COLEGIUL T EHNIC-RADAUT I

TemăTradiţionalism Modernism

.

• Tradiţionalismul şi modernismul sunt concepte şi tradiţii opuse ce se manifestă în domeniul cultural şi literar, într-o dispută evolutivă şi permanentă, ca expresie a unui continuu proces de receptare a valorilor şi de fixare a lor în patrimoniul umanităţii.

Cele două curente literare

MODERNISM TRADITIONALISMMODERNISM TRADITIONALISM

În opera lirică: Lucian BlagaÎn opera lirică: Lucian Blaga TudorTudor

ArgheziArghezi Ion BarbuIon Barbu

Alexandru VlahuţăAlexandru Vlahuţă George CoşbucGeorge Coşbuc Nicolae IorgaNicolae Iorga Lucian BlagaLucian Blaga Tudor ArgheziTudor Arghezi Vasile VoiculescuVasile Voiculescu Cezar PetrescuCezar Petrescu Nichifor CrainicNichifor Crainic

În opera epică: Liviu Rebreanu George Călinescu Camil Petrescu Mihail Sadoveanu Hortensia Papadat

LUCIAN BLAGALUCIAN BLAGA

Poet şi filozof, Lucian Blaga Poet şi filozof, Lucian Blaga transpune în lirică cele două transpune în lirică cele două concepte filozofice originale:concepte filozofice originale: cunoaşterea luciferică cunoaşterea luciferică şi şi cunoaşterea paradisiacă.cunoaşterea paradisiacă. Cunoaşterea paradisiacăCunoaşterea paradisiacă, de , de tip logic, raţional, se revarsă tip logic, raţional, se revarsă asupra obiectului cunoaşterii asupra obiectului cunoaşterii şi nu-l depăşeşte, vrând să şi nu-l depăşeşte, vrând să lumineze misterul pe care lumineze misterul pe care astfel să-l reducă. astfel să-l reducă. CunoaştereaCunoaşterea lucifericăluciferică nu nu are drept scop lămurirea are drept scop lămurirea misterului, ci sporirea lui. misterului, ci sporirea lui. Prima numeşte doar Prima numeşte doar lucrurile, spre a le cunoaşte. lucrurile, spre a le cunoaşte.

TUDOR ARGHEZITUDOR ARGHEZI

Particularităţi ale modernismului Particularităţi ale modernismului prezente în opera poetică argheziană:prezente în opera poetică argheziană:

poezia este expresia unei conştiinţe poezia este expresia unei conştiinţe frământate, aflate în perpetuă frământate, aflate în perpetuă căutare, oscilând între stări căutare, oscilând între stări contradictorii sau incompatibile;contradictorii sau incompatibile;

tentaţia absolutului;tentaţia absolutului; existenţa unor categorii negative existenţa unor categorii negative

privind viziunea asupra lumii: estetica privind viziunea asupra lumii: estetica urâtului şi creştinismului în ruină;urâtului şi creştinismului în ruină;

încălcarea convenţiilor şi a regulilor;încălcarea convenţiilor şi a regulilor; înfăţişează, pentru prima dată în înfăţişează, pentru prima dată în

poezie română, îndeplinirea prin poezie română, îndeplinirea prin iubirea de tip casnic şi ipostaza femeii-iubirea de tip casnic şi ipostaza femeii-soţie;soţie;

caracteristicile limbajului poetic: caracteristicile limbajului poetic: ambiguitate, expresivitate;ambiguitate, expresivitate;

NICHIFOR CRAINICNICHIFOR CRAINIC

Nichifor Crainic pe Nichifor Crainic pe numele său adevărat Ion numele său adevărat Ion Dobre, născut la 22. Dobre, născut la 22. decembrie 1889 în decembrie 1889 în Bulbucata, jud. Ilfov şi a Bulbucata, jud. Ilfov şi a murit la 21 august 1972, murit la 21 august 1972, Bucureşti. Poet, eseist şi Bucureşti. Poet, eseist şi ziarist. Urmează studii ziarist. Urmează studii teologice la Bucureşti şi teologice la Bucureşti şi Viena. Redactor în Viena. Redactor în perioada interbelică la perioada interbelică la diferite ziare şi reviste diferite ziare şi reviste ((Cuvântul, Curentul, Cuvântul, Curentul, Lamura Lamura ş.a.). ş.a.).

TRTRĂĂSSĂĂTURITURI

TRADITRADIŢŢIONALISMIONALISM preocuparea pentru preocuparea pentru

satul românesc ca vatră a satul românesc ca vatră a spiritualităţii autohtone;spiritualităţii autohtone;

• • spaima de civilizaţia spaima de civilizaţia citadină, văzută ca sursă citadină, văzută ca sursă a degradării morale;a degradării morale;

• • întoarcerea spre trecut întoarcerea spre trecut (paseismul) ca unic reper (paseismul) ca unic reper moral salvator;moral salvator;

• • cultivarea aspectelor cultivarea aspectelor tradiţionale (obiceiuri, tradiţionale (obiceiuri, sărbători, costume, sărbători, costume, muzică, gastronomie), în muzică, gastronomie), în opoziţie cu cele străine;opoziţie cu cele străine;

MODERNISMMODERNISM

* sincronizarea lit. nationale cu lit. Europei* promovarea tinerilor scriitori* teoria imitatiei* eliminarea decalajului in cultura (depasirea spirituluiprovincial)* necesitatea innoirii spiritul veacului

TRADITRADIŢŢIONALISM MODERNISMIONALISM MODERNISM

• • predilecţia pentru teme predilecţia pentru teme precum pământul şi precum pământul şi muncile câmpului, legătura muncile câmpului, legătura cu pământul, cultul cu pământul, cultul neamului şi al înaintaşilor, neamului şi al înaintaşilor, continuitatea generaţiilor, continuitatea generaţiilor, întoarcerea în locurile întoarcerea în locurile natale, casa şi biserica;natale, casa şi biserica;

• • insistenţa asupra temei insistenţa asupra temei religioase, mai ales în religioase, mai ales în lirică, prin evocarea lirică, prin evocarea scenelor biblice scenelor biblice semnificative şi semnificative şi autohtonizarea lor;autohtonizarea lor;

• • viziunea idilică asupra viziunea idilică asupra vieţii ţărăneşti, surprinsă vieţii ţărăneşti, surprinsă mai ales în momentele ei mai ales în momentele ei de sărbătoride sărbători

* trecerea de la o * trecerea de la o literatura cu tematica literatura cu tematica rurala la o lit. derurala la o lit. de

inspiratie urbanainspiratie urbana * evolutia poeziei de la * evolutia poeziei de la

epic la liricepic la liric * intelectualizarea prozei * intelectualizarea prozei

si poezieisi poeziei * dezv. romanului * dezv. romanului

psihologic, analitic, prin psihologic, analitic, prin prelucrarea unor formeprelucrarea unor forme

modernemoderne

TRADITRADIŢŢIONALISM MODERNISMIONALISM MODERNISM

SSĂĂMMĂĂNNĂĂTORULTORUL GGÂÂNDIREA NDIREA VIAVIAŢŢA A

ROMANEASCROMANEASCĂĂ

““SSĂĂMMĂĂNNĂĂTORUL”TORUL”

"Sămănătorul", revistă de cultură şi literatură aparută la "Sămănătorul", revistă de cultură şi literatură aparută la Bucureşti între 2 decembrie 1901 şi 27 iunie 1910, a Bucureşti între 2 decembrie 1901 şi 27 iunie 1910, a fost condusă pe rând de Al. Vlahuţă şi G.Coşbuc (1901-fost condusă pe rând de Al. Vlahuţă şi G.Coşbuc (1901-1902), Nicolae lorga (1905-1906) si A.C.Potiovici (1909). 1902), Nicolae lorga (1905-1906) si A.C.Potiovici (1909). Articolul-program intitulat "Primele vorbe" Articolul-program intitulat "Primele vorbe" reactualizează direcţiile "Daciei literare" (1840) şi reactualizează direcţiile "Daciei literare" (1840) şi cheamă scriitorii “ în jurul aceluiaşi standard pentru cheamă scriitorii “ în jurul aceluiaşi standard pentru binele înăltării neamului românesc". Sămănătoriştii se binele înăltării neamului românesc". Sămănătoriştii se opuneau influenţelor străine, considerate primejdioase opuneau influenţelor străine, considerate primejdioase pentru cultura naţională, Coşbuc susţinând ideea pentru cultura naţională, Coşbuc susţinând ideea necesitâţii unui ideal, a unei literaturi care să lumineze necesitâţii unui ideal, a unei literaturi care să lumineze poporul. Nicolae lorga promovează concepţia intrării in poporul. Nicolae lorga promovează concepţia intrării in universalitate prin naţionalism, integrând esteticul in universalitate prin naţionalism, integrând esteticul in etnic. Cei mai reprezentativi poeţi au fost G. Coşbuc, etnic. Cei mai reprezentativi poeţi au fost G. Coşbuc, Al.Vlahuţa şi St.O.Iosif.Al.Vlahuţa şi St.O.Iosif.

VIAVIAŢŢA ROMANEASCA ROMANEASCĂĂ

Viața româneascăViața românească este o revistă este o revistă literară lunară editată de literară lunară editată de Uniunea Scriitorilor din RomâniaUniunea Scriitorilor din România și și Redacția Publicațiilor pentru StrăinătRedacția Publicațiilor pentru Străinătateate..

OPERE STUDIATEOPERE STUDIATE(MODERNISM)(MODERNISM)

Tudor Arghezi - “TESTAMENT”Tudor Arghezi - “TESTAMENT” Ion Barbu - “Riga Crypto şi lapona Ion Barbu - “Riga Crypto şi lapona

Enigel”Enigel” Lucian Blaga – “EU NU STRIVESC Lucian Blaga – “EU NU STRIVESC

COROLA DE MUNUNI A LUMII”COROLA DE MUNUNI A LUMII”

CRITICA LITERARACRITICA LITERARA

Eugen Lovinescu de pilda, separa Eugen Lovinescu de pilda, separa simbolismul de modernism si va fi simbolismul de modernism si va fi atacat de avangardisti. Prin urmare, atacat de avangardisti. Prin urmare, in primele decenii ale secolului al XX-in primele decenii ale secolului al XX-lea, in literatura romana apar trei lea, in literatura romana apar trei directii ideologice in sfera literaturii si directii ideologice in sfera literaturii si artelor: traditionalism, modernism, artelor: traditionalism, modernism, avangardism...avangardism...