T

Carmen

II,:nI

Bucovale

Constanfa2003

I

MihaefaCAndea[?80

t,JL

I

{q

3*T

*il

#r|lI

-i

--l-la,r'f;,ii

i

;rlili;.i::

$a

-iLr'

rit:i:,'rtlfiil[ililmffiilillil :'r,I

"In the end,we will conserye only what we love;' We will love only what we understand: And we will understand Only what lve are taught."Baba

"ln cele dtn urmAvom pistra nttmaiceea ce

iubim;

Cuvfrntinainte

Vom iubi numaiceea ce in[elegem;

$i vom intelege numaiCeea ce am fost

inv[!ati."

Dioun - Senegal

Baba Dioum - Senegal

des abordat Eciuca[ia pentru mediu, deqi este un subiect nu deline suficiente cliscufiile,t.rpr. modemizarea invlflmintului' proces de ru,.riof. suport adecvate. Pe lAngl acest aspect' ]n noul

in

qi i"tap"tat, formativ, centrat pe elev, metodele interactive au ideale 9i activit6{ile de grup, jocurile qi simuldrile' sunt

anlicabilitate exc;le;ta -t"--i;

tVlulfumiri unei finanllri Rcalizarea acestui material educalional a fost posibili in cadrul project Assistance (SPA) :acordate de United States Peace Corps in SmallRomania,

A9 tlori

pcntnr sprijirrul acordat in dezvoltarea acestei atat de folositoare lucrari dedicateeducaliei pcntru mediu.

s[ mu[tlmesc atdt Peace Corps Romania ctt 9i ONG Mare Nostrum,..

in domeniul educaliei penlm mediu. RomAnia, nu este foarte ;;;zent educalia penrm mediu, in traduceri ale unor bine fundamentati meiodologic, existand multe specificului local sau materiale suport, care ins6 nu se adapteazd sd adaptlm c;tturii romhneqti. Piin acest manual ne-am propus metodele moderne particularitdlilor regionale' in sprjinul Aceastl lucrare vine, tocmai prin aceste atribute, care care au desfbqurat tutoro, prof.rotitot, indiferent de specializare' de educalie pentru-mediu sau sau doresc s5 desfdgoare ore oplionale interdisciplinare, care intenlioneaza ;a introduci elemente oplionale principall educa{ia pentru mediu' ce au ca punct de pomire sau tem[

'

care, intrDe asemenea mullumiri se cbvin 9i urmdtoarelor persoane sau institulii acestui proiect: un fel sau altul, au contribuit la succesul Sean Anderson, Voluntar Peace Corps' Group

l4

Oana BoingeanuCasa Corpului Didactic Constanla

in cadrultrelor de-dirigenfie sau a celor de consiliere' --Sf.ram ca cei Jur. uo, consulta acest material s6-qi dezvolte fie adaptate la propriile proiecte de lectii 5i metode de predare care se Delta Dunarii' etc)' ip.iif,.uiecosistemelor locale (Marea Neagr6' penffu Aceste metode pot fi 9i un excelent punct de nolir.e pot glsi aici modele qi idei actualii studenli, viito; profeiori care i$i

"

Karisha Kuypers, Voluntar

Peace Corps, Group 13

concrete de

Kclll,Naficj VolunrurRomlnia

Pcacc Corps, Group

l0

care a dezvoltat anterior matcriale

de educalie ecologicd, iolosite de alte organiza[ii nonguvernamentale dinDebra Taevs, Volttntar Peace Corps,

a,steptdni Pentru ca in viitor material sd poatd fi imbundtirfit, manual' sugestiile gi criticile utilizatorilor acestui

activitili-

-

Group l0

Autorii

Carla Rodriguez Voluntar Peace CorPs

Z

{ IUL 2IJIJJ

ij'''

lfr

Cuprins

1. Domeniul educatiei pentru mediu

1. Domenluleduca{iei pentru

mediu..'.....

..

p'1

2. Comunicarea ln educatia pentru mediu

p.5p.15p.76

3. Metode gitehnici dti lucru in educalia pentru mediu

4. Metoda jocurilor gi a simulirilor in educa{ia pentru mediu.'."'.5.Anexe.....

Originile educa[iei pentru mediu sunt legatc de momentul in care omul congtientizeazd relafia dintre el gi biosferi, prin evaluarea rolului siu in menfinerea sau deteriorarea echilibrelor naturale. Localizarea in timp a acestei preocup[ri nu se poate realiza in mod precis. Apar relattrri referitoare la relafia om - natura in folclorul diferite.lor popoare dar pi in scrierile biblice. pe mdsuri ce omul a inceput sE inregistreze in scris elemente din istoria sa reccnti, au inceput si fie mai numeroase relatdrile cu privire la ac[iuni de conservare a naturii. Educafia ecologicd cunoaEte trei abordEri principale: Educalia despre mediu: asigurd infelegerea modului de funclionare a sistemelor naturale; asiguri infelegerea impactului activit[!ilor umane asupra sistemelor naturale; dezvolti capacit5tile investigative gi gindirea critici. Nu implic[ insi formarea unor comportarnente pozitive fafd de naturi" dar std la baza formlrii unui suport cognitiv care sl permitd participarea informati la luarea deciziilor legate de nrediu. Multe arii curriculare pi domenii ale cunoagterii (gtiintele naturale gi sociale, artele,obiectivelor acestui tip de educafie. Educalia in mediu: asigurd relevanfa, realitatea gi experienla practicd a inv6tlrii, prin contactul direct cu componentele mediului (fie c[ este vorba de mediul urban, natural sau tehnologic); dezvoltd abilitlti de culegere a datelor gi de investiga[ie pe teren; dezvolti capacitatea de apreciere esteticd; asiguri congtientizarea qi stimuleazl preocuparea fa[I de;

p.189 p.194

etc), ca qi activilifile non- gi informale pot contribui

la

realizarea

6.Bibliografie...............

problemele de mediu. Educafia pentru mediu: finalizeazd educa{ia in gi despre mediu; dczvoltl

sensul responsabilitdlii fa1[ de mediu; dezvolti eco-etica; dezvolt[ motivatia pi abilitltile de a participa la imbunltlfirea etlrii nrcdiului; promovarea dorinfei gi capacitdlii de a aborda un stil dc vinl! conrpatibil cu utilizarea adecvatl 9i responsabili a resurselor. Educalia pentru modiuoferd educatorilor posibilitatea de a realiza, dirr punct de,vedere tcoretic Ei practic, o contributie hotdritoare la buna gospodirrire a rraturii, necesit0ncl stabilirea de legituri intre educafia de rnediu, educafia morall, educafia estetici, educa!ia politic6, etc.

Cum deciziile privind dezvoltarea societitii sunt bazate pe considerafii (de obicei implicite), privind ceea ce este bun, util, flrumos, etc, un individ educat trebuie s[ poati formula intreblri de tipul; Cine a luat aceasta decizie? Dupi ce criteriu? Cu ce icop? Consecinlele pe termen lung sunt luate in calcul?, pe scurt trebuie sd gtim ce alegeri au fbst fEcute gi de ce sistem de valori au fost determinate. Reflectind la punctele tari gi slabe ale acestor trei abordiri ale educaliei ecologice gi la rot{fia cu translormarca valorilor necesaii promovtrrii unui stil de viaticare si rffi.ecte natura. s-a ajuns la situalia ca nrulti educatqri si

ry

aduce o evidentieze supremalia educatiei pentru mediu ca lirntl stngura care iar educalia in 9i despre mediu fiind adevlratl modificare comportamentald, a eficiente doar in mdsura in .ur. furnizeazd baza cognitivd 9i instrurnentall educaliei pentru mediu.

sandtatea urlana polrtlca, soctala 9r ecologici, intre modul de via{[' mediu, etc. Meciiul de

9r

DupI aprope 30 de ani in care s-a con;tientizat bog[{ia 9i amploarea un educa{iei pentiu mediu s'a ajuns la concluzia c[ natura nu este doar

"i.t,u .i"pa

este nici o obiect de studiu sau un subieci printre celelalte materii qcolaren nu in calea dezvoltirii pe care am dori-o durabil[, ci este creuzetul constringere

in care si formeazi identitatea fieclruia dintre noi' doar un Educa{ia pentru mediu nu este doar o ,,formi de educaiie", nu este

etc' O primi .otiOiu"n, gcoala, casa' locul de munc[' transporturile' pentru mediu consti in explorarea 9i redescoperirea it educa{ia critici; pt"pri"f"i m"aiu i. via1d, a realit[1ii .cotidiene' cu o privire din perspectiva i.Jinnittu de sine 9i a'grupului ciruia ii apa(inem ;t,ii;; ;. care le stabiiim'cu mediul, din perspectiva senrimentului poate deveni creuzetul aparteneniei la un anume ambient. Mediul imediat

viali

(de cunoscut, de amenajat)' Este cel ln care se deruleazd

r

W

in

care se formeazd responsabilitatea

fatl de mediu' unde copii

sau tinerii

n'_

resurselor instrument in rezolvarea problemelor de mediu sau in gestionarea despre o dimensiune esenliali a educaliei fundamentale care naturale. Este vorba

ir*fa JA."ini,,case comune".

gardianul, utilizatorul 9i constructorul responsabil ai unei

implica

interacliunile interaciiunilor cu ceilalli (constnrclia relaliilor inter-umane),9i sfera interactiunilor mai .u n.,.,iiul. Educalia pentru mediu urmlregte inducerea unei dinamici sociale, la scarl socialtr, favorizand abordarea colaborativtr intii Ia scard comunitare apoi autonoml $i gi criticd a realiielilor socio-economice 9i de mediu, cAt 9i o clutare creativd a solufiilor corespunzdtoare':

sfera interac{iunilor ce stau la baza dezvoltdrii personale 9i- sociale: cu sine ce vor genera construierea identitdlii personale,. sfera

Pune.in eviden[l Mediul-biosferl (coabitarea'cu/respectarea altor specii)' socio-ecologice la scari planetara fl interdependenfa realiHtilor poate realiza o n...ritut.u unui echilibru dinamic' in acest mod se itl.rftti i"nt educalie pentru mediu pi educafia fentru dezvoltarea unei solidaritali durabiie, privind Tena ca o matrice a vielii' locul modului de a in{elege care s6 se ancoreze in reflectarea intemalionaledezvoltarea in diferite societlfi umane'

t_

Pentru a interveni in mod adecvat, formatorul trebuie s6 ia in consideralie de a-l multiplele falete ale mediului, ceea ce corespunde numeroaselor moduriin{elege:

,

Mediul-proiect, Asigur[ angajarea, parteneriatul

in

scopul realizdrii

.

Mediul-naturl (de respectat, de apreciat, de conservat)'

La

baza

etc)' Mediul este un schimbaiilor dorite (comportamintale, de mentalitate' poate de elemente 9i numai o .abordare cooperativd ;;6lt- ansamblu qi o intervenlie mai favoriza o mai buni inlelegere a pioblemelor de mediu

problemelor socio-ecologice actuale se afll alterarea real{iilor intre om 9i popula[iei naturtr, Este necesard reconstruirea apartenen{ei fa{i de naturd a

adecvatd pentru rezolva'rea

lor'

umaneprinrefacerealegittrrilorcupropriaidentitate,culturigitradi{ie,social6.

Trebuicapreciate nu doar diversitatea biologicl 9i culturall, ci cea etnoMediul-resursl (de gestionat, de impd(it). Nu poate exista via!tr in afara ciclurilor bio-gio-ctimice. Educafia pentru mediu implic6 o educalie pentru un consum responsabil al resurselor, pentru impirfirea echitabild a acestora intre membrii societflfii actuale, ca 9i intre cea actual[ 9i generaliile viitoare, pentru gestionarea resurselor comune ca ;i a deqeurilor pentru iezultaie din utilizarea resurselor. Prin acestl abordare, educaliamediu realizeazfl o adevlrat?i edtrcalie economicd'

r

necesitatea asocierii permenente permanentd' tradifionale cu abordara practici Ei analiza criticI

a cunoagterii gtiinlifice'ca

Educaiia pentru mediu introduceempirice'

Mediul-teritoriu. poatelocale/tradi[ionale ataqate

fi ' evidenfiat in

il

populaliilor

putemic locului in care tr6iesc'

.Mediul-Plisaj.Puneinluminldinarnicaevolulieiistorice,geograficea general determinat unei arii. [n acest caz raportul cu mediul este incontextual gi cultural.

in

concluzie,

o

educafie pentru mediu cantonatd doar

in

una dintre

Ivlediul-problcnrf, (care trebuie prevenitl

qi rezolvati). Face apel la

inaoi.rl diltorit:i complcxitillii 4emcrsului eriucativ, comunitate f.ntr,, ,raiu sunt clificit clc nborclut. intrega

dimensiunilementionateanteriorntlpoatefidecltlimitativlgiincompletl.F[r[

programeie de educa!ie

trebuie implicatd in acest

dezvoltirea abilitdtilor de investigare critic[ a realitilii imediate 9i de diagnosticare a problen.rele care se ivesc. Este necesara con;tientizarea tupfifui c[ problemele de mediu sunt legate de aspecte socio-economice'conectate de cele mai multe ori cu jocuri de interese qi de putere' Mediul-sistem (care trebuie in{eies pentru a putea pdtrunde complexitatea

non-profit' etc' iip de proiecte: qcoli, muzee, atttoritdli locale, firme' organizafiifiecare fiind chemnt sn.gi ilelineascll ,,ni6a" educa{ional[ revendicainlunc|iecleresrrrsele,intereselegimijloaceleavuteladispozilie.

pe care gi-o

poate

implicate

inconjutdtor, identificarea ,,nigei" ocupatn de fiecare specie in ecosistemul

fenomenelor naturale)' Cunoqterea diversittrlii,

boglfiei

mediului

globai, necesiti"tegatuiitor

perspectivi sisternici care sA asigure intelegerea intre locai gi gtoUat, intre trecut, prezent gi viitor, intre sferele

o

pedagogic pedagogicli in aco$t dorneniu, S-a clezvoltat astfel un patrimoniu teoretic ai practic' modele 9i strategii' .on1ii'."prop,,ncri de uctivitllli firntlrrrncntale subiect (printre toate fiirrcl do nnturtl t!l etirnulazo ttltcrioare dezvoltlri ale acestui domeniul altele nm invcntsrlat un numllr dc nouli reviste dedicate cercetarii in Environmental educo{iei eeotogieo: 'l'hc Journnl ol' F,nvironmental Education;

D.-; ltrngrrl unilor, un numdr mare de institulii/organizalii/persoane in edr;cu1in pentru mc(liu qi-au indrepatat atentia spre cercetarea care

ilEducation Research, Environmental Education and Communication; The lntenrational Journal of Environmental Education and Research; lnternationalRescarch in Gcographical and Environmental Education The Aushalian Joumal.a

of

2. Comunicarea in educa{ia pentru mediu

Environrncntal Education; The Canadian Joumal of Enviromental Education; Education rclativd'a I'environnetnent - Regards, Recherches, Reflexions; Topicos on educncion ambiental). Analiza acestor surse permite identificarea unui pluralism al ideilor in domoniul tcorici gi practicii educaliei pentru mediu: curentul conservafionist,

il

littemic, holistic, critic, bioregional, rezoiutiv, feminist, etc, care rispund totnt[tor rllrccgii de abordare complementari a mediului. Una din primele sarcini al6 unui fornlator cstc de a analiza aceste curente dintr-o perspective critice pentru a dclimita oportunitlttilc oferite de fiecare dintre aceste direclii. Doncniul educafiei pentru mediu trebuie sd evolueze deci intr-o direcfie constructive, Educafia este pcrcepute ca un instrument in serviciul consewErii pe termen lung a mediului, accsta din urmd frind considerat ca un rezervor de resurse care trebuie cxploatate in contextul unei dezvoltiri economice durabile, rezultatl dintr-un consens al donreniilor economice, sociale gi ecologice gi care permite gestionarea diversit[1ii bio-culturale. Etica durabilitetii a rezultat dintr-o ,,euristicl a fricii" asociatl cu actuala crizl a securit{ii personale gi sociaie, in care se include Ei preocuparea pentru clonarea umani. Dezvoitarea durabild nu trebuie si fie un scop in sine ci un drunr de parcurs, jaloanelo urmind a fi stabilite de fiecare societate/comunitate in parte. De aici se poate delimita un nou concept, acela de educa[ie pentru un viitor viabil care are avantajul de a propune un cadru integrator al diferitelor dimensiuni ale

t t#

Orice mesaj ecologist presupune transmiterea unei inlormafii de mectiu, in direcfia unei finte determinate, de preferin{d cu rdspuns (feed back) obligatoriu. Aceastd emisiune se efectuazd intr-un context de obiective gi de roluri, conform unei codilic6ri care poate cuprinde diferite distorsiuni. Acestea pot proveni din discordanlele de atitudine sau de concepiie (previzute sau nu) dintre emiFtor $i receptor, dar gi din diferentele dintre metodele de comunicare utilizate; de cele mai multe ori insi ele sunt provocate de conditiile imperfecte de comunicare, carepot afecta at6t transmiterea mesajelor, cit gi receptarea lor. Interlocutorii pot reacfiona in mod ambivalent sau ezitant, ambiguu sau paradoxal, in formularea sau interpretarea mesajelor. De asemenea, reprezentirile pe care interlocutorii le pot avea unii despre allii sau despre rolurile lor, risc[ sd falsifrce interpretarea mesajelor, perturbdndu-se claritatea indentificirilor. comunicarea presupune reversibilitatea mesajelor in cadrul relafiei care reuneqt doud entit6{i, chiar dacr mesajele nu sunt de acelagi calibru. Ea implicl crearea unui sens de transmitere in func{ie de coreldrile realizate, de capacitatea noastre de percepere a semnalelor, de bogafia vocabularului (pentru decodificarea mesajelor), de imaginalie (pentru interpretarea mesajelor), ca gi de memorie, pentru a le mentine intr-o flonni coerenti ahrnci cand, ta rindul nostru, devenim

I*I Tffi

educafiei contemporane (relative

la

emildtori gi adresdm mesaje.Acestea din umri pot fi de tip feed-back (retroacfiune) sau reformuliri conlorme particularitifilor proprii ale limbajului general 9i limbajelor tehnice, care constituie vocabularul nostru personal, sau rispunsuri personalizate, Ia ceea ce consideri.m cd este semnifica[ia mesajelor primite. in toatc cazurile, comunicarea pune in rela[ie fluctuan[a cdmpurilor gi dimensiunilor multiple alc rnodului nostru de a reactiona, atit la nivel individual, cit gi la nivel social, Rezultl, de aici c6, orice comunicare se realizeaza printr-o sori do relafioniri intre memoriile, vocabularele, imaginafiile gi percepliilc aflatc ltt joc, Ea se stabilegt prin crearea de sens, grafie unei suite d6 verigi, caro pemit instituirea unor raporturi de contrast sau de opozifie intre obiectivelc, rolurile, atitudinile gi limitele proprii fiecirruia 9i care lac legltura cu niediul, in funclie t{e diversitatea proiectelor. Prin activarea influenfei anumitor valori gi a presiunii normelor cureute, comunicarea determind unele modificari specihce pentru indivizii unui grup. O anumitd coeziune va putea fi oblinuth doar prin efortul depus de indivizi in sensul actualizirii relerintelor comune interiorul comportamentelor singulare, contribuind astfel la relielarea elenrentelor de bazi ale respectivelor valori si

pace, democra]ie, mediu,

cooperare

Irfi_

interafionald). Problema este ca acest cadru este reductiv pentru educalia pentru mediu, care se limiteazi la a fi un simplu instrument, printre multe aite forme de educa[ie "tematic6", in serviciul dezvoltirii durabile, pierzAnd recunoa$terea ca spatiu de abordare interdisciplinari. Este totugi necesarl realizarea unei educalii pentru mediu care se pestreze in continuare perspectiva dezvolt[rii durabile (ca important deziderat socio-istoric). Pot fi indentificate trei strategii: Utilizarea natririi ca ,,mediu" pentru educafie, ca resursi pentru activiteli de dezvoltare a abilititilor de relafionare cu natura. Aceast6 abordare este cunoscnti in general sub numele de stiinla mediului. Utilizarea mediului ca subiect pentm investigafii (predornind latura

.

.

Conservarea qi imbun6tdlirea caliti$i mediului, ca scopuri ale etlucafiei, urmf,resc fomrarea de valori gi atitudini fali de naturd. Educalia pentru mediu este, deci, o temi cross-curriculard, care ii ajuti pe oameni (individual sau grupal) sE in{eleag[ natura, sd triiascl ca membri ai biosferei, avAnd drept scop dezvoltarea capacitdlii de a susline funcfionarca normalh a mediului.

.

cognitivi).

in

n0rn}e.

ffi:

pol de structurare gi informare pe care acestea urmdtoare, conform celor, cinci meridianecaracteriz[rilor..:li

Exist6 o interdependenf6 generalizattr a elementelor de bazd qi a fiecirui il edificd, reprezentate in figura

gi a celor trei

paralele

ale

Klfi''

:

,iilrn$i pulin rafionalizate sau mai pu{in obignuite (prin intermediul unor gratisme sau gsociBtii litrcre), se poate recurge la unele suporturi vizuale sau materiale (ligurative) sau chiar la unele proceduri de prospectare sau de transformare

Polul fonnelor qi stnrctrrrilor

imuginar[,

Poteniialul de creativitate al acestor tehnici poate facilita exprimarea

cliverpilor mcmbrii ai unui gmp, ca o compensare fa{a de tendin{ele rutiniere. Cu ajutonrl lor, se.pot extrage idei gi modalitdli novatoare, asimilate in mod original. D, a..mrnea, acest tip de tehnici ii pot ajuta pe fiecare dinhe ei sI ia cunogtinli de mecaniSmele reduc{ioniste gi de constringerile care se adaugd unor

Paralela caracterizdrilor

Ecuatontl conduitei curente

Paralela comPortamentului

instrucfiuni sau unor proiecte date. Ele fac apel gi la o oarecare doza de umor, in virtutea faptului ctr ne detumeazi, de la reacliile defensive, in favoarea diferitului, a noului, a insolitului. Obiectivele fixate, penku toate aceste exercilii vor putea consta, prin urmare, in sensibilizarea fiecdrei persoane, in cadrul seminarului, fa![ de precau!iile necesare exprim[rii la adresa celuilalt: r Prin atentia acordatd distorsiunilor ce pot aplrea in transmiterea informa{iilor sau a mesajelor; . Prin evitarea increderii intr-o interpretare imediatl a unui cuvAnt sau a unui semnal primit, fEr[ o verificare a semnificaliilor l0r;

r r r;

r Prin ameliorarea percepliilor . rinterlocutorii;

sociale,

prin contactul apropiat cu

lul semnihcatiilor gi al sensuriloi

r .

Prin detectarea influenfei pe care o au asupra sinelui, mediul 5i stilurile aferente rolului impus; Prin reducerea mecanismelor de ap[rare in raport cd celllalt 9i a implica{iilor acestora; Prin urmdrirea varieti[ii formelor de exprimare adoptate, verbale, gestualesau grafice, oricare ar

fi suportdrile

gi tehnologiile utilizate; poate

Prin ciutarea infonna{iilor complementare datelor de care se

s[ Pentru a se adresa unui auditoriu, o echipl de formatori trebuie dintre aceqtia 9i a celor asigure o reglare a interacfiunilor dintre participanli, ca 9i care vor fi forinatori. Elste important ca, pe tot parcursul reuniunii, activitilile efective ale unora sau altora. Pe abordate str fie adaptate in ftrnclie de agtept[rile mod cit mai de altl parte, trebuie s[ se aiLa in ved-ere consultarea, intr-un fieclntia in rapo( cu ceilalfi' echitabil gi mai sttslinut, a indivizi: Exista m'ai ntulte pericole car. ameninli comunicarea intre aitori membri ai vi'acitatea excesivi (sau loloreea) unora, care inhibi exprimarea sfrline de unui gnrp; irealismul dezilaterilor, care impinge spre considera{iiconcluzii stabile; absenla..untri realitatea'concretl, impiedicind atingerea unor sau si canalizeze cadru adecvat satl a unor instrucliuni care sI ordoneze acestora in conversa{ii interminabile ;i provocind degenerareaichinrburilc,confuze.

dispune, in mod organizat. Raporturile sociale 9i lu[rile de decizii pe care le implicd, comportd, in mod necesar, unele riscuri, constAnd in opozilii sau divergenfe de opinii intre indivizi sau grupuri, Motivele sau cauzele acestora pot fi multiple:

Ciocniri de interese contradictorii; Disonante cutturaie sau de limbaj, care hlpiedicd infelegerea reciproci; Aprecieri diferitc ale unei situajii date; Opinii divergente privind uzajul anumitor instrumente de comunicare; Revenirea persistentl la unele atitudini anterioare, care devin antagonice. Problernele ce rezultl din conflictele dintre persoane sau grupuri pot [r rezolvate, conlorm unui consens obfinut in mod agteptat sau in viilutea unor concesii mai mult sau mai putin pertinente, consimfite intre indivizi. Abandonarea punctelor de vedere, in lipsa unei argumentatii convenabile gi a unei consult6ripntdente a

. r . . .

a se puteadistinge-mai la fel de importanri este, de asemenea, distanlarea penlru practice' In acest sens' in activltatea bine proUlemele 9i pentru a se gtrsi solu$ile moduri de exprimare sau in piegtrtir.u unJ' acliuni se pot utiliza unele O.

Dac6referireametodicllarealgilaproblemeledinterenestenecesard,

.

fiec[rei persoane vizate,

se poate produce din mai multe motive:

io*.t.

.

gi de autoapreciere, mai mult sau mai pu{in hotliritomc, a anumitor indivizi; Mni simplu, tlin cauza prestigiulrri acestora, a statutului lor;

in virtutea puterii de afinnare

. r .

Din cauza unei neutraliziri reciproce a opiniilor 9i pirerilor, obfinuti inurma unor Proceduri exPeditive; Ca efect al unei exploriri incomplete a datelor utilizabile;

Din cauza unei lipse de metodl 9i de conducere a procesului

de

de a Pontru formatori, este util s[-9i aprecieze tendinfa de a reacfiona' ln mod subiectiv situa{ii sau fapte' in egali mdsurd' e profitabil ca intotpieiu pr*irrrf. Bupus, form[rii s[ ia cunogtin]d de propriile lor modalit6fi de instruire,bo preglltiro a unui proces cle invlfare sau de motivare

comunicare.

profesionali'

(ex,: educa{ia pentru fvidengierea inportanfei introducerii unei materii noi plasarea profesorilor in.diverse situalii, caracterizate de mediu) rro in vederc

'"

.

principii metodologice inttotlrrCcroa Unor conccpte sau date, cu eviden[ierea unor stagiarilor de a atrage atenlia grni*io, nrtf"l so realileazl exersarea capacitdlii ircrii.i, Ur . lc suscita interesul; dezvoltarea capacit4ii de a-i activa pe elevi; prin ,*rrror.u abilitltii de a trezi interesul prin diverse c6i: printr-un expozeu'. printr-o uuonr*a, unei probleme, prin prezentarea 9i studierea unui document,activitate de cercetare. sensibilizarea Comunicarea cu elevii printr-un demers interogativ necesitd

Cu consultare pe loc: prin subgrupuri reunite un anumc timp in cndrul grupului, avlnd o instruc{iune precisi; in minicaz: fiecare persoand redacteazi, in cinci minute, o problemi sau o situalie trlitE. Aceste minicazuri, anonime, sunt citite public, apoi studiate pe riLnd printr-o alegere intre trei formule: fie tofi redacteaz[ un comentariu despre un minicaz; fie unele minicazuri sunt implrtite, urmind ca fiecare si scrie un comentariu pe marginea cazului atribuit, la rtndul lui etc.; fie minicazurile sunt produse de fiecare subgrup, care le studiazl conform uneia dintre cele doul fonnule precedente; Se formeazl intergrupuri in cue existd unul sau mai multi reprezentanli ai mai muitor gupuri care au lucrat separat, avind misiunea de a comunica rezultatul schimburilor realizate anterior; in evaluarea inifialh a agtept5rilor membrilor grupului, a temerilor acestora gi pentru trecerea in revisti a ceea ce vor s6 impirtigeascl unii altora, fiecare aspect este notat de participanli pe un cartonag (eventual de culori diferite) qi se afigeazi pe un panou, constituind atit obiectul unor reflecfii aprofundate pentru intregul gtrup, cit gi o bazi pentm evaluarea finald.1.2. Cu

T. lm $>i

f*

Itr ls) lc

|

t;t-l

i'Rl lcl /_'l

t#i

ci profesorilor, pentru fbrmularea corectl a intrebfile' Ei hebuie s[ inleleagi in formularea intrebdrilor se vor repercuta in capacitatea de Oin.uttelit.'piezente in1.ttg.t. a acestora de cdtre elevi gi, implicit, in nigte rispunsuri schematice' empatici a uJgi, Ionse.inld a sterilitilii intreblrilor. Se incurajeaz[: manifestarea de in{elegere resimfite de elevi; exersarea in prJfesorutui fa16 de dificultelileiormularea de intrebiri operatorii. Din timp in timp, fiecaruia

roluri diferenliate

in comunicare rotativd: subgrupurile lucreazi ie o durati delimitatl apoi, un mesager pleaci din fiecare grup, fiind inclus in altul; urmeazE dezvoltarea activite$i pentru o noua durat6; din nou, un mesager seindreaptl spre un alt subgrup gi aEa mai departe. Mesagerii pot fi membri ai grupului ce indeplinesc o singur[ datd acestl func;ie sau persoane special desemnate pentru acest rol; in triade: printr-o repartilie circularl a rolurilor (observator; facilitator; secretar, etc). Dup[ acelagi principiu se pot constitui gi tetrade. Cu ajutorul telrnicii de invecinare se atageazd fieclrui participant numflruI "untf'sau "doi"; fiecare numdr "doi" igi interogheaztr vecinul cu numarul "unu" din stinga gi ii transmite mesajul (agteptltri; idei; lntrcblri otc,) vecinului cu numanrl "unu" din dreapta. Apoi, toli cci cu numtrul "utlu" vor inscrie pe nigte panouri mesajele primite, care unncaze a ft reolagato, Cu ajutorul consultan;ilor: grupul este lragmentat intr-un subgrup do persoare care trebuie sI dezbati o anumitl problent[, fiecarc fiind asistnt de un consultant. Studiul se efectLreazi printr-o seric dc fuze de dczbatcrc, de doudzeci de minute, urmate de scurte faze de consultare intre ftecare participant si consultant. La un moment dat, rolurile sunt schimbate. Este util si se atribuie gi roluri de secretar, pentru a se nota argumentele emise pe parcursul diferitelor faze. Cu ajutorul purtitorilor de cuvA,nt: fiecare subgrup comunic[ cu celelalte prin intermediul a doi purtitori de cuvint, iar schimbul lor de replici trebuie sI constituie centrul de interes al celorlalti participanfi, rimagi inexpectativ6;

verbale 9i prin altq persoane, prin suspenaurea ajutorului oferit.de modalitblile proiectare qi de indentificare sau de atenliei ,supl.^ *..unismelor de

ii

revine sarcina s1-9i verifice atitudinea lale de

,on.'nt,*''tota$a

'pu'n''careilhrdeplrteazideacestea.Exprimareapresupuneotranspunerein ;ii;;ii;, in tuncfie de o relea de relafii: aceasta trebuie str fie clarificath 9i adaptatd'

fie cum foimularea mesajelor ca rlspuns.la mesajele primite trebuie.si de semnificare ,i*ilta prin aproximtrri succesive gi variattr prin toate modalit[fiieposibile. r conform lui Andre Gruparea membrilor unei colectivitifi se poate realiza, de Peretti, prin multiple modalitdgi:

-

Membrii g*prtui primesc aceleaqi sarcini, acelea9i teme'instrucfiuni 1.1 Cu

I'

Cu firncfii egale

aceleaqi

tolwi

egale

, in elaborare '

progresivi: un anumit timp se lucreazdin subgrupuri de doul cu acelea9i sau porsoane; upoi, ti regrupeazi grupuri din ce in ce mai mari cu alte instrucfiuni; in eluboruea'regiesivd: grupul inilial se imparte in mici $upuri' cuinstrucf iuni sPeciltce;

UW

.

prin interpelare: un moderator

ii

interpelcn?[

grupului, urmnnd ca prin intennediul intreblrilors[ in subgrupuri cu funclii diferenliate' ,, -f,.-rr

,:t]l.1lll progresrv' -p: distnbtlle'"]"_i:l^,it ii

u,!!rIru s! ul, l,{tr\il. $ll vtll,gll,ll)-ufalltlolt dlscuta ln lala gLuPulur' 14I Iiecarc pcrsonnll din uurlitoriu lgi notc[z[ observaliile, comunicxndu-le in scris unui subgrup clc moderutori, Aceqtia reintroduc mesajele he la intorvale cx&ctt(din clou[zcci ln doulzeci de minute, de exemplu), fie in

I.j.Cu miitoace Si suporluriconunicare

de dezvohate special pentrtt o anuue situalie

. t

functie dc oportunitatoa subicctului acestora;

Prin metoda Dolphi: proiectele elaborate de cltre subgrupuri sunt adresate unor exper{i, splo avizarc. Propunerile sunt returnate, cu sarcina de aindica unele ajustlri posibile; Prin comenzi reciproce: un subgrup, defineqte, o temd sau o metodl de lucru pentru un alt subgrup, care o va studia in timp ce un al treilea subgrup, observl diversele faze de schimb 9i de studiu, comunicindu-Ei

r r

M

. . . ,

grupului primeqte mai Cu ajutorul fotolirnbajului: fiecare membru al alegerea;

*utt.

explicAndu-gi fotogr^ni din care alege mai multe exemple' printr-o cu priviri la semnificatia preferin{elor sale' i se cer limuriri referire la o temi sau la o problematic[;

l'ff

Prin studii de .u",aprofundate

*.riu,i

grupului trebuie

s[

parcurgl inregistrin

a propu": unele situalii concrete, a degaja problemele 9i

(.r.t.nt* ttiitt, ftf*L

sau ambele variante)' pentru a analiza

reacliile gi propunerile unui al patrulea subgrup, care claseazi aceste mesaje gi aiigura analiza finald a productiilor realizate gi a procesuluiderulat. 2.2. Cu roluri diferenliate

.-^L:in circutt inchts -' $t cu mijloace video: un"le iaze de lucru sunt filmate (criticl) de c[tre fie pentru examinareutilizate fie pentnr autoevaluare,

t"l:t'"i.

I

r.tig*p"tia.r.nuta,

untugoni"e, conform unor instrucliuni determinate; p.in"*urira pro-ducliilor rezultate din activitatea grupului: prin realizarea desene colective sau benzi unor fotograhi, a uuor fotomontaje, a unor "a sau filme, a unor suporturi pe care se plaseazl.desene

.

prin studiul riscurilo, lobrtu.olelor

sau

dificultdlilor): fiecare participant

enunfd riscurile pOtenfiale care ameninfi un proiect,

o activitate

sau un

studiu. Se listeazl toate riscurile; participanfii se repartizeazd insubgrupuri, care aleg o categorie de riscwi, pentnt a incerca sd descrie caili di reducere a fiec[ruia dinte acestea. Ulterior, se face o centralizare a soluliilor; Prin studiul de caz: este prezentat un caz concret, gnrpul se imparte in

.

unor dificulteti' intilniri' reu'ite' cuvinte importante, (inOicalii de calitati' proiecte de viitor, dorinle etc); obiecte (cuburi' elemente Prin blazon: prin ,ontttuirea cu ajutorul unor etc) a unor reprezenttrri (institulii' activit[1i' "lego", pahare din plastic (impuse sau p.tio.n.l interpretate simbolic, prin aplicarea unor regulialesc de Plasarea obiectelor)'

' . . . '

subgrupuri

cu pdreri oiuse in privin{a solulion[rii lui. in cadrul subgrupurilor, se realizazd o disculie, apoi fazele de negociere suntarbitrate de cltre moderatorl Prin centrarea aten{iei participan{ilor cetre un subgrup care este chestionat cu privire la un obiect, la o problematici sau la o produclie. Un subgrup de moderatori ve$teaz|ca aceastf, actiune sd aib[ loc in condilii de eficien{a optimtr;

2. Cu

func{ii difereu{iate

2,1, Cu roluri egnle

I .

altemativ' realizator al unei Prin observari reciproce: hecare subgrup este' al unui alt subgrup' avA'nd o sarcin[ diferitl; observator 'sarcini 9i

Prin intermediul unui grup de aprofundare profesionali: un narator este ajutat sd exploateze o problemtr concretA prin intreblrile venind din partea membrilor unui grup, cu sprijinul unui moderator, impreund cu care

prin argnmentare: Joud rnici Crup;ri discuti pe o teml dati' . sub ce ceilalli participanli se' supravegherea unui moiieratot] in titt-tp subgrup deplaseazd, ptaranJu-s' in spatele unui :ti i lttllidatd

in regim de susfinere:

'

fi discutat: pertinent' demn de a '1t,T:l* de un anume subiect; un subgmp neutru il; .larif,.or., poziliei fap in pil.$t., arlpa a"tuiii inteme in alte doui subgrupuri pro 9i contra'clndacestea au enuntat un argument

analizeaz! reac{ii le grupu ui ; fiecare grup igi expune rezultatele sau pozigiile in fafa unui juriu, prin intermediui unui raportor; in complementaritate: fiecare subgrup are responsabilitatea unei sarcini distincte, in serviciul altui subgrup qi snb coordonarea unuia dintreI

membrii sdi (desemnat, tras la so(i sau ales).3.

panl la epuizarea mod altematiu, .at. un partizan al heclnria, un minut pentm a-9i plezenta subgrupurilor. pi"tu" pt'soane dispune de neutru' care in final isi argrtmentele inuint. Jt" se alatu; subgrupuluipot avca sau nu un efectiv comunicl .uufuu,l-u'-CAe trei subgrupuriechivalent;

Cu rnijloace proiectivc

'

Prin brainstorming incrucigat: fiecare subgrup poate studia in mod critic rafional, produclin imnginativl care ii este transmistr de un alt subgrup' E

1l10

til

posibil qi ca respectivul subgrup si-gi fi 'transmis propria produclie

il

creatoare unui alt subgrup pentru analiz[;

2.

Prin desemnare

Printr-un exercifiu de perspectivd; un subgrup trebuie si-gi imagineze, separat, cum s-ar putea modifica diverse situafii/cazuri intr-urr viitor

Iilililr .

lndeplrtat,,(peste zece ani,

in anul 2040 etc.). Participanlii

trebuie

incurajali s6-pi lase liberi imaginalia; Prin jocul metodologic de transpunere: un prezentator descrie o procedurd salt un denrers, Subgrupurile incearcl tranformarea acestora intr-o manierd originaltr, prin defonnarea creativI a tuturor elementelor;' Prin lncsrcaroa de inovare: intr-o situafie de simulare cu documente, date, imogini sau filme care propun scenarii diferite; Prinjocuri de rol: diverse subgrupuri, avind organizlri gi misiuni diferite, sunt plasate in situalii specifice, pomind de la un model care permite stabilirca consecin{elor pe care le au mdsurile hotlrite de fiecare dintresubgrupuri.Se

Membrii fiecdrui subgrup sunt desemnafi dinainte, pe o listd, sau pe loc, In funcfie de nigte criterii, explicite sau nu: De cltre un formator;

r '

De citre un mic gmp de participanfi, tragi la sodi sau voluntar (fiecare dintre ei fiind invitat si aleagd din grup, unul cite unul, pe rAnd, membriisubgrupului siu); De unele persoane din alara grupului (invitali sau observatori);

r r

De.cltreresponsabili institu{ionali.3. Voluntariatul

grup se doreascd

intflmpll frecvent ca unele persoane caie constituie un auditoriu sau un s[ lucreze impreund, chiar gi atunci cind formatorii cred in

. ' ' ' r .

Indivizii

se dispun:

Liber in silile sau locurile disponibile; in funclie de aliniteti sau de ocunoagiere anterioari; Frin inscrierea pe liste afigate (cu men{ionarea numelui unui formator saual unui participant care propune o activitate); Prin alegerea uneia dintre temele sau metodele propuse de citre formatori sau de citre grup; ln urma voturilor ior privind prezenttrrile realizate de citre un formator Prin participarea la experimentarea anumitor tehnici gi metode.

oportunitatea organizdrii hrai multor subgmpuri care sd acfioneze separat. Pentru a

ililJJ

echilibra tendinfa ctrtre inerfia grupal6, trebuie ca formatorii sE dispund de un potenlial de tehnici care sd pregiteascl gi si asigure impddirea dorit[, pe multiple c5i. Aceste modele de subimpirlire a grupului presupun; . Formarea unor subgrupuri mai mult sau mai pufin heterogene; r Desfdgurarea unor discufii prin care str se ajungl la nigte decizii de repartizare in subgrupuri distincte;

. . .

4. Selecfia

Instituirea unor gruplri successive; infrinlarea de subgrupuri noi; Organizarea de raporturi intre diferite subgrupuri, la expirarea timpului acordat unor sarcini separate. Diversitea modalitalilor de grupare prezentate in continuare ii poate ajuta,

r r . .

Participantii sunt repartiza{i in luncfie de:

de asemeneq pe fonnatori

si

se elibereze de abordfile manipulatoare

sau

Teste ale capacit[gilor intelectuale, tehnice, fizice, vizincl experienta profesionali (prin prisma rezultatelor oblinute la acestea); sociograme (dupi echilibml dintre alegerile gi rcspingerilo dintro i'divizi); dupi opliunile in legiturd cu coopsrarea pcntru indopliniroosarcinilor; Dorinfele exprimate dinainte.5. Prin structurarea progresivi, recurgiind la: Elaborarea progresivi,

autoritare. Ea poate lavoriza o alegere adecvatl a gamei de structurlri propuse unor grupuri, iar aceasta poate genera dezbateri constructive:

1.

La intffnrplare

... . . . ' '

La invitalia unui formator, indivizii sunt repartizafi:

prin gruplri

Prin invecinare, dupi locul ocupat (distincfia arbitrarl a cerculuivecini);

de

doui persoane carepersoane, etc);

se cunosc

clt mai pu{in posibil

succesive O. subgrupuri (gruplri cle sau grupiri de trii patru

participanfilor; fragmentarea grupului qi distribuirea in colfuri diferite ale unei sdli; Prin Prin tragere la so(i, fiectrruia dintre participanli asociindu-se o litere, o

Dupi lista alfabeticl

a

'6.

Intergrupuri, constituite prin preluarea din subgrupurile anterioare a unuia sau mai multor indivizi,

cifrd sau un

insemn, persoanele gruptndu-se funcfie

de

Prin hibridarea succesivi a metodelor prezentate anterior

litera/cifra/insemnul primit; in virtutea unor criterii explicite (virstl, sex, origine, nivel de pregltire); Prin localizarea persoanelor pe mdsura sosirii 1or.

i

,1,

in orice situa{ie, permiterea apariliei unor diferenfe gi a unor asemlndri in interiorul unui grup, prin interogdrile successive gi prin rdspunsurile suscitate de

pcnlrtt elimnlul rlrynctivului Brup, Existe,,asttel' mai *Jp"ti.. t.*n. o. intr.fror. fn't.,n co pdvolro q'fOfnrrito interindividuale' p"f,,i.'rirr"ti legate de ontiinitt do' unoie pf;donccplii' Aceastl^abordare '*itroro.iotogictr reduce ili.ttir,r.fiu.u gl lrrdoieil1picciproce, explicitind uneleacestea, este extrem de benellcd

li

3. Metode gi tehnici de lucru in grup in educafia pentru mediul

{

i.gatu.i care,-altfel, ar rlmAne

subincentc'

'{rli'

procesului dc comunicare intre membrii grupului qi prezentarea lor reciprocil, ,tudi...u de ctrtre ei a temelor enunfate prin instrucfiuni successive; se desfhgoartr in mai multe etape de subgrupare gi grupare: Par-ticipanlii sunt invitali s[ sc gupeze mai intii cate doi sau trei, apoi s6 se regrupeze succesiv in subgrupuri de iimensiuni crescdnde, pril fuzionarea subgrupurilor anterioare, pe durate din ce in ce mai lungi, pind se reintregegte grupul. Acest proces de o mare simplitate convenabile. in fennite orgu,rlr*.u unui grup *i.. iriru'ug*puri de dimensiuni prezentlri sau ale ul doil., rind, el vizeazl ameliorarea calitl{ilor unei intenelaliilor dintr-un grup, permi{And realizarea urmtrtoarelor obiective: . Stabilirea unui proces eficace de prezsntare aprofundatE a persoanelor in cadrul unui grup, cu evitarea tacerilor sau a monologurilor caracteristice momentelor ini{iale ale unei reuniuni; . crearea unei ambiante de comunicare, prin contacte intre toli membrigruPului;

Elaborarea progresivl este procesul de stabilire a debutului

I t

. . . .

Facilitarea unui demers de apropiere, ajutind membri grupului sd se cunoascl intr-un mod mai Personal; Asigurarea formdrii de subgrupuri eterogene, unite in cadrul grupului; Realizarea participlrii personale a fieclruia dintre msmbrii grupului la o activitate de relleclie colectivi, prin comunic[ri succesive, in grupuri cu dimensiuni din ce in ce mai mari; Determinarea explorlrii progtesive a unei teme, in profunzime' pdn confruntarea diferitelor pozitii gi decantarea lor progresivtr.

Exemplul

1: "Ce.se agteapti de la un seminar/curs?"'

Se

realizeazl miirogrupuri formate din doul persoane care vor,desfbgura interviuri reciproce cu privire la obiectivele personale, agteptlrile pe care le au in legdturl cu respectivul seminar. Apoi, jumitate din micrognrpurile fornrate astlel se separl repeti interviurile 9i 9i se aldtura (cdte o persoand) microgrupurilor anterioare. Se se structureaz6 intr-o.formi care va fi prezentatd intregului gntp. Numlr optim de participan{i: 20-30.

Durattr: 25 minute. Materiale necesare: -. Grup finti: elevi clasele VII - XII, profesori.Spa(iu: clasd.!'i.:;i .:r:;:i.i ij:::'

I t{ {

i::.rl i,d':1;.

este imptrrfit in subgrupuri (numite primare); un intergntp este un subgrup secundar, care se constituie prin extragerea

Tehnici intergrupale - un grup

::'.'''lir: ' ,tiill.t,,i

t5

l4

q

I

I I I,l

urluia sau mai multor membri din mai multe subgtupuri primare' Un intergrup complet este cel in care sunt.reprezentate toate subgrupurile primare gi intergrup parfial :- este cel in care grupurile primare nu sunt, toate' reprezentate. Poate exista un singur intergrup (insircinat cu o misiune de informare 9i de coordonare) sau nrai multe. Obiectivul principai al acestei tehnici constE in creqterea nivelului de

(irrrp f int[: clevi clascle VII " XII, proicsori. Spn{lu: clns[. Vnrlnute: sinrilar se poate realiza identificarea rolurilor/valorii (buntrrilor ;l lorvlolilor) utiilor protejate, a categoriilor de arii protejate etc.intregul gmp

in cadrul unui grup, ca gi in rapidd a eficienfei activiteFi subgrupurilor, El asigurd o economie a avansarea timpilor destinali rcunirii lucririlor efectuate de. cltre subgrupurile primare,intercomunicare dintre doui subgrupuri instituitedeoarece prin'intermediul intergrupurilor persoanele din diverse subgrupuri se pun

la curent intr-un mod direct gi rapid cu privire la orientarile lor in interioml

I"'l

subgrupurilor respective. Prin urmare, intergrupurile pot facilita reuniunea in plen, adesea dificild 9i nesatisflcitoare la nivelul informdrii reciproce a persoanelot. Intergrupurile indepirteazl presiunea pe care rapodorul, profesorul, animalorul, etc, o pot exercita asupra activiti{ii gi, implicit, asupra progresului subgrupurilor primare; In schimb, ele introduc diferenle in ceea ce privepte evidenlierea unor concluzii comune in ansamblul grupurilor. E necesar s[ se aibi in vedere raportarea scris[ a activit[1ii grupurilor intermediare clt gi ale intregului grup care sd serveascl la elaborarea de bilanfuri sau efectuarea unor operalii de evaiuare.

I II I3

Exemplul 2; "Ce

este, de fapt, o arie proteiate ?"

sunt solicitali sE elaboreze, individual, gi s[ noteze pe o foaie de hirtie definifia unei arii protejate. Dup[ cinci minute, definigiile sunt colectate gi afigate linear pe un perete, astfel incit si poati: fi numerotate, alternativ, cu I 9i respectiv 2. Doud persoane care au defini{iile afiqate invecinat (notate cu gi 2) vor forma un iandem care va incerca sd elaboreze o definilie comund. Aceasta va fi af,rgati pe perete deasupra {efinifiilor anterioare ale celor doui persoane: Se noteazi noile delinilii se grupeazi incercind si-gi combine enunlurile intr-o fonnulare unici. Se repetd procedeul pini cind se ajunge la doutr-trei subgrupuri, care igi vor prezenta in-plen definiliile (prin scrierea pe table sau pe un flip chart), urmand sd se discute cit de adecvate sunt fiecare, incercAnd in final s[ se compileze o defini{ie cdt mai completl. se poate avea in vedere urm[toarea defini]ie: "o arie protejata este o zoni terestrd sau marine special dedicatd protecliei diversit[1ii biologice, administrati prin mijloace legale specifice. Uniunea Interna{ionald pentru

-

participanlii

Exenrplul 3: "Oblectivele specifice ale educaliei pentru mediu". cinci grupuri de participanli, fiecare primind zece cdrfi (fomrat A7), albe, pe care igi vor scrie numele sau un pseudonim/simbol reprezentativ pentru grup gi pe care noteazl zece obiective specifice ale educafiei pentru mediu (cite unul pentru fiecare cafie), Se colecteazf, clrfile (50 pentru fiecare grup) 9i se ageazi cu fafa in jos in mijlocui grupului. Participanlii nu au voie si vorbeasci unii cu allii. Fiecare membru al gnrpului ia, pe rind, din teanc, c6te o carte - daci obiectivul inscris i se pare adecvat, pdstreazl cartea, daci nu o ageazi cu fafa'inSe formeazd

I

jos intr-un alt teanc. Se realizeazl tunrrile urmdtoare pAn[ la epuizarea teancului de cirfi, apoi se abordeaz[ teancui cdr{ilor respinse de diferifi participanfi. Scopul este ca frecare membru al grupului si termine jocul cu un set de c[(i care au obiective adecvate concep{iilor sale. Cd4ile pot fi proprii (scrise la inceputul jocului de el) sau ale altora, care au scris obiective mai "corecte" decit cele propiii. in hnalul jocului fiecare participant lace o contabilizare a nrimlrului de

cdrfi de care este mulfumit (ca gi obiective incrise) gi ce4i de carenemulfumit (obiectivele nu sunt corespunzdtoare).

este

de participanfi: 25. Duratd: 40 minute. Materiale necesare: 50 cd(i albe, format A7, pentru fiecare grup

Numir optim

de

Conservarea Naturii, prin Comisia sa pentru Parcuri Na[ionale gi Arii Protejate stabileqte in 1978 zece categorii administrative, avdnd drept scop standardizarea intemalionali a clasificirii ariilor protejate. Acest[ clasiftcare a ariilor protejate a fost larg utilizat6 pAnd in 1992 c?nd s-a propus revizuirea gi actualizarea acesteia, astfel incit in prezent IUCN folosegte un sistem de clasificare ce cuprinde gase categorii".

cinci persoane, flip-chart. Grup lintI: profesori.

Spafiu: clasi.

Comunicarea rotativ[ -

aceastl tehnic6 are ca obiect stabilirea unei

comuniciri regulate intre mai multe subgmpuri, care funclioneazd in paralel, pcparcursul unei activitlli de reflectare sau de elaborare. Exercifiul se deruleazl in mai multe faze, de durate egale. La sflArgitul fiecarei faze, cite o persoanl din hecare subgrup se indreaptl spre un alt subgrup, urmind un plan precis, in aqa fel incit fiecare participant si-gi schimbe o singur[ dati subgrupul. In acest timp insi unul sau doi observatori nu igi schitnbl locul, pcntnr a asigura o oarecare stabilitate in interiorul fieclrui subgrup.

J3T

Numir optim de participanfi: 24. infaze intermediare

func1ie de mdrirnea grupului,

numirul de

vartazlgi timpul necesar poate {i mai mare,

Durati: 45 ninute. Materiale necesare: bilelele de hirtie tip post-it, de culori diferite pentru fiecare etapl.

Numlru] de participanli poate fi este extrom de variabil. Teoretic, fiecare subgrup trebuie s[ cuprindi atilia mepbri cAte ru$'frupuri sunt: patru subgrupuride cAtepatru persoane; zece subgrupuri de cbte iffi$ersoane. in toate cazurile, se poate opri succesiunea migclrilor sau se poate mgfgc pene la epuizarea variantelor

2.3. 4. 5. 6. 7. 8.

lctucafra pcntru mediu trebuie

si fie concentratd in prtnctput

l)t)

dezvoltarea de abilit[1i individuale; Edncafin pentru mecliu eslefoarte asemdndtoare cu ecologia;

in sflrqit, dacl subgrupurile sunt egale, pot fi mai mulli observatori. ,II Obiectivele urmdrite sunt: Asigurarea coeziunii unui grup gi a coerenlei unui studiu; Facilitatea relafiilor dintre subgrupuri, in cadrul unui grup, prin evitarea inchiderii lor; Favorizarea comunicdrii dintre persoane, in interiorul grupului, printr-ode migcare.

Educaiia pentru mediu trebuie sd incerce sd inflttenleze atitudinea oamenilor in raport cu mediul; Educafia pentru mediu trebuie si fie concentrat\ in principal peproblemele locale de mediu; Educalia pentru mediu este a:celaSi lucnt

r o r

cl

educalia pentru'conservarea

naturii;

i

Educalia pentru mediu trebuie sd furnizeze oamenilor cunoqtinle despremediu; Educalia pentru mediu trebuie sri-i determine pe oameni s[ se comporte fa!tr de naiuri intr-un sens pozitiv, altfel decit o fAceau inainte;

r r .

simbolisticI de deschidere; Inilierea unei forme dinamice de subgrupare, prin conjugarea stabilitd{ii cureinnoirea; Obtinerea unor $anse de mai bunl comunicare, prin reinnoirea aleatorie a unui subgrup; Dezvoltarea capacitdlii de intdmpinare gi a celei de adaptare'

9.

Educafia pentru mediu trebuie sd

lte

concentratd

in principal

pe

problemele globate de mediu; 10. bsl mai important loc de desftrgurareScoala;11.

al educaliei pentru mediu

este

Exemplul 4: "Care sunt obiectivele educaliei pentru mediu ?"se formeaz6 gapte grupuri a patru persoane fiecare. Fiecare grup are sarcina de

a

identifica o categorie de obiective ale educaliei pentru mediu: cognitive, afective, praxiologice, creative, reflexive, de interactiune socialtr, de comunicare.

Educa{ia pentru mediu ar trebui s[ fie a materie predatd aParte in curriculum gcolar; 12, Educatia pentru mediu este la fel de importanld ca orice alt[ materiepredattr

in gcoald.

Participan{ii au la dispozifie cinci minute pentru a formula obiective, apoi se tealizeaz|deplasarea unui membru al fiecdrui subgrup cdhe subgrupul invecinat, in sens orar, Dupl alte cinci minute se face din nou un schimb, 9i dupl alte cinci minute un altul. ln fiecare subgrup rlmlne fix liderul de grup care asigur[ continuitatea gi coerenfa demersului de realizal In final, listele de obiective se afigeazl, fiecare categorie de obiectiv urmind a fi analizat de persoanele,care n-au panicipat de loc la elaborarea listelor respective. Pentru mai multd operativitate, poate fi util ca persoanele din interiorul fieclrui grup se se numere de la unu la patru, in prima rundd de mutarea de deplaseazl nurnerele "unu" de la un grup la grupul invecinat, in sens orar, la a doua rund[ numsrele "doi" 9i la a treianumerele

Numir optim de particiPanfi: 28. Durati: 30 minute. Materiale necesare: 12 cirfi format A7subgrup.

9i tabel format A3 pentru fiecare

.

Grup

lintI:

profesori.

Spa{iu: clas[.

Emisiune t'in direct" a unui grup - mai multe grupnri paralele sunt invitate sd preglteasca c[te o emisiune, realizati de fiecare glup pentrucelelalte. Fiecare gmp, duptr ce gi-a pregltit comunicarea, dispune de zece minute pentru a comunica, in modul cel mai sugestiv posibil (prin pantomirn[, scenete, joc, interviu, etc.), ceea ce doregte sd impdrtdgeasci in leg[tur* cu un anume subiect. Obiectivele acestei metode sunt: Antrenarea in comunicarea de experienfe a grupurilor mici; Exersarea comunic[rii de experienle trlile altor persoane, care nu au

"trei". Numflr optirn de particiPanfi:28.

Duratil: 30 minute. Nlaterille necesclelSpafiu: clasl.

hnrtie A-1.

Grup {inth: profesori.

. r .

participat la ele; Stimulared creativit[[ii ln comunicare

Exemplul 5: "Ce este educatia pentru mediu - ierarhizarea/ clasificarea oblectivelor acesteia". Se formeazi subgrupuri de cinci * opt persoane, fiecare subgrup avnnd aceeagi sarcinl: clasifrcarea pe trei Categorii a urmltoarelor afirmatii/defini1ii ale educaliei pentru rnediu, Definiliile se noteazi pe "ca(i" fomrat A7 care se vor lipi pe un tabel fomrat A3, tabel cu trei coloane:importanll mare, medie, sclzuti. Definiliilc sunt urmdtoarele: l. Educalia pentru mediu trebuie s[ fte concentratl in principal pe mediulnatural;

Exemplul

6: "Tranimiterea unor mesaje ecologiste".s[

Existl

numeroase mctodc Ai tchiricl care descritl modul in care se poate elabora un rnesaj, care s[ ntingl ln mod chcidnt grupul fintl. Se solicitd ca in prelabil s[ se observe se poatl oferi un exempltl de spot/afi$ domeniul publicitar nstfcl lncat

publicitar cnro Bll fio legtrt lntr-rrn lel sau altul de natuil. Se'soliciti participanfilor s[ r[spundI la urmltonrclc lntrcbdri:

I It,t,t

Cum B-ar putca modifica reclama pentru a anula influenfa negativi? Folodind tipurilc de tehnici descrise maijos, participan{ii sunt solicitafi sI fomruleze un sotfcl de nresaj, alegind una din temele urm6toare: conservarea populnfiilor de delfinii din Marea Neagri, ariile protejate din judeful Constan[a, cco-turilmul ln zona costierl a Mdrii Negre. Tehnicile care pot fi folosite sunt: Captarea atenfiei: a, Sloganuri ("numai pentru cei care...")

r . r r r r .

Care este scopul celor dare au realizat spotul? Cc imagini ale naturii sunt folosite pentru a vinde produsul?

Ce inragini au legbturl direct[ cu produsul? Dac[ nu exist[ o astfel de leglturd, ce rol au imaginile Cc stcreotip este creat sau subliniat?

iu

natura?

Exemplul 7: "Caracteristicile unei leclii optime de educafie pentru mediu". Fiecare membru al grupului este solicitat sd exprime succint (intr-un cuvint sau printr-o expresie) caracteristicile unei lecfii (formale sau nonformale) de educafie pentru mediu. contribuliile membrilor gmpului seinscriu pe flip-chart, in ordinea in care sunt exprimate de participanli.

Co influenfe negative asupra naturii poate avea aceasti publicitate?

Numir optim de partjcipanfi: Durati: 35 minute.Materiale necesare: fl ip-chart. Grup finti: profesori. Spatiu: clasd.

20-30.

l,

2,

b.

Inragini/culorilsunete

Generareaincrederii: a. Camaraderie ("generalia..") b. Recunoagtere (utilizarea unor personafitegi) c. Statut ("egti in grupul...")

Dispozitivul Phillips 6 x 6 - Aceasri telurictr (phillips 6 x 6 sau,.p,, timp de "m" minute) permite fracfionarea rapid[ a uiui grup mare in subgrupuri eterogene, pentru consultarea privind unele aspecte sau pentru discutarea pe scurt a unui subiect dat. ulterior, in plenul grupului, purtrtorii de cuvint ai_acestor subgrupuri comunici in mod succint, opiniite sau'propunerilepersoane, emise in fiecare dintre ele. Astfel, se realizeaztr:

ilrI,J, i

3.

Dorinfi/necesitate:

tri'

4.

a. Exagerare ("ap merge... pentru...") b. Prejudecifi ("...este mai interesant[ decit...") c. Numere ("noui din zec persoan aleg...")Caracter imediat/urgent:

r ' .

Anularea incertitudinilor reciproce ale indivizilor a inerfiilor grupale; 9i Abordarea mai multor aspecte ale unei intreblri, intr-un timp limitat, pr.inschirnbarea in mod spontan a reflec[iilor intre subgnrpurilc di participnnf i; Facilitatea expnmErii.qi a comunicirii intre mai mult de cincispiezece persoane in acelagi timp; Favorizarea unui mod de a lua decizii reprezentativ pentru diversele tendinfe care apar in interiorul unui ansamblu, intr-un inierval minim de

. a. Exagerare ("ultima

posbililitate pentru a ...")

. .aie

b. Numere ("12 ziLe plni la...") Numtrr optim de participauti: l5-20.Duratitl 50 minute. Materiale nece$are: flip-chart, copii ale tehnicilor publicitare 9itemelor, hArtie format A'5.

tinrp; Favorizarea conffuntdrii percepfiilor individuale gi a creativitifii, proprii activitdfii grup, cu asumalea complenientaritd{ii acestor perceprii.'

i'

Grup finti: elevi clasele VII - XII, profesori.Spafiu: clasd.

- intr-o pnm6. fazd,, participan{ii sunt invitali si se sens circular, cAte unul sau cAte doi, in continuitate. Mesajele provenind de la persoanele cu numirul unu vor fi retransmise celor cu numdrul doi gi aga mai departe, pinl cdnd se centralizeazd intr-un tabel comun.numere,

Tehnica

vecinitllii

in ordine, in

Avantajele utilizarii acestei tehnici sunt:

.

Stabilirea unui contact real intre vecini care ar avea tendinfa de a comunica mai pufin eficient, pentru a face mai comunicativ gi mai pufinopozitiv (din cauza inerfiei) cercul de persoane reunite; Crearea, in cadrul grupului, a unci asimetrii intre roluri, care s6 antrenezeo

consumi lu'ar in gcoali). in final un purtdtor de cuvint va prezenta in pien lista de criterii, unnind ca celelalte grupuri si adauge sau si elimine variante.'

exerciliului. dintre urmitoarele: managementul energiei in gcoali, minagenrcntul apei, tipuri de transport in zon6, managenrentul degeurilor, managenrentul zonei din jurul gcolii, educalia pentru mediu in gcoall (fomral gi nonfirmal). Fiecare grup va formula un numdr cdt mai mare de criterii de analizat, intr-o forma cat mai precis[ (ex.: cifi metri cubi de api se consumi lunar in gcoald, cnti

gcoli asupra mediului local, invecinat, cat gi propunerea de metode prin care sii se limiteze influenfele negative, se formeazi gase grupuri a patru p.iroone fiecare. Fiecare grup va trage la so(i una din temele de care se poatc oc'pa in cadrul,

Exemplul 8: .,Eco-auditul sau care este impactul gcolii asupra mediului local?" - pentru evaluarea impactului activit[fii de ii cu zi a unei

kw

se

r r

Numir optim de participanfi: Durati: 45 rninute.Spafiu: clasi.

24.j

dinamicl de relalie;

Exersarea,

in

multiple roluri, a ascultlrii, chestionlrii $i transmiterii

Materiale necesare: hirtie A4, bilete cu teme. Grup finti: elevi clasele VII - Xn, profesori.

informaIiilor.

Exemplul 9: "Relafia

obiectlve . dieqlpline in cadrul educatieirespectiv

- pentru a identifica aportul difqgitelor discipline la realizarea obiectivelor educafiei pentru mediu se solicitl pq$lhlpanfilor str bifeze in cadrulpentru mediu" urmdtoarele

tabele (pentru competeile.:d{ffitrumentale gi

gtiinlifice/cognitive) variantele consideratb''qfl$dVut. sistemului nostru de invd!6miLnt. Se fomreaz[ doutr grupuri, fiecare rihnlnd sd primeascd un tabel. Dupd l0 minute se face schimb de tabele, iar'grupul celdlalt va completa pe acelagi formular, tot timp de 10 minute, folosind i.11s[ o culoare diferita. In final se compard cele dou[ opliuni pcntru fiecare dinfre cele doutr tabele, acolo unde existI diferenfe, reprezentantii hind ruga{i sljustifice alegerea lAcut6. Numtrr optim de participanfi: 28.

Durati:

30 minute.Cunoqtinfe (capacittr(i cognitive) dobindite prin realizarea educafiei pentru.

Materiale necesare: tabele pe hirtie format A4. Grup {inttr: profesori.Spafiu: clas[. Abilitl{i (c!pacitntiinstrumentale)

mediu

dobindite prinreallzarea educa(iei pentru mediu

Exprimrrca ideilordceprc naturl folosind difcritc mcdii dc

Controlul legislativ al proiectelor db utilizare

a

ii

interprciarea datelor rclrtivc la mcdiu Ciutarca, analizarea, gi ovaluarca informaliilor provcnitc din difcritcsurse

reswselor natumlc Interdcpcndenla

t t

Planificarea gi organizarea de proiecte de mediu

indivizilor, grupurilor, comunit[1ilor, nafiunilor din punct de vedcrc al resurselor msdiului.

t

Depc.ndenla popu

la

liei

umanc dq rcgurgelo

Formarea de opinii

privind problenele demediu

Lucrul in cchiptr pentru realizarea proiectclor dcmediu

23

I

II II II IIJ

Exemplul 10:

"Tipuri de lecfii de educafie pentru mediu".

care oamenii trateazl natuia. Materialele folosite trebuieobfini/culeag[ din curtea Ecolii sau din vecindtatea acesteia.

s[

le

liubgrupuri de trei-patru persoane primesc prezentarea unor "lec{ii" ipotetice de educafie pentru mediu desftqurate in diferite contexte: I ' Elevii din aceasti clasi tocmai au terminat de vizionat o casetd video care prezint[ diversitatea arheologiciibiologicd/ecologicI a unei arii invecinate gcolii gi care este in centrul unei dispute (cu privire la proprietatea acestei euprafele). Elevii au analizat deja un editoral dintr-un ziar local, care subliniazl importanfa problemei aflat[ in dezbatere: interesele unei companii de exploatare a lemnului; plrerile localnicilor; pozilia autoritlfilor locale gi ale unor organizafii de conservarea naturii. Elevii prcgfitcsc acum o listl de intrebdri pentru reprezentan{ii uneia din cele patru categorii menfionate anterior (companie, localnici, autoriEli,organizalie dc conservare)

DupE ce participanlii citesc cele gapte exemple/tipuri de leclii, ei trebuie

str

rlspundl la unn6toarele intrebdri:

. o r r ,

Pe care din aceste $apte leclii afi vrea sd le preda{i gi de ce? Considerati c[ este inadecvatd una din cele gapte lecfii? Dactr da, care gi de ce'!

Cum contribuie fiecare dintre cele gaptc lecfii la fomrarea unei atitudini pozitive fa16 de conceptul de dezvoltare durabili? Clasificafi cele gapte lecfii dupl cunl se adeseaztr educaliei in, pentru Sidespre nediu. Ce obiective igi propun fiecare dintre cete Eapte leclii? Numtrr optim de participan{i: 20-30. Durati: 50 minute. Materiale necesare: copii ale prezentirilor celor gapte lecfii pe hArtie

2,

Elcvii participl la o tabtrri in care una din zile este dedicatd identificarii adaptlrilor/comportamentelor animalelor cu activitate crepusculari. fuiteriQr, ei au dezbltut problema realizdrii unor observafii in naturi carestr nu afecteze

habitatele/activitatea organismelor animale.

3.

Elevii din acesti clasi sunt la capdtul unei perioade de patru sepfimani in car6 au studiat poluarea industriald gi acum igi prezintd concluziile dupE modelul unei dezbateri intr-o comisie parlamentarl. Tocmai s-a 'iaflat" intenfia guvemului de a spori taxele pe emisii,poluante. Un grup de elevi care "reprezintl" firmele ce pot avea de pierdut in unna acestor m[suri igiprezint6 argumentele.

format 44, flip-chart. Grup fint5: profesori.

Spa{iu: clasd.

Exemplul 11: "Complexitatea sistemulul

loclo.umln".

Ba

4. Elevii

citesc un material produs de Camera de Comer! gi lndustrie a judefului, referitor la conservarea solurilor. Profesorul le cere sd faci o listi cu cinci metode prin care fermierii pot reduce degradarea solurilor.a produce un

prezintl intregului grup unridtoarea schemtr, frind invitafi, apol, p! lrupurl d integreze in schema respcdtivi urmltoarele nofiuni po caro t[ lc explice, precizind ce rol au in sistemul socio-uman.

Elevii sunt interesali de o diagramd din acestd broguri care aratl cE pentru kg de pAine se poate inregistra Erodarea a 7 kg de sol, dacd

Decizie

5.

cultivarea griului se face necorespunzitor, Elevii din acestd clasd pi-au orientat aten[ia asupra planificlrii teritoriului iu oraqul 1or. Dupi ce s-au documentat cu privire la modul in care s-a exploatat suprafafa construitd in trecut, acum, impdrfiti in doui grupe, urm[resc acliunea unei companii, care a propus primiriei un plan de afaceri pentru o cregtere a zonelor rezidentiale cu 40 ha, prin cump[rarea terenurilor unor fermieri din preajma oragr.rlui. Elevii se strdduiesc sigdseascd argumcnte pro gi contra acestei

Rela[iiinterumane

Finan{trri

initiative.

Locuri de

6.

Elevii acestei clase sunt in laborator gi studiazd productivitatea_biologicE.Pentru acesta au prelevat toate plantele de pe o suprafafd de lm2 de teren,le-au uscat gi au mdsurat cregterea de biomasl realizatl in trei luni de var[, comparind-o cu cregterea realizatl de o suprafali similard dupl trei luni de primtrvari. Scopul este de a evalua succesul unei acliuni de reconstrucfie

munci

Sistemul biofizic

7.

ecologicE a unei zone Elevii din acestd clasi participl la un curs de arte plastice rcalizcazd colaje folosind frunze, pietre, bucifi de lenm, hartii, sticle, cutii de metal, etc. Colajul a(istic urmlregte s[ exprime pirerea lor cu privire la modul inI

invecinate. ,

-

Sistemele de suport ale vie{ii

(indrulnnnngementului

-necesrtd o perspectivl nalional6;

lntegrlt qlcostlcre

zonei

-necesit[ o planificare pe termen lung necesitd comunicarea/colaborarea/coordonarea manageri, proiectanf i; -necesiti implicarea publicului; -necesiti o abordare flexibill; -necesitf o agenfie specializatd carezonei costiere.

inhe

utilizatori,

il'

s[

abordeze toate problemele

ril'

Num[r optimDurattr: 20 minute' Materiale necesare: hirtie format A4, flip-chart' Grup {inttr: elevi clasele X - XII, profesori'Spafiu: clasd.

de

participanfi: l6-20'

Durati:

40 minute,

Materiale necesare: flip-chari, hartie A4, tabele pe hArtie format A4' Grup finti: elevi clasele X - XII, profesori.Spafiu: clas6.

atunci clnd mai lnulte unele de altele, se incearci stabilirea comuniclrii subgrupuri au lucratia distanll

Reunirer prin metoda '6percutarii" -

aini. ir., prin intermediul unei serii

de mesaje scurte, percutante. Se urmlregte:

Discufie de tip panel (panel = egantion) - principiul.acestei tehnici constd in utiliiarea unui gtup restrens de specialiSti reprezentativi, constituind nucleul, in vederea studierii unei probleme, in timp ce auditoriul intervine prinmesaje scrise. Disculia de tip panel desemneazf, exerci{iul in ansamblu. Obiective: Organizarea unei relele de comunicare in interiorul unui grup mare,

.Inc.itareafiecantisubgruplaredactareaunormesajeprecise,destinate

. . r o

cetorlalte strbgruPuri ; prea strinse; Facilitarea reunirii, cu evitarea constringerilor prin raporturi subgrypurilor; partea Favorizarea unor propuneri concise, venind din subgrup; Asigurarea unui anumit echilibru in exprimarea fiecirui Mentinerea unui control asupra duratei lor'

.

asigurdnd num[ru] maxim

de

interven{ii

9i

implicarea tutulor

. . ' r:

pariicipanlilor; substituirea discursurilor Sau monologurilor cu o discufie mai pulin fonnal6, chiar mai drarnatizattr, permilind shrdierea unei teme prin schimbul de informatii contrastante sau prin elaborarea unor idei noi, curegularizarea constant[ a cornunicfilor; sprijinirea fieclruia in a-gi susline mai bine punctul de vedere, in raport cu icieiie cetorlalli, rnai mult sau mai pulin distincte, exprimate in cadrul panelului sau al auditoriului; Identificarea aspectelor emolionale ale unei problematici.

I

iriedlu?,'. Se formeazl patru gntpuri de patru-cinci participanfi. 'formu-la, intr-o rnanierl foarte succint6: sarcina de a

l2: "Ce este managementul integrat al zonei costiere pentru cum'poitJ fl folosit ca teme in curriculum de educalie grup FiecueDxemptul

;l;.$t.

defrnilia" integrat al zonei costiere' in oUieciiurte. elementele cheie, cadml managementului

Dellnitla

de I bste un Proces olnamlc Prrn udrs u JrrsrvEtv

i'.'ooJ.inun,urui I J.ruortutl ei imp.lementatd ';i-;;;;i

@itrategie

coordonare este

il;;; ;i;;;

I in condigiile in care I utilizarea multisectoriall a zonei costiere' ce se intrilnesc in acestd zoni pot interesclc economico-socialesenera o presiune insemnatA asupra resurselor acestei arii' -pror*uar.a utitizlrii durabile a resurselor; -origurur.o echilibrlrii cererii de resurse in zona costieri; -r.riluur.u confl ictelor generate de utilizarea resurselor;

Pt:t* ::1":::1":conservarea 9i socio-culturale piinstitulionale in scopul de a asigura

tlTl',ti

*-::11:

prezentare/dezbatere pe tema problennelor de mediu

('Marea Neagri Exemplul 13: - un ecosistem in declin permanentt" - doi participanfi sunt solicitali sA preg6teasc6 gi suslind oale.Mtrrii Negre, pentru

o

burati de maximum 20 minute. Se atribuie gi rolul de "secretar", care va avea sarcina de a stringe intrebirile lormulate de "auclienfd" 9i de a le adresa"speciali qtilor'

Numtrr optim de ParticiPanfi: 20-30

Duratl:

60 rninute.

-promovareazona costicre;

realizlrii de planuri strategice de dezvoltare pentntcaracterului natural al zonei costiere'

Materiale necesare: hdrtie format A5. Grup {inti: eleviclasel'e VII - XII, profesori.Spafiu: clas[:

Elementele cheieale managementului integrat al zonei costiere

;"* .*hetl tste o unitate de planificare; -;i;fi;il teritoriului 9i managemcntui zonei costiere nu pot t-rconsideratc in mod scParat; de -ronu .orti.ri .rt. o uri. ce necesittr o atentie speciail din punct qi managernentului' vedere al planificlrii

6'Purtltorul d'e cuvinttt.tipuld'e dispozitiv, axat pe discu{ie,

Originalilatea acestei: tehnici rezidi ineadrul gedin(ei generale; in'care fiecare

in

27

I

I I II I It IJi

in preajma unui purtitor de cuvffnt. Purtitorul de locul altei persoane a subgrupului respectiv, care sd exprime o crrvlnt igi cedeazd. opinic personall. De asemenea, el poate intra in comunicare cu membrii subgrupului siu, in anumite momente, clnd are nevoie de argumente pe care nu lesubgrup r[mAne, compact, posed[, Obiectivele urmlrite sunt:

[ducaIia penhupflce

locale;

Prezinti Cotrflictele,

Prezintl confl ictele globale; Include in conceptul de paceechilibrele ecologice;

StudiazE cazuri specifi ce, limitate (educaf ie despre pace).

r r

Rounirea lucrlrilor efectuate de subgrupuri, care sI fie mult mai antrenant[ decAt audierea unor rapoarte succesive; ltrovocarea gi sus{inerea unui demers de colaborare 9i, evenfual' de

Elevii iqi dezvolti abilitlfile intrun climat educativ deschis, democratic (educafiepen/ru gi inrespectul ptrcii). EvidenIiaztr interdependenf a problemelor locale, regionale, globale de mediu: Exploreazl relatii le sistemului socio-uman cu ecosistemul global; Elevii i9i dezvolt[ abilitnfile intrun clirnat educativ deschis, care .permite participarea la luarea deciziilor (educalie pentru mediu).

Educa[ia pentru

Studiazi mediul local;Observd caracteristicle biologice/geografice tradi{ionale; Dezvoltl interesul pentm cercetarea aspectelor locale de mediu (educalie

r

ttcgocierc ln liecare subgrup, cu favorizarea mobitteui purtltorilor de cuv[nt gi a consultfuii de cltre acegtia a colegilor lor; Arigurnrca, prin proximitatea subgrupului aferent, a unui climat de rsouritoto pentru purtAtorul de cuvtnt; Mcnfinoroa unui intcres treaz in raport cu prezentirile sau opiniileouafinuto de cdtrc celclalte subgrupuri;

mediu

Fovoriaarco,

prin nceastl tehnic6, a unui proces de aprofundare

a

desprenedir).

comporterncntului democratic.

tr;

Exemplul l4: t'Tlpurl de educatie". Se formeaz6 patru,subgrupuri de patru-gaso,por8ounc, ficcare subgtup avnnd sarcina de a identifica limitele 9i avantajele a patnr tipuri de cducafie. Fiecarea subgrup lucreazi independent apoi un purtltor de cuvAnt prezint[ rezultatele discufiilor cltre plenul grupului. Cqlc patru tipuri de educafie sunt: educalia pentru dezvoltare, educalia pcntru drepturile omului, educafia pentru pace, educalia pentru mediu. Se poatefolosi pcntnr orientarea finall a discufiilor urmitorul tabel:

Numdr optim de participanfi: l6-24. Durattr: 40 minute. Nlateriale necesare: tabele pe hirtie format A4. Grup linti: profesori.Spa(iu: clas[.

l'lpurl

de

LimitePrezintI problemele flrilor in curs dedezvoltare (educafie despre dezvoltue); Prezinti viziunea propriei !6ri asupra dezvoitlrii; Implicarea elevilor poate consti doar in strlngerea de fonduri. Se bazeaz[ pe documente cheie internalionale; Prezint[ drepturile

Avantaje Prezinti interdependenla tipurilorde dezvoltare; Soluliile constau

educatieEducafia pentru

dezvoltare

in realizarea de

Tehnici de argumentare. in funclie de o tem6 dati sau de o anumitd te_zi doux subgrupuri (sau doul persoane) se vor infrunta intr-o sedinll generalE. ceitalli participanfi, car nu contribuie direct la dezbatere, acceptl sau nu argumentele succesive exprimate, indiferent de propriile lor sentinrcnte fnfl dcacestea.

reforme politice gi economice; Implicarea elevilor consta hrdezvoltarea de abilit6fi,

r r r

Astfel se asigur6:

Antrenarea in spiritul obiectivitigii gi al toleranfei in raport cu sspultsrca unei dezbateri;Exersarea privind precizia gi eficacitatea argtunentlrii; Explorarea contradicfiilor unei teme sau ale unui proiect.

participarea la luarea deciziilor(educaliepen

tru dezvo I tare).

Educaiia pentru

Noile drepturi (cele legate demediu); Drepturile sociale au acelagi

a

drepturile omului

ij

politice $i civile; Accepti viziunea proprieiferi; Permite studii de caz

importanfI ca cele ecor.lomice;Permite explorarea altor aborddri

Exemplul 15: "Principiile dezvoltdrii durabile,, - pentru a clarifica domeniul dezvoltdrii durabile .s-au formulat de-a lungul timpului numeroase dqfinilii, se explicd faptul ci o parte din aceste definilii sunt inicrise pe l6 c[(i lormat A7, care se ageazd in teanc cu fata injos: 1. Dezvoltarea durabili este acea formd de dezvortare care favorizeazi funcliite naturale ale biosferei;

tlI

(edrcalie despre drepturile omului);

propriei 1ilri; Elevii i9i dezvolt[ abilit{ile intrun climat educativ descltis, democratic (educatiepentra qi in resocctttl drenturilor ontrrlui).decXt cele ale

2.

Dezvoltarea durabili este.acea formd de dezvoltare care ia in considerafie

;fi centinuatl l6ri problerne in viitor:produce degeuri carenaturale;

nu

sistemele nahrrale, nu altereazi stabilitatea

,l

L0ltsiJI varca

mcurajarea

Suslinerea

incurajeazacre$terea

mediului natural

exploatlriimediului naturalpentru satisfacerea

cregterii economice zero

economicl sus{inutl

r

nevoilor umane

r;s[formuleze

in final

se,cere grupului

sl

incerce

o definilie proprie a

rwl_

,. ilt"li.,.,.

respectind limita dezvoltatl durabil este cea in care se tr[ieqte cu creqtere zero' ci cea care cauti cdi impusl de mediu. Nu este o societate alternative de cregtere; durabild'

dezvolttrrii durabile.

de dezvoltare 9. Guvernele trebuie sA sus{in[ conceptul ocrotitd; 'p*tpt.ii^tea stabillpoate ft atinsl dactr natura este 10. ^"

Numir optim de parlicipanfi: i6-32. Durattr: 45 minute. l\{ateriale necesare: l6 cnr{i format A7, tabel pe hirtie format A4, flipchart-

O strategi, a, At'uofiare

;pild

umane fhrd

si

duraUita fiebuie s[ indeplineascn nevoile afecteze capacite$le productive necesare

Grup {inttr; elevi clasele X - XII, profesori.Spa{iu: clas5.

1

genera!ii factorii sociali' ecologici l. Dezvoltarea durabil[ trebuie s[ ia in considera{iegi economici;

lor viitoare;

tZ.

b.t*ttur.a

pe termen durabili trebuie s[ ia in consideralie consecinfele

Impdrfirea opiniilor. Aceasti tehnici este recomandatd de fiecare datl cind existl o teml in raport cu care participan]ii unui grup se pot imp[(i intrei subgrupuri de opinie (acord, neutru, dezacord), aproape egale, circumscrise unei propozilii, unei teze sau unei orientiri descinzAnd din respectiva tem[. Aceastdtehnic[poatcorespundeunuiadintreobiectiveleurmitoare: . Degajarea gi evaluarea tuturor argumentelor posibile, in vederea susfinerii

lJ. Dezvoltarea durabilA tttjU'it te ia in '-'

scurt, mediu 9i lung al actiunilor umane;

consideralie creqterea produc{iei

t*no*i..

mediului; 9i menfinerea func!ionalit6lii

14. Dezvoltarea durabila

astfel lncfft

pro..r.l.

comunit{ii insemnI folosirea/consewarea resurselor depinde viala sd susfin[ 9i in viitor ;*";i;" de caresau mai

sugereaz[ atilitatea l5,ln acccpliun.u g.""i;ri-*liunea.de durabilitate stress extern (ex': agricultura mcnline o urtiuitoit in clndiliile unui productivitatea in fala lactorilor durabild este auitiiJt.a: c.- u rn.n1inea

acceagi calitate a

vietii

bun[;

. 'r '.

de

invalidlrii unei teze; Atragerea tuturor membrilor unui grup, chiar gi a celor pe care o andmitl teml i! intereseazl mai pufin, prin incredinfarea unui rol formal (ex'.: acelasau de membri ai juriului);

16.

peturbatori ce Pot actiona); aspect Mangementul de mediu este doar un

al dezvoltlrii durabite

-

echitateasociallgiculturalielementefundamentalealeacestorc.onceptg. se formuleazl pentru hecare ...,. i.*i*a pe rind de fiecare participant)nnnitoarele intrcbiri ''"-'.j:

'

Antrenarea in audierea unor persoane aflate in situa{ie conflictualtr; Exersarea in elaborarea unor strategii de criticl gi ap[rare.; Pregtrtirea pentru integrarea atat a elementului afectiv, cit gi ralional in analiza unei situalii/teme.

a

celui

C.

Ui C,

cj

d)

acea afirmalie/dehnilie? Sunt elemente contradictorii in un t f"*"iti ttta defrni[ie? (un potitician' un economist' Cine credeli cl pentru ace^sti din urml ptiinle' eic) ecolog, un int,tp'in'ffi un om de fou

eviden{iate? aspecte ale caracterului "durabil" sunt sunt evidenliate? urp..,. ale caracten:lui "dezvoltfii"

cu zi".

Exemplut l6: "Tehnologia.,. gi cum ne influenteazi viala de zi Se prezintl mai muite afirmalii legate de domeniul tehnologic, invitdnd

apoi participantii sE-gi cxprime plrerea cu privire la acestea, acorddnd "note" de la 1 (foarte important) ia 9 (neirnportant! i6ri s[ se poatA acorda de douli ori acelagi

intrebare

uu cheie: afirmaliile 1'3' 15. gtiinfl, afrrmaliile 2,4, .ll.' 16 au fost formulate O. ."r.*iiioAloameni de 6' 10 de economiqti' afirmaliile realizate a. *.*iJioilC,-.it*.fiire 5, 9, 12, 13, 14 de Politicieni' ;poi't. ageazn fiecare carte pe un domeniu din urmdtoarele:

rc foro'"iit u*lutu"u

]'-l'

punctaj. Se formeaz[ astfel, pentru fiecare afirmalie, trei grupuri: cei care sunt de acord (au acordat puncteje intre I $i 3), cei care nu sunt de acord cu afirmafia respectivl (au acordat punctaje intre 7 gi 9) pi cei care sunt neuki (au acordat punctaje intre 4 $i 6), Subgnrpul neutiilor v[ funcfiona ca un juriu, in fa{a cdruia, dupd un ,oarecarc timp dc prcglltiro, celelalte dou6 subgrupuri trimit, in mod succesiv gi altemant, pc fiocnrc dintre rnembrii lor ca reprezentanfi, partru a le :apirapunctele dc vcderc, Afirmuliile sunt urm[toarele:

I

I IIil

l.2, 3, 4,

Tehnologia este crearea de noi produse/procese care se presupune ctr imbuntrttrfesc confortul gi calitatea viegii; Tehnologiile materiale stau la baza societdtii de consum; Tehnologiile sociale ghideazl interacfiunile umane; Intomelafiile intre om gi tehnologie reprezinti metode de utiiizare arEursclor;

care sunt principalele dcosebiri intre cele trei tipuri de educafie ecorogicl? se poate forosr . trei domenii: (in fiual) ca material ajutdtor urmitoarere prezentiri ale celor r Educafia despre asigurd in{eregerea modurui de funcfionare a ,mediu: sistemelor naturale; asigurd inlelegerea" impactului activititilo;asupra sistemelor naturale^; dezvoltf capaciuiile inurrtigrtiur'giganair* criticl. Nu implic[ insi formarea unor comportamente pozitive fa1[ de natlr6, dar sti la baza fgyenl unui suport care sd permitd particifarea infonnatd la ruarea deciziiror legate dc mediu. Mulie .uoi.utir. gi domenii ale cunoagterii lptiintele naturale gi sociare, ri activitifile extra-cuniculare pot contribui ra realizarea

o

t\

5, I'chnologiile implicneonornicd;

legtrtura

inhe gtiinfi gi organizarea sociald

;;;n;

qi

6, 7,8,

I III IIT

9,

Tohnologia ptesupune crearea unor procese potenfial nelimitate gi care trtbuio s! scadI costurile gi si imbuniti]easci caracteristicile producfiei; Tohnologia ctte o rarnuri a cunoagterii care studiazb elemente aplicative rle gtilnfci gi ingincriei; Tehologir rcprczintl un mod de a explora elementele biofizice ale mediului, utilizllndu-le ca resurse; Tohnologia osts un procs care duce la dezvoltarea durabil[ a sistemului tooio-umon do pe Tcna.

*ii *rr.,-"ni^..

o

Numllr optlm dc prrtlclprnli: 20.

obiectivelor acestui tip de educafie Educafia in mediu: as.igurd rerevan;a, realitatea gi experienfa practici a invifdrii, prin contactul direct cu componentele *.olutui tn, ie lrt" uoru" de mediul urban, natural.sau tehnoloiic); dezvolt, abiliteli a. *i"grr. . datelor gi de investigafie pe teren;-dezvort[ capacitatea

Durrtl:45

minute,pe hArtie format A4, flip-chart.

Mntorlrls uccotnre: liste cu afirnraliiSpaflur claslt,

' '

Grup flntl: clcvi clasele IX - Xil, profesori.

Dlscufla fntrerupti, Principiul ei este de a intrerupe schimburile unui subgrup uflat in plin[ activitate, gi de a invita pe fiecare participant sd analizezo ccea observl referitor la pozilia in disculie a fieciruia dintre partenerii stri sau s[ comunice ce ar putea propune (pozitiv) fieclruia dinhe ei. Serealizeazl,l

.

.'

RJ.tiuizarea, de ctrtre frecare participant, a propriei sale pozilii, prin plasarea, in anumite momente, intr-o situafie de comparare fap de poziliilecelorlalti; Evitarea, gralie ritmicitelii intreruperilor, a derivelor conversafionale, a ctrror ine(ie constitiie un permanent pericol la adresa procesului decomunicare.

.

tipwi de educafie. Grup fintl: profesori.Spafiu: clasi.

Numir optim de participan[i: l5_21. Durattr: 40 minute. Materiale necesare: h*ie format A4, copii ale explicaliilor celor trei

stabilirea de legituri. intre educafia estetici, educafia politici, etc.

promovarea dorinfei 9i capacitalii de. a aborda un itit a, ,r.ti'.rip.iroil cu utilizarea adecvati gi responsabiri a resurselor, rauoatia iontru''nrooiu oferd educatorilor posibilitatea de a realiza, rtin punct cre li lryilc' o conrribufie hotiritoare ra buna gorpo.rl.ir.

sensul responsab'itetii .fat[ de mediu; dezvolttr motivalia $i ab'ilerire de a. participa ra irnbun6f[fir."

o, probiemele de mediu. Educafia pentru mediu: rrnarizeazd educafia in gi despre modiui doavortl.congtienrizarea

estetici; asiguri

gi

stimure.re

ar-.pr?.i". 'pr.o.upr*. -iir-r

';..Jil'

itui' *iirurr

iervorfi

. notrrii, or*riiara de nidiu, rar*rir-*"r.in, ,i"."r,.

iliaJ*iil"ii.

Se formeazl trei grupuri de cinci-gapte membri, fiecare avind de dezb[tut caracteristicile unuia dintie cele trei domenii ale educa{iei ecologice. ln final se prezinti concluziile

Exemplul 17: "Educati

a in, pentru gi despre mediu".

fezvoltare durabili ?". . Se formeaza'ruUgrupuri O" gurr_"r*' il;;;".. Fiecare

Exemplui lg: ,,Ce,sunt educafia pentru mediu gi educafia pentrugrup prime$te un set de cir,ti ,u umratoa.ii* ionlinuturi:

IJ

cltre intregul grup. ' Se incearci si se rdspundi la urmitoarele intreberi: . Care este cel mai eficient tip de educafie ecologici? o Care ar putea fi defini{iile celor trei tipuri de educalie? . Care sunt avantajele fiecErui tip de educalie ecologicl? r Care sunt dezavantajele fiecdrui tip de educalie ecologicd? r Care sunt principalele asemdnfui intre cele trei tipuri ecologici?

de

educafie

2. Reciclarea materialelor plastice; 3. Transferul de tehnologiiecologice 4. Defrigarea pidurilor tropicale; 5. lrnpactul turismului; 6, Dezvoltarea durabili; , ,, j 7. Politica; r, 8. Diviziunea muncii; $i,t.;, 'i; 9. Democra[ie; i$a'.

L

Poluarea

riurilor;

cdtre tdrile s6race;

iil].: 'ri,:'ii i

10.

I l. Supraexploatarea resurslor 12. Suprapopulalia in 1trrile siirace; ,,

natrrrnle; ;l]f. , j i## 13. Rasismul; l{l$l 14.Prelevareadeprobedeapd; i r" r'| W15. Observarea animalelor 16.

Pace/rlzboi;

t'

,,

lclullca minicazurilor.temI inrpusl:

ln..cadrul unor subgmpuri, participanfii

unulizcazll unelc situafii car6 pot fi aplicate in viafa lor Ecolartr sau profesionald, fre c[ sunt pozitive, fie c[ sunt negative. Aceste situalii trebuie str se raporteze la o

rr

r

din frunzarul plduriit.;,i

'

Rasismul;

,

;$:i'

in urma cataclismelor naturale; Distributia/consumul resurselor; 1 8. 19. Dreptul omului la un mediu slnitos; 20. Legislafia de conservare a naturii; 21. Ploile acide;17. Eco-refugiati,

r r r r

Dctenninarea participan{ilor, elevi sau adulli, si expun6, concis gi coniret, situalille cu care se confrunt[ in mod real; identificarea divrsitdlii preocupirilor lor;. Evidenlierea comportamentelor spontane fa{[ de o situafie; StirRularea con$tientizlrii acstor comportamento; Favorizarea mobilit{ii atitudinilor 9i a comportamentelor.

h

22. Strricie;23. Biotehnologii; 24. Strategiile Jompaniilor multi-nalionale.

Exemplul 19: "Cum poate fi prezentatd relafia religie - gtiinli naturi intr'un curriculum de educafie pentru mediu". Se formeazigrupuri de 5-10 persoane care au de stabilit: Ce obiective (cognitive, instrumentale, valorice) se incearcA a fi atinse prin acesti abordare? Ce conlinuhrri pot h integrate? Ctrrui grup !int[ se poate adresa?

se stlprapun peste paku sectoare desenate pe un carton format A4 (hecare qubgntp primeqte un carton). Cele patru sectoare suntl Eduiatie pentm mediu;

Cele 24 de

ci4i

Educatie pentru dezvoltarea durabil{ ' Eduialie pentru mediu gi educafie pentru dezvoltarea durabilI; Nici una din cele.dou[ tipuri dq educafie. Pentru a facilita discu{iile legate de tipul de educafie ctrruia ii apa(in elementele marcate pe ce4i, se frezinti participanlilor urm[toarele afirma{ii: Deciziile luate de comuniialile umane nu pot ignora impactul acestora

. r . ' .

. . . r r '

ln ce formb (in cadrul ctrrei disciplineCe metode pot

sau sub forma cdrui oplional)?

Ce resurse (rnateriale, umane) sunt necesare?

fi folosite?20-30.

o . r r i

Numir optim de participanfi: Durati: 35 minute.

asupra mediului;

Conscrvarea naturii nu trebuie s[ se opund dezvoltirii; Toate aspectele tJezvolttrrii la nivel local, na{ional, regional, global sunt

Materiale necesare: hArtie format A4, flip-chart. Grup {int[: profesori. Spafiu: clas[. Exemplul 20: "Religiile lumii gi legitura lor cu educatia pentru .Se formeazd opt $upuri a patnr-cinci persoane care vor primi cite o prezentare a principa'lelor religii ale lurnii. Pentru fiecare dintre ele va trebui str

interconectate;

;

o

Pregresul societalii umane trebuie sd ia in consideralie aspectele trecute, prezente gi viitoare; Educafia "pentru mediu" gi "pentru o mai bunl calitate a vie{ii pentru toli oamenii" reprezinta acelagi lucru. Tinerii necesitd abilitn;i $i.atitudini de participare la procesele politice, economice, sociale; Educatia pentru viitor trebuie s6 cuprindl: motivarea tinerilor, anticiparea

mediu".

completeze urmdtorul tabel:

Religia

Elementegi

teologice

culturale esenfiale

Convingeri naturi

despre

Implica{ii cu privire la un comportament

schimbirilor; clezvoltarea glndirii critice, clarificarea valorilor, imbunltatirea capacit[1ii de luare a deciziilor, stimularea imaginafiei, creativitltii gi, nu in ultimul rind, formarea unor cettrfeni responsabili falide naturtr.

pozitiv fa{inatur[

'de

Numlr optim de particiPan{i: 6-10. Durati: 30 minute, Materiale necesare: 24 c[rli lormat A7,Grup [inttr: profesori.Spafiu: clasd.

Religie gi mediutabel pe carton A4:t1li

,l!,ti;lil:ir",

:,1;ij;

Timp de mii de ani, oamenii au trtrit aproape de naturl gi au