7/31/2019 MOP Final Fitoaice

1/4

1.Enumerati 5 elem comune, focalizate de metodeleJIT, MRP, TQM, 6 Sigma-Sunt metode inteligente de conducere, folosirea

acestor metode ducand la cresterea profitabilitatii,eficientizarea productiei ;-JIT si MRP se bazeaza pecontrol al stocurilor, JIT reducerea acestora si

MRP-se realizeaza contolul stocurilor pe baza listeide materiale BOM, documentul inventar sicomenzile anterioare;-6Sigma si TQM reprezintamanagementul calitatii, au ca principal scop

imbunatatirea calitatiiproductiei/produselor,

reducerea rebuturilor, atingerea unui nivel inalt desatisfactie a cerintelor clientilor;-JIT si 6 Sigma

presupun si recuperarea investitiilor facute ;-toatecele 4 metode sunt orientate catre c lient, fiecareaducand imbunatatiri abordarii intreprinderii fata de

acestia, in moduri diferite.2.Care sunt modalitatile de folosire a metodei coef.Organizometrici in practica ?-pag 307In conditiile nivelului actual de management

operational,se poate considera ca metoda cea maifolosita este metoda coeficientilororganizometrici.La baza metodei sta conceptia

conform careia calitatea organizarii sistemului sepoate caracteriza prin estimarea cantitativa avariabilelor organizationale sub forma unor marimi

relative. Cu ajutorul marimii variabilelor se potconstiti inicatori sintetici :1)Coef indeplinirii productiei fizice (obtinereaproduselor finite la termenele,cantitatea si structura

impusa de cerintele pietei)2)Coef indeplinirii cifrei de afaceri(gradul in care

volumul veniturilor corespunde nivelului programat)3)Coef indepliniri pragului pe sortimente(dacaactivitatea este subordonata cerintelor pietei)4),Coef ritmicitatii procesarii(PP sa tinda la Cp ;

prod obtinuta sa fie cel putin egala cu ceaprogramata,mentinerea aceleasi variatii a indiceluide indeplinire a programului)5),Coef folosirii fondului de timp disponibil al

lucratorilor(gradul in care forta de munca a fostutilizata in scopuri productive)6),Coef folosirii fondului de timp disponibil sl

utilajelor(raportul intre timpul efectiv si celdisponibil)7),Coef folosirii potentialului productiv (capacitatea

de procesare),8)Coef vitezei de rotatie a a ctivelorcirculante(valoarea productiei vandute la 1 u.mmijloace circulante imobilizate)

9),Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raportintre marimea acestora si totalCosturi :10)ponderea cheltuieilor neeconomice( care nu

creaza valoare in total costuri)

Cei 10 coeficienti org.sunt cuprinsi inintervalul(0,1).Limita inferioara semnifica o

dezorganizare totala iar limita superioara oorganizare ideala.Pt. aprecierea calitatii demanagement operational coeficientii enumerati se

agrega intr-un coeficient general,prin calculareamediei geometrice,ponderate sau aritmetice.3.Care sunt deosebirile dintre metoda entropieiinformationale si a met energiei informationale pag

304-305Metodele existente pentru determinarea gradului deorganizare a managementului operational al

productiei se pot grupa in metodeneparametrce(anchete,chestionare,interviuri) siparamatrice:

1)bazate pe teoria informatiei (metodaentropiei,energiei,metoda cantitatii de informatii2)metode matematice(Managementgames,Simulation Games)

Cea mai recomandata este metoda entropiei.

Entropia ca masura a incertitudinii , a dezor ganizariisistemului se poate estima pe baza unor relatii decalcul. Astfel, dc se considera ca sistemul analizateste format dintr-un ansamblu de evenimente A1,

A2, .An care se realizeaza cu posibilitatile P1,P2.Pn se recomanda relatia: H(A)= - Pi*log2Pi.Ansamblul de evenimente contine oincertitudine cu privire la rezultatele finale ce se vor

obtine in sistemul analizat .Prin realizarea acestorevenimente se inlatura incertitudinea si ca ataredezorganizarea in sistem. Relatia prezentata este

expresia entropiei unui camp de probabilitate dat,fiind denumit si entropie informational.Pt casistemul manag operational sa evolueze pe

traiectoria impusa de programul de productie ,entropia trebuie sa evolueze intre anumite limite.Unnumar mare de expoeriente arata ca probabilitatilepot fi bine evaluate prin frecvente.Ca urmare

valoarea entropiei poate fi determinat cu urm r elatie:H(A)= - fj*log 2 fj in care fj- frecvanta starii Aj asistemului analizat si j=1,m- numarul starilor.Pe

baza acestei constatari , starea de organizare a

sistemului poate fi apreciat in egala masura cuajutorul a ceea ce poarta numele de energie

informational.

Aceasta met se considera mai aporpiata de cerintelepracticii, deoarece frecventa fj este singurainformative care se detine in legatura cu starea

Aj.Spre deosebire de entropie , energiainformationala creste o data cu starea de organizarea sistemului.

4.Standardul de apreciere al e ficientei si eficacitatiiMOPse stabileste in functie de competitorii de clsmaondiala sau in raport de cilenti?Standardul deaprecierea a eficientei si efica citatii MOP asigura

satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ

reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare.In functie de clienti deoarece p roductia trebuie sa fie

adaptata permanent la cerintele prezente si viitoareale consumatorilor,sa satisfaca cerintele cu maximde eficienta.

5.Prezentati cinci elemente de analiza comparativaintre JIT si JOBSCOP.Obiectivele fundamentale ale JIT se consideraimbunatatirea profitului, diminuarea

inventarului,imbunatatirea calitatii.Astfel,se asociazatermenl JIT cu stocuri reduse sau stoczero.Inventarul redus inseamna si loturi se marime

redusa care implica dezordine minima la locul demunca,costuri mici de verificare,,reducerea timpuluide pregatire-incheiere.Sistemele JIT sunt

caracterizate prin muncitori policalificati cu un spiritcooperativ iar furnizorii sunt parteneri si nuadversari.In conditiile JIT exista putine rezerve detimp .

JIT se bazeaza pe sistemul programuluiMaster(MPS) si pe kanban are ca obiectiv

operational imbunatatirea continua si eliminareapierderilor,implicarea in procese esteactiva,informatiile necesare sunt reduse iaroperatoinalizarea este simpla.

In cazul metodei Jobscop ,sistemul se conduce dupacomenzi,este flexibil.Pentru fiecare comanda a clientilor necesarul demateriale contine informatii ce descriu elementele

cerute,cum vor fi folosite,cantitatea in care suntcerute.Necesarul individual de materiale alJOBSCOP este legat de opera tiile specifice.Din

acest punct de vedere,JOBSCOP a asiguratintotdeana un adevarat sistem JIT almanagementului materialelor.

Jobscop se conduce dupa comenzi,acceptarea uneicomenzi are loc numai dpa ce au fost controlatedisponibilitatile de capacitate la locurile demunca,pot fi operate schimbari ori de cate ori este

nevoie,sistemul este in permanenta actualizat.- 6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente deprogramare :Graficul GANTT, Ciclograma, CPM-

PERT.In practica ,durata ciclului de productie se

determina prin graficul Gantt,ciclograma pe produssau comanda si metodele Cpm sau Pert.Ciclograma

prezinta in plus fata de Gantt legaturile constructivedintre componentele unui produs.CPM-drumul crticeste cel mai lung drum din graf,cu durata cea mai

scurta.Ciclograma de produs se elaboreaza in specialpentru productia de serie mica si individuala cuscopul determinarii devansarilor calendaristice pe

faze de fabricare a produsului respectiv fata determenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt :gradul de detaliere redus

posibilitati minime de adaptare in cazul aparitiefactorilor perturbatoristabilirea concomitenta a duratelor de executie si a

aborescentei produselorGraficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarealucrarilor, componenta cu previziunile.PERT este o metoda de optimizare ca re permite sa

se minimizeze timpul total de realizare a pr oiectuluisi sa se puna in evidenta r ezervele de timp a unor

activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficientla lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentrucare s-a calculat norme de munca exacte pe candPERT la lucrari de unicat unde factorii pertubatori

ce actioneaza in procesele pde productie nu permitdeterminarea exacta a duratei activitatii. Pentru acontrola timpul sunt folosita in general 2 metode :Gannt si PERT.

7. In ce consta unitatea metodelor MOP?MOP arecaracter unic in orice intreprindere producatoare,

indifferent de tipul de productie sau tipologiaproduselor, Atingerea obiectivelor sectiillor deproductie sunt conditionate de indeplinirea celor 5

functii ale managementului . In cadrul MOP,tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate laalta in functie de tipul de pr oductie, procesul defabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale

au caracter unitar. Astfel , functia de organizare ppconstituirea grupelor omogene de masini-celuleflexibile de fabricatie sau liniile de productie

polivalente. Coordonarea det durata ciclului de

fabricatie pe baza devansarilor si se calc parametriide management operational. Antrenarea asigura

declansarea procesului de fabricatie la nivelulsubunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind

desemnate executantilor cu inalta calificare.Momentele de lansare in fabricatie se determina pebaza devansari, regasite in reprezenterile grafice, iar

controlul pp verificarea datelor inscrise inprogramele de productie sau grafice de executiepentru 2 niveluri : programat si executat.Metodele

de productie se bazeaza pep e sistemul JIT,conceptual de cerere-tragere. Acest sistem ppreducerea stocurilor ca urmare a lansarii in fabricatiedoar a produselor pt care exista cerere.Centrele de

fabricatie functioneaza doar at cand exista cerere de

la centrele anterioare acestuia(exceptie facemontajul, ultimul centru , care primeste ordin de

fabricatie).Sistemul pp gruparea operatiilor similarpentru a scurat timpii de asteptare8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP.In

ce consta aceasta?Antrenarea,ca functie a MOP presupune:lansarea infabricatie, documentele economice de lansare,aplicatiile lansarii, forme si metode de lansare,

ordonanatarea fabricatiei, sisteme de lansare infabricatie.In procesele operationale , antrenareaexecutantilor directi se realizeaza prin lansarea in

executie care consta in transmiterea de catresubiectul conducator a sarcinilor ce urmeaza a fiprocesate de catre obiectul condus.Aceasta

transmitre se realizeaza prin intermediul unordocumente care se elaboreaza ,multiplica sidifuzeaza la nivelul tuturor locurilor de muncaObiectivele lansarii sunt:-elaboreaza in mod esalonat

in functie de programare documentele de lansare;-contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu

materiile prime si manopere;-minimizeazadeplasarile executantilor directi pentru procurareadocumentelor economice si tehnice folosind metodaactiva;-rationalizeaza documentele economice de

lansare prin includerea datelor calendaristice sau aprioritatilor de executie in continutul acestora;-promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazatepe produse informatice

9. Comaprati prioritatea cu datele calendaristice inprocese MOP; in ce conditii cele doua marimi suntegale?Stabilirea marimilor numerice de prioritate

rezulta din calcule in care se includ termenele delivrare / cele finale de fabricati, durata ciclului deproductie, marimea imobilizarilor de active.

Pij= Tliv i d devans ijPij prioritatea pt produsele i la nivexecutantilor;Tliv i - termenul de livrare pt produsuli;d devans ij durata devansarilor produselor i la

nivelul excutantilor j; se apreciaza prin durataciclului.Toate marimile din relatie se exprimanumeric.In conditii eficiente, prioritatea care

desemneaza succesiunea de executzie si nu term

calendaristice poate fi egala cu data calendaristicade procesare.Conditiile sunt :-Cuprinderea in durata

ciclului de productie a tuturor elementelorcomponente (durate de procesare, activitati auxiliare,timpi de asteptare);-Asigurarea corelatiei dintre

necesar si disponibil pe intregul itinerariu deprocesare.10.Comparati MRP cu JIT.Exista 3 situatii prinprisma carora se pot analiza comparativ cele 2

sisteme :a)din punct de vedere al productiei de ser iemare sau de masa;b)din punct de vedere alproductiei de serie mijlocie;c)din punct de vedere al

productiei de serie micaa) in conditiile productiei de masa, programul mastereste acelasi in fiecare zi ca structura si nivel de

productie.In aceasta situatie, sistemul de productieJIT bazat pe principiul cerere-trageremerge foartebine.singura ncertitudine in nefunctionareasistemului JIT, in conditiile productiei de masa

ramane posibilitatea defectarii masinilor.Aceastaproblema este totusi rezolvata de sistemul cerere-

tragere care opreste productia cand postul de lucruse opreste la un moment dat Prin urmare inconditiile productiei de masa nu e necesar un sistemMRP pentru a prevede necesitatile de productie

viitoare.in conditiile productiei de serie mare ,programul master ramane repetitiv pentru un anumitorizont temporal.Sistemul de productie JIT estefolosit pentru executia planului fara stocuri.Sistemul

JIT este ajutat in cazul evenimentelor majore desistemul MRP;b)in conditiile productiei de serie mijlocie se poate

utiliza un sistem de productie hibrid MRP 2 sisistemul JIT.in acest caz programul MASTER nu vafi identic zi de zi dar va avea cateva elemente

repetitive .MRP va fi folosit la impingereamaterialului in fabricatie la capacitatea ceruta, intimp ce JIT va fi folosit la executarea productieii incadrul centrelor .acest sistem hibrid functioneaza

bine atunci cand productia este organizata pe celulede fabricatie unde MRP poate fur niza comenziacestora in timp ce JIT este f olosit la atragerea

produselor de la o celula la alta;c)in conditiile

productiei de serie mica orientata pe loturi sinonrepetitiva se poate folosi MRP2 pentru

planificarea productiei .un exemplu al acestei situatiieste acela in care fabricile lucreaza la comanda si

7/31/2019 MOP Final Fitoaice

2/4

fiecare comanda este diferita .in acest caz un sistemJIT nu va functiona.materialul productiv va fiavansat pentru cereri viitoare care sunt diferite cu

fiecare comanda.planul de capacitate si sistemul decontrol al stocurilor sunt cerute pt a rea liza fluentamaterialelelor in productie.totusi in aceste conditii

cateva elemente caracteristice sistemulu JIT careducerea timpilor de pregatire- incheiere,muncitoripolicalificati,rezolvarea prb cu ajutorul managerilorsi muncitorilor si legaturi mai bune cu furnizorii se

pot folosi cu succes.

11. In ce conditii de corelare calendaristica sicantitativa pentru procesele cu caracter continuu

folosim metoda stocurilor?Dar in conditiileproductiei cu caracter discontinuu?In procesel cucaracter continuu corelarea momentului de lansare in

executie (Z) cu cel de finalizare sau de livrare catreclient (W)se realizeaza prin intermediul inventaruluistocurilor de produse aflate in fiecare moment inprelucrare.(w det s care det z, iar s det pe i)-metoda

mersului invers (z det s det w).Procesele cu caracterdiscontinuu coreleaza cele 2 momente z si w prinintermediul devansarilor calendaristice (d).

12.Care sunt cerintele unei productii ritmice?Cerinele produciei ritmice sunt:a) producia programat (Pp) trebuie s asigure

utilizarea superioar a mrimii capacitii deproducie (Cp), ceea ce se poate exprima astfel: Pptinde Cpb) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea

programat: R > Ppc) meninerea aceleai variaii a indicelui de

ndeplinire a programului: dR /dt=Cunde:t = reprezint variabila timp, iarC = 0 sau C = ax + b

n care mrimea ax + b definete dreapta de variaiea ndeplinirii programului de producie, Ip(t).Aceste cerine definesc o producie ritmic ncondiiile ndeplinirii ntocmai a planului

(programului), dar i n situaia depirii acestuia.

Asigurarea ritmicitatii presupune existenta unei

proportii intre necesar si disponibil la nivelul fiecareiresurse ,perioade si subunitati strusturale care tindecatre cifra 1

=riviT

riviTk

d

k

n

**

**

11*1*

1*1*==

++

++c

riviT

riviT

k

d

k

n

;

disponibil

necesar

1.Realizare practica

aproportiei dintre v si d presupune folosireaconcomitenta a teoriei constrangerilor

,JIT,TQM,LAN.Realizarea proportiei presupune caobiectiv operational folosirea eficienta apotentialului productiv, utilizarea superioara a fortei

de munca si utilizarea maxima a bazei de materiiprime si informationale.13.Perioada de repetare in executie este egala cu

durata ciclului de productie?Cu cine este egalamarimea stocului inventarului?Da , (R) sau perioadade repetare in executie se analizeaza in corelatie cudurata ciclului de productie a unui lot(Dcp)

Relatia de calcul pentru marimea inventarului este :

1/ +iiI =i

iiL

)1)(1( +

.Daca 1+> ii , intre cele 2 subunitati seconstituie un inventar de acumulare in fata verigiii+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare la

nivelul subunitaii i care ulterior sunt transferate lai+1.Constituirea de stocuri urmareste continuitate inprocesare.

14. .Perioada de repetare in executie este mai micadecat durata ciclului de productie?Cu cine este egalamarimea stocului inventarului?Da ,poate fi mai mica

, caz in care avem cea mai mare imobilizare aactivelor ,ceea ce imprima dificultati sistemului deorganizare si implcare. Relatia de calcul pentru

marimea inventarului este :1/ +iiI =

i

iiL

)1)(1( +.Daca

1+> ii , intre cele 2 subunitati se

constituie un inventar de acumulare in fata verigiii+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare lanivelul subunitatii care ulterior sunt transferate la

i+1.Constituirea de stocuri urmareste c ontinuitate inprocesare15. Fie o linie de procesare cu Nro (nr de oper).la

fiecare op este un loc de munca (mj).Ce marime areinventarul de transport?dar cel tehnologic?Inventarulde transport este reprezentat de obiectele care se aflapermanent in transport de la o operatie la alta ,rolul

sau fiind acela de a preveni intreruperile de la

operatiile urmatoare , in asteptarea obiectelor de laoperatia anterioara .Daca transportul se face bucata

cu bucata marimea acestui stoc se det curelatia:Str=Nop-1.Daca transportul se face incontainere :Str=Lt(Nop-1), Lt lotul de transport.

Inventarul tehnologic al liniei este reprezentat deobiectele(piese,subansamble)aflate in lucru in oricemoment la diferite locuri de munca ale liniei,inclusiv la loturile CTC.In expresie fizica,marimea

acestuia se determina dupa relatia:Steh=

=

n

i

Mi1

,Mi nr de locuri de munca,n-nr

operatiilor de pe linia tehnologica.Daca transferulobiectelor muncii se face pe lotri de transport(in

containere).Steh=Lt =

n

i

Mi1

. Lt-lotul de

transport.

16.subunitatea I livreaza produsele pentrusubunitatea I+1.Subunitatea I sufera o cadere.Cumse poate calcula stocul de siguranta dintre cele 2

subunitati?Stocul de siguranta dintre linii are rolulde a asigura continuitatea fabricatiei pe liniabeneficiara in cazul unor intreruperi accidentale infunctionarea liniei

furnizoare.Ssig=Tif/Tb.Tif=timpul mediu deintreruperi la linia furnizoare.Tb=tactul linieibeneficiare

17.Care e dimensiunea(marimea)specifica indeterminarea nivelului unui lot?care e raportul dintremarimea acesteia si dimnesiunea lotului? Pentru

determinarea corecta a marimi loturilor de fabricatiese utilizeaza in special toate elementele de cheltuielidin marimea costurilor categoriei de timp depregatire incheiere a fabricatiei

Marimea specifica unui lot se dimensioneaza prin :a)factorii externi intreprinderii ( realizarea unui volumde productie intr-o perioada determinta potrivit

cerintelor pietei ; nivelul si formele de specializare sicooperare ale intreprindrii ; situatia aprovizionariitehnico materiale);b) factorii interni

intreprinderii( factori de natura tehnica,organizatorica si financiara)17. Care e dimensiunea (marimea) specifica indeterminarea nivelului unui lot? Care e raportul

dintre marimea acesteia si dimensiunea lotului?Dimensiunea unui lot se determina pe bazacheltuielilor de pregatire incheiere si a altor c ategorii

de cheltuieli obtinandu-se un lot de marimeeconomica sau unul de marime discreta. Cheltuielilede pragatire incheiere se determina pe baza unor

timpi de tipul a. timpul pt elaborarea, multiplicareasi difuzarea documentatiei economice de lansare inexecutie b. timpul pt. asigurarea locului de munca cucele necesare fabricatiei (materii prime, sdv, etc) c.

timpul pt. instruirea lucratorilor si asimilareaproceselor de executie. d. timpul pt reglareautilajelor. e. timpul pt executia uneia sau mai multor

piese de proba f. timpul pt reducerea locurilor demunca la stadiul initial fabricatiei. In practica timpulde pregatire-incheiere e specific in primul rand

produciti repetitive (de serie) dar si celei individuale( mai multe produse identice sau ultimele suntfolosite la produse diferite). Masurarea acestui timpare la baza calcule riguroase sau observari

instantanee. Grafic lot economic,Grafic lot discret(capitolul 3).Marimea lotului economic are otendinta de crestere I.Lotul discret tinde c atre 1

IILotul discret e posibil numai in cazul reduceriicheltuielilor de pregatire incheiere pe unitatea de

produs ca urmare a folosirii mijloacelor deautomatizare produse informatice, precrum si masuriorganizatorice.18. Enumerati cerintele unui program unui program

calendaristic(master)eficient?Programul calendaristic master eficient este de tipmultiobiect si nu monoobiect,

opereaza cu serii , loturi de marimi discrete si nueconomice,Este elaborat pt o perioada de 1 la 3 luni,se bazeaza

pe ritm de productie pe termen lung.Cupribde pt fiecare luna inf referitoare la denumireaproduselor programare,cantitatile

programate,prioritatea acordata ,termenele delivrare,val prod marfa programata.iar nivelul de procesare care a sigura clientilor

produsele este nivelat.Productia multiobiect necesitain practica un sistem flexibil care permite obtinereaunor produse diferite in cantitati diferitebdar cu un

nivel al costurilor acceptat de unitate si schimbariminime in structura sistemului productive.Loturilede marimi discrete sunt de marimi reduse si tendintaacestora este sa egalizeze unitatea.Productia nivelata

are ca obiect asigurarea re surselor de toate tipurile la

niv sistemului de procesare si al cerererii.20. In sistemul de productie folosim conceptual Pull

sau Push? Explicati optiunea. Care sunt efectele?Termenii pull si push sunt folositi pentru a descrie 2sisteme diferite de miscare a obiectelor muncii prin

procesul de productie.In sistemul push cand s-aterminat executia unei operatii p iesele sunt transmise, predate operatiei urmatoare. Cand se ajunge laultima operatie produsele ramase sunt trecute pe

stocuri.In sistemul pull , fiecare centru de p roductiepreia produsele numai la operatiile anterioare, atcand ii sunt necesare . In acest caz produsele care se

afla in operatiile finale sunt preluate fie dincomenzile clientilor, fie de programul deprooductie.Efectele favorabile ale conceptiei a

trage si nu a impinge este reducereaimobilizarilor de pe fluxurile de fabricatie ,respectarea termenelor intermediare si a celor finalede executie, precum sia celor de livrare.

21. Analizati comparativ cererea dependenta cucererea independenta in procesele MOP.

Cererea dependenta este o caracteristica a procesuluiMRP iar cererea independenta a Sistemului pecomenzi .Se bazeaza pe urmatoarele criterii:

Filosofia: CD: satisfacerea cerintelor (necesitatilor)CI: reinnoirea comenzilor,

reincarcarea potentialuluiObiective: CD: Satisfacerea nevoilor prin fabricatie

CI: Satisfacerea dorintelorclientilorModelul cererii: CD: Oscilanta, dar previzibila

CI: IntamplatoarePlanificarea si programarea: CD: Bazata peprogramul de master

CI: Bazata pe cererea trecutaMarimea lotului de fabricatie: CD: discreta

CI: economica (EOQ)Tipul inventarului: CD: munca in procesare; produsefinite

CI: materii prime;

semifabricate; piese de schimbTipul controlului: CD: controlul tuturor articolelor

CI: controlulpreferential ABCCererea dependenta este rezultatul direct al

necesitatilor pentru alte produse din care acestea facparteCererea independenta nu este corelata cu nicio altacantitate dorita sau determinata separate.Separarea

dintre cele doua concepte este relativa: de ex daca sedoreste indeplinirea unui program de productie lunarde 500 motoare cu 6 cilindrii fiecare, sunt necesare

3000 biele cererea dependenta.Inventarul esterezultat al cererilor atat dependente cat siindependente.Inventarul de produse aflate in

procesare pe baza cererii independente se determinacu ajutorul parametrilor: lotul de fabricatie, perioadade repetare in fabricatie, ciclul de productie sistocurile de productie neterminata.Metoda actuala

care determina nivelul inventarului ca rezultat alcererii dependente este MRP

22. Care sunt restrictiile unei probleme deordonantare(marimile folosite de acesta). Care suntdeficientele in determinarea acestor marimi?Intr-un proces de ordonantare se folosesc

urmatoarele marimi:-data de eliberare a u nei activitati-durata procesarii-termenul de livrare a produsului

-timpul de alocare a produsului-timpul de asteptare a produsului-momentul la care s-a incheiat procesarea p rodusului

-timpul petrecut de produs in atelier-timpul de avans fata de termenii de livrare

Problema generala de ordonantare este stabilireaunei succesiuni a produselor-activitati, care este detipul n! la nivelul celor m executanti , in conditiilerestrictiilor tehnologice si de respectarii criteriilor de

performanta.Intr-un proces de ordonantare sedetermina urmatoarele marimi:-date de eliberare aunei activitati (tlivi);-durata procesarii tl;-termenul

de livrare a produsului tlivi;-timpul de alocare al

produsului laloc I, care determina astfel taloci=tlivi-tei;-timpulde asteptare al produselor tai=(k=1,m)

taik, k=operatie la care se inregistreaza asteptari;-momentul la care s-a incheiat procesarea

7/31/2019 MOP Final Fitoaice

3/4

produsului tfi=tfi+(k=1,m)(taik+tik);-timpulpetrecut de produs in atelier tati=tfi-tei;-timpul deintarziere fata de termenul de livrare , tin

intarziere=tfi-tlivi;-timpul de avans fata de termenulde livrare tavansi=tlivi-tfi.Pe baza acestor masuri sestabilesc obiectivele procesului de ordonantare(tb sa

completez)23.In practica ordonanatarii folosim a lgoritmioptimali sau euristici(procedurali).Motivatioptiunea.In practica ordonatarii folosim algoritmi

euristici (de ordonantare).Exemplu algoritmul

Johnson care se utilizeaza cand avem mai multeactivitati si 2 resurse sau Next Best car e se utilizeaza

cand avem mai multe activitati si o singuraresursa.Acesta poate fi:cu origine fixa,variabila saucu reducere de coloane si ordonatarea inainte si

inapoicare se utilizeaza cand avem mai amulte activsi mai multe resurse.24. Comparati regulile de prioritate in procesulMOP. In acest scop folositi doua reguli recomandate

de literatura de specialitate si folosite in practica;care sunt modalitatile de folosire a acestora?Regulilede prioritate permit ordonarea produs in programe

lunare, la nivelul loc de munca, in raport cu unsingur criteriu.Regulile de prioritate se pot structurain 2 grupe :

-globale;-locale.Printre regulile recomandate de literatura despecialitate se numara : reperul cu c el mai mare ciclu

de fabricatie, reperul cu cel mai mare timp deexecutie, reperul cel mai costisitor, reperul cu cea

mai mica rezerva de timp la e xecutarea unei operatii,primul reper sosit primul servit, reperul lipsa, reperulintarziat etc.In vederea realizarii comparatiei vom folosi 2 dintre

aceste reguli si anume : reperul cu cea mai micarezerva de timp la executarea unei operatii si reperulprimul sosit primu servit(cele 2 repere se vor nota ptusurarea exprimarii cu a) si b).Reperul b respecta

doar termenele intermediare, pe cand reperul a lerespecta si pe cele finale.Reperul a se desfasoara incondit unor locuri de munca inguste , c omparativ

cu reperul b care se poate aplica in condit uneiprogramari riguroase, fara dereglari.In practica este considerata utila si chiar eficienta

regula reperului a, comparative cu reperul b incare prima activitate sosita nu este neaparat c ea miadorita de sununit. urmatoare.25. Enumerati functiile obiectiv intr-un proces de

ondonantare. Alegeti pe cea considerata eficace sieficienta. Motivati optiunea.Functiile obiectiv sunt:

-minimizarea termenului final de executie a

produselor-activitati;-minimizarea timpului petrecut de un produs in

atelier,-minimizarea avansului sau intarzierii in executie- minimizarea timpului de alocare.

Ultimele 2 sunt nu numai operative, ci si eficienteele asigura o reducere a intervalului pe fluxul defabricatie deci si a imobilizarilor, disponibilizandactivele circulante si capitalul fix pt activitati

productive.Functiile obiectiv sunt de tipul:min f= min

= =

++n

i

m

k

tkakttei1 1

)].([ ;min

f=min =

m

i

teitfi1

)( ;min f= min

=

m

i

fitlivit1

|..| ;min t aloc= min

=

m

i

tfitlivi1

)( ;unde:-t.ei =termenul de

eliberare al unui produs, pt ai fi procesat;-t.fi=term.finalde procesare al unui produs;-t.livi=term.de livrare a produsului i;-t.ki =term.deprocesare la opretia k a produsului i;-t.ai =term.de

asteptare al unui produs.Functia eficienta si eficacein procesele de ordonantare este B) deoarece presup.Minimizare intarzierilor si avansurilor. Aceastra

aplica criteriile JIT. De asemenea, asigura o reducerea intervalului pe fluxul de fabricatie, deci si alimobilizarilor, disponibilizand activele circulante si

capitalul fix pentru activitati.26 Care sunt principiile comune ale metodelor de

control cantitativ.:-Consemnarea stadiului de executie aproduselor laun loc de munca sau alt subunitate structurala defabricatie ;

-In raport cu nivelul programat ;Pe acelasi support informational-In raport de variabila de timp

Urmarirea si controlul cantitativ al productiei pebaza de program grafic consta in rmarirea sarcinilorin ordinbea in care figureaza in program,pe baza

acelorasi grafice care au servit la previziune,prindescrierea nivelului realizat alaturi de cel pr ogramat.27. In ce consta fluxul informational piramidal incontrolul cantitativ?

FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un

ansamblu de informatii necesare desfasurarii uneianumite operatii, actiuni sau activitati ce se

transmite intre emitent si destinatar, cu precizareapunctelor intermediare de trecere. El estecaracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate,

directie, forma, etc. .Circuitul informational strict al datelor cu privire laprogramarea productiei cuprinde: fluxulinformational descendent, care informeaza organele

operative si executantii directi asupra sarcinilor deexecutat si fluxul informational ascendant careinformeaza factorii de management asupra modului

cum s-au executat sarcinile de productie. In timp cefluxul informational ascendent formeaza obiectulurmaririi si controlului indeplinirii sarcinilor de

productie, cel descendent, pe al programarii.O directie importanta in organizarea urmaririi sicontrolului productiei este inlocuirea sistemuluiorizontal de informare si raportare cu cel pyramidal

sau selective.Fluxul informational pramidal presupune o

selectionare atenta a informatiilor care sa pe rmitaeliminarea celor inutile, nesemnificative sauparalele, care maresc inutil volumul de date, rapescmult timp pentru culegerea, prelucrarea si

transmiterea lor si in final diminueaza gradul deoperativitate facand ca datele furnizate sa nu aibacapacitatea de a inlesni interventia prompta amanagementului operativ.A controla cantitativ

productia inseamna a controla fluxul de fabricatieceea ce presupune programe detaliate pana la niveluloperatiilor.

28. Ce considerati esential in managementul prinexceptii in procesul MOP? Dar in ca zulmanagementului prin obiective?Managementul prin

exceptii in procesul MOP presupune odescentralizare a obiectivelor de productie la nivelulsectiilor de productie, a atelierelor, sectii aux.Deciziile privitoare la stabilirea obiectivelor de

productie trebuie sa fie adoptate de catre personaluldirect implicat in activitatea de productie.Managementul prin obiective in procesul MOP

presupune o stabilire clara a obiectivelor referitoare

la productie la nivelul fiecarei unitati de fabr icatie.29. Care este varianta de programare agregat pura ce

conduce la cel mai mic cost? Care sunt efecteleacestuia? Dar cea cu cel mai mare extracost? Caresunt efectele acestuia?

Varianta bazata pe munca suplimentara sauintretinere de lucratori. Este specifica economiei depiata functionala dar poate fi practicata o perioadalimitat (12 sapt) ; perioada de angajari

demiteri.Variant bazata pe sistemul de procesarecontinuu. Este nivelul costului cel mai ridicat sineindicata n economia de piata.Pe baza variantei

pure se elab variantele posibile precum combinatiide variante pure .Sunt 3 tipur i:A)sistem de procesarerelativ constant si dimensiunea apreciabila a

inventarului care corecteaza dficultati depreviziune;B)productie fluctuanta potrivit cereri sidimensiune redusa a inventarului care corecteazadificultati de prreviziune;C)combinatie de 1 si

2.Varianta eficace este cea care se adapteazatipologiei produselor executate

30. Prezentati 3 variante de programare agregat carese pot aplica in practica. Aratati conditiile deaplicare a uneia dintre ele.Programara agregat =interfata dintre planificare si programare . opereaza

cu resrse exprimate global produse ecivalente,unitati fizice de resurse material, umane etc) .foloseste 3 variabile de baza-Nivelul cererilor mom tQdt ;-Nivelul ofertei la mom t QSt ;-nivelul

inventarului(stocului de orice resursa aflata inprocesare la un moment dat).relatia dintre cele 3variabile: QSt = It-I + QStk Qdt.Regula

decizionala este Qst=Qst-1+A(Qdt-Qst-1).Daca A=1at:Qst=Qdt, nivel ala productiei care egaleazacererea.Daca A=0 at:Qst=Qst-1, productia este egala

in fiecare per de timp.Egalizarea sistemuluiproductiv cu nivelul cererii se poate realiza inpractica prin intermediulk unor costuri care nu suntexemplificate si masurate in toate cazurile in

contabilitatea organizatiei dar influenteaza saudetermina eficienta sist productiv31. In procesul de programare agregat extracostul

intretinerii inventarului este o variabila constanta .

ce se exprima in fctie de aceste extracost? Dar incostul de subcontractare sau a deficitului de

produse?C1-extracostul intretinerii produselor ininventar cuprinde:;C1t1-extracostul cu uzura morala

a productiei imibilizate;C1t2- extracostul cu uzurafizica a productiei imibilizate;C1t3-extracostulrezultat din imobilizarea activelor de toate

tipurile;C1t4-extracostul tezultat din depozitareapropriu zisa a produselor inclusiv cheltuielilegenerale ale depozitului;C1t5-extracostul rezultat

din asigurarea produselor.cele mai mari coisturi suntcele date de imobilizarea activelor.acest cost sedeterm in cazul in care Qst>Qdt;C1t=c1t(Qst-Qdt).Daca in t-1 s-a inregistrat It-1 r ezulta

C1t=c1t(It-1-It);C4t extracostul deficitului de

produse sau cel de subcontractare cand Qt S1

7/31/2019 MOP Final Fitoaice

4/4

36. Enumerati 4 domenii in care se formuleazamisiunea obiectivele si politicile MOP la nivelulfiecarei functii manageriale.Domeniul costului

calitatii, domeniul timpului de pregatire incheiere,domeniul livrarii, domeniul flexibilitatii37. Fie un produs cu o complexitate constructiva

redusa, cu o tehnologie de procesare simpla si odurata a ciclului de procesare de asemenea redusa,ce motoda MOP folosim ma nivelul fiecarei functiimanageriale?Se foloseste metoda Just-in-time care

presupune o imbunatatire a profitului si returnarea

investiilor cu costuri reduse dimunuareainventarului, si imbunatatire calitatii.

J-I-T....prima metoda cap 738. Fie afirmatia cea mai eficienta marime a lotuluieste egala cuunitatea. Este corecta? De ce?

Un program calendaristic efficient este de tipmultiobiect si nu monoobiect, opereaza in serie,loturi de marimi discrete si nu economice, iar nivelulde procesare care asigura clientilor produsele este

nivelat.Productia multiobiect necesita in practica un systemflexibil care permite obtinerea unor produse diferite

in cantitati diferite, dar cu un nivel al costuriloracceptat de unitate si schimbari minime in structurasistemului productiei.

Loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse sitendnta este sa se egalizeze unitatea.39. Prezentati variante ale obirctivului fundamentalal MOP.Cand folosim o varinata sau alta?

Obiectivul fundamental al MOP il reprezintaindeplinirea rentabilitati programelor d.p.d.v.

cantitativ, calitativ si al termenelor de procesare. Caurmare, functia obiectiv a procesului de MOP e ste:

min,max f=ii

m

i

n

j

p

k

k

ij cxq = = =1 1 1

,unde:q,i,j,k = cantit de produse, lucrari, serv de tip i,procesate cu prioritatea j in perioada k, cantit fizicepot fi transformate in valori care permit

aditivitate.;X,i,j= pretul peunitatea de valoare de tip icu prioritatea j;C,i = criteriul e eficientizare, carepoate fi identificatcu penalizarea pe unitatea de

valoare, daca clauzele contractuale nu suntindeplinite sau cu pretul pe aceasta unitate, ca z incae functia se

maximizeaza.P=nr.perioadelor;M=nr.prioritatilor;N=nr.produse,servicii.Asigurarea ritmicitatiipresup.existenta unei proportii intre necesar sidisponibil la nivelul fiecarei resurse, perioade si

subunitati structurale care tinde catre cifra 1.

=riviT

riviTk

d

kn

**

**

11*1*

1*1*==

++

++c

riviT

riviT

k

d

k

n;

disponibil

necesar1 .

40. Mediul turbulent al organizatiei este o variabilaindependenta sau dependenta in procesul MOP?

Motivati raspunsul.Mediul turbulent al org. este ovariabila independenta de procesul mop. Procesulmop dpinde de mediul turbulent al org. care impuneun management operational de criza focalizand in

primul rand functiunea de procesare si apoi cele de

mark. Contab. Etc. Abordarea man operational pebaza turbulentei mediului conduce la constientizare

faptului ca modelele propuse sunt supuse mediuluide afaceri in care activeaza firma. Pe masura ceturbulenta creste man op. se caracterizeaza printr-un

proces de extrovertire, de puternica sensibilitate lamediu. Activitatea functionala care rezulta dinproductie este corelata cu alte domenii cum ar fi celde marketing. Datorita provocarilordin mediul de

productie firmele nu pot raspunde prin programarerapida si eficienta ceea ce necesita un sitem decontrol permanent capabil sa reconstituie procese

prestabilite.