Niccold Machiavelli

Principele

Traducere, edi{ie ingrij it6,

studiu introductiv gi cronologie de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

Concep{ia graficd a colecfiei: Mldilina pricopCoperta I: SantidiTito, Niccold Machiavelli, poftret, cca I 550

a

a

a

a

a

Lector: Ilie Barang[

Pentru comenzi ;i informa{ii, vI rugdm sd ne contacta{i Ia:Tel/fax: 0211323 .41 .30:, 02t1323 .00.7 6Tel: 0745.069.898; 0729.95 I .7 63www.edituracartex.roe-mai I : comenzi@ed ituracartex.roP.P. 4, C.P. 184, BucureEti

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiMACHIAVBLLI, NICCOLO

Principele / Niccold Machiavelli ; trad.,stud. introd.,cronologie si ?ngrijire a ed. de Lucian pricop. - Bucureqti :

Caftex,2016rs BN 978-6 06-8023 _7 7 _9

I. Pricop, Lucian (ed. ;t.)

82 L I3 r. t-94:135. I r

Cuprins

Principele. intre te hnica guverndri i, S tiin{a supravi e luirii;i realpolitik (studiu introductiv de Lucian pricop) / 7

Cronologie / 19

Notd asupra ediliei / 21

Principele I 23

Dedica 125L De cdte feluri sunt principatele;i in ce fel se dobdndesc / 27II. Despre principatele ereditare / 28III. Despre principatele mixte I 29IV. De ce regatul lui Darius, care a fost ocupat de Alexandru,

nu s-a rdsculat, dupl moaftea acestuia,impotriva urmaqilor lui I 39

V. cum trebuie guvernate cet6{ile sau principatele care, inainte dea fi cucerite, se conduceau dupd propriile lor legi / 43

vl. Despre principatele noi pe care le dobdndeqti cu propriil-e arrne$i calitltti / 45

VIL Despre principatele noi care se cuceresc prin armele;iprin intermediul altuia I 50

VIII. Despre cei care au dobAndit principatulprin fapte nelegiuite / 59

IX.^Despre principatul civil I 64X. In ce fel trebuie mdsurate forlele unui principat / 6gXI. Despre principatele ecleziastice I 7lXII. De cAte feluri sunt armatele Ei despre soldalii nercenari I 74XIII. Despre soldafii auxiliari, amestecafi ;i proprii / g0XIV. Ce trebuie sd facd un principe

privitor la pregltirea rdzboiului / g5XV. Despre acele lucruri pentru care oamenii gi, mai ales,

principii sunt ldudafi sau dojenili / ggXVI. Despre ddrnicie qi cumpdtare in cheltuieli / 90

6 Principele

XVII. Despre neindurare qi mil6 gi daci este mai bine

sI fii iubit dec6t temut sau, mai cur6nd,

sd fii temut decdt iubit / 93

XVIIL Cum trebuie s5-;i lind cuvdntul ptincipii I 97

XIX. Cum putem s[ ne ferim de dispref Ei urd / 100

XX. Dacd fortdrelele qi rnulte alte lucruri pe care principii le fac

iu fiecare zi sunt sau nu sunt folositoate I ll1XXL Curn trebuie sd se poarte un principe

pentru a se bucura de stimd / 1 16

XXII. Despie secretarii pe care principii ii au pe ldngd ei I 120

XXIII. Cum trebuie sd scapi de linguqitori I 122

XXIV. De ce principii ltaliei gi-au pierdut statele I 125

XXV. Cet de mult poate inreuri soarta lucrurile omeneqti ;iin ce fel ii Poli tezista I 127

XXVI. indemn spre a cuceri Italia qi a o elibera din mdinile

barbarilor / l3l

Principeleintre tehnica guverndrii,

qtiinla supravietui tii qi r e al p o I i k

Un comentariu asupra cauzelor qi efectelor culturale ale

textului lui Niccollo Machiavelli, Il Principe (Principele), poate fio veritabila istorie a miqcdrii ideilor pe parcursul a nlai bine de

cinci veacuri, caftea fiind conceputd in 1513 ;i publicat6 in 1531;

poate fi, in egal6 mdsurd, o istorie a rezonanlelor politice ale unuia

dintre cele mai citate texte. Cu toate acestea, Principele este;i o

lucrare de refleclie care reclamd competen{e filosofice qi filolo-gice, atunci cdnd se transformd dintr-o listd scurld a principiilor de

relalionare intre guvernan{i ;i guverna}i intr-o ,,gtiinld neriguroasd

a conducerii".De altfel, cu Principele s-au petrecut mutaJii dintre cele mai

surprinzdtoare, de la perspectiva indirect democratic[ - rousseall-

istd (,,Prefrc6ndu-se cd dd leclii regilor, a dat o mare leclie popoa-

relor. Principele lui Machiavelli este caftea republicanilor"r) pAn6

la cea contemporana, ca manifest anti-totalitar (politica este liantul

,,unei comunitali de oameni, intemeiate pe dreptate ;i binele

comun"2).Pe de altd parte, pentru Herder, Principele nu e un indreptar

pentru dezumanizareapoliticului ci o pozd cdt se poate de neutrd a

Italiei secolului al XVJea gi inceputul secolului al XVI-lea, o

pozi prelucratf, de un patriot cu oaroce vederi xenofobe, recla-

m6nd un asediu al alianlei oculte intre duEmanii strdini qi v6ndulii

interni.La finele secolului al XIX-lea, Ernst Cassirer anuleazi extre-

mele (Machiavelli - diabolic vs Machiavelli - republican idealist)gi propune un om de Etiin{d inductivist:

I J.J. Ror,rsseau, Despre contractul social, traducere ;i prefa!5 de Ltlcian

Pricop, Editura Cartex, Bucureqti, 2016, p.92.2 Maurizio Viroli, ,,Machiavelli and the Republican Idea of Politics", ittGisela Bok, Quentin Skinner qi Maurizio Viroli (ed.), Machiavelli and

Republicanism, Carnbridge University Press, Car.nbridge, I 990' p, 144.

Dedica

Nicolaus Maclavellus ad Magnificum Laurentium Medicem

fNiccolo Machiavelli c[tre Loren zo de' Medici Magnificul]r

Cei care vor sI c6qtige bundvoinfa unui Principe obiqnu-iesc, de cele mai multe ori, si ii ofere lucrurile care sunt pentruacesta prelioase sau care il bucurd cel mai mult: astfel, adesea,vedem c5 li se aduc in dar cai si arme, postavuri din fir de aur,giuvaeruri gi alte asemenea podoabe de pre{. Dorind agadar sd

mi infiligez inaintea inillimii Voastre cu o dovadd a plecd-ciunii mele sincere2, nu am aflat intre toate elementele meleniciunul care s[-mi fie mai de pre! sau pe care s[-l consider maimeritoriu dec6t acea cunoaqtere a faptelor oamenilor mari pe

care am obfinut-o printr-o experienfS indelungatd de vialimodernl ;i printr-o invdlEturb pe care am oblinut-o din celevechi; si, pentru cd aceste lucruri le-am observat qi le-am cer-cetat cu multi s6rguin!5, le-am adunat intr-o cdrticicl pe care otrimit Inaltimii Voastre.

$i, dqi socotesc aceastd operi nedemnd de a vd fi inlEli-;ati, sunt totugi incredinlat cd in bundtatea Voastr6 o vefi primi,g6ndindu-vd ci nu vi s-ar putea aduce in dar nimic mai pre{iosdecAt putin{a de a infelege intr-un timp foarte scurt tot ceea ceeu nu am reu;it s[ cunosc qi nu am putut pricepe decAt in mul{iani qi cu nenum[rate osteneli gi primejdii pe care le-am int6m-pinat. Nu am impodobit aceastd oper6 qi nici nu am umplut-o

I Scrisoarea dedicatorie este adresatl lui Lorenzo, fiul lui Piero de' Medici qi

nepotul lui Lorenzo Magnificul; ndscut in 1492, a dobdndit conducereaFlorentei la l5l3 qi a murit c6liva ani mai tdrziu, in 1519, unndnd in scurtaIui guvernare directivele lui Leon X, unchiul sdu. Aceste cuvinte corespunddorinlei lui Machiavelli de a redob6ndi o firnclie in viafa publicd dupd retra-gerea sa in 1512, in urma dizgratiei care il lovise.2 Este o expresie a dorinlei lui Machiavelli de a redobAndi o firncfie in vialapublici dupl retragereri sa in I 5 I 2.

26 Principele

cu fraze sau vorbe rdsun[toare ;i meqteEugite sau vreun altornament sau vreo alti frumusele exterioard prin care mul{iobi;nuiesc sI zugrlveascd qi s6-qi ?mpodobeascd ideile; deoa-rece am voit ca, dacd vreun lucru ii va aduce vreun fel de cin-stire, acesta sd fie numai noutatea confinutului qi insemn6tateatemei mele. De asemenea, nu vreau si fie socotit drept ing6m-fare faptul ca un om de stare joasl qi umil6 indrdznegte sd dis-cute, sI indice reguli gi s5-i cilSuzeascd pe principi in guver-narea lor; cdci, dupi cum cei care fac schi{a unor locuri, se a$a-zd jos in c6mpie spre a putea privi cu atenfie munfii qi finuturileinalte, iar pentru a vedea vlile se urcd pe culmi inalte, in vArfulnrunlilor, tot astfel, pentru a cunoagte bine firea popoarelor tre-buie sE fii tu ?nsu1i principe, iar spre a o cunoa;te bine pe aceeaa principilor trebuie sd fii om din popor.

Primili, aEadar, in[llirnea Voastrl, acest mic dar cu ace-leagi sentimente cu care eu vi-l trimit; c6ci, dacd il veli studiacu aten{ie, ve}i recunoagte in el o dorin{I, vrerea mea cea maifierbinte, aceea ca Domnia Voastrl sd atingeli mlre{ia pe caresoafta qi insugirile Voastre vi le lighduiesc. Iar dacd indl{imeaVoastrd igi va intoarce uneori privirea din vdrful inll{imii salespre aceste locuri joase, va afla c6t de nedrept indur o mare gineincetatd vitregie a so(ii.

CAPITOLUL I

Quod sint genera principatuutrx et quibus modis acquiranturfDe cdte feluri sunt principatele gi in ce f'el se dob6ndescl

Toate statele, toate fonnere de strpdnire care au avut si auputere asupra oamenilor au fost si sunt fie republici, fie princi_pate. Acestea din urml sunt sau principate ereditare, aceleaasupra carora farnilia stipanitorului lor domne;te de multd vre-lne' sau principate noi. cere de acest fer sunt sau in intregirnenoi, cum a fost Milanul pentru Francesco Sforzar, .uu upi,

"updr{i anexate statului ereditar ar principerui care t"-u .i,"..it,cum este regatul Neapolelui pentru regere spaniei. pIrndnturileastfel dobdndite sunt obignuite fie a ir6i sub conducerea unuiprincipe, fie a se bucura de libertate; qi ele pot fi ob{inute saucu armele altora, sau cu ale tale proprii, sau printr_o soaftI no_rocoasd, sau prin propriile for{e2.

I Dupit 1447, cdnd rnoare Filippo Maria Vissconti, signor al Milanului,putsrea este preluatd de Francesco Sforza, condotier al arniatelor lui.I Arn tradus asd-el ..virtir", care semnifici valoarea unei personaritdlicxprimatr prin acfiunea ei. Terrnenur .,virtir" f'ace obiectul mai murtori,tcrpretAri: Francesco Ercole, la politic:a di Machiavelli, cap. ,,L,Etica diMachiavelli", A.R.E., Rom4 1926; Gennaro Sasso, Niccold Uocnirreiti.Storia- del stto pensiero_ politico, Il Mulino, Bologna, ISAO; ifarv;;Mansfield' Machiaverri's virtue,rJniversity of chicago press. chicago, 199(,

CAPITOLUL II

De principatibus hereditariis

[Despre principatele ered itare]

Voi lSsa la o parte expunerea refbritoare la republici, deoa-rece m-am ocupat in altd parte pe larg de ele.r Me voi referinumai la principate Ei voi dezvolta punctele indicate rnai sus,discutAnd in ce fel pot fi guvernate gi pot fi pdstrate acesteprincipate. Spun a;adar c5, in statele ereditare ;i obignuite cufamilia principelui lor, greut[file intdmpinate in pdstrarea pute-rii sunt mult mai reduse dec6t in principatele noi, cdci este su-ficient sI nu te indepdrtezi de felul de guvernare al strimoqilorqi sb nu te gr[be;ti in rezolvarea faptelor neprevdzute; aqadar,dacd un astfel de principe, adicd ereditar, are numai insuqirilecor-nune, va putea s6-Ei menfind autoritatea intotdeauna, cuexceplia cazului in care ar interveni o forfi cu totul neprevdzutdgi deosebit de mare care l-ar deposeda de autoritate; dar, chiardacd statul i-a fbst luat, el il va redobdndi imediat ce dugmanulcare i-a uzurpat puterea va int6lnpina o greutate c6t de mic5.

De pildI, noi avem in Italia pe ducele de Ferara, care nu aputut sd reziste atacurilor vene(ienilor in 1484 ;i acelora alepapei Iuliu in 1510, nu pentru c5 stdp6nea de rnult timp aceststat, ci din alte cauzd. CEci un principe natural2 are mai pulineprilejuri de a-i nemullumi pe supuqii s6i ;i mai pu{ini nevoie dea o f-ace, astfel cd este iubit rnai ntult; iar, dacd nu are viciineobignuite care sb-i facd pe oameni s[-l urascd, este logic sd se

bucure de dragostea supusilor sdi; de asemenea, atunci c6nddomnegti de rnultE vreme si neintrerupt asupra unui stat, se

;terge amintirea dupi cum se uita gi motivele innoirilor pe carele-ai adus; deoarece o schirnbare este insolitl mereu de oschimbare care o continui pe cea dintdi in mod flresc.

I Se referi la Discorsi sopra la printa Deca di Tito Livio, cartea I.2 Sensul este aici de principe ereditar.

CAPITOLUL III

De princ ipati bus mixtis[Despre principatele rnixteI]

^ Dar greut[{ile se ivesc cu adevlrat intr-un principat nou.IntAi de toate, dac6 acesta nu este in ?ntregime noll, ci este com-pus din pi(i care s-au adlugat, put6ndu-se numioarecurn mixt.Evenimentele care produc schimb5ri se nasc in prirnr,rl r6nddintr-o situa{ie naturalS care apare in toate principatele noi;intr-adevdr oamenii iqi schirnbd bucuros stlpdnii crezdnd c[ iEiirnbundtd,tesc soarta, iar aceasta ?i deterrnind sd ridice armeleimpotriva celui care domneste asupra lor; de fapt, care seingald, deoarece, mai tdrziu, experien{a le va ar6ta cd starea lorva deveni de fapt mai rea. La r6ndul sdu, acest lucru decurgedintr-o altd cauzd, si ea naturali qi obi;nuit6, si anunte cd,atunci cAnd cineva devine principe, existl constr6ngerea de alace r6u celor peste care domneqte, atdt prin trupele inarmatecAt ;i prin alte nenumlrate abuzuri pe care le aduce cu sine ocucerire noui; astfel cd vei avea drept dusmani pe tofi ceicbrora le-ai lEcut rdu ocup6nd principatul ;i nici nu vei puteaplstra prietenia acelora care te-au a-iutat sd-l ob1ii, deoarecerru-i po{i rdspliti a$a cum au crezltcl o vei face ;i nici nu po{iintrebuinla fal6 de ei mijloace violente deoarece le e;ti inda-torat; cdci, oricdt de puternic ar fl cineva prin armatele lui, elare totusi intotdeauna nevoie de ajutorul locuitorilor acelui statpentru a-l ocupa. Iatd de ce Ludovic al XII-lea, regele Fran{ei2,a ocupat foarte repede Milanul Ei l-a pierdut la f'el de ugor; pen-tru a i-l lua inapoi au fost suficiente prima oard doar fbr{ele lui

I Adic5, state fbrrnate prin anexarea de cuceriri rccente ta teritorii vechi.:'Milanul f'usese cucerit in seplernbrie 1499 de Ludovic al XII-lca qi rcocupattlc Ludovic Sfbrza, zis Il Moro (Maurul), in l'ebruarie 1500.