model caiet practica.pdf
of 24
-
Upload
andrei-cucos -
Category
Documents
-
view
245 -
download
0
Transcript of model caiet practica.pdf
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
1/24
Caiet
de
Practica
UNTVERSTTATEA PETROL
-
GpZE DtN
pLOtEgTt
FACULTATEA
I.P.G.
STUDENT:
OANCEA
ION
ANUL: 2
l.P.c.
SERIA:
A
GRUPA:FORAJ 3
2012
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
2/24
1"
2.
.t
J-
4.
Generalitati
Amenajarea
drumului pana la locatia sondei
Amenajarea
locatiei
Transportul
instalatiei pana
la
noua
locatie
a
sondei
lnceperea
montajului
si
a
forajului
Sonda
-
este
o
excavatie
miniera
circulara
caracterizata
prrn
raporl
mare
intre
lungime
si
dianretru'
executata
in
sol
cu
scopul
de
a
evidentia
si
a
exploata
zacamintele
de
hidrocarburi
si
minereuri
utile'
Forajul propriu-zis
se
face
cu
instalatii
speciale
numite
instalatii
de
foraj,
iar
dislocarea
rocii
se face
cu
sape
numite
sape
de
foraj.
ln executia gaurii de
sonda
se vor
executa
urmatoarere
operatii
:
-
forajul
propriu-zis;
-
tubarea;
-
cimentarea
(
introducerea
lapteiui
de
ciment
in
spatele
coloanei
pentru
consolidarea
gaurii
de
sonda
in
portiunea
forata);
-
operatii
de
investigatii
a
gaurii
de
sonda.
foraj
Metode
de
forai
Percutant
cursant
sau
hidraulic
Rotativ de la suprafata sau cu motor submerstbil
Rotativ pneumatic
Evacuarea
detrisului
se
face
cu
ajutorul
fluidului
de
foraj.
simbolizarea
inslalatiilor
de
pentru
hidrocarburi
:
F166,
Fzoo,
F:zo,
Fass,
F5s6,
Fs6s
F=
instalatia
de
foraj
100,200.....,900
=
forta
admisibila
in
tone
de
forta.
se
fabrica
in
trei variante
actionate
cu
motor
hidrauric
(AH),
motor
electric
de
cureni
continuu,
motoare
Diesel
electrice
in
curent
continuu.
Sondezele
sunt
instalatii
pentru
prospectiuni
geofizice
utilizate
la
adancimi
mai
mjcj,
j
nnaxirn
1200
m.
Simboiizarea
:
SG
25,
SG
1S0,
lnstalatiile
pentru
forajul
de
apa
Simbolizarea
lor:
FA
10,
FAi2,
1.
2.
sG
300,
sc
600,
sc
1200.
sunt
utilizate
la
adancimi
mai
mici
de
60Om
FA
20, FA
30.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
3/24
Sistemul de rotire:
Acest
sistem
se
compune
din :
-
masa
rotativa;
-
cap hidraulic;
-
garnitura
de
foraj.
Masa rotativa
:
ROL
-
imprima
miscarea
de
rotatie
greutatea
in
timpul
manevrei.
Simbolizrea
:
MRS 175
(masa
rotativa
scufia),
MRL 175
(
masa
rotativa
lunga
).
ln componenta ei
avem
:
-
patratii
mari
(
se
scot
la tubare
si
cimentare)
-
patratii
mici
(
se
scot
la manevere
).
iil,:i
::scr,=ie
p
hidruulrc
ni'infi
rlA
r.rnirsil'f;
rB
-,:1 f OIL-lI
i'./(i
garniturii
in
timpul
forajului
si
preia
iJfl':vfl tre
3,1,n'i
rl tggtr.;r
"-
'
, u'ti..lLrlL.ii
iF
.
rr
r;
r
-*J
i-il1,:]rjfir
ri*
g
h;dn;
i5i,r
rirri
,ie
tn
ruj
,Llircuilrri,
a r cr:nCer,t
n.l
'
f
luidului
de
inr*j
{
p:in
s,Pt]tiu
I'rrt:lari
f,
I
ictLit
Li
I
{j**ce
rrg{rrr
I
Cpr-:
rlt
frr,:,1
-1lL
ili;idrru; Je
iorn..
':[r:,:]
irriertnrL-i
;r'u.1
:tltir
I
-
p1
.3i1;li
perr{
ru
'f
5
rc.l.lrr::l'4il
apci-nri'
outole
;re
sil
FG
Schema
de foraj
a unei sonde
cu
masa
rotativa.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
4/24
Schema
de
principiu
a capului hidraulic
A
-
lungimea
capului hidraulic
B
-
Iatimea capului
hidraulic
A
-
latimea
capului hidraulic
in
planul
lurlelei
Corp din
otel
Bolturi
Toarta
Fusul cu
guler
Reductie
Rulment
axial
principal
Rulment
axial
secundar
Rulment
radial
Rulnrent
radial
Lulea
Teava
de
spalare
Capac de fixare
Cutie de etansare
Piulite de
strangere
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
5/24
Garnitura
de
foraj
se
compune
din
-
Prajina
de antrenare
-
Prajini
normale
-
Prajini
grele
-
Stabilizalor
-
Racorduri
speciale
Garnitura
de
foraj
are
rolul de a
transmite
miscarea
Ce
rotatie
de
la masa rotativa la sapa
si
perrnite
circulatia
fluidului
de
foraj
in
gura
de
sonda.
O
parte
din
garnitura
de foraj
realizeaza
o apasare
pe
sapa,
iar
pentru
a
realiza
oprirea de
interventie
si
reparatie
se folosesc
diferite
accesorii.
1.
Praiina
de
antrenare:are
rolul
de
a transmite miscarea de
rotatre
ce la
masa
rotativa
la
garnitura
de
foraj.
Este
realizata
din
otel inalt aliat capabil
sa
reziste la
solicirar:
ccrrpuse
(
tractiune,
torsiune,
presiune
interioara). Lungimea
prajinii
de antrenare este
oe'iZrn.
2.
Praiini
normale
:
sunt
realizate
din
otel
de
calitate superioara
capabile
sa
reziste la
solicitari
ca:tractiune,
torsiune,
presiune
interioara
si
exterioara
prin
incovoiere.
Lunginrea
prajinilor
normale
este
de 9
m
3.
Praiini
qrele
:
Se
plaseaza
la
partea
inferioara
a
garntiurii
si au
rolul
de
a
realiza
o apasare axiaia
pe
sapa.
Sunt
construite
din
oteluri aliate capabile sa reziste la eforturi
compuse
:
compresiune,
torsiune,
presiune
interioara.
Lungimea
prajinilor
este de 9
m.
Stabilizatori
Se
folosesc
la
dirijarea
sondelor
si se
monteaza intre
prajinile
grele;
au
scopul
de
a
impiedica
miscarea eliptica
a sapei
pe
talpa.
Racorduri
speciale
Au urmatoarele
roluri:
-
Permit insurubarea
prajinilor
intre
ele;
-
Permit trecerea
de
la un tip
de
filet la
alt tip de
filet.
Echipamentul
de manevra
Echipamentul
de manevra
este
un ansamblu de
elemente
(
utilaje
si
materiale
)
care
preiau
sarcinile
de la
put
si le transmit
instalatiei
de ridicare, ln
acelasi
timp
se face
posibila
rnanevrarea
in sonda
pe
verticala
(
extrageri
sau introduceri
)
a materialului
tubular
si a
prajinilor
de
pompare
sau
a
diverselor scule.
Acest ansamblu este
format
din :
I
t
t
t
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
6/24
I
-
geamblac
-
macara
-
cabluri
-
carlig
-
troliu
Geamblaqurife
de
productie
sunt
compuse
din
mai
multe
roti
montate
pe
unul
sau
mai
multe
axe
care
se
sprijina
traverse
sau
prin
intermediul
unor
lagare
cu rulmenti.
se
construiesc
in
3
variante
:
a)
Cu 3 roti
de manevra
pentru
sarcini
de
lucru
40
t.f
.
b)
Cu
4
roti
de
manevra
pentru
sarcini
de
lucru
40,
B0
t.f.
c)
Cu 6 roti
de manevra
pentru
sarcini
de
lucru
40,
gO
t.f.
la
montaj
se
ln
afara
acestor
roti,
geamblacul
mai
est
prevazut
cu
o
roata
de
lacarit
care
centreaza
pe
gura
putului
si
o
raota
pentru
ghidajul
ramurei
active
a
cablului.
Ruimentii
se
ung
cu
vaselina
consistenta
cu
ajutorul
unor
ungatoare
speciale
(
agresare
cu
ocazia
fiecarei
interventii,
sau
o
data
la
7
zile,
in
cazul
in
care
lucrarea
este
de
durata
lunga.
Macaraua
de
productie
Ea
constituie
partea
mobila
a
echipamentului
de
ridicare.
Este
compusa
din
una
sau
mai
multe
roti
identice
cu
cele de
manevra
de la geamblac montate pe acelasi
ax.
lnvartirea
lor
pe
ax
este
asigurata
prin
intermediul
rulmentilor.
Axul
rolelor
este
fixat
Ia
capete
in
2
placi
din
acelasi
otel
care
formeaza
corpul
macaralei.
De
partea
inferioara
a
placilor
este prins
lacatul,
piesa
care
permite
cuplarea
macaralei
cu
urmatoarele
elemente
din
echipamentul
de
manevra
(
carligul
)'
Rulmentii
macaralei
trebuie
gresati
ca
si
cei
ai
geamblacului.
operatra
nu
se
mai
executa
separata ptr
fiecare
rola,
axul
fiind
prevazut
cu
un
canal
central
care
are
iesirea
ia
fiecare
rulment.
Macaralele
difera
intre
ele
prin
numarul
de
roti,
ceea
ce
determina
si
sarcina
pentru
care
sunt
construite'
La
noi
in
tara
se
construiesc
macarale
cu
1,3,5
role
pentru
sarcrni
de
10,20,30,60
t.f.
Distanta
intre roti trebuie
sa
fie
max. 12 mm
pentru
a
nu permite
caderea
cablului
pe
ea.
Foile
geamblacului
sunt
confectionate
din
otel
rr
si
sunt
solidarizate
intre
ele
prin
distantiere.
Geambiacurile
astfel
asamblate
sunt
ridicate
in
turla
unde
se
monteaza
pe
2
g,nzi
metalice
care
la
randul
lor
se sprijina
pe
coroana
turlei.
Toate
macaralele
sunt
prevazute
in
dreptul
rolelor
cu
aparatori
metalrce.
Garliqele
de
productie
carligul
face
legatura
dintre
sarcina
de
la
put
si
macara,
Er
este
astfel
construit
incat
sa
permita
rotirea
sub
sarcina.
Are
urmatoarele
parli
componente
:
intermediare
de
permite
iesirea
)
,
care
intra
in
-
carrigur
propriu-zis
cu
rocasur
pentru
suspendarea
cabrajeror
(piese
prelucrare
a
sarcinilor).
Este
prevazut
cu
un
dispozitiv
de
siguranta
care
nu
chiolbasilor;
in
partea
superioara
are
o
prelungire
cilindrica
(
gatul
carligului
urmatoarea
parte
componenta,
corpul
carligului
(butucul).
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
7/24
-
Toarta carligului
este
o
piesa
curbata
sub forma
de
U
ale
carei
capete
sunt
solidarizate
de
corp in 2
bolturi
in
jurul
careia
poate
oscila. Carligele
sunt
construite
oentru
sarcini
1,2, s,
12.5,2A,30
t.f.
Cele
de 12,5
si 20
de tone
forta
sunt
folosite
pentru
manevrarea
parjiniior
de
pompare.
Cele
de
30-50
t.f.
sunt
folosite
pentru
a
bloca
carligul
propriu-zis
pentru
a
nu
se
mai
putea
invarti.
Acest
lucru
este
posibil
datorita
unui
bolt
care
patrunde
in
acelasi
timp
prin
corpul
carJigului
si
gatul
carligului
propriu-zis.
,.-
F
t
ri*..
ir,.
ljlirfig
de
p,r,:drr,r1i,:
liixt
;rrr:
"l
a;:irri
i$;
;'.
:;.i
girrnji.,;
irfliiilr:f
dL:
&nit* 1 ii;
od.*irJ,r*ri:
r:ui
i
g.u
hi
:
$-prill ;n
*irdig*lLrri.:
ftstrrdiii*i:lu]
de
prrsinnr
;
i"ehir
lt-ilguJ
crirligrLl
r::.
itg.
:r'i.
liiriig
$c
prn;irr;i*
ru,:irr..
i
"
*in1l1
*fu
:i
i l'*
I
u.l
;
J-
t,:.tl].
t;l
rxul
i
g.r
1
l]i
;
,;-,li
:;
pLTil
i
;-Lil,j,r
i ;
IrLri
l-.
l:.
-:..
:
-.
:
-
-fl lhl/.'
n
|
:
d-
: r,
r',
I
clt
rl
::
:;l:r1.1
:L:t
j.
I"rirmar,in
r{tligll:tli:
r-p'e:;ui
"r.i;uriri:
.r-drs;rhid,:ren
ilJlrd
im
l,:r.i,:rirr]
.lr
rr
ll,l:rLit:
;
i r.lL;ia..:
rrir..it
r..
rrr
.'.:,-:r
dc
(t;l
tirir
;r
i}1'r;':.;i.uir,L
Cabluri
Este
elementul
elastic
de legatura
dintre
partea
fixa
a
echipamentului
de
manevra
(
geamblac)
si
parlea
mobila (
macara
).
Prin
ele se
transmite
la
troliu
forla
necesara
preluarii
sarcjnilor.
cablurie
sunt
confectionate din fire de otel special, ce rezista la rupere impletite intre
ele.
Constructiv
sunt mai
rnulte
tipuri
de
cablu,
diferenta
consta
in numarul
de
fire
si
de
sensul
infasurarii.
ln
principiu
ele
au
o
inima
vegetala
care
are rolul
de
a
atribui
cablului
o
rezistenta
si
elasticitate
necesara.
Fiecare
tronson
are
un
fir
central
in
jurul
caruia
sunt
infasurate
6
fire
deasup
ra
carora
exista inca
un
rand
de
12 fire,
sau
un
fir
central
in
jurul
caruia
sunt
infasu
rate
2
randuri
de
sarma
in
12.
La
irecerea
peste
role
sau infasurarea
pe
toba,
cablurile
sunt
infasurate,
solicitandu-se
ia
incovoiere.
Cablurile
pentru
pistonat.
i
mici
de
22 mm
sunt
facute
pentru
operatia
de
curatire
sau
lacarire
si
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
8/24
Troliu
Lucrarile
executate
la
sonda
se
traduc
in
ultima
instanta
in
deplasarea
pe
verticala a
echipamentului.
Deplasarea
pe
verticala
se
realizeaza
cu o
instalatie
care
permite
deplasarea
capatului
activ al
cablului
si
in acelasi
timp
dezvolta
forta
ceruta
de
sarcina
de
la
put.
Aceasta
instalatie se
numeste
troliu si
are in componenta urmatoarele
parli
:
-
Toba pe
care
se desfasoara
cablul
-
Axultobei
pe
care
se
invarteste
liber suspendat
pe
cele2
capete
pe
lagare
-
Roata
de
transmisie
montata rigid
pe
ax
prin
intermediul
caruia energia
de miscare
inrprimata
de motor este
transmisa
tobei.
-
Cuplajul
cu
parghia
de actionare
prin
care miscarea
axului
este transmisa
tobei,
cand
acest lucru
este
necesar,
- Frana
tobei
-
Postamentul
Troliile
pentru
reparatie
sau
interventie la sonde
sunt
:
-
Fixe
montate
la sondele
izolate care necesita
pentru
mentinerea
lor
frecvente
intretineri
-
Semitransportabile
-
Transportabile
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
9/24
[]ea::,1-',liir:ul
i
n.:iaia1
rel
/-i,tril
j-:,:'1"
il::ilaf
i-.
j-ri,iil
.r;i;r-lit;ii;_iilL.:
ilie
r:r ;
t:
t
,t
{'1-
jnclr
.-le
J.r:;iir:lia;,j
;:;i
lJ|_:r.Lii
i-:-;l
::,;.r
rl
i'-:r-i
hi.r
.:i
I
indijcc
Sisteme
de extractie
1.
Aceasta
metoda
de
exploatare
este
cea
mai
Sondele
produc
prin
eruptie
naturala
in
prima
faza
presiunea
de
fund este
suficient
de
mare pentru
a
zacamantului.
ieftina
si in
acelasi
timp
cea
mai
simpla.
a
exploatarii
zacamantului,
atunci
cand
aduce
la
suprafata continutul
de
fluid
al
2.
Metode
de exploatare
prin
eruptie
artificiala
Cand
presiunea
de
zacamant
incepe
sa
scada,
iar
la
capul
de
eruptie
al
sondei
scad
presiunile
foarte
mult,
fluidele
din
zacamant
nu
mai
sunt
aduse
la
suprafata.
ln
aceasta
situatie pentru
compensarea
scaderii
de
presiune
a
zacamantului
se
introduc
gaze
sub
presiune
in
spatiul
inelar
dintre
coloana
de
exploatare
si
tevi
de
extractie,
care
ajung
la
siurile
tevilor
de
extractie
unde
se
amesteca
fluidul produs
de
sonda
si
de
aici
ajung
la
suprafata pana
la
parc.
Echipamentul
de
fund
este
acelasi
ca
la
eruptia
naturala,
deosebirea aparand
atunci
cand
in
garnitura
de tevi
de extractie
se
introduc
supape
de
fund
pentru
pornire.
La
suprafata
se
rnonteazao
conducta
de
gaze
de
la
statia
de
comprimare.
3. Metoda
de extractie
prin
pompaj
in
adancime
Aceasta
metoda
se
aplica
dupa
ce
nu
mai
este
eficienta
metoda
de
exploatare
prin
eruptie
artificiala'
ln
acest
sistem
titeiul
se
extrage
din
sonde
cu
ajutorul
unor pompe
de
andancime
actionate
de
la
suprlata
de
unitati
de
pompare
prin
intermediul
unor
garnrturi
de
prajini
sau
cu
instalatii
hidraulice
sau
electrice.
I.
Echipamentul
de
suprafata
al sondeior
de
titei
in
eruptie
naturala
:
1.
Dispozivitul
de
suspendare
al
tevilor
de
extractie.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
10/24
t
Acest
dispozitiv
se
fabrica
in
2
tipuri
:
Tip
I
pt.
presiuni
de
70,
140,210
bari
Tip
il
pt.
presiunide
350,
700,
1050
bari
Diferenta
intre
cele
Z
tipuri
consta
in
modul
etansare
a
spatiului
inelar.
de
suspendare
a
tevilor
Ce
extr-actie
si
de
2. Dispozitiv
pentru
suspendarea
teviror de extractie
:
flansa
dubla
boneta
mufa
tronconica
inel
de
etansare
piulita
pentru
fixarea
mufei
tronconice
garnituri
inelare
supapa
de
contrapresiune
Capul
de
eruptie
Este
un
ansamblu
de
fitinguri
si
care
are rolul de a etansa spatiul
inelar
aduce
produsul
din
sonda
ia
suprafata
care
este
duza.
capul
de
eruptie
se
monteazala
gura
sondei pe
ultima
flansa
de
etansare
a
coloanelor
ce
indeplinesc
urmatoarele
functii
:
-
Serveste
la
suspendarea
tevilor
de
extractie
Etanseaza
spatiul
inelar
Permite
reglarea
debitului
de
fruide
al
sonderor
cu
ajutorul
duzeror
Permite
circulatia
fluidelor
Permite
masurarea
presiuniror
si
a
temperaturii
ra
gura
sondei
se
construieste din
otel
de calitate superioara puniru a rezista la
actiunea corozivaa
apei
care
insoteste
titeiul,
respectiv
la
actiunea
abraziva
a
nisipului
antrenat
din
strat.
a)
Dupa
solutia
constructiva
1.
Cap
de
eruptie
asamblat
prin
flansa
2.
Cap
de
eruptie
monobloc
b)
Dupa
gama
presiuniior
de
rucru
:
140,210,
350,
700,
1050
bari.
1.
Capete
de
eruptie
asamblate
prin
flanse
:
-
Cu
1
brar
[C.E.A
1J
-
Cu
2brate
[C.E.A
2j
capetele
de
eruptie
au
un
singur
brat
monobroc,
se
construiesc
in
2 variante
-
cap
de
eruptie
monobroc
cu
un
brat
si un
robinet
pe
rinia
principara
-
cap
de
eruptie
momobroc
cu
2 robinete
pe
rinia
principara.
Capul
de
eruptie
cu
un
brat
se
compune
din:
-
Flansa
dubla
a
dispozitivelor
pentru
suspendarea
teviror
de
extractie
-
Boneta
-
Robinet
armaturi
de
mare presiune
,
dar
de
constructie
curenta
dintre
coloana
de
exploatare
si
tevile
de
extractie
si
de
a
prin
alegerea
corespunzatoare
a
orificiului
de
trecere,
principal
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
11/24
Contraflansa
Bratul
de
exploatare
Stut
Corpul
duzei
Dopuri
Robinet
de
evacuare
Legatura
ia coloana
cu
mosor,
robinet
si
T
Supapa
de
retinere
_
Cap
d*
en:3rlie cu
dou&
bru1e.
l*rJi*pnziiinrl
de suxpendar:e
a
*rilor
*ic
eritruuli*
{*n1a
il:
g;lel
i it)
;
J*?entihd,Cer:
roi,lei
enh;rn*i;
-{"pri
r*
penhu
t
nffn
nmetrul
cnlmi:r
ei
;
C-
bnlmtx
r,*p
uiui
dr
erup{i
e; S-vesti
I *
l*
priucipde;
fi-cnrcea
cnpulLri
cf*
cnrr4ie;
Z,r,e:rrihd
rlcntirlici
ri*
la
1*viJe
de
extr*cde;
$-pc'rl
rJrrur;
,{'-pr.ir.r
m:rnome{nliui
rje
la
iclile
dc
*xtracfie;
Jfl-venrilul
1lnntfli
hurlayml
de
pisrurnnl.
crucea
rnasiva
este prevazuta
cu
un
stut
cu
mufa
de
T+ inch
cu
un
robinet
si
un
manornetru
pentru
masurarea presiunii
din
tevile
de
extractie.
Capul
de
eruptie
cu
brate este
prevazut
cu
doua robinete pe
linia
principala
si
cu
1
sau
2
robinete
pe
brate.
Are aceleasi
componente
ca
si
capul
de eruptie
cu
1
brat, singura
diferenta firnd
aceea
ca
in
locul
flansei oarbe
se
monteaza
un
brat
de
exploatare
prevazut
cu
un
robinet
si
un
locas
pentru
montarea
duzei,
brat
care face
legatura
cu
o
conducta
de
sonda.
Robinetul
principal
cu
pana
se
va
manevra
pentru
oprirea
sondei
numai
in
cazuri
strict
necesare,
atunci
cand
s-au
defectat
armaturile
capului
de
eruptie
deoarece
defectarea
acestui
ventil
ar
pune
in
pericol
siguranta
sondei.
crucea
este
o
piesa
masiva
supusa
actiunii
abrazive
a
nisipului
adus
de
fluidele
din
strat,
in
aceasta
piesa
fluidele
care
circula
prin
tevile
de
extractie
isi
schimba
directia.
ventilulsuperior
se
utilizeazain
cazul
pistonarii
a unei
deparafinari
sau
in
cazul
efectuarii
unor
operatii
de
masurat
a
presiunii
stratului
cu
manometru
de
fund.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
12/24
T
t
I
tt
t
r
I
I
r
r
t
t
t
t
I
t
I
I
I
T
ln
cazul
in
care
manevrele
cu
acest
ventil
sunt
mai
frecvente
si
aceasta
se
dubleaza,
Ventilul
de
la
baston
se
va
deschide
numai
in
cazul
in
cand
se
va
face
o
circulatie
de
fulid
n
sonda
respectiv
pentru
omorarea
sondei.
Ventilele
de
pe
bratul
de
exploaiare
se
manevreazamai
des
in
cazulcapului
de eruptie
u
2
brate
pentru
a
schimba
sau
contro
la
duza.
capul
de
eruptie
va
fi
ales
in
functie
de
resiunea
de
fund
a
sondei
se
regleaza
debitur
titei
si
gaze
ar sondej, crearea
unei
capul
de
eruptie
sau prin
crearea
unor
rezistente
in
tevile
-
De
suprafata
:
fixe,
reglabile,
autoreglabile.
-
De
fund
:
fixe,
reglabile
de
suprafata,
mobile.
Tevile
de
extractie
sunt
materiale
tubulare
care
se
introduc
in
coloanele
de
exploatare
a
sondelor
ndeplinind
urmatoarele
roluri:
Duzele
-
cu
ajutorul
acestora
contrapresiuni
Ia
trecerea
fluidului
prin
de
extractie.
Avem
2
categorii
de
duze:
-
Permit
circulatra
diverselor
fluide
(
pentru
pornirea
sau
omorarea
sondelor
si
-
Prin
aiegerea
justa
a
diametruluj
rationala
a
energiei
stratului.
gaze,
titei,
apa,
noroi
)
din
coloane
de
tevi
si invers
pentru
diverse
operatii
ca
acidizari,
cimentari.
si
a
lungimii
tevilor
de
extractre
ce
asigura
folosirea
mai
mult
sau
mai
putin
variate,
dpdv
al
Tevile
de
extractie
sunt
confectionate
din
oteluri
profilului
se
deosebesc
doua
tipuri
de
tevi
de
extractie:
a)
Cu
capete
neingrosate
b)
Cu capte ingrosate
[a exterior.
,r""-.xt"J:nea'
dupa
modul
in
care
se
realizeaza
imbinarea
dintre
tevile
de
extractie,
se
-
Tevi
de
extractie
cu
mufa
separata
-
Tevi
de
extractie
cu
mufa
din
corp
Tevile
de extractie
se
executa
petnru
diametre
exterioare
cuprinse
intre
0,5
-
4
%inch
si
u
diferite grosimi
de
perete'
Pentru
sondele
obisnuite
se
folosesc
tevi
de
extractie
din
oter
J55,
evile
de
extractie
cu
mufa
din
corp
sunt
folosite
in
special
in
cazul
sondelor
cu
coloane
u
diametru
mic'
ele
avand
in
dreptul
sculelor
dimensiuni
mai
reduse
decat
cele
cu
mufa
eparata'
sunt
mai
multe
tipuri
de
imbinare ale acestora ( Hipdrill,
omega
care se
deosebescrin
profilurfireturui
avand
drept
scop
asigurarea
unei
etansieiati
sporite).
Tevi
de
extractie:
a)
Cu
capete
neingrosate
b)
Cu
capete
ingrosate
c)
Cu
rnufa
din
corpul
tevii
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
13/24
/,rr'''-t,u'"
ip
1:4
j'tfr
p;fi
,it-
+
r/:
in
S ii.p,,ti,"
fu,ry,;ci:l+r*r
i"r/lii
J'cvi {fe
.;:ilrlll"rL:
r:ir
illl:i.it[r'-j :i:*,-".1r,ije
dj:i
;,,..r1,.
r.:..I"".,1.nrtr]ll
_.rr*.
J,-i_Lri:t:J:r
r-i:i;;,i.i1;;
,,'";-LiiLrii:,:ir,,
irilfi,,,,:.i,::;r.i
jf-'iti:.[j*tf t
i:]ilitJit,:i
1;1i.,i,.
;-;,i.si51r.rL,1
lr;\r-.rj;.:1
;Jr-
]i::ii-i
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
14/24
Alte
echipamente
,rr"'#:l"tl:i$:''"t
al
coloanei
de
titei
de
extractie
se
fixeaza
siul
tevii
de
extractie
,
care
are
,i
ur
.*fr ogt7f,,?^
capatul
garniturii
de
tevi
de
extractie
impotriva
rovituritor
in
timpur
introducerii
-
Avand
capatul
inferior
tronconic
constituie
un ghidai
al
tevilor
de
extractie
permitand
o
d;:"ffjri',ii];j::l:"lo'''ne
cu
diametru
'ui
'i.
decat
interiorui
teviror
impiedica
-
scure
in
cazur
in
care
s-a
rupt
sarma
cu
care
s-au
introdus.
Diametrul
redus
al
siului permite
insa
trecerea
pana
ra
tarpa
sondei,
a
manometrurui
sj
a
ermometrului
de
fund
cum
sunt
:
-
Packere
pentru
protejarea
coloanei
de
extractie
imptroiva
presiunilor
mari.
irrelar.
supape
de
fund
pentru
circulatia
laterala
a
fluideior
intre
tevile
oe
extrictie
si
spatiului
-
Duze
de
fund
-
Racorduri de siguranta la
packere
-
Supape
de
siguranta
-
Mansoane
rezistente
la
uzura.
$iul
prrrtnr
{eri
ri*
ex{ri:cp*:
,{-dinnetrtLl
s}itjjr-1.$.1
rr}
$riir,li:
ri1
-diarnernd
ri:t
rir:r
*t
5i
r.rturj
t-diar::etrul
ce
tr+:i:.erc
pri;i
6iu;
/-
ittr
t
51 i1
;i.';
.q111
r1-
Echipamentur
de
la
gura
sondei
se
compune
din
urmatoarere
eremente
cap
de
pompare
prajina
lustruita
garnierele
ochiul
puntea
al
sondelor
cu
praiini
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
15/24
Capulde
pompare
are
rolui
;
-
de
a
suspenda
garnitura
de
-
de
a inchide
spatiul
inelar
si
circule
catre
locul
de
colectare.
Cuprinde
urmatoarele
elmente:
-
capul
de
coloana
-
teul
capului
de
pompare
tevi
de
extractie
a
realiza
etansietatea
pe
prajina
lustruita
astfel
ca
Capete
de
pompare
pentru
-
cu
flansa
excentrica
-
cu
flansa
normala
Robinetul
de
retinere
are
o
constructie
diferita
dintr-un
corp
cilindric
avand
un
scaun
cu
bila.
Bila
este
retinuta
pe
scaun
prin
intermediul
unui
este
fixata
printr-o
piulita
infiletata
in
mufa
corpului.
pompare
sunt
extrase.
are
inaltime
mica
reglabila
prevenitor
in
caz
de
manifestari
eruptive
popmajul
cu
prajini
construite
in
tara
noastra
sunt
de
tipul
:
extractie.
Este prevazula
in
exploatare
direct
sau
prin
fata
de
cel
standardizate
fiind
alcatuite
arc
elicoidal
fixat
intr_o
colivie,
iar
colivia
rapide.
Aceasta
varianta
-
pressgarnitura
si
bratul
capului
de
pompare
capur
de
coroana
este piesa
pe
care
se
sprijina
tevire
de
partea
inferioara
cu
fransa;
ea
etansea
za pe
fransa
coroanei
de
intermediul
unui
mosor.
capul
de
pompare
tip
llpt'
P'N.
25bariare
o
parte
din
el mentionate
mai
sus,
dar
lipsesc
tabele'
Tevile
de
extractie
sunt
suspendate
prin
filetare
la
o
flansa
avand
manifoldul
completat
la
iesirea
din
coloana
cu un
robinet de
retinere,
iar
pe
brat
este
prevazut
cu
un
mosor
si
un t
special
legat
la
coloana prin
intermediul
unei
tevi.
:"::i:"*r:Tlri:,^,L,1
l :
r
6,4
de
bari
are
aceleasi
parti
componente
dar
cu
o
rrettLU
udt
uu
o
ff::::'j:#:1ffi],];::"::::^l".1jo:-",i,
cu
o
duza
speciara
de
iesire
a
amestecurui
pe
brar
vrvvurur
P
,
"ur?^."j^oj,"^::lir::,"^Tl:up:".,une
optima
asupra
srratului
cu
manifestari
eruptive.
l:":.,:"1'j11,^1":]1lil,o"
pe
coroana
dinaintea
.oir"triri
;;;;#lJ'"f"
,in"
nchis/deschis
si
se
regreaza
presiunea
in dispozitivur
pt. regrarea
debiturui.
:l?^,,"::::I::,^:^,lj,t] : i .1|?
b,:,,
are
in
prus
'non*ipu
verlicara
deasupra
fransei
EdruPr
il
ilaf
tsgi
;nHr:::"i:j?,":cu
seftar
de
2
si
lz inchis
pr
inchiderea
ra
sura
sondei
cand
prajinire
de
capul
de
pompare
tip
2
varianta
B
-
este
o
constructie
modernizata
pentru
presiunea
nonrinala
de
25'
capul
pentru
suspendarea
tevilor
de
extractie
este
compus
dintr-un
corp
cu
o
lansa
la
partea
inferioara
prevazuta
cu
locas
pentru
el.
de
etansare
secundara
cu
fixare pe
lansa
coloanei
de
exploatare.
Are
cap
turnat,
forjat
din
burlane
de
6-8
inch,
adaptor
cu
pene
pt.
uspendarea
tevilor
de
extraciie,
stergator
si
capac.
Presgarnitura
pentru
prajina
lustruita
este prevazut
cu
un
ten
care
are
2
iesiri
laterale
:
una
pentru
legatura
la
manifoldul
de
2 inch;
una
pentru
scurgerea presiunii
delzinch.
Manifoldul
este
format
din
fitinguri
de
2
inch
si
are
legaturi
dintre
cele
z
brate
elescopabile
fiind
prevauta
cu
supapa
de
retinere.
Asambrarea
robineteror
ra
fransa
se
face
prin
bratari
sau
regaturi
nnodernizata
a
corpurui
de
pompare
prezinta
urmatoarere
avantaje
:
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
16/24
:
T
t
t
I
t
Acest
dispozitiv
numit
si
cutia
de
etansari
are
rolul
de
a
permite
miscarea
prajinei
lustruite,
asigurand
etansarea
intre
coloane
tevilor
de
extractie
si
prajina
lustruita.
Se
compune
din
:
-
corp
cu
scaun
interior pentru
sustinerea
garnituriror
-
capacul prevazut
cu
2
manere
(
2
brate
care
servesc
ia
strangerea
inelelor
de
presiune
si
a garniturii).
lnelele
sunt
construite
din
material
antifrictiune,
garniturile
sunt
din
cauciuc
rezistente
la
actiunea prin
frecarea
sau
actiunea
produsului
petrolier,
ele
sunt
de doua
feluri
:
-
I
-
inserlie
de
panza
i
-
M
-
cu
sectiune
masiva
Diametrele
interioare
de
presiune
sunt
circa
3
mm
mai
mari
lustruite
si
sunt
variabile
pentru
a
putea
folosi
aceeasi
presgarnitura
prajini
lustruite.
Sunt
si
constructii
de
cutii
de
etansare
similar
cu
cele
STAS
la
care
inelul
inferior
se
iniocuieste
cu
un arc spiral, iar prin presarea garniturilor
se
realizeaza o etansare continua
pana
la
realizarea garniturii.
Leqaturi
pentru
titei
si
qaze
Aceste
legaturi
servesc
la
evacuarea
amestecului
de
fluide
extrase
si
a
gazelor
din
coloana
sondei.
Se
pot
executa
2
tipuri
de
legaturi
-
Legatura
pentru
evacuarea
gazelor
din
coloana
pe
aceeasi
conducta
cu
titeiul.
-
Legaturi
separate
la
conducte
de
titei
si
gaze
Gazele
se
capteaza
separat
cand
sondele
nu
suporta presiune
in
coloana.
Legatura
comuna
ce
f'
la
sonde
suporta
in
coloana
sondei
asupra
stratului
cel
puin
presiunea
necesara
pt
evacuarea
amestecului
de
gaze
si
titei
prin
condcuta
de
ameste
la
parcul
de
separatoare
tinand
seama
de
presiunea
din
separator.
Unitatea
de
pompare
Este
unitatea
mecanica
de
suprafata
utilizata
pt
actionarea
pompelor
de
extractie
prin
intermediul
garniturii
prajinii
de
pompare.
Se
cornpune
din
:
Rama
de
baza
Piciorul balansierului
Balansierul
principal
Laganul
central
Balansierul
egalizator
Lagan
sferic
Capul
balansierului
Sistem
ul
biela-manivela
Articulatia
sferica
Greutatile
de
echilibrare
decat
diametrul
prajinii
la
toate
diametrele
de
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
17/24
Reductor
de
turatie
Motcr
Alte
anexe
r
_-
-,
Clrp
de
llr:rip;rc
r,_ij
lc .j
I
-iii,-Si)f
.
-1-t
O:t
C.:_,,.,i_i.tr
-
,l.,
tr_.--:;ru
g:r'r
-:-rei;irt
irr..::-i
i(:,
-
- tlI:d
de
LaL::nr:.:ri*
,r-s;:,}]ji*riis*r
.o.ooirir*,.*l]1ilii;ll;.
rusr-,end:rre
;
j-ni,a1ii5
dr
siglr.i,irlii:i
F{intr':.I
.r*,1til
"l-ietilr
gr.r,.J_iusr,:
illrrc.tc;,
C,_c,;ti*
.i*,**,ilr"q
{rr*fii
,l*
i:eti$erc/,
lq
1*
Si-irgUr
:;ens].
Rama
de
baza
este
realizata
prin
sudare
reductorul
si
motorul.
profile
laminate
pe
care
se
fixeaza
capra,
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
18/24
Piciorul
balansierului
in
forma
de
trunchi
de
piramida
se
executa
prin
sudare
din
otel
profilat
pe
care
se
sprijina
balansierul
prin
intermediul
laganului
central.
Balansierul
principal
-
este
o
grind
din
profile
t#inate
din
profil
i.
El
oscile
aza
in
plan
vertical
injurul
unui
boltfixatintre
cele2lagarecarulmentioscilanti
ai
laganului
anterior.
capui
de
verticalitate
situat
la
capatul
balansierului
se
executa
din
tabla
sudat
a
avand
la
partea
superioara
o rola pentru
trecerea
cablului
puntii
de
suspendare
a
prajinii
lustruite.
Are
o
forma
de arc de cerc cu
centrul
in laganul
central
al
balansierului.
cablul
puntii
de
suspendare
ramane
tangent
la
capul
de
balsier
in
timpul
oscialtiilor
balansierului,
jar
prajina
lustruita
are
o
miscare
rectilinie
pe
gura
putului.
o unitate
de
pompaj
prevazuta
cu
un
dispozitiv
format
din
parghii
care
permit
rabalarea
la
90" a canttltti halanciar in
irrrrrl rrnrri
^.,,.^-r:^^r.-r
capului
balansier
in
jurur
unui
ax
verticar
fata
de
pozitia
de
rucru.
La
partea
posterioara
balansierul
este
prevazut
cu
un
lagar
sferic
de
care
este
balansierul
egalizator
executat
din
lagar
de
otel
in
forma
dreapta
in
sitem
biela-manivela.
Bielele
sunt
executate
din profil
sau
teava,
se
articureaza
prin
lagare
sferice
balansierul
egalizalor
la manivele.
Maniverere
sunt
brate
din
oter
turnat
sau
forjat
care
se
fixeazaprin
principalal
reductorului
si
se
arliculeaza
cu
biela
a.i,
sa
permita varitia
lungimii
lustruite
prin
modificarea
razei
active
a
manivelei.
Manivelele
pot
fi
prevazute
cu
3-6
gaurr
tronconice
in
care
s
epot
fixa
butonul
de
manivela permitand
marirea
sau
micosrarea
unor
prajini
lustruite.
La
unele
constructii
lungimea
de
cursa
dorita
se
poate
regla
usor,
deplasand
articulatia
sferica'
Pe
manivele
sunt
fixate
ap.
de
echiiibrare
in
forma
de
placi
de
fonta,
iar
la
unele
constructii
se
aseaza
greutati
de
echilibru
si
pe
barasiera
in
partea
posterioara.
vrrqt9
td
utulglb
::::i:: i:T::: ,prin
inrermediur
manivereror
cu
o
reducere
a
turatiei
penrru
actionarea
pene
pe
axul
cursei
prajinii
norrnala
a
balansierului.
::l:.""j:^,
j:r:Tf:p
re_atizatT
in
2
trepte
cu
ansrenaje
citindrice
sau
in
primut
ax
at
ilr Ptu||ut dx
d
:*::.::,:,:i::j^,:T:111
miscar:i
9"
ra
motor
Are
fixal
ra
un
capat
o
roata
de
transmisie
uu
U dt
i5t
ilt5le
:::I:":iT': 1"f_1:'11'"..0"
celalalt
capat
este
rixauamburut
rrana.
La
extremlarireaxutui
cil
il Ld
Lil
Udxulul
:'::i:i::
T,.:t'1:?,,::.."11i1,1,r?niu.lere.
prin
modificarea
diametrurui
ar
rotii
oe
transmisiJ
Ur
\ru
Lt
dt t5t
I
llSl
lfl:fi'*l
:"i"::::j:::Ir,:1.^ li,1,b:,ere
cu
turaria
mare
ar reductorurui,
se
regreaza
raportur
totar
de reducere
moior-
manivera
si
nr,
curse
pe
minut.
sistemur
de
franare
asigura
brocarea
si
oprirea
manivereror
in
pozitia
dorita.
Se
compune
d.
\)e
uOIrlpune
::i:::,::r:T
::"l"1rgnll:rr:
actioneaza
doi
saboti
de
frictiune
in
interiorur
unui
tambur
montat
e
arborele
de
intrare
a reductorului.
Motoarele
electrice
utilizate
la
actiunea
unitatii
de
pompare
sunt
de
tipul
asincron,
trifazal,
cu
rotorur
in
scrut
circuit,
cu
turatie
intre
750
si
1500
rot.
pe
minut.
Dispozitivere
de
protectie
a
muncii
cu
care
sunt
amenajate
unitatire
de
pompare
:
1.
grilajul
la
manivele
2.
platforma
pentru
reductor
3.
platforma
pe
piciorul
balansierului
4.
aparatorile
de
curele.
Clasificarea
unitatilor
de
pompare:
1.
Dupa
constructia
manivelei
a)
dize
b)
brat
legat
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
19/24
2.
Dupa
modul
de
transmisie
a)
cu reductor
b)
fara reductor
c)
3"
Dupa
modul
de
echilibrare
a)
echilibraremecanica
b)
echilibrarehidraulica
c)
echilibrarepneumatica
Echiribrarea
mecanica
dupa
modur
de
amprasare
ar
greutatiror
a)
tip
B
echi.
oscilanta
( pe
balansier)
b)
tip
M
echi. pe
manivela
c)
tip
C echi.
mixta (
combinata
)
4.
Dupa pozitia
reductorului
pe
rama
de
baza:
,.f,,
o"ull::'"
t
cu reductorul
montat
pe
un
postament
cu
inattimea
mica
sau
cu
diametru
pe
b)
Varianta
T
cu
reductorur
montat
pe
un
postament
metaric
inalt.
,lrrrlrTnXsarcina
maxima
la
capul
balansjerului
avem
:
unitati
de
pompar
e
de
1-2-3-s-7-g-12-
Echipamentul
de
fund
Pompele
de
extractie,
Sunt
construite
in
mai
multe
variante:
J,,. J;}ie
tip
'TB'
se
introduc
in
sonda
cu
tevile
de
extractie
si
au
cilindrul
formai
din
mai
b) Pompe
tip
T
care
se
introduc
in
sonda
cu
tevile
de
extractie
si
au
cilindrul
dintr-o
bucata
)
Pompe
tip
P
care
se
introduc
cu
prajinile
de
pompare,
cu
cilindrul
din
mai
multe
bucati.
,,il"rJ:I:?f
P'c'M'
se
introduc
in
praiinile
de
pompare
cu
cirindru
cu
mai
mune
camasi,
iar
.r,"rr,:;::l.J:r'"..
in
diametru
standard
2
3tB,
Z
1tB
,
3
lz
aucitindru
mobil
alcatuit
din
min
9
camasile
sunt
executate
din
fonta
si
au
lungimea
305 mm.
Ele sunt
introduse
intr_o
anta
si
sunt stramte
la
capete
cu
ajutorul
a
z
iruge
cu pag.
(
mufa
superioara
si
cea
nferioara)'
Pistonul
este
un
t
cilindric
de
otel,
lungimea
ozo
,n,.'
sau
1220
mm.
Jocul
inexistent
ntre
clindru
si
pisto
trebuie
sa
fie
in
functie
de
vascozitatea
titeiur.
Pompe
de
extractie
tin
T
Acestea
se
introduc
in
sonda
cu
tipurire
de
extractie
deosebiri
:
cirindrur
serveste
chiar
mantaua
pompei
care
este
Se
construieste
cu
diametru
2
7lg,
3
%, 4
% .
Se
foloseste
la
sonde
unde
se
pot
extrage
debite
mari
ca
si
pompele
de
T.B.
dar
exista
la
interior.
si
nu
contin impuritati
mecanice.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
20/24
Pornpe
de
extractie
tip
p
Acestea
se
introduc
in
sonde
cu
ajutorul prajinilor
de
pompare.
camasile
sunt
din otel
calit
tratat
termic
uneori
cromate
cu
lungimi
cuprinse
intre
1s2-305
rnm.
pistonul
pompei
este
asemanator
cu
cel
de
la
pompa
T'8.,
se deosebeste
prin
lungime,
poate
fi
de
1 220-1520
sau
'1825'
Principiul
de
functionare
este
acelasi
cu
cel
de
T.B.
pompa
se
fixeaza
in
felul
urmator:
la
capatul
inferior
al
tevilor
de extractie se monteaza preinfiletarea piesei care
are
o
continuitate
ce
permite
perfect
etansarea
inelului
superior
al
pompei
si
suspendarea
acestuia.
pompa
p
este
prevazuta
cu
un
manson
superior
de
strangere
a
camasilor
si
corpul
de
ancorare
care se
fixeaza
in
top
lock.
Pompa
de
extractie
cu
cilindru
mobil
se
introduce
cu
prajinile
de
pompare.
Deosebirea
consta
in
cilindru
S fix
si
cilindru
4
mobil.
Pistonul
este
ancorat
la
partea
superioara.
Alte
tipuri
de
pompe
Pompele
de
extractie
cu
mansete
el.
sau
cu
autoetansare
care
in
loc
de
camasi folosesc
un
ansamblu de etansare,
Pompa
telescopica,
se
folosesc
la
sondele
care produc
titei
cu
multe
gaze,
etansarea
realizandu-se
prin
cele
dou
coloane
de
lichid
ce
se
afla
intre piston
si
cei
2
cilinoii
Ornorarea
sondelor
se
face
oricare
ar
fi
stadiul
exploatarii
unui
zacamant
chiar
daca
acesta
numai prezinta
pericolul
unei
manifestari
eruptive.
Deoarece
exista
posibilitatea
sau
in
mod
accidental
(
spargerea
coloanei
),
deteriorarea
inelului
de
ciment
din
spatele
coloanei,
gura
de
sonda
sa
fie
pusa
in
comunicatie
cu
un
alt
interval
eruptiv
de sub sau
deasupra celui exploatat care
sa
aiba energie suficienta pentru
a
nota
nasterea
unor
manifestari
eruptive.
ln
cazul
in
care
insusi
zacamantul
exploatat
prezinta
un
asemenea
pericol
inainte
de
inceperea
oricarei
operatii,
sonda
trebuie
asigurata
impotriva
acestor
manifestari
prin
omorare.
Umplerea
gaurii
de
sonda
cu
un
fluid
a carui greutate
specifica
permite
mt.
unei contra
presiuni
pe
stratul
superior presiunii
acestuia.
ln
cazul
sondelor
cu
caracter
semieruptiv
sau
al
celor
cu
eruptie
artificiala,
op.
este
simpla.
Greutatea
specifica
a
lichidului
cu
care
se
face
omorarea
sondei
este
in
functre
de
presiunea
stratului pt
sondele
la
care
nu
exista pericolur
ca
in
timpul
op.
sa
se
realizeze
presiunea
care
sa
depaseasca
limitele
acceptate
pentru
pomparea lichjdului
in
tevile
de
extractie'
scurgerea se
face
lent
la
un
cos
montat
special pe
o
baza
reglabila
amplasata
imediat
dupa
robinete
de
la coloana
sondei
mentinand
aceasta
suprapresiune
pana
aproape
de
terminarea
op'
pt'
a
nu
se
permite
o
descoperire
brusca
coloanei
care poate
duce
la
deteriorarea
ei sau
ra
provocarea
unor
viituri puternice
din
strat.
sonda
este
omorata
atunci
cand
la
cos
apare
lichidul
pompat,
acesta
se
numeste
indirect,
fiind
folosit
deoarece
este
mai
sigur
si
dureatza
mai
putin,
ln
cazul
direct suprapresiunea
necesara
pentru
a
nu
permite
stratului
sa
debiteze
este
reglabila
si
in
acest
caz
scurgerea
presiunii
prin
tevile
de
extractie.
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
21/24
cand tevile
de
extractie
sunt
infundate
si nu
se poate
obtine
circulatia
tevii
-
coloana
sau
invers
in
situati
in
care
presiunea
in
sonda
sa
creasca
ca
si
tevire
de
extractre
nu
sunt
introduse
la
put,
omorarea
se
face
prin
lubrificare.
'i-i:di:rlt
i.il:
i::i
:ti::rrc
lnstrumentatiile
sunt
op.
de
lichidare
a unor
accidente
tehnrce
de
fund
relativ
usoare
care
impiedica
functionarea
normala
a
sondei.
Accidentele
tehnice
dau
nastere
la
operatii
de
instrumentatie;
sunt
in
general
ruperi,
desurubari
sau
scapari
la
put
al
materialelor
tubulare,
ruperi
,
caderi
sau
desuru
bari
a
prajinilor
sau
sculelor.
lnaintea
fiecarei
instrumentatii
este
necesara
recunoasterea
si
situatiei
din
sonda.
Cunoasterea se face cu sablonul sau
cu modelul.
operatia
de
sablonare
stabileste
daca
coloana
este
libera
si
nedeformata.
Dintre
instrumentele
folosite
pentru
operatia
de instrumentatie
avem:
-
dorn
(taie
filetul
interior
)
-
tuta
(
taie
filetul
exterior
)
-
rac
(
prinde
la
interior prin
intermediul
bacurilor
)
-
corunca
(
prinde
la
exterior prin
intermediul
bacurilor
)
-
ghimpar
(
prinde
cabluri
si
sarme
)
Dintre
operatiile
simple
avem
:
-
instrumentatii dupa
scule
introduse de
cablu
-
instrumentatii
dupa
scule
introduse
cu
sarma
-
instrumentatii
dupa
prajirile
de
pompare
-
dupa
tevile
de
extractie
-
corunca
cu
clapa.
stabilirea
cat
mai
exact
a
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
22/24
Tipuri de corunca
I
I
I
t
t
t
t
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
23/24
{il'linrpanri
r;u
dn:ul
brirle
Uon.l
j-gLrrpul
dornuhri-
J*zrine
troncanics
fi ielata:
j-nniicirrl
de
circriJaf
e:
J^fiier
pcril-nl
pil
[ne:
i-]rurgrmca
l*nal&
a
d*mLilui;
l;_ltu:pim**
.r.,rnci
truncttniue;
'C,'-tliaane{ruX
lir
l'$rf
a}
rr::el
tron*+rnic*;ri;-d
iar:nel.ru
tr
X
a
hilar
i:{lil,ei
1rcnc,cl,ffire.
{}llunpazu}
cu
uel
hrr l'
l-corP';l
gliln:paralui;
?-ghinrpi;
i-,tnler;
.#
reduc.lie.
I+--
3
I
,
-*j]
c
-
8/10/2019 model caiet practica.pdf
24/24
t
ii;
ru 6i 72
iit
ffi
rZ
Wl tr
i,
7''
Vli
V
ffi
ffi A"
i
ffi
ffi
7i
rrc,rlier
of
UPETROI,i
CROi.lP
CATRE,
UTVIVERSITAT-EA
PETROL
SI
GAZI]
-
PLO]ESTI
Fuctrltutea
de Inginerie
a
Pelrolului
si Guzelor
Plin
prczcnLa
va
cornunicam
ca
dnu1.
t)AN
VI{ANCEANti,
CNI)
1790i23135061.
studc.nt
1a
''Lnir
crsitatea
Petrol
-
Oaze
din PLOIESTI
-
Facultatca
cle
Ingincrie
a
pctrolului
si Gazclor,
speciahzarea
Ingincria
Pctrolului
si
(lazclor".
anul
il.
a
electuat
stagiul
de
practica
in cadrul
cornparlici
noastt'c
-
(lnrp
Scrvicii
Petroliere
in
Departamentui
Foraj
la
bordul
platftrrrlci
dcr
lora-i
tratrin
"(;sl'
PROMETEU"
,
in
perioada
13.07
.2009
-
23
'07
.2009.
A
lost
aprcciat
cu calificativurl
-
lroarte
l]inc.
"*%r,%ffi
ru'&fiI1tt*tftti:?"';:i'ririi;:rr'r iiri':1
SC
GRUP
SEBVICII
PETROTIEBE
SA
lfc nii
P0rl, Dana 34.
l0tJl.lu0
C0nstanla.
R0rnanra
:i
:
r::,-,r.4IfF-.1Ii:';
i
i"
.
^,..^
;
i
,/
"r
i;
i
r
,'l
iii.i-
,
t
,,, {-li
'
l'
\''tr
t
1
'f
' ""-
**-
D I R E c't'o
R G u
N L
R
r .,Flfitl(+'*L\
fianet
,runrr#u,,
,
,0J,r,,";i
m.a
i:Ei,\ilL,Eii
*/
''-
-
'-
\':
''-'
''\:'
(--;''
)r1Qt-'
'cl
