie. ctir li Llnelc sL'hinhd in sh.u(r,.o..t |i L.tr,1t|1it.Lu.r!ttnlLrnd cr itce\r(id l)e iLsemenea. tintind cont ca majoritatea probrenrelor fao'iiriei se incaltau incategofiile; re.\r/ru1, i,udecttrte (lipsa Jocului de nruDcr. \,enit insulicieDt fi instabil. probleme deingrijile a sinilalii. condilii de locrlit deficitare). ll?&rar.?/e kj k/uliile soL:iL!/!. dili ltdli ilindepliniea roluribr .fatnilittle. problene ole tr.t'itiei st).:ide. relu1ii clilit:ile ct.t nrtitu{iilelrhlici, epui:o.e enlolinalii teuctiril li pt ohlene da etnpot.kment.tehnica emtrirr-ii pe snrciDl.lJa\t det futt'?h1it1lctd pejlttlt sol Iiondrcu proble Telor i(lentific.(te-

in primele 6 luri dc intenenlie s-a pus accent pe ucurui.trca fi cre{tel.eat increcleriit]te mbrilor .fatnilie i h.hrlele profii ti stubilit eu de surcini pt: nitu|d cq)a(:it(ililot. k)1. p.rjhice ,i,:ice. pentu ca rr'..cr ul inrlepli,irii sdr.inilL)r .vi a&Kri inct c(lere \ri ulot...a!ie, aiuldnd lafilili(r ,\dalb1 fuiiuliit noi, tlin * itce nui di/icile li chiur s(i,genct.e.e pt,opriilr: sarcini nkrr tnKc tuu,e,isLt[)sluuliala (leLAt ceie rezolrutc illlretnli ctl d:ist.,nhrl |ocial.

.Astl!l.3ctiunile asisle.lurui soc;ar au oonslar in \izire lic* enre ra donriciliul ianiliei. ofcr.irede inf..rinalii iii incuraiird in cl'ect.arca satin;ioL conclete. lnricaree fiecinui succes al menrbrilorfairriliei.

t37

Simonn a lbsl iDsotitii de asisie ul social la autoirattilc publjcc locale pellt obline1ea

pr.statiilor socialc Ia carc cra inllrcptdliti. i s-a mcdjrlr de ascmenea. relalia cu nlcdicul (lc familjc..u $coala- seniciul de asistenta sociali din cadrrll priiniriei. Af:it ea c:i1 $i bunica \iiorica au firstinvitate sa participe la un grup de supolt al lameilor ailate in diticultate. din caclrul unei biseticic\'anghclicc.

lvlama a lbst indcrnnatd si-Fj rclaci cat mai r-cpcde actul siiu de idenLitate. fiind sustinuti dcorgani4tie cn resurse financiale in acest scop. iar asistenful social a Dediat relatia cu functionarulde la elidenla populaliei penh'u ca Sinona sA nu pliteascl penalitit e intdrzierii. La r'lindul sdu.

Simona a arrut salcinilc de con1ac1arc a agentului de ordine. responsabil dc scctorul iu mre locuiau.pentru a se infonna dc documcntclc nccesarc innoiii actdui de idenlitale $i lntocmirca cfbctjv5 adosarului. urnntd de depunerea acestuia la biroul de er,identi a populatiei din cadrui politiei. Deasenenea. lnemhd lamiliei trebuiau sd-$i noteze nticile succese zilnice ale propdilol rcuLun.

Asistcnlul social a il bmafo pe Sinona;;i pc doanrna Viorica desprc preslaliile 5i senioilesocialc la carc al pulca apcla. dc condili1c $j calea de acces sprc: aiutor social. cantind sociald.

sistem ecllrcafional. De stabilirea lcgdturilor cu illstitutiile respective a fbst responsabji asistenhisoci:rl. iarr apoi Simona trelruia sd nreafgd la prinirje pentru aflareir detaliilor pentru a putea

benelicir de 4jrlorul 5i cantina sociald !i inbcmirca aclclor ncccsarc, plecum si contactara scoliidin canicr cu docunrcnlaqia nccesara pentu inscdcrea ruexandrei r'n sistcnrul da in\'d1aDlaut.

ir incercarca dc solutioniue a problenelor medicale ale fat;rtliei. o.tiltentul rL)(iul a j\rcatrolurilc dc hrolccr, dyoL:dt ti n.iiator- ajutAnd lbmilia sa se inso e la medicul de lanrilie dinapropierea domicilitlui lot. chiar da,ci nu arcau nici o lbnri c1e asigru:te meclicali. promitiincl ci:r .. rrrI lirnp r.rr'

"ercti. r., ,1< ajrrior .uti rl.

De aseilcnea. ca parle a stmtegiei de con,rilierc. asistentul social a discutat cu SiDtona despre

riscurile enrotiomle 5i izice la care se expune. cil !i eGctele pe ternen hlng asu|ra sdritalii ei ii a

lilrilci saic dacd \,a continur si practicc frosljllrlia. S-a incercal convingclca ci si rcnunlc la

aceilsli 'nlcsciie fi si se conccrltrcze asupm ol.'rtincrii rcsursclor d!' spdjin oLdte d( ciitrc 5Lnt. In

:tcest scop. sarcina SiDxnlei efe sti mr placti(e piosnruli.r n rLimitoalLcle rr Luni in acest interval rle

tinp i s-au ollrif fhniliei resllrse lin.rnciare,si materiale cu scopul ptecis de a iliherli)e expunerea

colliiloi ia cerfit fi a mamei la prostilulie.

Evaharea inler"!e|r(ici fi a inlpactrlui s-r liicut scmeltrial. l)upi prinrele 6luni unclcIezulfate au iost imhrcufatoare. pentl'Ll altele inc:i mai hebuilt rllrlncit.

Fa:nilia s-a inscris in evidenlele unui cal'rjnct ntedical. l'etele beneliciau de lrafanentenedicale $?tlite. inclusi\, Denisa. S-a re?/fi1 int|eruperea cerSinrlui ii plostituliei de citre membdjfamilici inplicali in aceste Frdctici. dcfi inci in acest Llorrlcniu nrai cfau ncccsart elbrlurisuplimcntarc, apclafca la r.cchilc comporatnrcnte l.mal ind cleschisii ca o va anlit lJxbcnli. in caz

de Iipsd a resurselor adecvate taiului .

N4ana copiilor ii-a innoil actul de i.lentitate li a parlicilat la un grup de suslinere penf,'u

fcuei sirace din cadru) unei biserici eranghclice.

D i ii c1 ltd I itb h rtt c o I e i n tA nq i t1 4 t.Fiunilix l?-osla\i mr a reuiit sd obli r incd aiutorul social $i caDtit1a sociali. dir carze u1o]'

arr.Dzi pe oarc nu'.ra lc a\ea dc Flatil la setriciul liruurlc - a circlrlat tiri bilct pc mijloacclc dc

lransport in coinun-. arncnzi pc aarc lc-a achitat cFalonal cu ajuor,.ll olqanizaliei care a pdril.o indsistenti sociali.

1i8

A rnren:ani,in vicla ir,.'riliei o noLfi.si nldjord rr1)brrnri. Sora Simo,ci a pJccat in Ilari:r.piuaisinclu-iii solul 5i cci trci copii. Tari copiitor s_a mular f, "

,l,a ta;;";.';';;cu el in i.grijne::l::..i: ::i:lrl mic diffe copii, iar cei doi Drai niari. in viifsld u. ,, ,i^ur'". urnau sa iictttret-lrffr lnt_un centm social sau de plasanrenl. in :rceste corrli{i. tl,nl* f,,ioricir a t.r.rt cnp;;i in

Evolutia schimbirilor in ccl dc-aj doilea semesfru (c1e 6 hui):i[ ufrdtorele fase luli s_a desfilulat o munca ;"n^,]-S ._J*_O_ir. u lt.tonhite pul,,u.e:lajutorului social !i a c.xrlinei socialc de ciilrc larnilic, craluatea l]fa,i; a" .e'latuA :r Denisci siinsctierea sa la grrdiditrd. tncurajarca lirn.itici ,,'";,;;i.;;ilri'r,".i,.j1;;;;,;;1;;;renifuriior prin tulgajarea in nunci Isanatafe a bunicii $i a condiliilor. de traj

h'lllonei sau ca asistent pefsoDai' inrb ndta[ifea stifii de

. nc asemcrrca. ir."i,,oi*,.i,lii ljjii;ty:i,::;:",;:;:t::;,?,,;:,':;:::l: *,:,::,,* ,,,""

H':!:JT"il]lft ,}':;;'.:ff:':'T*:i:i:H*i

i:*ht j,,.r":.T: x**jl,r;ffircsponsabilizarea financjafi r surorii. extinderea ,..,..,1.i .;";,,n;;;':1"'lpri;;r so.ial. car 5; astabilit,{ii enloljonale Si psihicc. prin concoLalea la,niljcj cu biserica.Dacd in prirrcle qasc runi initiatorul fiajoriratii acliuniJor a tbst asistcnllll soc*l, care a avLrlgi responsabiritateu increpl,nirii celor

'rai nr'lte sar-cini. in ."1 l" ,u' o"il""'."rrr., hr itnpiiL.uftL!'ri"ili?i in proce\ur Lre (ltisrenra soci.t/(i u ,'e.scut'tn intutsixrte. pLimi*r .u'a.;o-i nroi nun,"ro"." 5imai conule,<e. .\stj'el. Simo a a a\ul

i::::1-:r11" obl,nerca alrrtor,ui si;i',il:"..i:::li::.,i,l::lT:i"[]i:l',j:.ili::ll,'":*",,:il

depuncrea dosalxlui acesteiii la djr_ectia de protectie a copilului. .af s; i",".i"r.o " la gradinital ingfupi'r speciali rot siruonej j.a revenit sarcina c1e cilutflc a uDui 10c cle r1lurrca sau de anga are a saca asistcnl pcrsonal al Dcnisci. clach esle cizul. Il'nica a a\ut ca sarcirli: ali_"iuur"" u,r,t.lu,pcriodice la nredic, urnraLca cu scriozjli

nepoti la :ooala iri depu,1..,,o u"r.Jn, n","" a ll-'lamcrllului presclis dc accsta' insc|icrca cclol rloi

nrasurrl de pla$rnent familiut p.nn,, o."ritu.n la conrisia de frr)tcclie o copilul.i pentru obtinerea

, ,. ,R:h'ti inpoltanr. a rc\,cnil pi"cricianurui in casfiga*r irlucderji ibrnrJici. discutarcadcsciiisar si onesr, a ploblcrlrci pr.oslitliriei 5i obi;gurcr .onl,aiiLrJ, ;;;J;J .1l',, "pur"

,,t"rir.,rtin lcgitura cu aces! colnportament si cu cefsihll. clc cae ar fr tiebuit si s. debar.rseze. s-ir strbiiit clc;Nel'1enea. un partenedat inre pra,ciioian !i clie,'t pa11rru irDbrufitaitirca "ondit,,l,,,

..1e trai al"tirniliei priD reinstalarea energiei elechice. Asrstentul social a obdnui.jutor mateDal si linanciarpeDtLr plala ctalonaii a rcstanlci. ci,1 qi rcinstalarea cncrgici clecu.icc. iar lamijia asisLalij apa'1rcrpa1 cLr o parle din \ erjr la plata dalorirol.. a in\,atal sd-$i acrDrili.rr"r -ii *rrrr.r;t uerrI;; 5; ,itacii llali eFlonirtc $i sii folLrseascir cu resporrsabilitate energia clecfiici.Dupi cct dc-al doilea semestru cle 6 iuni. rie li cvaluarca precedenli a rczultatelorinfenentici (la 11 tuni de la hruca cazutui in asisrcrlit). t.on"tin , ,.r;i1-;;;;;easca rer mcsrzilnicc dc la clurtila socierli a orasulLri. care.asigura hanir zihjcii p;";;;;n1,. .\u oblinul $irjutorul sociai din p:r1ea statului. cafe era dr- Z+O tei. asttll lenitut lor_i

"r"r"r, i.rn O"

""rr',rrade cel inifial. ,\,ind in toti ur .i,enit cle .l9i) lei

I3trnica 5i-a r-clicut analizeJc rrcdia conriJnrirr lrara'crlLrt n,",Ji"un,"nru, ;, ,iill.:],:''-]:l:lTt lltf

t 'apltuniri

in spilal. iaf uilcioromrc]lru. slatea de sainilxtc intbu!-iiilaiirldu_i_sc sif)ltilo!..

139

Ncpolii Alin pl llirrcr au lbsl inscrj$j la 5ooali, iar bunica Vioric,a a lio t denersulilc ncccsare

penlllr irlstituirqi nl:rsLrrii dc plasaunenl tamilial pcntrr ace!1ia, in grjia sa Dc asemenea. Alex

continui sd frec\'enieze irceea5i Scoali.Denisei i s-au licut analizele medicale. a fost prognmatd penfru intenare i11 spit.d, lrnnand sa

se stabileasc,r daci la fi sau nu incadratd inlr-un gad dc handicap.

Fanilia Rostas a reLrlit s5-s; platea.scd datoria la cnc'rgia electricd 5i a$tcpta se le fie leinslalagr.

ial Si]nona n inceput sa liecventeze regulat biserica elangheiici !i ;i-a ficu citeva pdelene Una

diotre aceslea i-a tbcilitat obtinerea rmui loc de munc5. Spdla sdptimAnal douri sciri de bloc ai

prirnea 1 00 de lei pc luna penllll aceasti actlvltale-

Nu se stabilise inci diagnosticul $i starca do sanAlate a Denisei. dcci nu se Stia daci marna

lbti,tei se l? putea angaja ca fi asisteot personal al acesteia.

Sora Simonej, care era llecatd in Italia, nu i-a contactat deloc.

O prohlemii nepreilzt d. ,:dre agru\'cl sihuliu l,tuihei. 4 .Tatru! intrc lil11p.I11unnd cu pa1ru

luni Simona a a\ut o relalie de scufi durati cu Ln barbat. ei s-a nutal in altd localitale, iar apoi a

allat c:i acesta a\,ea acolo laInilie, pe care a pirdsit_o doar tempomr. ln u1na acestei relalir Sinonct

u rdt.ias ins:ircirutki, f:apt stabilit abia cdnd sarcina avea 20 de siptdnlAni.

Actiunile intreprinse in c€l de-al tteilea semestru (umabarele 6 luni) dc intcnentie sociali

au \,1t1-11:

- suslilerea errotionala ii psilicd a Sinonci in perioadade gra\idiate;- ajuto nlaleriaL li inanciar - cu lornne. hainc si alimenle-;

- prog amarea Denisci la comisia de evaluarc complexi pcntru stabilirea gradului dc handicap 5i

in urma constirlddlcr eveDtuala angaiiue a Simonei ca asistent pelsonrli

obtinerea de cife bunica Vioica a hota$d1or de plasallleni fanilal 5i a alocatiilor de

plasa lenl pcnbll cei cloi nepoli, ai fiicei plecatc in Italia:

dctennjnarca liicei din ltalia si-si ajute finarciaf coPiii liisati in Rorrrinia;

obtir1erea pensiei alimentarc de la t il bioiogic cornun al celoi trei fete ale Simonei:

tepatarca casei;

constmirea unui gnqr sanibl din lenn pe locul alocat dc prilrl=tie;

irscierca Zcnovici la g,rdinild.

Rczultatele Drintiptlc ale intencntiei dupi cel dc'al lreilca semcstru (de {r luni):

Familia Rostaq a dcpls actele Decesare pentN oblinerea deciziei ;i alocaliei de plasaDlent

s

lL

fanilial pentru cei doi ncpoti. umand asllel fi cresterca \cniludlof 1or. Dcnisa a lisl irrcadrati

numai in grrdul ll dc handicap. astfcl ci Simona nu \.4 puleil fi angajati ca 5i asislent pcNonal ai

fetitei. Sarcina Srnronei a evoluat nonnal, in lura octonbrie a anului respectil a ndscuf doud

gemeDe. Nadia $i Ralila.

Dosaml penlru pcnsia alimentafa a Ale\andrei. Dcnisei 5i Zenovici a 1'osl depus in jnstanla

si tatal letelor a lbst iudccat. Pe baza s!-nlintei instanlci de judecald accsta le dalora 1000 lci. dar

intmcit nu lucra. em'in imDosibilitate de Dlati.

intre tinrp lamilia llosta$ sia construit Lln Eup sanitar', a rcpaiat ula bucntariei 5i

casci. md |aminea clc rcpatat acoped$ul locuinlei.

N{irma 6i bunica liecr entau l'riserica. gi-au tiicut prieleni au inceplrl sa le irirrtc Si crcdincio$ii

bisericii au clecis si supo e ei cheltuielile pertiu laplele de lactl nccesar hriruirii gemerreLor sugate

l-. j

CL

Si

lnlnlipo

cal

iin'

orl

140

I

in ultinele 6 luni ale procesului dc asistenti sociali elbrturilc s-au indrephl cirlre:

sustincrca rnatelii t a limilicj. nccesari nolFnasaulilor:

spriiinif.a materi.rlai in contimur-e a inbegii lartlii cu lclnne 5i alimenie:

consilierea mamei in domeniul admiDistdrii banilori

oblinerca prcstatiilor socialc la catc cra indleplilil, lrmilia penfu fctitclc nou-niscutc;

obtirrarca sumelor de bari datorale de loslul concubin al Sirnonei. ca pensie alimenlafi a celor

trei fete:

reparalia acoperiiului caseil

implicarca bisericii in a rjuta familia-cljenl in conlinuarc;

pcgdtirea asislalilor pcntru sislarea caz,ului cu oel pulin 3 luni iiilinle de incelarea rclatici de

ajutor cu orgaDizalia 'Ecce Ho1no"i

' eYalunrea linaLd nrultidimensionali a prooesului de asistentd sociald irnpre nit ctt fiu11ilia

asislatd.

3. Evaluarea finale a rezultatelor intervenliei 9i concluzii

Daci analizinr toold pcrioada asislarii accstci 1'amilii. pulcnl sP\nc cd inte^)entiI a losL

er.arc si bc'nelicd. Mcilul nriol il alribuim lamiliei asjsiatc. rnoti\'alici si capacitilii salc dc

schimbare in scopuL rczolvalii problerrelor 9i satistircerii nevoilor. Chiar daca obiecti\'ele

semesffiale au fost md mult sociale $i econonice, toiu$i in evaluarea llnali vonl $lrPlinde $i partea

functionalS sj enrolinali a t'amiliei.

I-zr inceput mama qi bunica crau clislcmle. parljcalc. toli cci din jurr,rl lor c'r'aLL salaci 5i sc

luptau cr proble1ne silmilare. nimeni nu le insufla speranti si nu Ie acorda \'aeo Sansf, de ieiire .linsituaiia in care se aflau. Simona era in Dlaiodtatea timpului neN'oasi. stresatd, itstrata 5i avea

irsomnii din cauza problqrclor sale de ridd !j alc lirmiliei.

,lceurtti.lunilie o aiu! itl pn ul rdntl nevoie de cintta tare "^d

i t'ic tldtLtri o unutllitti

petioadd dc lii p sd o iwLu'Ltie:e ti ia-i Llenonsue.e Ldsc poat(, to-l'i inlbunAi4cLtscil rillu ptinpropriilt/brfe. ajrfttind<r si-qi planilice ti4a il1 general li .rofirnile condeie-

l.a finaltrl procesulni c{e asistenlai nediul lor social s-a schimbal, s-au intcsat intFo

biscrici. crcd.incio$ii itccslcia o ajutii. Sinrona si:r licut noi prielenj. circ nu sunt clir ir(tca$i Toni

cu ea- Dr-ieteni care o \ iziteazi gii oferd sprijin. In Ptivinla li.olLlionat il lnlcr ne. membrii i.lnilieiau doLrindit roi drilr),ili. btuica umleazi hataorentul 1nedical fi are griid de sanitatea er. r.r maorur-

Silnoru\ este linistitd si increzatoare in viitor. Ordinea emotionali a malnei a avut ca efect fiinlburril5lirea c$rd,tcnici casei. ia copiii sunt nlLlt n]ai ctrat imblicali ivlamei ii estc ILI$ine de

perioada {-And a pftcticat plostitulia iji la inchcicrca lcJaliei dc ajutor i$i administta banii cu mulii

rcsponsabilitate.

Am observat mai multe schinlllau i de coDtpofiament 1i untla iDteNenliei: letele nu mai sunt

trimise ler cet6it. sunt inlegfate in invilSmiint. ial Denisa unrcaza lralanlent ,ncdical ;i oopiii au

lredic dc thmilie. Ne-a srupritrs placut grija rnanti fald dc cc]c doui -p.cmcne.

ClAnd i s-a olerit

posibilitatea de a le intenu la nastere, timp de 6 luni io scclia de distoficj. pentfl a petlece icrnr in

calduli- nu a fost de aco . sustiniind cai l'etele ei au oevoie de ddosa pentnt a se pulea dez\"oitil

amernios. .\ccasti alirmalic lcnea de h o nrarnar carc a intcniionci sal i$i inlenezc un copil in

olftlinal.

141

ConsicL'dun c,r multc alinte rezultcrtele ctaestei intenantii se datorcd-i ,rinordial iclii ihan::de ditLxline q t1tt1t]1e i ./d lii tie lune Si tia1d. A <levenir crcdincioasd Si ,r i-.1 schimhdt vtlot ile de be.,':.le funilei. Acesle rcz.,altate zl erau posibile intr-o inleNentie de rcurl.i dlrzti.

Liopiii surorii Simonei eu rc\'enit in ulti:rul senieshu al intenentiei acasd la tatdl loL. caLe ef:din nor.r singur.

in pLm econonic s-au schirnbat multci merDbrii l]rniliej Si-aLl oblinut drcpttdle de asistcntasociali - ajutor social. cantina sociald-. au ajuns la un lenit de 615 lei (125 lei alocatiile copiilor. 9f,lei alocatia de sustinere pentru frudlia monofarentalii. 140 lei pensia brmicii. 280 lei ajutorulsocial) plus masa de la oantina sociali, pc care o prinesc zilnic.

in pdynta .;chinhiirilor fu mediul .fizic .le ili.ttd ot.familiei, alL reufit si i$i rcpare casa" nraiptltin acoperiful acesteia, sd ifi reinstaleze energia elechicd 5i sa i;i contrirlscd o toaletd din lemr_pe locul reparhzat de primirie il acest scop.

Prohlenele anupra ciit orcr \-d l ctat atu lbst recurlt),tcute cd tuare de sistemul client Si au fo\llralate in .onl?xtLl in curc uu opdnt, incerciindu.se motli;ficat eu oceslui context i:t1 scopulpronni'ii reuparilic i at:elorasi pt'ohleme.

In opinia noastri. l;rr?l1ld dsiltuti u itlvilot cd L&tlLLnile \dle pot schinlbd sitL&lio trcptut li cat

de,rleu chiar conleazi. Ne alatularr afinnaliei lui William Rcid (1992, p.59) conlbnn cdrcia'\ur ingedienl cheic in stabilirea motivaliej de a irdeplini o sarcind sau de a pcrsista in realizareaacesteia, este rcprezeniat de credinla persoanei/clientului c'5 succesul este posibil'. De asemenea.pentru inrplicarea familiei in procesul de asistentd sociald ;i imbrmiritirea functionidi sale a fosrrnportada a/il i]?terren! t cLt re.ltLr.\e economice {i .tocidle din nediul oilern, cAl ,\i schimhaffis ]ltltane li su,tli?lle ifi conunic.rred li stt ucrlfti itlternii u litniliei.!i a taloriktr sule.

Limiliiile din intet|cnliu tocalizlrtd pe aceastd inDilie s-au datofai in priniul rind resuselorinsuliciente formale ;i idbrrnale existente in comunitatea loca.h, in mediul de r.iat6 al lamiliei. darirtr-o oareczfc misurd $i politicilor qi pr.acticilor olg;uizaliei $i capacil;lii sishnruluj clignt. Dersemcnca, stlalelda ti mctodcle de inlcNenlie au tbst seleclate ulttliz.Anal tutnpelenLele qsistenhllti

Nearrrtll Nioolcla (coordonntor) Si Fobian. Andrca, (2001). Mltolc si telntici .te a\ilter i socialA a.lLtqi iliei, Ghil pftldn. Cktj-Napoca. l-ijirura Word Svslenr.

Neanrtu. Nicolck (ooordonalor) ti Ciorrei, C.tnlen.(2001]l, Ptu.licu dsittuleisacialc, coitpetale.\p..li.'e, Cluj Nlapoca. Editura Pro Vjta.

Reid. Willianr (1992), Tirtk Shdegics. An b]ipiriccl A t]'oach to Clinical Sncrdl ll'r,r( New-York,Colu biaUdlersilJ Press.

Nliley. Karla, K.. O'Mclia, Nfichacl Si DuBois, Brenda, (2006), Pttldicu usistenld soLidlquhordttr! pafl icip(t h,d. Ia;i. Editum Polironr.

t42

Milnelu Bilaj

RcznnratApdt itia holii psihic! h un!] Llinj.t pL ten .ii taitatiFo&!c! l nitt:t1i ittfte tui sjste l.lumilidl

un derechilibtu LdtI ii ajicteo.A pe bti temhii tdtniliei. Rehliite .l.nniti(i cE intl.eg. tn.c.u 1|-i redctiite./iecdrtri membrt in purLc is-crti.s de ktttu psihici. rcl|llerrh:, bobuttt psihit sunt di|et..r. ine.ercAndu,tenodalifili de uLldtlt'te nni nLlt 'n1lt tii,ri ptqin i n4it)ntie Su :i ite dafilerirc sLtnt r.lillritiuitt. .ldrerinii riscul sttp]dsolititdtii ,nuit sa lai mttar nenbri, retalidltned din il e].iL)ru! lilniliei.rte4ecktd f.cln ti \.himhul de . eryie dL sktem i lunilial cu si\teneLe lin ne.li $Letn. .ltiotitd

in ace.st ttudru Lb cd: roi pt.tzenta a Jilnilie in ca.e rlt1tl dintte lrlenerii nerikli $te.tiaglasticat L1! tllburdrc deptesiraL r :urentd. epkod dqresir m?di it]f unl Llinhe capii t1 JitldidgnasIicat cu .tchizolreni. para oidi

Dinprqediru sistemicLi ttnt ru pt ins aspetre legute de lalrlnnffcLt int.nd o tinn jtiei d boh.t|ipsihici, cu,1 ctt fi relatianarca dintrc nenhri. .li.tb.ihui-ea aLtir;titilor .Ll.vice. dc.. pr..Luj] tti rtrp.LrL: ..tjt.sutlt lqdte Lle po:iliotlL .eu tdniliei in lpLttiu tii i.elt4iontn.ct cu neditl c en prcbtenalc illcntiliL:dte itl

.lt1!l etdl dtii ct:olorire d Jist ipt.a&;:ate iti lluiqie de potentidhn tte xltifttba.c ut dt\totLr. tLtoljndner)tl goct dld a d:i.\tenlei so.itld. inttedgd itlr.ttt!4ir tia\t qhidatu d! tt:etrffat ttj.t(ttti

IMPACTLTL BO',II PSIHICI! ASUPR{ FUNCTIONARII SOCIALE A FAMILIEI

1. Descrierea sistemului client

Ia:iilia F.este alcinitd d;n ruDilodi membd: cll. LC.. 54 ani. in prczent lncreazd fil.icarte cle mul1ci ca paznic la o firmd (capul 1'amiliei)t d-r*r F.L. .19 mi, in peisie dcitrralidilalc. gradul II. cu diagnosticul: t hwdrc de?rctird t.eLurentii epi.tod,lcprcsb lrliu(solie); !-.C.. 2.6 ani, ftri 1oc dc nllulci, diagnoslicati cu schizollcnic par.icridi (iica). i.D..l9 ari. clcv in chsa a XII-a (liLr): F.F.. l 7 arri. cl$'d in clasa a X-a (Iiica); F.S., l 5 ani. clcl inclasa a Vll-a (fi[); F.A.. l5 llri. elevh in clasa a VIT-a (1iicr,r); F.B.. 13 ani, elev r^n clasa a \,'-a(1iLr).

Fanrilia estc dc ctnic rorrdni gi cle religie penticoshld.tramilia l-. are ill lotal l0 copii. dar doi dirltrc acc$lil sunt plccati irl Spania la rnuncb

iIr.E. 25 de ani fi F.S. 21 de ani). c liicd este in halir (F.N4. 22 de ani). iar o altA tiice este

studenli la Oradea (l'.1. 23 de ari). Aceasta vine destul de rar acas5. toate chelr.rielile cu

studiilc liild suportate dc o tamilie dir Auslria. asa nLrdtd ..sponsor''.I)oarrlna l.'.L. esle ill eYideDta Serviciulri JudeLean dc l-]xpcttizi N4cdicali ii RecLtpefire a

Capacititii de Muncd Chrj (S.l.E.N{.It.Cl.M.) din anul 2(J02- dupa rDai mrtte iDsistente.deoarece adesea i se spuoea ca nu poate benelicia de dceasti prestalie sociali. In f,rezenl sq

afli io .1en1ia Declicuhri psihiatfic Si sc prczinta pcdoclic la rcc,"ahdrile celule dc citr-cComisie. Pini anul trccul in luna octombrie a lisl inc:IlraLi in gradul Ill de invdiditate, iardupir o reevaluare a lbst reiDcafuat5 in graldLrl ll els inrclidrtute. ln F,ezent urmeazi untratenent nledicilmentos.

Boala s-a declansal la na,(lerea ullimulti copil. acunr lj ani. Accst copil s-a niscul princezilr'idre la lLl llnri. iir d-na F. spunc ca.,i-au lbst prolocale dureri cumplite". Din acclmoment nu a ilai fost incadratar l'n munc5. da1 el'ectua toate satcinile care lin de gospod5rie.

Ijoala s-a aqralat in amrl 2002, cADd sollll d-nei F. a lost disponihilizat, accsla muilcjild firrain acel rnomcnt la ".\r'nlahlra'. De la aceasli diltii crizele au devenil mrr des!-. a toit

l,:ll

i obilizati o pe oada Ia pat. a fbst intemata in spital. Se poerte observil ci arc oarecum o

atitudine negativd fafi de baiiatul cel mic. invinovilindu-l rnereu de tot ce se i'ItanrDld riu incasar (aceasli atiludine poatc fi gelleritli de iaplr!] cd dc Ia na$tcrca accslui biiat au inceplrt

problerncle). Capacitalea de alrloser\rirc cstc dimirruafi necesi6nd ajLrlor par'li: .

I.C. are 26 de ani Si a fost internati de cateva ori la Clinica de Psihiahie la Sectia

Inchigi. alAnd diagnosticdl schi:oli'enie puranoidi. Prezinti un compoltarnent agresi\,

vo.beste vulgar, lovindu-i pc toli membij fanilici. Rcfuzd sd mcargi la medic ai ru urme'irzi

Lrn batarncnt medioamentos.

2. Familia in spaliu - evaluare ecologic;

Familia F. locuielle intr-un apartanront cu 4 cane.e lbarte modest mobilat. Dc curindciner,a le-a donal o ccntrali dc apaiumenl fi un congclator. Vc itu lo familiei su loallemici. liind colnpuse din pensia d-nei F. salariul dJui Ir. alocalia celor 5 copii care s nt elevi fialocafia supljmentara, aptoximativ 670 lei/RON lunar. NIai primesc ajutor din cind in cdnd de

la Bisclica Pcnticoshli $i au o grAdini Ia 20 de kilomenti de C1uj, unde cultivd lcgumc.

Veniturile sunl gesiionatc dc d1 F'.. pe un loc prioritar tiind chcltuiclilc dc bloc, eventualele

datorii, apoi alimeDtele tj nrcdicanrentele. NrL au restante la cheltuielile de bloc. Di11 cind incind rnai sunt aiutati de copiii din stiindtate.

iJ|ana de hazit a l;tmlliej Ir. cstc compusa din prepamte pe b|za cle cartofi, camca fiind un

aliment de lux. Legurnclc cultivale in gradini ii l'ac sa ccononriscasci ceva banj. lblosilldu-jpenh[ a]te necesititi.

Locuintd este in cadierul Mdnistur. fiind arnplasata inlr-o zond sigud (lipsita de gdsii de

car'lier', cu odner care paslreaza liniftca $i curateni:t. aLr acces la lnijloacclc dc transpod inr:omun 5i dispur dc tclcfon, carc poale li lblosit de ficcarc mcrnbm al lamiliei, inclusiv dc

ci-na L('u ercep{ia d-r'ei LC. toli membr;i familiei sunt inscd$i la meciicul de t'amilie. Copiii 9i dl

f. mcrg Ia consultalii medicale- iar pcntru rctctelc d-nei l'- merge LLnul din copii sau solul. ea

cleplasi1ldu-se Jiitrle grcu; nu a nrai ie5il din casar dc ] arl cu c)iccplia laplullri cd a tbst la

Comisie. dar cu tifiiul 5i dupd ce solul s5u a feufit cu gfeu s6 o capaciteze. D-na l. spute cinu poale sd iasi afard. degi iqi dore;te foarte mult. deoarece sinte cir..i se inmoaie picioalele.ini:l'. .i r[qmrrr'< +i .iIll( (i ( .irfo(; .

Reluliile ot.fLuti[ia e:;tit1,rd dln paltea d-nei li. sunt bunc. dar ii vizitezzi lbarte rar', iar'

relaiiile cu l'al]lilia extillsd din lartea solului sunl destul de slabe. datoritd unor contlicte din

tinerele. Nu au prieteni $i lltr prelr merg in r.iziii. Prieteni au avut pufiiti, dar de cAnd s-a

imbolndvil doamna F., relaliile s-au rdcit. dJ !-. spunind cd .,cxista o limiti".Nu au avut niciodald rclatii lbarle apropiate cu vccinii. iar in prezeti accstc rclaiji slr.n{

destul de tensionate. datoriti faptului cd hica f.C. (26 de ani. diagnosticatii cu schizofrenieparanoidd) in rLrma mai mlrllor crize Den;oase a ie$it pe scdri Si a injulat toti \'ecinii. Fiica a

lbst inlemali la Spilalul de Psibjatric. la seclia..inchilii". r^n urrna unci crize;i dupd cc vcciniiau anunfat poljtia. Pdnd in prezenl a refuzal sA urmczc ul! lratitrnenl medicamcntos, devenind

foafte agresivd ti l,orbind lbaae vuigar. iignitld toli membrii t'alniliei. lvlembrii farniliei suslin

c:l problemele cu F.t. au inceput sd se agl a\,eze in momentlll in care aceasta nu a Leu$it sa.

mclrlitlil un loc de muncd nai nrult de 3 lLni !i datofita lallluiui cd ntl li-a gisjl rin iraftcnet.

l4:l

Piirctic problemelc au inceput acnft lpromovate de biscrica penticostali.

cAnd a ilceput si 1ie revoitatii fati de l?io.iie

3. Evaluarea dimensiunilor inteme ale functionirii familiei

Sotii F. s-au cEsitol.il in u nI cu 27 cle ani. duit6 o perioadd (le prjctcnic dc 3 hn . L.run an cie la c,sitorie a apirul prinul copil. car.c a avut problcmc de sintuate. O perioacli cl_naF. a Inuncil la donicjliu pcn1ru cd vcnilul adus clc sot era insulicicnf pentru intrctjDcr.caintfegii f'arnilii.

Reluliire din interiorur.faniriei sunt deshrr de tensionate. in prezent datoritiproblctnelor de sAl tate alc liicci bolnLrn compolramenr ug,",;,, q; urnr",,f,u"o.i";",::J"i:t*:jiJ",il:1;":'j$T"";H :r".:l:iresponsabild de faptele sale. tJeschide gazul ii cpa. aNncd

-pe geam honele celollaltimenbrii. ctc. Aceste felatii tensionare e\istau fi inaiDte de "g_"i.* frnili ,;;.., ;, J;;;i.t'cti.r,le de ncimplicarca in safciiilc llospocldre$ti a lLrtui.or mcrnbriilor larniliei (in spccial acopiijor). Dupi irrbolnivirca cloamnei li.I_. toatc sa.r.cinilc tlil) gospo.Jdrie au rosl prcLuatc de

sotul doanrnei. aceasta ajulandu-r doal cu indicatii. sorul s-- simte supr.asolicitat si inceiuci s.Linrplice 5i ccDiii in sarciniLe din gospodarie, crar.ace5tia de cere nrai nrurte ori refllzar_Solltl Lnc a.tteljtAri de rol Jali de cciialli membrii ai f.amjlici. daf aceslia relilz,r sii sarrisplncli acestof astept.il.i. Datoriti complcxilalij lnJii psihicc. sofia nu_$i poate indeplinirrlul prin ingrijirea psihica a sotitiui ;i a copiilor si prin nrentinerea u1lei gospocldrii

confortabile qiatractii.e. aceste activitiri fiind pr.eluate doarie sot. Suh inflrienp srr.esului qi abolii' rrtLt(lura rcrL,iror .;ftnniricrre se caracte zcazd prin irlcongrllcnli. toale responsabri.ilire1lind prelurte dc d1. F.

in ctrclml acestei 1'arnilii existlr rul srsie/, dc re,qrli ilrpuse. t.eferitoare le adet.area la oanufijii rcligie. d21r s nt respeclnle jnsuficient. Regulile sunt prea laxe. ilecafe membrlrccltsLr'uirldu-fj prog,riul sistem de .cguli. accsL mccanism funclion6nd mai ates in crch-ulsisfcmLrlui copiihr car.c li'.mezi unelc coalitji

Sthtittcntul litnilial se caractefizeazi prin lipsar legilrfilor soljcle car_c- sar pe|rnitillitlnrrraie (clu! ar fi solidal.;tate. spr.ijin 5i supor.t recipr.oc). prin inabilitatea cuplului cle a a_gjlhcc iirrp ;i spaiiu pert'{r el insu6i. ,srirrirrrca,, rr p,rr,nr,t! s! \jirraclcrirci/a prin lipsi decoinirlemcDiat itatc in ceca ce privcljlc (,dltcarea Fi crcstetca copiilor. Deorrecc coplll sllnti'rplica1i in tensiurea c1e ia ni'er.r sislernur.i lirmiriar. in lbrniria i. s-a aj'ns ra rorrnarea unortriangdla!ii irrhe aDumifi l]iembdiirdr+tate spre alli rnembrii.

R(.gullla care igtrt,entet:d (.ofiLlnicdt.e.t in cadr'l lamilici F. s'nl aiale cle e\tsteniaLrllor subiccle L:ibrLLr. cum ar. fi de cxcmplu boala psihici. Mcmbrii firnilici refuzi sA discutcacest subiect- iar o parte din ei relirzi rec.noa$terea probremei. conr.nicarca a.e ioc ra niver.lsubsistemuh mariial $i la nir,clul slbsistenrului copiilor., cele cloui sutrsistcne comlrntcendfoar'le putin intre elc. Sentimentalc ntetrbrilor.iirrniliei surlt li)ar.te pr!1in c\prima1e.

I)-nit F. ar.e nevoic dc inlc,legcre. liriijtc. ribdar.e. colaboiarc intre rnenbr.ji lamiljei.dar dc cele tnai rn[lte (rri se ]o\'elte de o lil,.sil a aceslor necesitali. triincl tol titnpul stresatA caIj.[. -(i nu conlitai a]te acie ir.esponsatrile (de exempJu accasta lasi gaz,.rl sau apa dc.schisc) Dl.F. atc nctoie dc iniclcger.c. spriijn ataljv rii mor.a1 clin partca oelorlalii. 1,,.,u.",.. nu -..

t.+i

intirnplii. D-llir F. ar dori si aiba relalii bune cu toli copiii. rlar se sinte neinteleasi si nt ilreraljdi e.

llin obscrvarca sociogramci sc poatc rcdca cA in cadlul lalnilici c'liislai maj mullccoa.lifii. ceie mai pulcnice lliid cele mcntinlrte de sislcmLrl marillrl (rnanla Si tata) ;i cele de

sisternrl copiilor. I)e asenenea se m;ri pot observa ooalilii inlre manra fi fiuJ dc 15 ini. Suntrelatji dorite intre tata fi copii, iDtre unii copii ;i mama. daf !!i inhe unii copii Si sora lorbolnar,5.

Solii I- slrtrl penlicostali, dar copiii nu sult bolezali. Dl F. a spus ci nu wca s6-i obligesi sc boteze. ldsinclu-i sir alcagi ci cc vol facc. DI L mcrge siptimAnal la inLrunirilc dc labiserici rnde se roaga pentru cei bolnavi. Aceasti l'alnilie este convins:r cii problenrele dinlirrlilia lor vor'fi rezolvate doar de Divinitate. exchzind posihilitatea ca ajutoirrl sA vind dinexteriorul 1'arrrilici. ln aceasli {brnilie lirnciioncaza p ncipiul conlbmr cArui.] \jcc.r cc se

inrinplii in inledor sii rfunini acolo. mcmblii latniliei si nu vorbeascd cu nimcni dcsprcproblemele lor (.1u1'ele riuldare se spali in farnilie'). De l1]enliol1at cd familia ascundea f'aptulci unul di0trc mcmbri a fost iltelnai la psihiatfie. accasti iDfbrmaiie l]ind oarecr-un ..scipati'de d-na F. dar au czilat si vorb!-ascd dcspre accastA problcnra.

Cu cxceplia cl-rei F-C. toli rnembrii lamiliei rclalioneizi ca un inlrcg doxf cr itn singursistenl din medi . adici cu nredicul de 1'umilie. In rest toli nrerlbrii familiei feactioneazisepafat cu aite perso;rne din nediu (icoali. prieteni, colegi, loc de munci etc.). tjxriliaf ef mitAnd nlcrnbrilor contactc cu cxtcriolul.

Nlcmbrii lsrrilici sunt co|$ticnli de prublcmcle cu carc sc confrunta. sunt con!1ielli de

borla d-rei F. dar nu incearcd si creeze o atmosferi lipsitd de codlicte ;i tensiulli. toite4cestea arind Lu inlpact negativ asupra slirii ei de sinartate. i)entru d-ra F. sotul acesteia este

tlr adovairlrt spriji11. in prezenl rei:rlizr liinci tcDsional l ditl cauza l-ticei bo]nels.Datorili \.a1oriz.ilii Bisericji Pcnticostalc. inlcr\.cr)tia irr rccasti l'anilie a lbsl destrrl de

Cifici15. sotii |. consieleltircl ci-r cloar divinit^tca iipoirtc aiuta.

SLal riit lllt11ili?i F. sutrt: aclaptarea la sitlutia de boal:1 a Inemllfilot tlaoliliei.irrplicarea .idcrlati a mcmbrilor llmilici in acli\ ititile casnicc 5i rcduccrca

compo rmeltrlLri \ joleni 5i agresir al r1-rci F.C.

Ul afuare dingnostic /ortilit nrtltipt oblatlldticti, t:u g] L|1ite ]-clutir inchi.\'r

4. R€zumat al contactelor cu sistemul ciient

Primul contact cu t'a]nilia L a a\.ut loc in noienrbrie 2t)05, avind ca scop o evaluare

Fsihosociali ncccsafi S.J.F-.M.R.C.l\1. Clrri in ca.lrul accstui runlocl am obscN'at cd sotii l,'.

surl relaliv dc cooperanfi. ccea ce tl1-a dclenninal sA re\in la accasli lirmilie in lebruarie

2006. cD scopul de a completa chestiornre necesare realizirii unei cercetiri. Scorlrl obfimrt lachestjonarul privind 'll1dicele felaliei fbLniliale' a lbst de 10. ceea ce ne denoti (conformin{.cftr,fc1,rji stnnclard) cri cxista o problcrrd in ccca cc fri\e$te |clatiilc din inlcliorul familici.Salislacli?, rczultald din calcularca scorrilri la chesliorraruJ prilind 'Imp]ica:ea iir aclililaliilcrasnice" esle soazutd. obliniindu-se ui1 scor- de ,+ pullcrc. Scoruri]e obliDute la aceste

chestionare iru nditat cai i'amilia se contixntd cll Dei Drrlte probleme $i mi-arn exprimat Liorinta

dc a hrcra cu ca irr r,cdcrcx soluliLrnafii accstor-pr-oblcnre. L:r incepul metnbrii lamillei au lirslinai rcticenfj. iLpoi aLr i!,.:.cplal idacal Lic a l-i spijini!i ir tezolr'arcu priit)ierDrjlot $i aLr colabolal

1.16

Inten'entia s-a deslifufat in pcrioalu 16 Jehruarie 20A6 20 apritie )006. Dup:acompletarea chestionarelor standaldizate, urmAtoarea intdlnire a lbst dedicati clarif_rciriiproblcmclor. Cu accasli lamilie am a\ut l2 intAlnil.i ca.re sau desli$urat la domiciliullamiliei gi s-aLr slahilit de corrun acord cu mctnblii acestcia. Scopul qi rczultatul primelordoua intdlnid a fost ide.tificafea. clarilicarea si ierathizarea nroblelnelor

Pentu a prezenta o evaluare cdt mai complexd a unei probleme. dupd ce aceasta a fostidentilcatd" cstc ibafie impoflait sa lincn cont de potenfialul de schinbar.c pentru pr.oblcnainsiiJi. p n implicalca sistcmului ciient ;i a mediului. Dupi cc am hnt in calcul aceslpotcntial, urmitorul pas spte cladficarca si rezolvarea problcmei. a fost accla de a idcntificaproblenra cu cel tnai ridicat potenlial de schimbare. Acest lucru mi-a oferit un adevzfat aiutorin alcituirea planului de inteNenlie $i in stabilirea ierirhiei probleDrelor, a scopur.ilor qi a

lermenelor ljnite de tinaliTarc a scopurilor propuse. Pcntrll a li nlai c\plici1i. voi pr.czcDta incortjnuare un tabele in care elle precizatd ficcarc problentd Si care este potcnlialui siu de

schimbare, ludnd in considerare tripletul problerni - sistemul clicDt - mediu- Pe baza uneigrille de valori. folosind o scald de la 0 la 10. arr, nuntetotat cu 0 : nici un potenqial: cu I :potenLial tbaft c sc.izut:

cu 2 = polenlial scazul: 3 : potenlial aproapc mcdiu; clr 4 : rncdiu, inspre scizut: cu 5 ..-

Dlediu; cu 6 = mediu iDspre inalt: cu 7 : aproape inalt; cu 8 = inalt: cu g : lbarte inalt $i cu l0: notentialnaxim de sclimbitle.

Tubehtl nr. l9: StahilireLt piaritdlilar li a potenlidlului le scl nhare ale problenelor

I{eljrtijtcnsio[atcir inledorulIaniliei

9 21

Lipsa rinri |nedic

de farnilie pertruI.t_-.

9 t) 21

Tendin1J de izoiare 6

S!pfasolicitaread-lui F.

26

lnsulicierla

finaDciare

7 1 1 l1

Itetunl fiicei cle a 2 i5 8

l){a F. soferi de

fobie sociali1 4 8 ls 1

Conrpoda'rentulagresiv a' fi'cei

9 22

1J7

Pe baza anirlizei acestr tablcl. am i.rarhizat problemele cll caie se conliunta t'amilialr. ir funclie de prioritili acestea fiind:

. S ffirsolicitalea d-lui Ll

. Eristenla unor ielatii tensionate in interiorrrl f'auriliei;

. Lipsa UnUi medic cle thrilie pcntru cl-ra F.C.;

. l--.C. rranilista un comportamenl agfesiv lafi de ceilalli menrbr ii ai familicilo Tn.utliicnla lesursclul Jl n.-rn c ic t c:

. E\isterta unei tcndinlc dc izolare fati dc sistcmcle din mcdiul:

. D-rra F. sufiri dc l'obic sociali;

. F.C. refuzi sii urmeze un fuatament DedicanleDtos.

in ilncgie de aceasti p,ezentare ierarhici s-au prezental scopurile ;i sarcinile atrit ale

asistcrltului social, ca1$i alc sislonrullLi olrcnl.

5. lnterventia

in asistafca accstci farnilii am lblosit mai mulle ljpui de inlcr\enlic- de la inlcrvenliadircctd la intcNcniia indirecli;i olerirea de in1bfllalii;i trirliile.Inler\enliaaincepuldelaprohlemele care au prezental potenliah cel mai ridicat de sciimbare.

i11 cadrrll intenentei h aceasta faurilie arr folosit ntetoda generdd L! Ltri.\!Ltn!(t ,\octuLe

(pefspecti\,a sistemica $i centrafea pe s.tciDd)- plecun fi alte melLrde iD lunc!ie de specificulproblcmclor idcntificalc (ccntfafea pe probleuri. lerapie de lirmilie. terapie cognili\ar $i allele).

1\Ietorla generali a asist€nfei socialc iii propunc in partc.t de c!aluare si JprrcieL(71

tripletul problernd-- sistem client mediu ial apoi esle plaoificati intenenlu in crtulacestel inte ,enfii asistentul sociBl poate irrdeplini mai nulie roluri. curD ar fi: l'rroiier. avocat,

eclucalor. consilicr'. mcdiator'. inelcplinind accsld roluri asislentul social sc gasc$te la

intcrlircnla dintrc sistcmul clicnl 5i mediu gi incearci si colaboreze cu cele doul sisleme incadrui intefl,enliei- pentru a miri inler'.rciinea clintle acestea. lnireagir inter\enlie este ghidatilde aceasti nletodi.Metoda celtririi pe sarcinii .r ]ts1 cca- mai utiliTati fi1{rtodd in cadnll inlcr'\,cntlci in accsl

crz. liind i.rplicalS pcntru rnrnitoarcle probleme: suprasc.licitarea JlLri I. Iipsa unui medic dc

thmilie pentr! Ii.(j., corrportanrentul agresi! al liicei. instficierllir resuNelor tilanciale.t.ncliDta de izolare a familiei ;i lobia sociali a d-nei f. Accasiai lnetodai de inteNenlic asjguriscrricii pc baza urlui contract. eN ind linilc dc timp si scopuri clarc si crplicitc. Poatc lilllosila c calegolii \,ariale de clicnli. Dc ascmcnca. ofcrii asistcrl!jlor sociali. care luctcazi cu

pe$oane cri probleme de sindtate, un rnoLlel logic de inteNentie atit cu indir izii bolnavi, citqi cu lallriliiJe acestora. Este necesar ca in munca cu astt'ei cle clienli sd se tbloseasci shategii

practicc carc clcsc controlul asupra deciziilor luatc. Roala 9i inrposibilitatca dc a lua anuLnile

decizii constitLrie o criz, pentru cljcrt Si pcntlLr tarnilia ilccsluin, dar aceasti crizar lun zeaze o

oportunitale penhu schilrlbare in rnodelele familiale prir,ind modalititiie de rezoh,are a

ploblemelor. ,.Angaidnd clientii gi mernblii i'amiliei in dehnilea 9i desti;unrea sarcinjlor, in

scopul r'czolvdrii ploblemelor. ii pLllem inlila noi abilitdti 5i abordiu i dc rczolvarc cale pol llapiicale 9i in viit-or" (W.J.Rcid. I992. p.l.ll). Asllil, aplicrlnd aceasli meloda pulcm impli!atoli menbrii tiLniii.i ir'r rczoivar.a ilrohlelnelor.

r48

ha Mctoda ccntririi pc problcml este o Dtetodi utili in nltlnca cu lirmiliile in oare un panenereste dilgnosrjcdl cu o boali psillicd. Irrnilia este considerali o unitate sociali qi in carlrulrnlervcnliei sc line conl de unralloarclc aspeclc: pcrsonalitalea Lu.tica a Jiecarur ,,cDtbLu:dindnica adapltii r.lurilor famirialc; valor e gi nomclc lra''iriarei .o1lportanentur lermirieica fiitare socjald (NI. Zapodeanu, 2005)_ l\.lulie dintre elenrentele acestei i1borcliri pot finplicate in m*nca cu familiire in care existi'n hornav psihic, ar.iind in vedgfe ca ,o nonrent.laparilici bolii sc producc o risLrrarc a co'prementarilii!ii ror'rilor. F'amilia ca intfeg $i liecarc

','cmb' luat illdi'idual lrcbuic ajlltat s,l se aclaptezc la noua siluatie. Accasti metodd s_a

aplicat in cezul de lali pcnt|tLl rcTolvarcal lrLnitLnJ|sli,r problcrnc: suprusoiictlar-ea d_lui F..relalii tensionate in interiorul t'anriliei 5i comporlamentul agtesiv al fiicei.Terapia de fimilic este utili in nrunca dire*i cu lintiliile in care existi boha\,i psihici. S'ntaplicale mai ales aspccle di'tcrapia tanzacLionala. dcoar-ecc unicilatca liccrirei lamilii estcdali dc tralzactiile care const ricsc modclcrc de funcrionarc a rbnriliei rcspecli'c. str-uatrlraliii.iliei afe

'e'oie de flexibiLitatc. pentru ca ea tfebuie si reziste la schinbar.. cr si se

zrdapteze atunci cand circumstaDtele o cer pentru a-Ji lnenline f.unctionalitatea. Aici inter\insubsisteDlelc f'e'rilialc care sunt reprczcntale fc de irrdi'izi singrrl.ri. fie dc cliede. AccstesLrbsistcne sllnt: sLrtrsistcnlul adultilor. subsistcmllJ paierlal 6i subsistemul liarilor,/surorilor..Piecare subsisterl are nevoie de graDite clare. dar.in acelasi tilDp flexibile. pentru a proie'are'oile eelorlalte subsisteme (1. N.Iitmfrn,2i:r01). i'f'amiliie cu bo}ne'i psiltici. aparitiirDembrullli bolla\ eslc o sitrulic stl.esantd in sinc. care poatc dLlca 1a schimbarea graoilelordi. inlc or'l familici. prccum 5i a regulilor de lintctionarc ale acesteia. p.in t.rapialh ltcrut-'l{i se iDcaarca redefinirea acestor cranife care si asigllre llexibilitatca si o adaDtafeeficieutd l'. noua situalie. rolosinc accastar melodi s-au ehofditt urrnatoarele proirremer reratiilcnsion.re iD inleriorul fa'iliei. comportanletlrul agrcsiv al liicej $i lendinlir de izolare aiamilici.

'lcrapia coglili\'i se baze:rzi pe ideea potri\it cileia tnajoritatca gincluriior noastrenegaLi\'e sunt gererate sau amplificare da o atir..line ncrealista. de o perceptie distorsionalir ainl fiariilor F.. ca'c le receptionii'r. o"ccntuindlr-ic caloctcr-uJ ncgrti\. lii cafc sunt irtrotirnrtedc Lrn monoloq intcrior. nepotivil. Aplicatii a1e accstoi lerapii sunl f'olosile c' sLtcces

'.1inter\.entia din ftl.iliile cu un bolnev psih;c. i' cuul de lirtf, aceasti netodi a ibst utili pentnrdinrinuarea contportalnenfttlui agresjl al fiicei si pentru icdllccfea jibiei socjirle a ai_nei F..\ciesle mctode rlu avul elicieDla riu\iDti lblosimJu sc contbinat in rezolva:.ea rnor problemcalc iomilici l'. l]nelc probicme nlr s-il'.t rezohat in ir,lrcgime. deoirccc ir)h.au il compclcnlaaltor prol'esioLri5ti. iar rimpr destinat interventiei a 1'ost redus.

ul

L

tlr.

l.r

:-i

'I

:_

a

ir

u

lt

!ia

n

i

l

la

la

149

_ii:g.:;

i?

U:Etn 5

:

b

:

iiI

3 3*

,.J L

5

E*

; Ia

t 6 -i

.ry

,3 ti:

.ea

? 't.

.!

da.

1j.=

Fi5:a

q

2

Ex

2

*;{,c

4a

':!

a

_e.i .. t'.

-; =-::: '

:4t6tt

l;.ltu.

i{

:si

s

g

E

€3

:

:5,!

:t

F

'a

x

,ir;in"3ix;.

3i:

za

I

t

9,g

*

i

qd

p

'ib,

P:

s

-

6. Obstacole in catea schimbdrii

inciL rle la incep tul aceste infer\.entii arn fost conltient5 de clificultdijle pe ca(e o sa leintanrpin in colaborare.r cu aceasti faDliiie. l]n obsttrcol najor a tbst laptul cI rnembriif'amiliei sunt crl posibilititi inielectuale niodeste. fiinc1 coNin$i c6 problenrele lor pot irezolt-ate doar de Divinifilte. ercluzincl posibilitatea unui ajLrtor din exterror. Aceast6conceftie a lacut ca initial nremb'ii f'amiliei si conrunice nai greu qi s6 manil'este rezistente 1aschimbare. Alte obstacole int:ilnite au tbsr:- relirrui membrilor 1:rnriliei dc a se implica in aclivitaliic casrrice;- datorild car:lctcristic or borii psihicc. F.c. a relizat ra inccpLrt un conlact dircct cu asistcnllrrsociail

- au cxistat citc\,a intilniri, iir inccput, la car.c d-rra F. a felizal si participc:- reticenta \'ecinilor pcnlru rcluorea relatiilor cu lamjlia F.

Am irrcepllt prin intervcnlit dir.ectd qi prin ote.tjrca dc irfbrmatii pcntru a nroliramcmbrii farmilici spre schinbare, dar practic accst lucru s-a irtilDpl.t doar in momc,'tui incarc aLr pcrcepul Lu aj.ror concrel (de ercmplu au allat ci F.c. p.ale bcnefici. clcindcmnjzalia pentru persoane cu haldicap).

7. Analiza scopului/evaluaaea rezultafelor interventiel

Analiza scopullri s-a rcalizat Linaltd cont de grir\ itatca problcmei la incepululprocesului de irltcr\cntje $i dc situalia rinali la slar$itul inlcrvcnriei. Accst lucru s-a r.earrzal pebaza unui 1abel. r^n carc penlru a obscrva claci scopul a lbst realizat, ai! utilizat ulr punclal dcla -1 la I (-l .= scoD ratat: 0 : plrDct dc p)ecarct I : scop indcplinit). iar_pe|ml a cYaluagra\ilal.a problcnei de la inccpuLul 5i sfiri;ifir1 proccsului anr loJosit Lrn pnncta1 clc la _2 la 2.adicS: -l : problcmi'r ldartc gravi: -l = protrlemi gravi:0 .. problemil u9or gra!i. suirortabila: 1 : problemi scnigr.ar.:t; I : prohicr'i lir.a compLicatij.

ln inlocnlirca cdt mai cxactat a t,tbalulllj am liDul cont $i ilc ilrtrcbirilc pe care mi lc_amadrcsat pc par.cursul proccsrlui. pcnlrll a ccrccta ctac,l:

- scopul a lost r.cali/at/in.leplinit p n intcrventiile planificale $i slilbiljte,h contract?- eslc ne.cs,tld o pcrioadS mai ]uogi de lirnp pe tr.u indcplinirea sarcirilor.,i- safcinile alr losl corccr scrcctate. clar dcscrisc fi or'gairiTatc inlr-o succesiune corccrapcnlru asc ati1lgc scopul']

- iDdcplinirca scopului o rczoh at problcma.I)in labclul nr. 3 pri-.ind evaluarca scopuiui/ rczultatclor intervctliei sc poatc obscrl,ir

ci a losl ratil doar un sinqLlr scop. cel reliritor la rcspectirea unui tralamcnl medicaDrcntos clccilre fiicir lnrtrjliei F. LIn numir nta;.e dc scopuri sunt in cur-s dc r.ealizafe. dar surr iJt scopurrcar-c au ldsl realizale in tolalitatc.

151

Eco-harla esle un ins{rument util lblosit pentru a observa schimbdile sulvemrc ladvelul sistemului familial. Ea ne arati relafiile 1'amiliei ca intreg cu sitemele din mediulextem, relalii care po1 fi puternice. slabe, tensionate sau inherupte.

Sociograma este un instrument folosit penh! reprezentalea graficd a relaliilorexistette intre membrii far] iliei, precum qi a modului in care sunt distribuite sarciniledonrestice in cadrul familiei.

Penfu a obseNa mai bine reztrltatele procesului de intervenfie, am realizat cate oeco-hafa $i cate o sociogramd, atat la inceputul procesului de ilterventie cat $i la sfir$itulacesleia. cobfruntandu-le.

152

-F:::sI;.6rJ:>

;*,

< 3.!:'sF:_-:

* 3o:Rc

;:*,i:i i*ii:it ! r

\)

!

F;

,'e'i.2

a'o *3

I

I

t

nit3i$

$

$

.E

;

EAi

: : tt

n * ?; *.€+ E g !,5 !

,3

,3 r?

i 2= d =

a=.jaE221!i

1,;

*::

-r",i g

tr=; :

: ! != i

:ai-;=

72'4r-2Z E'P= z

.a7

a:;ne:= 4

{

't rg

a i;

I!

$I{

!::!:s::!

!q!s€ig;.JT

*ii'ts*

ii!:: !i:.: Yi:;i::;:!*

tJ

5*

c'

_4.

a

t€

e

i

II]

:8.

Itd.

*

;

!

.9

.E

! o:l azn4?''4.'!9!!!

.;i; tl

tB

4e

.z t,

a7j:d

r:;a!!

2t=-E;14 ri: r ! F

ilia=: '.€ ! !; !.: ittr?Ii :cZ = = aZ a

i--I i 1.. i: t - t rE i-i:E.-:" =I i: " i: ili,; ^'!= 1a a1

=? a- :'-x:;.11= ==7= i2

:--].t1

.i'u, ,- i!r *si r i.ii1'*: !)a? .= -ql.!82.2a ! !vl

i l;t{.l." lr++a I ;_1--tl

€c

!,/. = t

;i

; '::

I

Din ecoharta lamiliei F. realizatd la inceputul procesului de inteNentie se pot obsenarelaliilc t'aniliei cu sistemele din mediul extem. Sunt relatii atdt ale familiei ca intreg, cet;iale unor rncntbri lLrali individuai. r\stlel. se po1 obscrva ielatiiJc dclectuoase alc familiei caintrcg, care sunt cu \.ecinii (relalii tcnsionale). c familia extinsa din partea solului (rclaliislabe). iar cu activitStiile de recreeLe Fi cu prietcnii de fanilie exista relalii intrerupte. Deasemenea sunt relatii del'ectuoase initiate doar de unii membrii: relalii iftrelupte (F.C. (fiica)cu sislemul de sil]lartatc $i l.'.F'. (mana) cu nijloacele de transport in comun 6i relalii slabctF.C. (talal) cu locul de munce).

FigLffd nr. 6: Sociograna .fioniliei F. la inccpuh.tl procesuhi de ihtet.l,enlie

3 februatc 2006

Le geruld.

Ilelafie existentdRelatie doriti

Sociogr:rma realizatd la inceputul proccsului de intervenlic nc permite sA virualiztunrelaljile existcntc itrlre mehbrji familiei. daf Si rc]aliile pe care accstia Ic dore'sc. Deasemenea, se pot observ0 coaliliile din intelioml farniljei. preculi fi existeDta uno. nembriiizolati.

r56

.s

vn.!c

{

\.E

s

s

rr'

I

F-

Y li

'!! =g': 3re;i!ittg

t1".g

E€

Din ecoJrarta care ne arati lranzactiile lbmiliei cu mediul extem dupd efectuarea

interventiei. se poate observa imbundtatirea relaliilor r'n ceea ce privejste Ieg5ltuile familiei cu

vecinii. prielenii dc familie, activilatile do tccrccre fi lnnrilia dc origine a sofului, dal fileg5lua fiicci (F.C.) cLr sistcmul de sinf,tate. Au rimas ncschimbale relaljilc d-lui F. cu locul

de rnunci gi accesul d-nei Ir.la rnijloacele de transport in comun.

Figura nr. 8. Sociograma JAmiliei 1". l4 sfdrlitul lrocesului de intervenlie

Lcgendi:Relatie existentiRelatic dorifi

La slarsihrl procesului de inlen'enlje se poate observa prin studierea sociograrnei cis-au imbunatalit relaqiile din interiorul familiei, singurele relalii dorite au ramas cele dintte

mami si liiczr mai marc sj didle bdiatul cel mic $i tjica oea male.

Sociograma fi ecohafia sunl instmmente care nc aiuli sd virualiztun rclafiile din

interjorul familiei. tespectiv cele dintre familje ca intreg si sistemele din mediu' d6ndu-ne

posibilitatea obsen'arii schimbdtilor cale au loc-

in arsamblu. la sfarqitul procesului cle inleNcnlie se poatc observa atAt o lnlb|ul5tdlire

a rcla{iilor din intcriorul l:rmiliei. cit 9i o rrai bunh relalionare a lamiliei ca intreg cu sistemele

din medi!l extem.

158

8. Concluzii privind interventia in familia F.

,\ intervcni in aceastd l'amiiic a fosl un lllcru lbarlemembdilor famiiiei (ei credeau cA doar divinitatea ii poate ajutadatoriti unei motivarii sc;zute pentru schifrbare.

familial. Schirnbirile evidenliaic la sfAr$itul celor l f intilnir:i au I.ost:- membrii lanliliei au Jcusit si-$j inrparti sarcinilc intr_un mo,Jfiecare. reducAnd astf'el suprasolicitarea dlui F.:

dilicil, datoriti coDccp!iilorsri-;i rezolve probiernele) 5i

cadrul unei orgahizalii fondat:i dc biserrcaa prtea benelicia de asistenti lnedicald

Totufi, in limira posibliGlilDr am relr$it si produc schinbiri la ni\ ehtl sislemului

cchitabil, impliciindu-se

- d-ra JlC. irecventervd s5ptiminal frogramele desliqurate in cadrul Funcjatiei hstLrar, ceea cer Juq lr rcdu((rcc cumportJntcnluJlti r.-rJ{i\.- datoriti implioilii in accste programc. slresul la car.e era supusa d_na F. s_a retius. la 1-c1 ;itenslunea din i[teriorul familiei. F.C. ljind pAnd atunci ,.mirul discordiei.,t- d-ra ll-C. a reufit sai-si intocmeirsci dosanrl pentrn pr-infrea indenrnizatiei pentl u pcrsoare cuhandicap gi l-a dcpus ia LJ.P. , Cluj:- d-rt f'.C. s-a ?lscris la un mcdic de f'amilic clirpenticostaii, deoarcce era singua Drodalitate Lleexcluzand contribulia la asigurdrjle de sanitate:- d-na F a relr$it sai iasi de doui ori in iata blocurui ri'i si sc mai conriunle cu sentimentc dctcama Si sUlbciue.

_. il .,rma intenentiei se poate obsen,a cd la nivelul sisteiluiui cliellt s-a produs oschimbare lir rlrel corlportLotlt lt.I (L\odul tt care jndivizii iqi impa sarcinJle gospod:ue$ti $imodul in cale sc rapor.tcazb unii la allij) si schimbiri i11 ceca ce pr.ile$tc di.Voztltq .iectij,al(saListitcLia in ceea ce prive;rc dishibuir.ea activiLillilor gospo.idrc$ti a cr.cscut, ;-na [ . estc maimultumitar clc Dlodul in care se conportd ceilalfi membrii fara .le ea !i uLii jila de altii).

Llir aspect asrrpra ciruia nu s-a produs nici o schimhare a fost fapiu] ca dl F_ nu 5i,agasrt un loc dc rnuncai stairil 5i mai birrc rinlunL,.1L. Aliist rlrurLl s-r LratL'r.L 9i lap1ur*i cilclualul loc cle nru.nci. dabriti progr.amnlui llexibil ii pcrn lc dlui F. sI lucreze si acasd 5i.ii-'i ii.trctini irrdrn.r d. zrrzrr, l tl< Jr ttr:,.

in gener.ai. s-a produs o schinrbare la nivellrl il]tregului sistem t-amiljal, schinbaredatofa|a tic rezol!irii amrmitor problcn]e. fic prin inpactul soluliilor gisile la Ln anLnnit nivcioarc .Lr influenlat pozitjv altc ploblcmc. ducAnrl la ilnbunilatirca siLualicj. S.l.rimbarca s aviizut alat direct ptill obsel\rarca col]tpoLtanlentuhti membrilor faD.iliei. c6t $i pr!1 el,aluafeaindeplitirii szucinii 1a inceputul fiecrrei intilniri. Lrn alt ,',od de e\.aluare a i,rterve,rtiei a fostlccd-back-Lrl primit de ra nrenbrii lrmirici carc s-a, declarat murturniri dc schimbar cploduse. do 1r.l si coDtinue proccsul dc schinbare_

Cazul de fari \.a 1-t monitodzat pe o pe.ioad,r de 6 luni. pentftr a ajuta sisteuru] iairijialsi-5i menlini crJnportxneDtul dezirabil oblinut prin interventie. in aceastd perioacli membriifanriliei

'oi ri s'slinuli in rczohaLca problcmelo'. iar cracd estc cazui sc r,a mr-c1ia legdtlrirdinfc aceasti limilie ;i insLihrtiilc competeDtc sar intorvini iD rezolvarea unor problemL,specifice.

159

Concluzii 9i disculii

Pc parcrrsul procesuhLi cic jrltcrler{ie am ulilizal o scrie de trctodc catc au a\'ut dr!'pt

scop iorbunilali1€ir trnctionfuii sociale a laniliei studiatc. lnlencntia rc. izah ill cadtu.l aceslei

lilmilii poate li e!?luala la r'e i ni|cle :

l. [;dt.le intcncnliei a! fost concrctizate in t'd:a iniliclci, in ca&!l cdreia s-a stabilit

contitclul cu sislenul client, conttacful Si s-.r planilical intervcntia.-ltta ./e mlloa a lost ntarcah de

haraspunerea in pmcticd a actiuniloiintervcnlicj planilicate prin indeplinirea s:ncinilor 5i la:ater 1i11tllti in catl l cireia s-au revizuit problcmele iniiir e prin el;cluatea e\,aluarii finalc $i s-au

identiicat shategiile care au d\''Llt succes in timpul intenenliei.

lvletod:r cea mai mr t folositd in cadrul inter\.enfiei a fost ceDtrarea pe sarcinh, inlrucdt s-a

dorcilit a li cea mai eficicr11i in solutionarea problemclor jdcntjficatc. Arn infampinat diiicullili ir1

caclrLrl ln:zei inifialc, datorid motivalici pcntru schinhare relaliv sciule a sistcmului cJicnt, dar 9i

in timpul procesului de intefl,enlie pfopriu-zis6. De asemenea. li-a dovedit utilitatea io inten'entia

in acest caz modelui rezoh,irii de problene. Au e\istat metode in aplicarea cfuofa am l'nfempinirt

dificultiii. cum ar li lcr^pia cognitjvi $i in special a tcrapici dc lanrilic. care presupune un anuDit

nivel de cxpertiza. mctodc a calor elicacitatc it fosl rnai rcdnsiin inler-ver4ir desfilrnati.). Litili:at.a l€oriei a lbsl de o nranierd eclectici. pe parcrrsLrl intiegulni proccs de

inten'cntie. aceasto liind ghidatd de maloLla genenitr u aii.rtcnlci socidle. Folosind aceasti

mclod6. an) reusil sri jcffhizcz problcnele ill lunclic dc potcnlialul de sclrimbare al liccireia 5i sicvaluez indeplinirca scopruilor st:rbilitc initial. litjlitaLea:plicirii acestei melodc d fost dati dc

irodalihtea de abodftre a sistemului client. acesta fiind evaluat di11 perspecti!'a liulcliondfii sale

i'rteme gi externe. ecosistemic. Iiolosirca aceslei abordiri a lbst ccruta .le contplexitalea

problcmclor cu care se coniunld accasta lamilie.

3. Pc lot parcrn sul procesuini clc asistarc am ircordat o atelrlie deoscbila /dcllalldtlli-Jiscfi iii. otii. tfatdud sistemul clienl cu respect li r^ncredere 111 lb ele proprli. Dcii aceestE

categode ale bcneticiafi arc anumite aspecte specilice fi ar fl de prcferat ca m1lrtca de asistare si se

rlalizez-c in cchipi nultidisciplinatd. am inoelcal o abotdarc dc tip asistcnti socii i carc a dal

rczultatc dczirabile. lle 1ot palcursr itlletlcnlici aln acor-dai o alcJllic deosebitii auloJelcflnjnAlii

sistenrului client. precunr ;i respectirii ileirrnitirlii eceshlia.

Toate accste aspecle alr Licut ca inten'entia sor-iali in cadrul lirnilie F. sa se realizeze

inlr-0n mod pfofcsionisl. adecvat 5i spccil'rc mLrncii dc asistcnti soc'a]6.

Refe nte billliograficc:Cottrdl]\ i.. 200i. IprdliiLe cag]iitir( - c m fi orlianan dsupr.t pt'optiilt, ginnri.

llditura Polirom. Bucufc!tiillafiDan A., Laifd J..1iltltill''( tred So1:idl Wo7* lrd.J;.t' Free Press, New York:IUitmlhn 1., 1001. ?i,/-d1)ll /"lrnil;.,, Editnra Sper. Colectia Alnr Matcr. BucurcstirNearnlu. N., Fdbian A., 2001. l\fercde ti trhnni ttu Ltti\tenld \aciolal a fdnilidi. EditLlra

Worcl Svsle111. Clui-Napocail{.idlrlescu S.M.. 2002. l'r. iolog ia ldnaitilii {i tl brlii, Fditufa Nemifzl Bncurc$tiiReid. W.J.. 1992. Td\k So'ategies un E eit ictl 'lppndth lo Chlitul SotiLtl rlbrk.

Colunrbia Uni\'ersitl' Press. NeN YofklZapodcafLr. N4., 2005. 7'tfttpii /utitililLe ti usistdlla sa!iuLn (1 lttt]1i.iei. ts ditua Lumcrl la)i.

160

C.ittilina SpA eakrt

Rezumalln lun dprili? d otltlui )005. d/. J.p. a contactat o orgLolizatie cure clenrleazu progratr*

dcstirdte s]-iiitii .ltonitiilat h lifiLultatc, .\oric an,:r dirtot linonciff tleodrct:e, .urstinea iirlnsu!, nurcutea sA.lirci lald sittlatiei in ure lc alla. Una dintre ltnhtenelt,pe (.Lo.e h rcLl.ona cst( legtt(i delip,\Lt tpcttiului ,\i L! t:otldiliilor nacesdre ultui tr,ti d?ujnt. precto Si inpo.\ihilitateo (te d astg1fi? cetotcitci cjpii di sdi Lninul necesft.

I uktuul pocesului de eyloraft, asi\tcutut sodLtl ti i:u]jilio uu lu..fttt ld p.r!tcuktrt:urel!,ideliilired nLti claii a rrobleLnelor, olungd,&r-k l, co|1.luzia cii dcesteL! s! nanifesli la nhehr nainulbr dtii dittiue; rlediul lzic si totlditiile de t'ia!d, lediur socidt, reralid ptirint!-co|ii,funclitnuea fanilieiper Mst]fi|jblu.ld ni.t!1yL)tdj. ,\i t& )1i|atul st.itii d€ sin.jtdte.

Ardndu-se ii ,ederc cdldtitdte siste t ui client inlrtrentjd o lbst o ?ntufi spreintbLL]1dtdlirld litnctiondrii.lrttli/iei $i spft ilthunittitiren on(litiilar. de locuit. ('.t ri ynripii deuilatreittit s au uvut ILt buzd reoritr tisrenti.:Li, ntelod(r e rrtitii pe \tftitlA .ti cla a rc:ott,rlrii ieptublrnrc. Metodelc le intcrrenli( L co,stut i]t co,.\iti(e ?ducutbnalA, inlbntiL\iL)nuld. Dt&liercdrctu!iti dintt'e li nilie ,i sistertcle ?\teiaure. yecuot Si.fdt.i/ittxut dc.esului lu tcsurse. Inten.enlia alo.t Lt.:rltktt.i pe o pcrnxdn de |)ult-u lmi, kt ,\Ji)t.titul ot*steid p ndtF*, obse.':l)d il bunAtllit,is(m]tificriir ld nielul (lrnlitiilot.de locuit, d,.eldtiitt)r di, ca(trut ltniliei qi tu ryetnt n t,t,tlittar

ASUI{ARE.{ RESPONSABILIT'iTII DE P,{RINTO: S'IT]DIU DE CAZ FOCAI,IZATAST]PRA FAI\I ILIEI

A. Descrierea sistemului client

Fanrilia J. este forrnati din J.P-. tatdl. in vA$ti de 38 de ani. absoh.eit a 8 clase, in prezentDfil oruparlie. C-oncubina accstuia Sj mama cclor cinci copii - E.A.. arc j5 dc an,. nn a urmalnicj o scoalS Si este casricii. Neliind cdsitoliti, o parte dintr.c copij sunt lrccuu po nlrDrerctatallur. o parte Ic nllnele mmnei. Astf'el. E.P., fiul cel rnai nare. are l2 ani fi este elev inclasa ii IIIa laScoala Speciali. E.C..are11ani ii este elev in clasaalll:rla o 5codli normaii.J.C., 8 ani. cstc clc'\ in clasa I la aceeasi qcoali speciald ca;;i lialclc siu. J.r\.. dcrii a:.e 5 ani.nlr a fbst dalii la gridinil:r. nanra slNliniind ci poatc sir o lina acrsi 9i sri aibii griii de ea.Mezincle 1'amiliei. doui gemene, J-C. 5i J.C., au 7 luni Si slrnt in grija phrintilor.

B. Explorare

in faza de cxplorarc s-au pu{at cliscutii atttit cLl tatil" cill si cu mama Si o pa(c ctntrccopii. De asemenca. a! lbsl lAcule viTite reglllalc acas5 la ace$lia. s-a disoLltat cu \ccinii !i xrL

lbsl obseiwate mediul 1i conditiile de tr-ai ale familiei.

l. Probleme idenfilicat!

r) Din perspecfiyn familici: lamilia idenlilic,r numcrorse problcmc pc cal-e alirmijca a incefcal si lc rczoh,e. ins.l nu a tc jiL. lrr prilnsl r;n,j. condrhilc Jc locLlit nu sunladecvate numiilLrlui d. copii $i nici cerintelor. ;i vdrstei aceslofa (malra doame intr-un pat crlcei doi nou-nascuti. iar tat.il. in alt pat cu ceilalti patru copii). L)e asenlenea. lipsa rpcr cmsnr.(trebuie sar aducA itF0 cu g,lcata din cl[iilc \ccinilor) $i a encr.gici cloclrice ie ir1:l1cun.a7.i ir

161

nlai rnult situatia. I landicapul copiiLor ;i nevoilc cducalionalc alc accstola rcprczingr pentrLr

pSfinli o alt:.r problemi. alimrind ca biictii nu ii ascul1i, cI nu sunt clnninli ;i od mai mult iiincucd decit ii ajuti.

b) Din punctul de vedere al asistcntului social

. Prohleme legdte de n|!diu: lipsa condi{ilor de tmi {11u au acces la ap5 curenti, gaz,

caralizare. energie electrica); sprlfiul locuibil este de aproxinativ 25mp.

c Probleme legale de mcdiul social: ifi.,ft farnilia J. qi fratele sophd. care locuie$te in aceea$i

curte, oxisti djscnsiuni foade mari, lcgatc in spccial dc accesul la reslrrse. Familia cstcoareolrm izolati. ncavand contacle liec!ente $i surse dc suslincrc stabilc.

. I'roblene legate de rclatia piirinte-copiL da.d par'rb la nafterea oelor douil gqmcDe! ccipa|lu copii erau neglijali, dcscori murdad $i lira o alimenlatie satis]jiciitoare, dupa nasterea

celof doi copii. starea s-a accentuat, mama nemaiputind si se ocupe de intreaqa lamilie il1

,nod corespullzitor. Stilul de educirfie este la e\teme. lie lbarte rigid suh unele aspecte. fielaisscz-1'airc, astfel incdt copiii nu au o scrie de reguli !i standarde clale la care si sc

raportczc. Mcloda principali dc nrotivalc cstc tic pcdcapsa lizicd, l;e ceiuta. blame[ea 5idesconsidcrarea.

. Problene \coldte ole copiilal atdt c.1 din gcoala spcciali cit gi baiatul care liec\enleazi olcoald normali, a pfohlene legate de rezultetele scolare $i mai ales de motivatiaimplicirii ;ii lieolenlSrii qcolii.

o Prohlene de i.irrld/er trci dintre copii au handicap. urll dintre ei avind Sindromul Doun,izt doi rctai d psihic.

. Prohlemele legate t]e /irnclionured /inlilici suni cele mai pregnanie. fiind in spe.ialcletelnrinalc dc dist butia mlulilor in lamiiic ti dc modlll dc organizarc a accslcia. Gradulde dependenQ al copiilor 14i dc paritrli esle rrr:rlc, in condiliile in care h;urdicapul acestora

le per-mite totu;i un rnod de viald nolnal. independent. Srtpraincdrcarea cu sarcini a nromei

fi lipsa capacitilii acesteia de adaptare la sihlatie duce la escalirdarea ploblenelor lii lilPC'?CtUarca aCeslora.

C. Capacitatea sistemului client

Capacitatea sistenului clieff a fost e\'ahlatd in cadrul unor ioten'iuri succesire cu

pdrinlii Si cu copiii nlai rnari. De asernenea. au fost folosite analiza docunentelor (dolezi ale

vcnjturilor. docnmente care se alesle sitlrdlia fcolari a copiilol etc) fi obser!a1ja :in spcciai inceea cc pljvcgc rcgulilc ;j cornpoflancntclc mcnlbrilor in cadruL lbmilici.

a) Ciclut vicfii faDilici.I.Familia J. nu este constiluiti legal. cei doi hiind ill concubiDaj. copiii lijnd ticculi atAt

pe Dunrclc un[ia. cdt $i pc a1 celuilat. Ambii sotj sunt dc ctnie -.ronri. Alunci cdnd

s-au cunoscut..l.P. locuia ilDpreuni cu i3tal qarr in Incrilnt-r u.tnulj. Tn Ie|io.rda r'n cale acesla

:r hiit r exislat nlulte confiicte intte clinsul :i concubifla ljului. legate in special de

acti\'ilitile casrice fi de alitudinea aceslria laiii rlc lanilic. 'rjncori. 1r1il rnerger si stcd lx

t62

Iratele lui J.P.. in accea$i cude cu acesta, insd ;i acolo conllictcle cralr fiec\rrle. pe misu'i ceincqr sir sc nascd copiii. accsta pctreoc tot mai lnult tirnp la celilalt copri al siu. .l.p $iconcubina sa neantipLrtind siJ piimeascd din cauza lipsei tot mai mari cle spatiu.J.P. 5i _8.A. nu au luclat niciodatd. Anrbii obiqnuiau sa cAstige bani din munci

ocazionale sau reufeau si sc inhetjna cu veniturjle i:lc la stal.

b) Contertul culturalE.A. provine dintr-o trunilie dezorganizatl. o nlare pafte din viatd petreca0ciu_$i_o pe

strada. A locuit mult titp la sal. in cadrul unci laurjlii cxljnsc cu aproximativ lj membri.Mama lui J.P. a murit atunci cind accsta avea 1l) ani. rdtrrindnd in grlja latdld" imprcrmi cucei doi liati ai sdi.

Anbii pr.ovin din familii in care educatia nu era co$ideratir ru lucru impoftant. penhuJ.P., educalia a illseml1al nrai lnxlt o prcnisi pcDlru a se pltlea insccr.je ultenor. la o ScoaliiprofesionalS $i pctrtru a u na o lnesc e. Fl.A. a cdfigat bani muncind lg :rJtc lamilii sau pecintp. Venirea le om$ o g:ise e nepregdtitd qi hrd nici ,- fe1 de abilitdti de a se rnregra lrcamnui nrtncil.

Ca Ei vulori ;i norme, ambii sunt rupti de lirmilic qi dc mediul cultuLrat al accsteia.l.cgtrtlxilc intrc Ludc nu au fost cullivalc $i sc manillestl in pcl.l]lanenld o lcndinld dciDviilo\.6tire a societdtii !i a sistemelor inconjuratoare de probleinele cu care ei se confhmld.

c) Roluriin cadrul lirmiliei. roluile nu sunt clar dcliolitate. in primul dnd datoritar l.aptlLllri cd

tatil nu lrrcreazi fi Du are un venit stabil. Astfel. pentru copii. distribulia rolurilor este unelenenr ambiguu. sdrcinile flind indepiirlire crind de unul elintl.e perinli. cand de celdlalt.asistAnd la cefluri irltre aceqilia cu prir irc la situatia 5i funclionzuea f-aDrilici.

Mana esle cciL carc de r:ele rnai mulle ori st5 cu copiii" face dc nlincare gi s1)ali. i.atil.ahncj cird nu are grijd de gemenele nai Dici. pletcd de acasd fire sd spun6 unde. acest lucrugenerend numeLoase teisiuni in cadrl clrph ui.

I aliil nu eslc peroeput de cdtre copii ca avdnd roluli spacilic nrasculine. clcoareccaccqlia i) r'iid lb.itc 1ar r.par:ind ccva. r'cnind dc ra rucru c. bani ciistigali" clc. RoriLr siLl scmanil'esli mai pregnant in ceea ce privcste edLlcatia copiilor. insA nu sub ilspect al pregdlirii lisprijinului accstora la lcoald. ci mai .lellrabi sub aspet al perlepselor gi al aplicirii nonDelor ded1scipliftl.

Copiii nu au airibuilc roluti speoilice pi cle nultc or.i. penl.u a nu incrrca in casb. clincauza spaliului prea mic. pieaca al-:ri qi se rlai intorc atlnci cind se intunech. iqi Drai ajutdmltma in sarcjni ca aLlusul apei de Ia vecini 5i crnrpdfituri.

d) Reguli ale lhmiliei

- in fatrilic nu c\isld reglrli slrictc sau bine stabilitc cle 1a incepur. l)c obicoi, accstea sclotneizd ca reculi i11 tnomentul in crre :DrLrmite cornlortaDtentc sunt peclepsjte saudcz:rpreciate. Consecintele pe cate unele compottamente 1e pot avee nu sunt discutate antefiotiar sisremul d!- recoinpensc ;J pcdcpsc n, sc srabilcste in prcalabil. in accst sisrc,,lnu nune]ci nu sLrnt implicari copiii. insi dc ccle nrai multc ori. nioi p,,,intii intrc er nu disculiasenlalte:r sutltecte

l6l

t) sei-ie de rcgrli explicite lin in spccial dc ora la czuc copiii trebuie sar \iLrl in eJsi.

preourn 5i ric rncdiul in cafe ceslia au voic si i5j pclreroii tjlnpul. No arL \.oic sx m(argi rn

aniunite illtluaie. considerate de citrc pdrillli ca lii)ld iocive peDtru .1celtia.

in Iegirluli .u fcoala reglrlile sunt mai mult inrplicite. deii in acesl ciz Dlesidele

b-ausnlisc sunt c onlr'adiclolii r aparent. parintli afirmi cd $coala esle lbarle il1rportant, pentl-ti

copii $i dr incclrrcd sa ii molivcze pc ilccstia sai mcafgi !i si ollncze cufsurilc. i sii, atitudinca

lof 1i!5 de acest lucnr esle dil'erita. concretizatd prin neglijenli sau chint incitarea copiilor sistea acasi. rapo arca la divelse Dlotive pe11tru a nu-i triDite la icoald.

Ca 5i regLrli implicitd in lamilie sc pune acccntul pe supravieluirea de la o zi la alta sj

pe salislacerea ncvoiof de molllent. Dacd manra ate uer,oie ca cinc!'l] sd stca cu cupiii lrlici. i

se pare nomal ca fratii mai mari si lipseasci de Ia Scoali din ltcest notiv. deli tatdl ar putea

sa preia aceste sarcinj.

e) Granitele lhmilieGraDi.tele fuDliliei sunt inchise. ln Dr! te dintfe si1[atii acest lucru este -iustificat prin

probleni,r sptrliului 5i x numirului cle copii. precum 5i ir rnei diversitati scizute de rnedii cu ctue

sa irtre in contact.

RclatiiLe sporadioe cu rldalc. lipsa uuot- lcgdluri strense cLr anLrnile pcrsoanc

semnificative. lipria unui serviciu sau a unui rllediu de lucru fcstring posibilitilile de interactiutc

dle litmiliei.

! Structlrn de puicreSh-uctufa dc- p tere nu este bil1e siabilitd. Atunci cli]ld este acasi. tatdl pfeii o prule di1

autoritate. iDsi in lipsa lui. 1nama ia cea mai niare patte dintre decizii. Falnilia se camcterizeazd

printr-nn sislcm cle aLrtolilaic arlbjvalcnt. copiii rapondndu-sc in ltrnclie de sinlatc, alcator. la LrD

piirinte sau allLLl. in mod {'rccvenr. irtrc pdr-lrrli. apar oonllialc pcnTru putcte. ceea ce lcdilninueazi alrtodtatea in fata copiilof.g) Neroile emofionalc

Ncr'oilc cmotionale sunl lbarlc pulin salisllcule. O nai rnarc irr, plica]e in accst scns o arc

iatil. cnr-c sc ioaci mL l mai liccvcnl cr.r copiii 5i r'i tittc iIr blale- in conlparatic cll nl.ur.r.

\'{an i f'estdrile rerbale c1e i:d'ecliune surt li)afie fatc. considerindu-se cd astlel copiii irr' l.LltrirJ..! eni -.r.trt:rt | . I :rr- n,.'t , .c llr d< fiftr'tr

Piirinlii consicLeld cd esle n1ai bire sd le arate copiiior ce gre$esc 5i sar lii certc. pentfr cir

i,.tl(l \ur rr\.rtr.'um .: lJJi J rl.j'ii.u:,(.Pc dc alta farle. spa!.iul tbar'lc tlic iu cate locuicsc duce la trn antn;t grad de aDiietate.

care. clul'rlat de rlecesitaiiile !i stilul de viali pe cale iL iinpMe prezenla llnor copii nou-11iscufi.

oie$te rliveli de agiti4ic 9i de tensiune iu farnilie-

\,Ialilcslailc atbcti\e laf de ccilalli cr"rpii au so,zut $i mai mu]|. alil ca ii inlcnsilate c;it

$i ca ii .alitatc. odati clr nn$lerea gcmcnelor care ocupi o lbarte mare pafic din timprrl piirinlilor'

h) ScopurilefarnilialcNu existd scopu firmiliale explicitc. l)c ascmenca. lirnlilia nu ate scopuri coinurc. pe

carc sa lc imp:lrlalfcascri qi la carc sI se rcporlelc. Pirinlii incearoal si asigurc minilnlll naccsar-

vjerii clc ln o zi la aha. Se l'roate \orhi ;ii despre o tcndinfir de blazirre 5i dc o ieilncele drastica a

ni!elLriri rie xspiraiii.

l6-t

Scopur.ilc liunilialc sLrnl tbadc slab definite $i (lalorita laplLrlui ci familia numtcnctioncaTS cu altc iDedij. iar $anitcle accstcia sunt inchisc. in accst 1il, scopulilc sc polcontufa 1r1ai grcu. idr seDtimenflrl identititii lamiliale este rlificil de tir.mat.

Scopuri comune nu existi nici la nivel de cuphl dato ti comunicidi .lelicitare la acestnivcl.

i) \'alorile lhmilieiSe poate obsena in aceasti sifuatie o tendinta de a \,?loriza bctnai lucrurile pe care

lamilir le consideri g.cu de obtinul dar indispcnsatrile pcnlru imbuniitdtirea sitlaliei Ior-_ Cu 1oa1cacestca locul dc control (iocus orconlror) rdlnane crlem" acelria fiild co'*ilgi de lzpfur ca'rairrulti bani $i o locrinld adec\ata ar rezolva toate pfoblenele cu care se oonfiunth.

Se prme un accent foafie mare pe abilitatea de a cagiga b.!,,ri ii de a,.fi descur.ciiret.., pecuno$1inlele $i relatiilc cirle pot rczolva o mulfinc cle p'oble'c. se pot obscn^ asrlbl lendinlcspre rationalizarc, ir cletrirrentul anarizei sitLufiei 5i a identific?idi lutuor implicaliiror ;;i cauzclorpfoblentelor.

Aceastd tendint,i dc valorizare a aspectelor cme lor.. ca 5i teaDilie qi nentalitate. le lipsesc.estc dublald 5i de o pcrr*nenld devalorizare a prcpdilor pe$oar. !i rjilpdcitatj. llendinta esteErre o ncputmli inr:ilatal $i i']1re1inuti.

j) Situafia socio-econonriciVenituilc slabilc a1e lanlilici sunt asjguratc prin aiulorLrl sociil. iD valoare dc 1.300.000

lei. alocaliile copiilor 5i" indireor..rasa dc carc aoegria beni:ficiazi in cacrlur scolii Ajutiloare.Rest'l

'eniturilor sunr ocazionale. in ilirclie de ceea ce poate ce$ig. tatil atunci cinll luc(eazii.

Pl.ocurarea pcntru sil'afia copiilor csre minirni. rata dc 5 ani nlL a rost clusir niciodat5 rilgrrdiniti. ji'll.ar ca fan]ilia s.l poatdjustifica in \i cu] lel accasli alcgcre.

Penh-ri absentele copiilor de la scoala Si peiltm firptul ci nu au inscris_o pc iiica lor lagrrdinli. moti\arl invocat de cirfe acegia este ci nu aD posibiliratea si ii intrctinai. si ir inbr.:rcecu lraine curatc {i sat ii prcgallc'ascA coresplrnTilor.

D. Stabilirea contractului

Ploblena principali a tirniliei rezidd in prinul rund in dificultatea cle a-5i clarilica eii''qi$i situalia- dc a-$i idendfica in

''od clar problcrrelc. carizele Ei irrrplicatiilc rcest'.a. vizi,nea

asupra situatici estc lin tali $i nu sunt luare irr caicul mullc dintrc alremati'clc !i lactoriidelen)1ir1anti. Peryetuafea acestei stali este facilitirtd in m.ue fa e 9i de modelele fiuniliale, incadrul circra nu au inv,ltat lnodalitdti alternatile de rezolr.ale de prcbleme qi de raportar-e la

1umilc silualii.Clnrtraclul cu accasti lunilic a viTat h pdncipal oondilionarci ajulor.ului malcrial gi

furniziuea acelol bunuri pe ccre lc considc'au de strictar necesitate- de realizuea anumitordemersuri in vecierea cfe$terii firnctionalititii Si organizinii la nivel .ie fanlilie.

l'drilitij nu alt iosl dispus; si palticipo la ou$rri sau scnrninarii in gr.up pe temc lcgatc declinanricile i;i lirnctiorafea ih'1lilici. astf'sl l'ncat accsle rernc au lilst ab,.rrdate in rrocl indivirlual.

Cultractui ir lbsi stabilit in moi:l re$al, insistiitdu-se pe ideea d. pa eneriat si dcitrrplicarc fecipioci ill solLllinnatea probletrrclor.

165

Dc asanrcDcit. au 1()sl dispu$i si discute sitllalia cu asistentui social Sj sa galseascd

altcrniilive de inleLcgcrc $i dc raporlare la aoeasta-

E. Interveniia

InteNentia s-a dclulat pc o pedoadi dc patru 1ui. aceasti liln;td de limp liind stabililaatat io iulctie cle specificul organizatiei ;i de obiectir.ele stabilite inlpreund cu clienhrl. cdf si i11

htr. tie de.li1'nrribilrtrter ii inreresul rcesnrir.

Principii, teorii 6i rnelode de intenenfiea. Tcorict sijlemicat: a iost folositi deoarece orice disirnctie care afecteM5 iamilia. afecteMitotodari toate $bsisterllele acesteia si functioDarea ei in general.

S-a umirit in special o inter\enlie la nivcl de: reguli clisfirncliomle, distribulja puterii inlarrilic (perceplia pirintilol clrn c.i ei au drept dcpljn asupra copiilor): al'cc1e fi sentimcntc (dcoele mai Dulte oli e\p[irnarea acestora esle inlerzisi sau sallclionati collsiderendu-se cddauneazd Luei bune educatii a copilului): mitud pe baza cdrora fllnctioneazi familia {"Nirric mrcsle modjficatri] in lilrlilia noastd. oricc am lace mr pulenr schiurba situalja'); disldbu[arclurilor {supraincircarca clc toluri a mamei gi ncglijaru copiilor): comuricare (neconglucntc ljhariere in oonrLrnicere).

ir ceea ce prive;te copiii. s-a avut in vedere laptul cii in cadul l'amiiiei se manil'estir celmaj trlull irl\'dtalca prill imilare. lUodclLrl otrit cle cirtre piuinli arc uncori un impact niai mareasuprr copilului dcodt oricarc alle metode iblositc in disr,iplinarea liri.b. (enhured pe sdrcit?rt a lbst lblosild deo.u-ece. angrenati in problernele li dificr titile cu carese conthnta, aceasti firrilie alea dilicdtdti in l-iii identifica scopuri $i obiecti\e conllmc. inmajoitatca sihlalijlor. cliar rcnr tindsimai caute posibililiti 9i ailcnuti\e i:le iefirc dirl cl.iza $ilinitirndu-sc la solutjj clr impacl de soudi durat6. Dc ascnrcn!-a. pdncipiilc accstci melode au fostdc'osebil de utile in ceea ce pti\'eS1e lbnDarea abilitatilor de a analiza o situ.ntie. de a r{efini onevoie fi rln scop fi de a identilica pa;ii necesar-i si resursele pentm indeplinir.ea acesnroc. llodclul kzohdrii ic Vrcblene: d lbst necesar tla{(nitir diiicu]titilof lamilici dc a-sj delinicolecl pt-oblcmclc 5i. il consccinld. cle a identifica sdulii r,irbile. Prin dcprinderca accslcia siabord!'ze situDtiile irroblenatice in|T-un mod structu-at $i n]i'ti ales si ulntilreasca un anumitnrodcl in soiulidlarea lor. familia a puhrt i echipatir cu un set de irbilitirti. astlel incif ps \,iitor. sal

lie capabilir si iqi rezolr'e singrle problernele.

<1. Centrareu pe r'1lerl: principiilc accstei nctodc au l'osl l'olosilc in spccial iu 5edinlclc dccorNiliere. pcntrLr a stal'rili relaLia de inoreclele cu clicntii qi pc tru d oLri ac!-stora incrcdere inpropriile capacitdii $i resulse. Un alt avantaj al acestei metode a coNtat in faphrl cd a pemisasocierea iotfe sixcini fi capacitdtile proprii tiecirui piriite in pin1e. ceea c. a dus l-le la fbrnareade abilititi sirccjtjce, lie la con$tientizarea Si rccunoa$tcrca unui potcntial existent darncdczvollal.

Strategii dc intencntica. ('ontililte educalionoldt a.casti mctodar a lbsl utilizall datoriti proble|Delor lcgirle de

clinzrmici. dc rclatia pdrinti-oopiJ cu care se crnrfl-llnta larnilil. l\{eloda a lost cl.oscbit de utila $i ininvdlareir ]rdrintilor cum sii iii educe copiii. eliirriMlldu-se astfel conportalnenteicconifaproddciive.

166

b. Conn^iliere infufi1dliot\elii. a fost tblositai in spccial in lucrul dircct cu latil ;i in sprlinireaircestuia sA indeplincasci sarcinile legale de ciularea acti\? a unui loc de tnunci.c. llcdierea re[aliilor dintre li:inilie g sistcme exterioare:

^nrrmite probleme ale familiei erau

gonerate de factori exlerni li, datorita unor tu)dele neproductive de rclationare. a lipsei ale resurse9i a lipsei abilititilor 5i cunostintclor lariiia nu reugea sr se raporteze in mod eficienr la acesti..tl. Fcrcilitarca accesului la resl.o'e.lipsa resurselor a lbst ide'tilicatr de familie drcpt una clintrecele nai mari probleme cu cate se confrunta. interventia derulata in acest seDs vizenclidentificarea unor reswse pe care 1inlilia s6 le acceseze punctual. iird j^nsA a se crea depeL-rdeltAcle accstea. Problcma in c;zul fa'riliei J nu consli neapir.at intr-o lipsi dc rcsurse ci mai clegrabiinlr-o abordare a problcmelor de tipul genererlizdrilor ..nioiodal5 nu vorn 1i capabjli si rczolvim oastfel de situalie" $i a miturilor .,dacb nu ai bad. nu te poti descurca in viati... l!{odele deinter\''entie folosite se axeazi in primul rAnd pe gdsirea de trlternatir,e !i pe analiza acestora, a-dfelincet talnilia si lsi dca seama ci cxisli numcroase lucrud care le-ar pulea inbunitdtj situalia sicate sd nu implice ncapirat dspeote matc ale.

Obicetivc ale inten-crrfiei:. Familia sb conftientizezc aspectele carc poflurba furlclionalitatea acestcia $t sa

depdFasl nivelul in care acestea sunt atibuite t'n exclusivitate doar factorilor e}iteni. SA stabilscs&'r l'r sct clar de reguli in ccea ce privcste atAt actititiitilc casnice.

cdt fi no.hrl de raportale la copii. Sb sc bazcze. ln cducarca copiilor. pe disciplinarea pozitir.i. Siifi in, bunirlirlea-scd nrodalitatile dc conunicare la nivelul tamiliei. Sir ameliolczc condiliile lizicc de via{d alc iamiliei prin optimizarea distribuirii

spaliului (rcarcnajare) $i instalarca curenlului electricr Responsabjlizarezr pdrintlor Fi cre$terca inct.edeii in capaoitltilc propdi

Etape ale inlerventiei

Faza de contractin rceastd fazi directiile de actiune au vizat Identiicarea problenrelor. principale asupra

carrola se doLeste inten'entia, cie1nersurile intrepdme in acest se11s constitd h disculii cu paidniipri\'inil dil'icultilile cu carc sc conil.unli. posibilc cauze. modalilllile dc solulionare antcr.ioale !iinrpaclul acesloa asupra silllaliei.

Clientii au idel1tificalca $i probleme: conditiile de loc[it inadec\.ate: djficult,lli in relatiileclr oofii (autoritate. inplicarea copiilor in sarcinile z nice. sprijin $colar); lipsa unui venit stabil.Au realizat ci o r re partc dintlc problemelc pc care le au sc daloreazi in special modulul incarc au abordat problcma 5i a lipsei unor dcmersud cla.rc de solutionar.c a silualici.

Faza dc formulare a unui phD dc acliuncln aceastd fazi directiile de actiune au vizat stabilirea scopruilor. a allernati\elor si a

sarcinilor nembtilor familiei. d:t 9i a Iirritclor de implicarc a asistentului social.in ccca cc prirc'5le condiliile Lte b(:uit inadecrate s-a stabiljt ca, in tcnrerr de ma-\im

doud luni. nrembrj talniliei sd participe inptermar la arnenajarca curtii. la cu.itarea acesteja. sd se

irrplice in construire4 din restuti de lemn. a rnui depozit in cate si poati fi fuso lucntri c.rrc nueslc rbsolut necesar sA stca in casi: consLr[irca dc tx.llll.i suspendate pentru cconomlsifea

167

spatiulr.l.a acest nivcl i|lpliclt?u asi.\tennlLti.rocidl lptrr't intemediul organizatici in carc

lLrcreazai). \'il consl.a in lurnizarea unor obiectc de mobilicr (li]h!i s'.qrlairusc).

in ceea ce prirqte li1t,'o electrititcllii s-a stabilit ca. in termen de o sirptimini. si se

r'nceapi clenrersurile necesa,e pent_u montalea unui contor de electricitata. Inplicdt'e.lasistenrului sociul va consta ln iclenlilicarca dc sponsori care si linanleze lucraraa.

irr ccca cc plivegle rclrliot1drcl cu copiii s-al.|ol,ra1 organizar-ca dc inlAlniri bilunare it re

asisteDtul social si pdrinli in cadn ciirora si se discute despre: modalitdti aliernatile de educare a

copiilor. posibiliti! de motivare a lor 5i de implicare in sarcillile comrule; principii ale

oomunic,rii el'jcicntc; rrooia de leed-back pozitiv 5i de disciplinale pozitivd.

h problcrna lipsei renittllti stahil s-au stabilil doud irrtahrii indiviciuale cu J.P., in cea

de-a treia lune de intenenlie. in sadrul cdrora si se discute despre orienlarea prolesionali a

acestuia $i modnlitdtile de cdutare activi a rmui loc de munca.

l'aza de implenentare a planului de dcf-iunc

in mlur rnonitorizirii i11te1.!enliei. au lbst obsen ate urmltoarele:- Te1il. impreuni cu copiii au inceput si lucreze la curatlenia in curte ;i la

rcorganiz:tea spalirtlLtj irr casi. Atl li)sl lmsatc sarcini $i strbilite scopuLi colnullc.

- Ta|i t trrx-s sd sc iDleresezc cllllj sunl clcnrcrsrtdle neccsate pcrrh'u inslalauea

curenfului electric in acea zonir (inIi)nnatiile au fosl \'eillcate r teriur de cdtre

asistenflrl social). S-au inceput clenrersurile pentru ciiutarea finanlatorilor.

- irl ccca ce prire$te rclatia cu copiii. s-a liicuf un proPraD in cadrlrl ciluia acc$tia siiiii t'acd lcnrele: s-a0 stabiljt rcsponsabililiti in pririnla s:ucinjlor zilnicc (curilenie. dus

gunoiul): s-au organizat intilnri connute in cadrul cir-ora s-au discutat scopurile ii sarcinile pe

cale le au cle indeplinit fiecare: tatil lj-a asumai sarcina de a tine legdflrra cu Noaia ;i de a airta

copiii la tcnr. r$ir/erlr// .t.).i// a plrs la dispozilia lirnrjlici posibililalea (le d ttinlitc unul dintre

copii ir cadftrl ccnl|ului de zi 5i clc a bcnct]cia de spdjin pc lirric $colala pcntru oricale dinlrc

ceilalli copii.

- Programul intilnirilol. bilunare de consiliere educrtionalii a pirintilor privind

educrrla copiilor a cuprins:

$ttlinluw.l 'fen1(i ,. Edllklia o/r? fi de .€ ' , ctl scopr de con$ientizare

a relatiei dintre modelele parentalc' dc educatie !i ntodelul adoplirl lata de copii. identiflcarea

asteptdfilor liti de copil. precl n fi ctulo;r$iefea modalilirtilor prill ciue iiNatd copilul. cu accent

pe imilared p:iri lilor'.

$edinlu nr.2 Iemd Dece filcL copilul ntett ceett ce.fdcel' . cuscopuldca

obiSnri pnfinlii sd gdndeascd situatii altemative !i si tru aclioneze sub inrpfesitl ptitnului impuls.

eliminiindu-se asilil perspective unilatelald de interpretale a unei situatii.

;.tlinla nt.3 Tam(i Cin(l si cuu trn di.rLulul ultina d.ltd cu crtTtilt.l tnett? . cn scopul

dc a idcntifica qi elimina modaiitiililc inelicie[le de

conruricare. prejudecilile !i barierele.

,letlinlu nr..l 'l'cmti L)e ce nu nd atcubii t:o1ti|ul? ", crl scoplrl de a

i(lenlilica in nodul lor cle a cliscula cu copiii - aspcctelc aarc lac corDnnioarea nclilnctionaLi 5i

inYitarL-it dc nodalitati altcrnativc de conrttnicorc (ascullil[ea rcli\,i, D]csajc la pcrsoana J)-

$e(.[infu ].5 I'enat ('uut il loli\-c. pr Lolil it mat ut(ult?.) , cu scoPul de

168

a in\.ila pdrinlii si analjzczc situatia $j dfu perpspccti\zr copildui iji sa gdseasci astl.r,lDodalilatca de comunicate si sistemrrl dc recompensc 5i pedcpse aclecval.

Sedinlct w. 6 .-1'entA C6nd cttpihtl s_rr obiSnuit dL,ja s.i .tclit,nezc intr_tu:annmit.li[ '.c\tscol]rldeai,Atapirintiinretodaertinctiei

$i sA o aplice in situatrr ]ustiticate..\cJint,r n litna r .-,t t,,,r.,.!.!.1/! , c r../ /r'' (U \t'opr,l d(.t c\drt,.lsilualiile fi c\perienlelc a\,ute de parinlc pe parcusul accsror irlilniri. a gradulur ih carc pir.irliiau pus in practicd cele r'n\.atale. precrun $i a proiectiilor in viitor in rapoft ; aceasta teDrd.

Totodati. s-a pus un accent deosebit pe distribu{ia sarcinilor in lanilie ;i pe rolurile pe calele indepline5le tiecarc. Cu aceastii ocazie. al lbst implicati toti nrcmb i lilniljci |ji au avulposibililatca si i$i expunS punctul de'cdere in legilua cu incdrcitu,o de sarcini $i cu \aloareape care o atribuie acestora. Ileactiile l'aniliei au fbst la inceput.le suLpdn.lere. namtetsAnd ooarecarc rctinere fatd de discutarea unor astf'er de s'hiecte 5i tipurile de aborcrare a probLemelor.inccp6nd oU aproxinl;rliv a lreia in6lni1e. scnlimcnllll cle incrcdere s_a lomat $i almoslira adercnit lnaj pfoductivd.

- in colaborale cu un centrx de orientare in caierd. au lost t!_state abilititile flaptitudilile tataif i fi s-au iclentiticat posrbrle nrochiirlti de rflutJr(- il unor. locurr de nruncb.Asistentl ,ncial Lr indrunrat laliil spre surse dc inJimatji pr.ivincl locurile dc munca $r t_a oj.crilsprljn in lr'eg:itirca pcntru iJrtcn iu Si redaclarca CV-ului.

Evaluarea inler-r'cn f iei:Rezultatele obtinulc in unna inter\jc4iei dcrulale

obiccti\.cior stabililc. Colcctarea iDl_orrnalrc1 s_a lacutinteNiuriJor.

relel'd o indepJinirc a nrajodtitiipnn DtcrmediUl obsenaliei fi a

In ceea ce prive$te c.rnditiile tle locuit: spatiul a l.ost reamenajat. reducAndu_se numdrllde copii carc clornr in accla;i pat lti obliniindrFse n]ai nrult spalilr liber.: curtca a tbsl cur;tala Fitoalela rcamenajafl aspechll zonci liind senrnticati\. inbun:it6ti1. l)c ascntenca. au losl casllenl[teroase ]ucrud cat€ au p[tul ]i rccondilionate sall retaloailicete (1ier. nacrilanui. horucnll.

in 'eile

rca in stal6.ii [Dei ni ie .re c l n e nt e/ecrrrc. s-a obtinut pfomisilurea unei ii Dantrri.lnsa se a$tcapli rczLrltatele p'oicclului de fczabilitale pcnrru inslalarea conrorului dc eleotricilalela ircca locatir:. lmcdiai cc se ol.rlinc aceasli aprobiuc. se vor dcnura lucr.irile. itr leyd clerDonrlonzar-e post-inten/enlre se \or transl;ra baDii ir conful firmei prestatoale de serricii, psfiisura ce proiectrl evcllleazi.

In problema rcluri(i ct! (iollli. s-a p.tut obsen.n o imbunbtitife ser,uxiicatir.al aconluniciuii cu acc$tia. Pirinlii au in\,Atat sA delege siucini $i sd lejuslilicc. ci_esc6nd scmnificativJiccventa recon'ipensclor l'cr.bale. in prezent. copiji sinlt ci stint ilnplicali $j cal au Ln rolimportant i,' funclionafea familiei. Unul ciintre copii apeleazd ih r'ocl frecvent la seniciilecen!-ului de zi penbu a beneficia de sprijin in realiz'rea te'elor. itu f-etita de c,nci ani a fostinscrisijntr-nn prograD pcnlrLr copii prcscolad clin cadrul unei funclatii aIalc in apr.oprcr.c.

rn oeea ce prrvesre krelral en rri J.p. in canpuln?',(.i1. acesta a r'ost sd se interescze creloc de nruncd la Diieclia pentru Dialog. Familie ii Solidffitate Socialar Si a identilicat nlai nrulteanunFrd in ziarele localc. prezentandu-sc la 3 intet.viuri de angajare. firar insd a fi angajat.Situalia \a i nonilorizate ilr conlinuart, iar arlilnca esislentului social sc va concerrla pcincunlerea si sllstinetca lui J.P. in accste dcrrrersuri.

169

Concluzii 9i disculii

Nlajorititea pfobiemelor de firnctiotuue la Dil'elul lbmiliei au fost deaenninate in principal de

atitudinea fatd de situatie. .{st1'e1. modul de raportare iD interiorul familici. intre membrii acesfeia.

modclclc ci: con[nica]c $i relafionarr '' it 'lllcntcaTa puernic anrlosfcra de lnmilie ;i nlai alcs

modui in cac accasla se implica in rezolr.area problemelor ,si in relaliile cu cdiul cxleln

Sulirasoiicitarea unui n'tenthm al fiuniliiei. mai aies in condiliile in ciue ceilallj mernbri nu se

inrplica in sarcini cruente. duce la demoralizale !i la escalaclarea pfoblemelor'

llilicultitile intanlpinale de tati irl gisirca unui loc de nl|n]ce, sc datoreaz.i atdt llpsci dc

pregatirc int-un anumil donrcnju. a unei e\pefienle relelanlc. ca1 ti a abilitarlilo. dc a li1cc lalii

unui interviu. de a intm in contact cu angajalorii- Pe de ahi pade insd. obi$rinla cu nrodul de

Yiatd bazal pe resunele de la slat fi pe venittllile ocazionale pol duce uneori Ia sciderea

motilalici in ciiutarcd urnli loc de nrurrcb Fi ilr considcraraa acestui lrc L Jnai putin atmcliv-

,\vim.l in !0dcrc dinin cjlc jntcrne alc accstci larnilii sc poatc concluzioDa cd nu doaf

nun1a lcopiiloroste celcare deferttlini gladul de funclidBlilatc al acesteiaci. il1tt-o foaltc nlare

nlisufa :i capacitatea iimiliej (ca fi sistem ii ca li nenlbri individ ali) de a se adapia coDditiilor

de mcdiu. Astlil" o lamjlic cu acela$i numaf dc copii" tfiiind in conditii similare. poale sI sc

consitlcrc implinilii fi liri problenrc scDrnificetl\c. in limp cc ccalalu sar lic coplcsila de

diiicultilti ii r'n nrore parte nelincliolialaiAspectele deliritolii in ceea ce privesfe ece-{l lip .Le lilrilie coistml in prillml rlird i1l r€latiile

clinhc piuinli si copii. .\cestca sunl inllucnlatc in prjmul rfurd de l'ilctoml 1imP. copiii sunt tic ptr$i

in poslura dc a J...hrpta' pcnlrlr at$1ia Si afccti\'ilalca pirirtilor (cv in carc pot dcz\ olla

cornportalnente negative). fie limiliindu-se le cee:r cc le esle ol'elit. Abil;ta1ea ptuiDfilor de d

ideffitica si raispunde rcestor ltevoi ale copiilor ese esentiala. de acest lucru depinzind apoj

nomcroasc alle aspcctc alc luncqiondr-ii iamilici 1un mediu in care expritrarca scnlinrelrlelor nu

cste permjs,. in cale copiii rrtt i5i siml pbrinlii apropac din puncl clc \'.dcru alediv duce la

irptr-itia a ilirer'se necanislre de feftlhre. defulue. proicctie ;i leorientare care pol pereclita la un

Droment dat corrunicirrea. rclaliile gi cliar dezvoltaic-a optimal a copiluiui)

Disfib0lia rolni]ol eslc iafeili un asp.cl inpottant in laLniiiilc cu rmai nrulli copij !-lsle ncvoic

da o matc capacilitlc dc orgunizalc ciitr pallca p6riDlilot pc t.u a Plllca claa un climal hun Lle

dezloltafe pcntN copii in condiliile diversirn$i de \ irsti. de nevoi ;i c1c personalitate. dar'5i

1,'entnr a orgrmiza actilitdiile zilnice. inrplicindu-i pe fiecare itl ftrnctie de rilelul s'ru de

dez\'4ltare.

in ceea cc prircgte inlcn'cnlia. clcsi accentul sc pune in principal pc co[siiierca ii lomr:trea

cljcntilor astlil incdt acc$lia sar aiungi cirpabiJi si idenliticc 91 sd accesczc sirlguri resursclc, in

uncle cazuri. componenta matefjald raiDAnc tolufi rul aspect esenlial pe tru caliLrtea vietij

familiei. Ul1 aspecl de bMa a] intefl'enliei ir1 astfel de situalii i1 tepfezintar totodatd fiimburirtilirca rclirliilor dintre p rinli 9i copii. tiind !izate il rnod speciai principiile eclrrcativc Ei

conrrnicarca - pr-inlrc ccle n13i ilnpo(ante ca$i illrpacl irsupra meJiu]ui lanrilial Cu loatc

accsrca. deschi(lefea spre o astiil de inien'entie este lbailc mici. rlecinisnlele de irpilare ale

indivizilor fi mai ales mentalitatea tiind puienicc.

in cor,cluzlc. numir1tl copiiiot poata li considcral Ln laator ilnpoflari insi LlLl clecislv pcntIu

lun.tjonalilalea iarnilici. inpor'1anG liiucl r'csponsabilitatca pe cafc Si-o asumir pirirllii in taporl

170

171

Bibliogralie:noti". ,q.r ta';u e., (2004\, DisciPlin.lrea pozittvd, Editura ASCII" Cluj-Napoca

Buncscu, Gh, -A.lecu, G., Badea, D, (199'7 ). Educalia pA'inlilor.Strdtegii ti Progame.Didacici 9i pedagogica, Bucure$ti

Stanton, 4., T., (200a), Whctt Kind of?arcnrs Do Childrcn Need?-http://$$\t family org

Gorell-Barnes. G., (199 4), filorking v'ith litmilier, Thc Macmillan Press, flampsire

Neamtu" N. (coordotrator). Fabian, A., (2001), Metode de d'ristenld socidlii a familiei' Edifura

word System, Cluj-NapocaNeamqLr, N., (coorclonator), Ciornei C., (2001)' PracticLt dsistenlei socidle - competenle spectice'

Cluj-Napoca, Editum Pro Vita.

t'72