Microblogging Indicators

21
INDICATORI DE ANALIZĂ A COMUNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA MICROBLOGGINGULUI CA SOCILECT PROVOCATOR AL SPAŢIULUI VIRTUAL Gabriela GROSSECK 1 Carmen HOLOTESCU 2 Abstract: In linguistics, sociolect refers to the language of a certain group which uses specific terms and interactions dynamics and is characterized by an intimate/personal/private culture. In a society where Web 2.0 has generated an unprecedented diversity in terms of online communication, by transferring this concept to the Social Web, we can start considering microblogging as a specific social dialect, in which individual users are clearly singled out and engaged in a conversation. In this context, the paper is meant to be a space for reflecting on several indicators of social interactions in the microsphere, indicators which may prove useful in research from the perspective of the discourse and the dynamics of establishing connections with others. The analysis will focus on the learning communities and communities of practice developed on the microblogging platforms Twitter and Cirip.ro, but it can be generalized and extended to other implementations as well. Keywords: microblogging, sociolect, Web2.0, communities, eLearning I. INTRODUCERE În lingvistică prin socilect se înţelege limba unui anumit grup social care tinde să vorbească folosind termeni şi o dinamică a interacţiunilor specifice şi care se distinge printr-o cultură intimă. Transpunând acest concept Webului Social, într-o societate în care Web 2.0 a generat o diversitate fără precedent 1 Universitatea de Vest din Timisoara, [email protected] 2 Universitatea Politehnica Timisoara, [email protected]

description

draft for eLSE Conference

Transcript of Microblogging Indicators

Page 1: Microblogging Indicators

INDICATORI DE ANALIZĂ A COMUNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA

MICROBLOGGINGULUI CA SOCILECT PROVOCATOR AL SPAŢIULUI VIRTUAL

Gabriela GROSSECK1

Carmen HOLOTESCU2

Abstract: In linguistics, sociolect refers to the language of a certain group which uses specific terms and interactions dynamics and is characterized by an intimate/personal/private culture. In a society where Web 2.0 has generated an unprecedented diversity in terms of online communication, by transferring this concept to the Social Web, we can start considering microblogging as a specific social dialect, in which individual users are clearly singled out and engaged in a conversation. In this context, the paper is meant to be a space for reflecting on several indicators of social interactions in the microsphere, indicators which may prove useful in research from the perspective of the discourse and the dynamics of establishing connections with others. The analysis will focus on the learning communities and communities of practice developed on the microblogging platforms Twitter and Cirip.ro, but it can be generalized and extended to other implementations as well.

Keywords: microblogging, sociolect, Web2.0, communities, eLearning

I. INTRODUCERE

În lingvistică prin socilect se înţelege limba unui anumit grup social care tinde să vorbească folosind termeni şi o dinamică a interacţiunilor specifice şi care se distinge printr-o cultură intimă. Transpunând acest concept Webului Social, într-o societate în care Web 2.0 a generat o diversitate fără precedent în modul de comunicare online, microbloggingul poate fi privit ca un dialect social specific, în care utilizatorii se individualizează şi se angajează în mod clar în conversaţie. În acest context vom încerca să definim, să punctăm posibilităţi de evaluare şi să reflectăm asupra câtorva indicatori ai interacţiunilor sociale din microsferă, utili în cercetări din perspectiva:

discursului şi a dinamicii relaţionării, a dimensiunii şi relevanţei PLE/PLN dezvoltat şi a ePortofoliului construit.

1 Universitatea de Vest din Timisoara, [email protected] 2 Universitatea Politehnica Timisoara, [email protected]

Page 2: Microblogging Indicators

Analiza se va face asupra comunităţilor de învăţare şi practică dezvoltate pe platformele de microblogging Twitter şi Cirip.ro, dar poate fi extinsă şi generalizată la nivelul altor implementări.

II. PLATFORME DE MICROBLOGGING

Microbloggingul, considerat tehnologia Web2.0 a anului 2009, este o nouă formă de blogging, care permite utilizatorilor să publice online texte scurte, de maxim 140-200 de caractere, uneori şi imagini. Informaţiile pot fi editate / accesate online sau trimise ca SMS, e-mail, prin mesagerie instantanee sau ca aplicaţii third party. De asemenea, însemnările de pe microblog pot fi încorporate ca widget pe bloguri sau site-uri. Prin microblogging se realizează o interacţiune în timp-real între utilizatori, prin dispozitive, tehnologii şi aplicaţii diferite.

Printre cele mai cunoscute aplicaţii de microblogging se număra Twitter, Identi.ca, Tumblr, Pownce, Jaiku [6], Edmodo. Există şi trei aplicaţii româneşti: Cirip.ro, Trigwee.com (fost Zazazoo.ro) şi Logoree.ro. Comunitatea utilizatorilor de pe Twitter se numeşte Twittosfera (Twittosphere în engleză) sau Twitterverse, conform Twitter Fan Wiki Glossary3. Vom numi atunci Ciriposfera comunitatea utilizatorilor de pe Cirip.ro. În martie 2009 Twittosfera românească număra aproximativ 2500 de utilizatori (a se vedea analiza RoTwitter Survey4, realizată de Cristian Manafu), iar Ciriposfera – 2000 (vezi pagina Utilizatori a Cirip.ro).

Utilizatorii folosesc platformele de microblogging pentru a-şi comunica acţiunile şi proiectele, pentru a pune întrebări, a cere recomandări, a valida idei, interpretări etc. Microblogging-ul combină notele personale cu comunicarea, rezultând un nou tip de publicare în timp-real.

Twitter este cea mai populară platformă de microblogging, care a impus această nouă tehnologie, având peste 5 milioane de useri şi utilizări variate, inclusiv în educaţie (conform @TweetingTrends education este un trend al discuţiilor de pe Twitter). Profesorii şi studenţii utilizează în număr mare şi platforma Edmodo, pentru a trimite „note, legături, fişiere, alerte, teme şi evenimente”. Alte utilizări ale sistemelor de microblogging în educaţie pot fi găsite la [3], [10] şi [11].

2.1. Caracteristicile platformei Cirip.ro3 http://twitter.pbwiki.com/Twitter%20Glossary4 http://manafu.blogspot.com/2009/02/blogs-rezultatele-rotwitter-survey-2009.html

Page 3: Microblogging Indicators

În luna martie 2008 s-a lansat aplicaţia de microblogging Cirip.ro, special proiectată pentru educaţie şi business; este implementată de firma specializată în eLearning şi aplicaţii mobile, Timsoft, sub coordonarea celei de-a doua autoare.

Pe lângă facilităţile asemănătoare lui Twitter, Cirip.ro oferă următoarele: posibilitatea ca un utilizator să specifice în profilul său domeniul în

care se încadrează însemnările; aceasta face mai simplă căutarea microblogurilor dintr-un anumit domeniu, în particular cel educaţional;

crearea de grupuri private sau publice; se pot crea grupuri de colaborare între membrii unei clase sau unui an universitar sau pentru proiecte;

posibilitatea de integrare în note de obiecte multimedia: imagini, clipuri audio şi video (live), prezentări, fişiere;

posibilitatea de monitorizare de RSS feed-uri ale unor site-uri, bloguri, ale activităţii pe alte reţele, de căutare.

Interfaţa este în limbile română, engleză, germană, permiţând o colaborare internaţională, aproximativ 10% dintre utilizatori fiind străini.

2.2. Utilizarea platformelor de microblogging în comunităţi de învăţare şi practică

În această secţiune sunt trecute în revistă câteva dintre utilizările platformelor de microblogging în educaţie. Mai multe informaţii pot fi găsite în articolele scrise de autoare [3] și [11] sau în recentele articole publicate de două organizaţii educaţionale internaţionale de prestigiu [12] și [13]:1 Comunităţi educaţionale: Comunicarea pe microbloguri poate însoţi şi

îmbogăţi cursurile tradiţionale, prin explorarea potenţialului microblogging-ului în context formal şi informal: oferă studenţilor oportunitatea de a discuta / exersa diferite tipuri de discurs online (voce, scop, audienţă), de a-şi organiza ideile, reflecţiile, promovează descoperirea prin serendipitate. Având încorporate în mediul instrucţional o componentă socială şi de grup, devenim mai umani, mai politicoşi, mai disponibili şi vizibili pentru activităţi sociale. De exemplu, pe Cirip.ro sunt multe grupuri private care găzduiesc comunităţi de învăţare.

2 Explorarea scrierii colaborative: Microblogging-ul promovează scrierea ca o activitate plăcută, întăreşte competenţele de exprimare scrisă ale studenţilor, cele pentru lectură, oferă studenţilor şansa să parcurgă calea de la scrierea personală spre scrierea publică (evocare, realizare a sensului, reflecţie). Grupurile publice de pe Cirip.ro Un haiku pe zi sau Poveşti în 140 de caractere sunt astfel de exemple.

3 Colaborare între şcoli, universităţi, ţări: Elevii, studenţii, profesorii împărtăşesc idei, experienţe, proiecte, învăţând social.

Page 4: Microblogging Indicators

4 Management de proiect: Pe Cirip.ro se pot crea grupuri pentru lucrul la proiecte; notele pot fi primite şi ca SMS, deci nu este necesar să fii online spre a putea comunica şi colabora cu colegii.

5 Instrument pentru evaluarea opiniilor. Folosite în mediul academic, aplicaţiile de microblogging dezvoltă, stimulează interacţiunile pe un anumit subiect, permiţând exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.

6 O platformă viabilă pentru metacogniţie (practica gândirii şi reflecţiei despre propria învăţare, cunoaştere): un mod de a gândi despre propriul mod de a gândi / învăţa / înţelege.

7 Suport pentru conferinţe sau alte manifestări (sesiuni de informare, ateliere de lucru): modalitate foarte simplă pentru participanţii la un eveniment ştiinţific să împărtăşească gânduri despre o sesiune anume şi activităţile care au loc în timpul acesteia, fiind astfel util pentru cei care nu pot participa, dar şi pentru reflecţii ulterioare.

8 Fiecare utilizator îşi poate construi un mediu/reţea personal/ă de învăţare - Personal Learning Envirionment / Personal Learning Network (PLE/PLN), care conţine (ultimele 3 doar pentru Cirip.ro): conexiunea / comunicarea cu utilizatorii urmăriţi grupuri în care participă, pe subiecte de care este interesat feeduri de site-uri/bloguri/reţele/căutare reţelele sociale care furnizează obiecte educaţionale ce pot fi

incluse în mesaje.9 Servicii de referinţe (în biblioteci). Oamenii pot să „urmărească” un

cont/grup de microblogging pentru a afla despre evenimentele bibliotecii, noi apariţii editoriale, pot rezerva cărţi, participa la lansări de carte etc.

10 Cursuri online pentru învăţământul formal şi informal sunt derulate pe Cirip.ro, utilizând facilităţile de grupuri private: Un grup are o secţiune de anunţuri, unde moderatorii pot publica

note şi materiale ca obiecte SCORM/LOM, pentru activităţile grupului. Discuţiile pe temele propuse se realizează prin mesajele trimise de

participanţi în spaţiul grupului. Mesajele pot fi trimise / monitorizate online, prin CiripFox, SMS, e-mail, IM.

Mesajele pot include obiecte multimedia, care devin parte a fluxului informaţional / comunicaţional.

Studenţii învaţă cum să caute / utilizeze / creeze resurse educaţionale ale reţelelor corespunzătoare obiectelor multimedia. Astfel competenţele digitale sunt îmbunătăţite şi PLE/PLN sunt extinse cu aceste reţele.

III. INDICATORI DE ANALIZĂ A MICROSFERELOR

Page 5: Microblogging Indicators

3.1. Popularitatea

Acest indicator se obţine relativ uşor şi se bazează pe raportul dintre numărul de urmăritori ai unui utilizator şi numărul de mesaje trimise.

Pentru Twitter, determinări ale acestui indicator pot fi obţinute cu mashup-uri precum Twitterholic, Twitter-Friend, Friend-to-Follower-Ratio ş.a. În cazul Twittosferei româneşti, aplicaţia Ze List are o secţiune specială 5, în care pot fi consultate clasamente în funcţie de numărul de urmăritori, urmăriţi şi numărul de mesaje scrise în ultima săptămână. Pe Cirip.ro popularitatea poate fi analizată la pagina Utilizatori, care permite o listare după numărul de mesaje scrise, dar şi după raportul între urmăritori şi numărul de mesaje scrise.

3.2. Influenţa

Influenţa este probabil cel mai vizibil indicator în cazul unei analize, atât în context educaţional, cât şi de business.

În cazul platformei de microblogging Twitter, au fost dezvoltate o serie de aplicaţii, a căror utilizare trebuie însoţită de o anumită precauţie şi/sau de o analiză calitativă. Exemple: Twitterholic sau TwitterCounter: afişează clasamente ale utilizatorilor

în funcţie de numărul de urmăritori (cu toate că Barack Obama se află în fruntea clasamentului, are un număr mic de mesaje postate în comparaţie cu Chris Brogan sau Guy Kawasaki, pe care nu-i regăsim în primii 10).

TwitterRank: un fel de Google Rank pentru mesaje, actualizat la fiecare 20 de minute, se bazează pe un algoritm care ia în considerare numărul de răspunsuri primite de un utilizator (adică acele mesaje cu @user_name ce transformă practic Twitter într-o uriaşă sferă conversaţională semi-publică) şi care oferă un clasament mai realist decât cel dat de Twitterholic sau Twittercounter.

TwitterGrader: dezvoltat de compania de marketing HubSpot, ia în considerare numărul de urmăritori, puterea reţelei creată de aceştia, ritmul postărilor, gradul de personalizare al profilului dar şi alţi factori.

Twinfluence: se bazează pe câteva metrici foarte interesante precum capitalul social, prima şi a doua reţea de ordine, viteza de creştere a reţelei, concentrarea, accesul şi sfera de influenţă a reţelei.

TweetValue: (cu caracter amuzant) cuantifică din punct de vedere monetar valoarea propriului profil. Se bazează pe urmăritori şi @răspunsuri.

5 http://www.zelist.ro/zetweety.html

Page 6: Microblogging Indicators

Nivelul de autoritate pe Cirip.ro se poate urmări la pagina Topuri, unde apar ierarhii în funcţie de numărul de mesaje, de urmăriţi, urmăritori, răspunsuri primite şi trimise. Focalizarea unui utilizator într-un clasament va afişa caracteristicile sale pentru topul respectiv şi va face vizibilă poziţia în celelalte ierarhii.

Figura 1. Pagina Topuri de pe Cirip.ro

3.3. Indicele de coagulare

Definim acest indicator prin subindicii: acoperirea / densitatea reţelei, coeficientul conversaţional6, reciprocitatea şi relevanţa.

Acoperirea reţelei ia în considerare mesajele trimise şi primite, aici intrând şi mesajele adresate cu @user.

Spre exemplu, pentru Twitter, analiza obiceiurilor de utilizare poate fi realizată cu ajutorul aplicaţiei TwitterFriends. Aceasta se bazează pe existenţa a trei reţele: cea generală, formată din cei pe care îi urmăreşti şi te urmăresc, reţeaua formată din urmăritorii urmăritorilor tăi („prietenii prietenilor tăi”) şi lista formată din acele persoane cu care conversezi cel mai des („partea ascunsă” a firului conversaţional).

Sunt luate în considerare doar ultimele 30 de zile pentru mesajele primite (sau cu referire la user în mesaj) şi cel puţin 2 mesaje adresate cu @.

6 Rămâne de clarificat în viitor în ce măsură putem considera ca subindice coeficientul de legături postate.

Page 7: Microblogging Indicators

Figura 2. Acoperirea reţelei pentru utilizatorul cami13http://twitter-friends.com/?user=cami13 (screenshot din data de 21 feb. 2009)

Coeficientul conversaţional, introdus de către creatorul Twitter-Friends (@furukama), contorizează numărul de mesaje primite / trimise şi cel al resurselor Web postate în mesaje şi le afişează atât procentual cât şi vizual, sub formă de nor (tagcloud). În Figura 3 săgeata dublă indică discuţii mai mult sau mai puţin regulate cu partenerii conversaţionali (care pot să nu se numere printre membrii reţelei proprii). În datele statistice se raportează şi indici globali (atât pentru nivelul conversaţional cât şi cel de legături sau al mesajelor repostate).

Figura 3. Reprezentarea vizuală cu Twitter-Friend pentru contul Twitter @cami13

Reciprocitatea se regăseşte în gradul de „mutualitate” a relaţiei cu alt user / alţi utilizatori.

„În contul meu există un anumit dezechilibru între numărul de persoane urmărite şi care mă urmăresc. Un număr mare de persoane urmărite necesită un efort atenţional, energetic şi un buget de timp de care eu nu dispun. Pur şi simplu nu putem fi conectaţi cu toată lumea”

@gabriela, www.cirip.ro/u/gabriela

Relevanţa se referă doar la reţeaua formată din persoanele pe care le urmăreşti şi te urmăresc, iar acest lucru depinde foarte mult de modul cum este considerat microbloggingul: ca o reţea informaţională sau una relaţională. Dacă vrei să fii informat, atunci probabil că vei avea un număr mai mare de persoane

Page 8: Microblogging Indicators

pe care să le urmăreşti (a căror activitate este strâns legată de domeniul tău profesional în principal). Analistul Valdis Krebs7 spune că important în construcţia unei reţele relevante este să urmăreşti oameni care au un cerc social important, practic un utilizator se foloseşte de redundanţa conexiunilor pentru a obţine o reţea relevantă. El indică un număr sub 100 de urmăriţi (din care 50 de persoane sunt cu adevărat suficiente dacă doreşti într-adevăr şi să citeşti fiecare mesaj postat şi încă 20-30 pentru freamătul conversaţional). Alţi analiști se raportează la numărul lui Dunbar sau indică un cerc mai mare ca 100. Tot Valdis Krebs spune că vizualizările sub formă de hărţi a reţelelor de relaţii sunt ca metaforele şi nu sunt reprezentări exacte, corecte, actuale, perfecte ale propriului cerc social.

Întrebare: este numărul de persoane urmărite direct proporţional cu numărul de mesaje postate? (Cât) Contează acest lucru atunci când decizi să urmăreşti o anumită persoană? Pentru că aplicaţii precum Tweedeck and Twirl permit să creezi grupuri pe zone de interes, iar lucrurile parcă primesc o cu totul altă conotaţie sau, după cum spune Beth Kanter, în comentariul său la postul lui Krebs: „So, the dipping is like sharpening a pencil or way of finding some inspiration or a different way of thinking.”8

„Ceea ce se schimbă este natura conversaţiei: o reţea formată din mai puţin de 200 de persoane poate fi considerată ca intimă, dar una formată din mai mult de 200 de persoane devine nu numai un furnizor de diversitate în idei ci şi un asistent valoros în desfăşurătorul fluxului conversaţional în care eşti implicat”.

Sue Waters9

În ceea ce priveşte platforma Cirip.ro, secţiunea Reţea (figura 4) a unui microblog oferă informaţii despre reţeaua dezvoltată în jurul acelui user, afişându-se:

userii urmăriţi: cu albastru dacă relaţia este reciprocă, gri doar dacă userul curent urmăreşte;

cu roşu - grupurile urmărite; cu linie întreruptă - userii ce îl urmăresc pe cel curent, fără a fi

urmăriţi.Pentru fiecare utilizator din reţea apare ultimul mesaj scris şi câte mesaje

directe a schimbat cu userul central.

7 http://www.thenetworkthinker.com/2009/01/so-many-people-so-little-time.html 8 idem9 ibidem Gabriela Grosseck (senior lecturer Ph.D, Faculty of Sociology and Psychology, University of the West Timisoara) Carmen Holotescu (manager TimSoft, lecturer Faculty of Computer Sciences, Politehnica University Timisoara)

Page 9: Microblogging Indicators

Figura 4. Reţeaua unui utilizator Cirip.ro Figura 5. Reţeaua grupului Cirip.ro de derulare a cursului de microblogging

Analizând reţeaua, se pot face observaţii interesante cu privire la coeficientul conversaţional: se poate căuta cauza unei comunicări dezechilibrate cu unii dintre

utilizatorii din reţea, dacă numărul de mesaje trimise diferă mult de cele primite. Figura 4 surprinde o comunicare echilibrată între utilizatorii Signum2001 şi Deea: 19/20;

dacă există comunicare directă cu un utilizator care doar urmăreşte, fără a fi urmărit, probabil este util ca urmărirea să devină reciprocă;

se pot analiza numărul de useri din afara comunităţii de învăţare / practică ce fac parte din reţeaua unui participant, temele abordate de aceştia (la descrierea fiecărui microblog se poate specifica domeniul), comunicarea directă ş.a.m.d.. O primă concluzie desprinsă face referire la extinderea PLE/PLN, la existenţa discutiilor, validărilor dincolo de comunitatea de învăţare, acestea fiind doar câteva din avantajele pe care le aduce microbloggingul;

similar, se pot evalua numărul, tematica, participarea în alte grupuri, decât cel strict pentru un curs sau cele de colaborare cu colegii; există deci posibilitatea de a discuta, a învăţa, a aborda alte teme de interes, de studiu sau de cercetare.

Numărul total de mesaje adresate altora de către un utilizator se află căutând @ în mesajele sale. Raportul dintre mesajele adresate şi cel total reprezintă coeficientul conversaţional, care este bine să fie cât mai ridicat, în jurul a 50%.

Page 10: Microblogging Indicators

Căutând în toate mesajele @user se determină numărul total de mesaje adresate de alţii. Este bine ca mesajele către alţi utilizatori şi cele primite să fie apropiate, indicând o interacţiune echilibrată la nivelul întregii reţele proprii.

Pentru un grup, la Reţea se afişează userii ce îl compun şi câte mesaje a scris fiecare. Se pot căuta cauzele unei participări, motivări diferite în grupul unui curs (de ex., o moderare deficientă a facilitatorului, lipsa unor activităţi interactive atractive, neclarităţi referitoare la funcţionarea platformei etc.).

3.4. Indicele de expunere

Acest indicator se construieşte pornind de la mulţimea şi diversitatea elementelor discutate, luând în considerare tematicile subiectelor abordate de o persoană pe microblogul său. Cel mai bun mod de a înţelege structuri complexe de date, relaţiile care se stabilesc în cadrul unei reţele, dinamica sau interactivitatea unei comunităţi este prin vizualizarea grafică a acestora. Aplicaţii Twitter precum TwittEarth, Twittter Spy, TwitterVision3D, TwitterVision permit acest lucru.

Pentru Twitter site-ul hashtags.org indexează #hashtag-uri (cuvinte cheie precedate de #), le fac vizibile şi altor utilizatori. Practic aceste hashtag-uri fac parte din conţinutul generat de utilizatori şi sunt iniţiate / alese de către utilizatori (nu sunt impuse)10. Pe Cirip.ro, indicele de expunere poate fi analizat pornind de la tagcloud-urile grupului şi ale utilizatorilor:

termenii cei mai frecvenţi, utilizatorii cărora li s-au adresat cele mai multe mesaje, resursele cele mai discutate (un click pe oricare termen va afişa mesajele ce îl conţin – vezi figura 6);

în cazul unei comunităţi de învăţare, neapariţia unor termeni cheie din curricula în tagcloud poate semnala necesitatea insistării pe capitolele respective în viitor;

se pot găsi „subiecte dincolo de programa iniţială a cursului, cu care acesta poate fi extins pe viitor sau care pot fi propuse ca temele unor proiecte de grup.

10 Mai multe se pot afla din wiki-ul http://twitter.pbwiki.com/Hashtags (cei direct interesaţi pot urmări aceste la adresa http://twemes.com).

Page 11: Microblogging Indicators

Figura 6. Tagclod-ul grupului cursului de microblogging

Figura 7. Tagcloud realizat cu wordle

Un exemplu concret este prezentat în figura 7, în care, pentru cursul de microblogging desfăşurat în iunie 2008, apare un tagcloud al cuvintelor ce au apărut cel mai des în primele 600 de mesaje, generat cu ajutorul aplicaţiei wordle.net.

Astfel, se pot iniţia analize ulterioare pornind de la membrii cei mai activi, substantivele, verbele (deci noţiunile în jurul cărora s-au purtat discuţiile, acţiunile din grup), gradul de participare (grup, tuturor), atmosfera caldă şi deschisă (bună, mulţumesc) etc.

Ca urmare a celor anterior prezentate, putem definim un index conversaţional global prin prisma subiectelor abordate pe cele două microsfere în totalitate: pe Twitosfera romanească, respectiv pe Ciriposferă.

Figura 8. Pentru vizualizarea tagcloudurilor se apelează la secţiunea Harta (Cirip.ro)

3.5. Distribuţia temporală

Page 12: Microblogging Indicators

Cu toate că modelul conversaţional este centrat pe aspectele pragmatice şi structurale ale conversaţiei, distribuţia temporală a participării poate fi urmărită la secţiunea timeline a microblogului unui user de pe Cirip.ro (figura 9). Similar se poate urmări distribuţia mesajelor trimise într-un grup.

Pentru Twitter se pot folosi aplicaţii precum TwitterTimeLine (http://twittimeline.come.cc/) sau TweetDumpr.

3.6. Distribuţia geografică

Indicatorul propus analizează şi expune sub formă grafică semnele prezenţelor noastre online, completând practic o hartă socială în continuă expansiune şi detaliere a modalităţilor în care ne interesectăm şi expunem într-un spaţiu public11.

Mesajele din cele două microsfere româneşti apar într-un mash-up Google Maps, la secţiunea Harta a Cirip.ro – vezi figura 8. Pentru Twitter se pot utiliza o serie de aplicaţii precum Twittervision sau Twitterposter12.

Figura 9. Timeline microblog Cirip.ro

3.7. Prezenţa socială online

11 Miron Ghiu, http://twitter.com/nomaduzzu 12 Vezi http://blog.twitter.com/2008/03/visualizing-twitter.html și http://flowingdata.com/2008/03/12/17-ways-to-visualize-the-twitter-universe/

Page 13: Microblogging Indicators

În 200513 Jyri Engestrom, co-dezvoltatorul platformei de microblogging Jaiku, a lansat teoria conform căreia, în marea majoritate a cazurilor, oamenii îşi bazează relaţiile pe anumite obiecte, pe care le-a denumit „obiecte sociale”. Acestea pot fi atât fizice precum „locaţia” cât şi semi-fizice (ca „atenţia”) sau chiar conceptuale cum este „prezenţa on-line”14. Engestrom susţine că oamenii nu relaţionează direct unii cu alţii, ci mai degrabă prin intermediul unor obiecte care impun o valoare comună. În această teorie, care ne pare extrem de flexibilă în abordarea reţelelor sociale online, obiectele devin centrul oricărei relaţii sociale şi nucleul/elementele fundamentale pentru o (puternică) reţea socială. Reţelele pot fi astfel formate în jurul acestor obiecte, conectând oamenii cu obiectele, obiectele cu oamenii, obiectele cu obiectele şi eventual, oamenii cu oamenii. În microblogging obiectul social este clar: prezenţa online, adică ceea ce ai de gând să faci online. Iar alimentarea lifestreamingului se poate face într-o varietate de modalităţi, de la intrări manuale pe site sau folosind un client desktop sau mobil, la intrări mai automate prin adăugarea unui feed RSS la serviciul de microblogging folosit (ex. TwitterFeed).

Extinderea statusului de prezenţă îl întâlnim, deocamdată, doar pe platforma de microblogging Cirip.ro. Astfel, diversitatea structurală a PLE/PLN cu reţelele de resurse educaţionale ce pot fi integrate în mesaje reprezintă un element specific de analiză şi cuprinde:

obiecte selectate de pe reţele şi incluse în mesaje ca resurse utile; obiecte create de utilizatorul în cauză – care pot fi salvate în secţiunea

Multimedia a microblogului, ca un director de resurse proprii; reacţiile, comentariile celorlalţi, utile în aprecierea relevanţei

resurselor.

IV. CONCLUZII

Indicatorii de analiză a microsferei precum nivelul de influenţă şi încredere sau fluxul informaţional, economia interacţiunilor, disciplina comunicării, paleta lingvistică, aspectele de context şi textură ale conversaţiei etc. necesită atenţia mai multor factori (structura legăturilor, analiza emoţiilor/sentimentelor, structura conversaţională, clasificarea subiectelor sau analize temporale) şi focalizarea pe mesaje, respectiv utilizatori. Deşi nu au fost surprinşi în acest material, aceştia sunt subiecte care, în opinia noastră, ar putea să deschidă un nou capitol în ceea ce priveşte cercetarea relaţiilor din comunităţile care se cristalizează în microsfere.

V. BIBLIOGRAFIE

13 Engestrom, J.. “Why some social network services work and others don't” - http://www.zengestrom.com/blog/2005/04/why_some_social.html (2005)14 Poate cel mai bun exemplu de obiect social abstract este dat de către „educaţie” şi , mai ales, de către actorii săi, dintre care cei care prezintă interes sunt doctoranzii şi generaţiile de absolvenţi (alumni).

Page 14: Microblogging Indicators

1 Betta, C. Social Networking and Academic Life, Research Assignment - Literature Report, Delft University of Technology, 28 nov. 2007.

2 Ebner, M., Schiefner, M., Microblogging - more than fun? Proceedings of IADIS Mobile Learning Conference 2008, Inmaculada Arnedillo Sánchez and Pedro Isaías ed., Portugal, 2008, p. 155-159.

3 Grosseck, G., Holotescu, C., Can we use Twitter for educational activities?, The 4th International Scientific Conference eLSE "eLearning and Software for Education", Bucharest, April 17-18, 2008.

4 Grosseck, G., Notes on microblogging, http://grosseck.blogspot.com5 Holotescu, C., Notes on microblogging, http://www.timsoft.ro/weblog6 Java et al., Why We Twitter: Understanding Microblogging Usage and

Communities, http://ebiquity.umbc.edu/paper/html/id/367/Why-We-Twitter-Understanding-Microblogging-Usage-and-Communities, 2007.

7 Katz, N. (editor), The tower and the cloud, Educause, 2008.8 Koper, R., Tattersall, C., Learning Design - A Handbook on Modelling and

Delivering Networked Education and Training, Springer, 2005.9 Milstein, S., Lorica, B., Twitter and the Micro-Messaging Revolution:

Communication, Connections, and Immediacy—140 Characters at a Time, O’Reilly Media, 2008.

10 Parry, D., Twitter for Academia, January 23rd 2008, http://academhack.outsidethetext.com/home/2008/twitter-for-academia.

11 Holotescu, C., Grosseck, G., Using Microblogging for Collaborative Learning, in Proceedings of „New Technology Platforms for Learning – Revisited”, LOGOS Open Conference On Strengtheningthe Integration Of Ict Research Effort, 19-20 January 2009, Budapest, Hungary, pag. 71-80, http://tinyurl.com/bxgyx6.

12 Becta: Software and internet analysis - Micro-blogging in education, http://url.ie/18re.

13 ASTD: Twitter As a Learning Tool. Really, http://url.ie/197m.