MEMORIU GENERAL - comunatinosu.ro oct 2011.pdf · MEMORIU GENERAL BENEFICIAR ... Retele gaze: ing....

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA TINOSU

MEMORIU GENERAL

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TINOSU

PROIECTANT

GENERAL: SC PROTELCO SA

-AUGUST 2011-

R E A C T U A L I Z A R E P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L C O M U N A T I N O S U / J U D E Ţ U L P R A H O V A / 2 0 1 1

1

COLECTIV DE ELABORARE:

Coordonator proiect: Dr. Arh. LUNCAN T. ANDREI Urbanism: Urb. POPA ANDREEA GABRIELA Zonare geotehnica: Ing. geolog MURARESCU MARIANA

Reambulare topografica: ing. VIRGILIU DANIEL NANU Organizarea circulatiei: ing. CAITA I. CRISTIAN Echipare edilitara:

Retele apa, canalizare: ing. DANIELA FLORINA SOIMAN

Retele electrice: ing. RALUCA MARIA SOARE

Retele telecomnicatii: ing. VALENTIN MIHAI CRETU

Retele gaze: ing. DRAGOS IONUT TUTUNEA


2

CUPRINS:

1.INTRODUCERE……………………………………………………………………. p.3

1.1. Date de recunoastere a PUG……………………………………………… p.3

1.2. Obiectul lucrării...................................................................................... p.3

1.3. Surse de documentare......................................................................................... p.3

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII……………………………………… p.4

2.1.Încadrare în teritoriul administrativ al comunei şi teritoriul judeţean.. p.4

2.2.Elemente ale cadrului natural....................................................... p.5

2.3.Monumente istorice şi ale naturii ………………………………… .. P.11

2.4.Activităţi economice……………………………………………………… p.11

2.5.Populaţia. Elemente demografice şi sociale…………………………….. p.14

2.6.Circulaţia…………………………………………………………………. p.19

2.7.Intravilan existent. Zone functionale. Bilanţ teritorial……………………. p.20

2.8.Zone cu riscuri naturale……………………………………………………. p.25

2.9.Echipare edilitară………………………………………………………….. p.25

2.10.Probleme de mediu………………………………………………………. p.29

2.11.Disfunctionalităţi la nivelul localităţii……………………………………. p.32

2.12.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei……………………………………….. p.32

3.PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ................................................. p.33

3.1.Evoluţie posibilă, priorităţi…………………………………………………. p.33

3.2. Optimizarea relaţiilor în teritoriu…………………………………………… p.33

3.3. Dezvoltarea activităţilor economice……………………………………….. p.34

3.4.Evoluţia populaţiei…………………………………………………………. p.36

3.5. Organizarea circulaţiei…………………………………………………….. p.37

3.6.Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial………………. p.38

3.7. Zonificare funcţională.................................................................. p.44

3.8.Măsuri în zonele cu riscuri naturale....................................................... p.45

3.9.Dezvoltarea echipării edilitare………………………………………….. p.45

3.10.Protecţia mediului…………………………………………………………. p.50

3.11.Reglementări urbanistice...................................................................... p.53

3.12.Obiective de utilitate publica…………………………………………….. p.55

4.CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE………………………………………… p.59


3

1.INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A PUG

Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General Comuna Tinosu Beneficiar: Primăria Comunei Tinosu Proiectant general: S.C. PROTELCO S.A.

. Data elaborării: august 2011

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Lucrarea de faţă se realizează pentru PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI TINOSU şi stabileste obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare ale comunei pentru următorii 10 ani.

În conţinutse va regăsi tratarea următoarelor probleme: - probleme importante rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi

priorităţi de intervenţie în cadrul comunei; - zonificarea funcţională a teritoriului din localitate şi stabilirea regimului juridic al

acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate; - volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă: - potenţialul economic al localităţii; - organizarea circulaţiilor şi atransporturilor; - echiparea tehnico-edilitară; - reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului; - reabilitarea, protecţia şi conservarea patrimoniului construit; - condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică

În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor probleme menţionate, materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât şi urmăririi aplicării Planului Urbanistic General în urmatoarele domenii: proiectare, administraţie centralăşi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare beneficiare. 1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse

documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Tinosu şi propuneri de perspectivă:

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) :

Secţiunea I - Căi de comunicaţie (aprobată prin Legea nr. 71/1996);

Secţiunea II - Apa, aprobat (aprobată prin Legea nr. 171/1997);


4

Secţiunea III - Zone naturale şi construite protejate (aprobată prin

Legea nr. 5/2000);

Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi (aprobată prin Legea nr. 351/2001);

Secţiunea V - Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001).

Secţiunea VI - Zone cu resurse turistice (proiect de Lege în dezbatere publică ).

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Prahova

Date statistice anexate , de la Centrul Naţional de Statistică

Suportul topografic al lucrării, scara 1:5000, este reactualizat la finele anului 2007

Date privind limita intravilanului, obţinute din proiectele elaborate anterior de CONSPROIECT SA - Ploieşti, respectiv din proiectul nr. 4/14013 - PUG comuna Tinosu aprobat de către Consiliul Local în 1997

Date de analiză şi opţiuni de la Consiliul Local al comunei Tinosu

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI ŞI TERITORIUL JUDEŢEAN

Conform datelor regăsite în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.)

- se pot observa, comparativ cu celelalte unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Prahova, următoarele aspecte:

a) În privinţa reţelei feroviare naţionale, teritoriul administrativ al comuneiTinosu este străbătut de la nord la sud de magistrala C.F. Bucureşti-Braşov.

b) La nivelul judeţului Prahova, comuna Tinosu prezintă legături rutiere cu satele invecinate si anume:drumul judeţean DJ 101 G şi DJ 130 A, drumurile comunale DC 98, DC 102, DC 107, DC 141.

c) Zonarea agro-economică în raport cu pretabilitatea folosinţelor fondului funciar include comuna Tinosu în zone cu funcţiuni dominant agricole, cu zone specializate în culturi vegetale şi zootehnice.

d)Sub aspectul calităţii, fondul de locuinţe poate fi caracterizat ca fiind scăzut, dată fiind mobilitatea accentuată prin schimbarea definitivă a domiciliului, prin migraţia spre oraşe.

e) Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după mărime plasează comuna Tinosu în categoria unităţilor de talie mică.


5

În afară de localitatea reşedinţă de comună, Tinosu, mai fac parte din comună şi satele Predeşti şi Pisculeşti.

f) Sub aspectul elementelor potenţiale de dezvoltare, comuna Tinosu se va putea sprijini pe valorificarea terenurilor agricole,prin înfiinţarea şi diversificarea unor capacităţi de producţie, precum şi pe dezvoltarea activităţilor terţiare (comerţ, ocrotirea sănătăţii, servicii diverse), fără a neglija activităţile din sfera micii industrii, dar şi prin dezvoltarea agroturismului.

g) Zonificarea funcţional-spaţială, sub aspectul politicilor publice de amenajare-dezvoltare, încadrează comuna Tinosu în partea de suda judeţului.

h) Ca încadrare în reţeaua de localităţi a judeţului, comuna Tinosu se situează în categoria localităţilor ce necesită intervenţii prioritare în diversificarea şi descentralizarea activităţilor secundare şi terţiare şi îmbunătăţirea fondului locativ şi a echipării edilitare, dată fiind încadrarea acesteia în zona Brazi.

2.1.1. CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE TERITORIULUI ŞILOCALITĂŢILOR Comuna Tinosu, cu o suprafaţă de 1812.98ha este situată în partea de S-V a judeţului Prahova, la o distanţă de 13 km faţă de municipiul Ploieştiîntre localităţile Şirna şi Brazii de Jos.

Localităţi învecinate: la Nord-Vest :- comuna Brazi; la Nord-Est:- comuna Puchenii Mari; la Sud-Est:- comuna Gorgota; la Vest: - comuna Şirna; la Sud: - comuna Poenarii Burchi.

Legătura cu localităţile învecinate se face prin intermediul drumurilor judeţene DJ 101 G şi DJ 130 A şi prin drumurile comunale DC 107, DC 141, DC 98, DC 102.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Comuna Tinosueste situată în extremitatea nordică a Câmpiei Române (Conform Studiului Geotehnic anexat, elaborat de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L.).

2.2.1. CARACTERISTICILE RELIEFULUI

Suprafeţele, în general plane şi orizontale, având înclinare medie sub 2%, sunt

fragmentate de văi şi terase slab individualizate, delimitându-se doua unităţi geomorfologice:

- câmpia, cu suprafaţă relativ plană, în care s-au creat mici arii depresionare sau vâlcele, datorită torenţilor


6

- lunca sau şesul aluvial, în zonele limitrofe râului Prahova, în care se disting zone mai înalte sau depresionare.

Relieful este în general plan şi stabil, neafectat de fenomene fizico-geologice active. 2.2.2. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Teritoriul comunei Tinosu este strabatut de raul Prahova (cod cadastral XI -

1.020.00.00.00.0), ce traverseaza teritoriul comunei de la vest catre est, coborand apoi partial pe limita estica a teritoriului comunei. Cursuri de apa cadastrate ce traverseaza comuna Tinosu sunt Viroaga (cod cadastral XI - 1.020.10.00.00.0) si Viisoara (cod cadastral XI - 1.020.12.00.00.0). Exista de asemenea si cursul de apa necadastrat Valea Ierdii. Toate acestea sunt cursuri cu debit permanent, local cu putere mare de eroziune a terenurilor limitrofe (in special raul Prahova, care local are meandre largi si maluri inalte, erodate, dar si zone de lunca joasa, inundabile la ape mari). In general eroziunile in maluri nu afecteaza constructii sau zone din intravilan. In zonele limitrofe, de lunca, ale acestor paraie, se creaza adesea zone mlastinoase sau cu exces de umiditate (zone cu baltiri temporare).

Exista de asemenea o retea de canale de pamant, ce strabat in general terenurile extravilane, canale folosite initial pentru irigatii si colectarea pluviatiei. Acum aceste canale sunt in mare parte abandonate, local colmatate, dar preiau in continuare pluviatia (astfel incat aceasta stagneaza doar local, pe zonele mai coborate).

In satul Tinosu exista un izvor cu caracter artezian, cu debit considerabil. Sursele de apa potabila sunt acviferele : freatic (situat la 1,00–6,00m adancime, exploatat prin fantani gospodaresti) si de medie adancime (stratele de Candesti). Freaticul nu are debit constant, variind direct proportional cu precipitatiile, astfel incat apa in fantani scade in perioadele secetoase si creste in perioadele ploioase. Teritoriul comunei se suprapune unei structuri acvifere importante, asociata cu cursul raului Prahova. Apele subterane exploatabile sunt cantonate in asa numitele “strate de Candesti” - formatiuni acvifere de medie adancime, sub presiune, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri de varsta Pleistocen inferior.

Directia generala de curgere a apelor subterane este de la NV catre SE, urmarind practic directia de curgere a apelor de suprafata.

2.2.3. CLIMA1

Teritoriul comunei Tinosu este situat intr-o zonă cu climat temperat-continental, de câmpie, caracterizat prin următoarele valori (după Monografia geografică a României):

Regimul temperaturilor : - temperatura medie anuală: 10 - 110 C - temperatura maximă absolută: +40,50 C - temperatura minimă absolută: -31,00 C - temperatura medie în luna ianuarie: -3,00 C - temperatura medie în luna iulie: +22,50 C 1 Conform Studiului Geotehnic anexat , elaborat de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L.


7

Adâncimea maximă de îngheţ: 0,80 m

Cantitatea de precipitaţii medii multianuale, măsurate într-o perioadă de 10 ani, este de cca. 600 mm.

Regimul vânturilor:

- vânturile dominante bat din direcţiile NE - iarna şi SV - vara

Încărcări date de vânt: - presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min. la 10 m şi 50 ani interval mediu de recurenţă : 0,4 kPa

Încărcări date de zăpadă : - încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR=50 ani: 2 kN/mp 2.2.4. CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

2.2.4.1. DATE GEOLOGICE ŞI GEOMORFOLOGICE GENERALE2

Din punct de vedere structural, regiunea apaţine flancului intern al avanfosei

carpatice. Din punct de vedere geologic în subteranul zonei sunt prezente numai formaţiuni

aluvionare, de vârsta Cuaternar (Holocen), cu o mare varietate granulometrică: nisipuri, pietrişuri, argile, prafuri, foarte rar depozite loessoide.

2.2.4.2. DATE SEISMICE3

Conform normativului P100-1/2006, perimetrul comunei Tinosu este caracterizat prin urmatoarele valori :

- perioada de colţ a spectrului de răspuns : Tc = 1,0 sec. - valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR=100 ani : ag

= 0,28 g 2.2.4.4. DATE GEOTEHNICE4

Cercetarea s-a efectuat prin observaţii directe asupra terenului (deschideri naturale) şi prin analiza informaţiei geotehnice cunoscută în zonă din cercetări anterioare (foraje geotehnice de mică adâncime, executate pentru obiective din zonă). 2 Conform Studiului Geotehnic anexat , elaborat de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L. 3 Idem 4 Idem


8

Concluzia este că perimetrul construit prezinta zone relativ plane şi orizontale sau cu pante line, stabile. Terenurile din extravilan sunt de asemeneaîn mare parte orizontale, local au pante line sau medii, dar sunt stabile. În timp nu s-au manifestat alunecări de teren pe teritoriul comunei.

Doar local, pe cursurile râurilor Prahova şi a pâraielor importante, se produc eroziuni în maluri (în zonele în care malurile sunt înalte şi meandrate), eroziuni care însă nu afectează zonele construite.

S-au inregistrat însă în timp inundaţii locale a zonelor adiacente cursurilor de apă ce traversează perimetrul comunei.

Există o reţea de canale care străbate zonele extravilane şi care colectează mare parte a apelor superficiale.

Există de asemenea şi o serie de văioage de mai mică importanţă, cu debite variabile, în mare parte fiind alimentate din precipitaţii. În aceste zone, dar şi local, pe zonele uşor mai coborâte, apele stagnează la suprafaţa terenului timp îndelungat, creând zone cu exces de umiditate, uneori cu vegetaţie specifică. Uneori se produc eroziuni în maluri (acolo unde acestea sunt mai înalte).

În aceste zone pot fi amplasate construcţii, însă cu anumite restricţii. Amplasarea şi autorizarea acestor construţii se va face numai pe baza unor studii geotehnice detaliate, cu foraje, care sa identifice problemele şi să recomande soluţiile constructive necesare.

Terenul de fundare pe teritoriul comunei este alcătuit în principal din argile şi argile prăfoase deluviale, uneori cu caracter slab loessoid. Sub aceste pamanturi este prezent orizontul aluvial grosier (pietrişuri şi nisipuri), situat la cote variabile. Acestea sunt pământuri bune pentru fundare, care admit calculul definitiv al fundaţiilor pe seama presiunilor convenţionale de bază.

Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor coezive sunt însă afectate de prezenţa apelor subterane şi de infiltraţie. În satul Predeşti, şi local, în Pisculeşti şi Tinosu, freaticul este situat la adâncimi mici, astfel încât pământurile sunt moi sau consistente şi nu este de recomandat executarea unor spaţii utilizabile în subteran (beciuri, subsoluri).

Acolo unde terenurile nu prezintă exces de umiditate sau freaticul este situat la adâncimi de peste 5,00 m, subsolurile clădirilor trebuie asigurate cu hidroizolaţii de bună calitate, pentru a împiedica acumularea apelor superficiale în incintele construite.

În adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile sau nisipuri lichefiabile care, în condiţii specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor pluviale sau lichefieri la şocuri seismice) ar putea da deformatii nedorite la suprafaţa terenului.

Apele subterane sunt prezente în zona la adâncimi ce variază între 2,00 – 4,00 m – satul Predeşti şi 8,00 m – în Tinosu şi Pisculeşti. Aceste ape condiţionează executarea spaţiilor utilizabile în subteran şi pot afecta, local, săpăturile pentru fundaţii sau exploatarea viitoarelor construcţii.

De mentionat este şi prezenţa, în satul Tinosu, a unui izvor cu debit considerabil şi nivel artezian, în jurul căruia zona prezintăde asemenea exces de umiditate.


9

2.2.4.4.1.CATEGORIA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI5

Categoria geotehnică în care poate fi încadrat amplasamentul examinat reprezintă riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat funcţie de o serie de factori legaţi atât de teren, cât şi de vecinătăţi.

Pentru terenurile din intravilan, categoria geotehnică poate fi apreciată după cum urmează (conform NP 074/2007): - condiţii de teren : pământurile din amplasament sunt considerate terenuri bune:

2 pct. - apa subterană : pot fi necesare epuismente : 2 pct. - clasificarea construcţiilor după importanţă : redusă : 2 pct. - vecinătăţile : risc scăzut al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate:

1 pct. - zona seismică : 2 pct.

Total : 9 pct.

Riscul geotehnic este scăzut, deci amplasamentul poate fi încadrat în categoria geotehnică 1.

Această încadrare în categoria geotehnică este orientativă şi caracterizează în general teritoriul intravilan al comunei.

Categoria geotehnică reală va fi stabilită pentru fiecare construcţie în parte ce se intenţionează a fi proiectată, în funcţie de condiţiile specifice ale amplasamentului. În general se vor construi locuinţe şi de aceea au fost considerate viitoare clădiri de importanţă redusă.

De asemenea, vecinătăţile au fost considerate cu risc scăzut, contând pe faptul că în general construcţiile noi se vor amplasa la distanţă de cele existente. 2.2.4.5.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI6 Terenul în amplasamentul cercetat nu pune probleme din punct de vedere al

stabilităţii generale (nu este afectat de eroziuni şi alunecări de teren active).

Eroziunile ce se produc local în malurile înalte ale râului Prahova şi al unor pâraie nu afectează în mod direct perimetrul construibil. Aceste eroziuni sunt de mică amploare şi se manifestă doar local, în zone extravilane.

În adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile sau nisipuri lichefiabile

care, în condiţii specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor pluviale sau lichefieri la şocuri seismice) ar putea da deformaţii nedorite la suprafaţa terenului.

5 Conform Studiului Geotehnic , elaborat de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L. 6 Idem


10

Nu sunt prezente nici zăcăminte de minerale exploatabile, care să necesite perimetre

de protecţie unde nu sunt admise construcţii.

Se poate exploata doar pietrişul din albia râului Prahova. În viitor însă nu vor mai fi înfiinţate balastiere pe cursul apelor, care să deranjeze structura cursurilor de apă, deci se va diminua riscul unor eroziuni sau al producerii altor fenomene cu efecte negative asupra zonelor înconjurătoare.

Perimetrul intravilan este traversat de reţele electrice de joasă şi înaltă tensiune,

conducte de transport, produse petroliere, staţii de apă, care necesită perimetre de protecţie (unde de asemenea nu se pot amplasa construcţii).

Pe teritoriul comunei nu sunt prezente obiective poluante şi nici nu se desfăşoară

activităţi poluante, ce ar putea contamina solul sau freaticul din surse concentrate de la suprafaţă. Singura contaminare a solului poate proveni din folosirea unor îngrăşăminte chimice sau ierbicide, însă cu efect local şi de scurtă durată.

Problemele sunt legate de existenţa zonelor cu exces de umiditate sau inundabile,

unde vor fi necesare măsuri de îndiguire şi de epuizare a apelor (drenuri, rigole etc.). În aceste zone va fi permisă construirea numai pe baza unor studii geotehnice care să recomande măsurile constructive necesare.

Pământurile prezente în zonă(argile şi argile prăfoase, pietrişuri şi nisipuri) sunt

"bune pentru fundare", conform prevederilor STAS 3300/2-85, tabelul 1 si admit calculul definitiv al fundaţiilor pe baza presiunilor convenţionale.

Presiunile convenţionale de bază pentru aceste pământuri variază între 220 – 300

kPa – pentru pământurile fine şi 450 – 500 kPa pentru cele grosiere (pentru fundaţii cu Df=2,00 m si B=1,00 m).

Nu se recomandă, în general, executarea unor spaţii utilizabile în subteran, datorită

posibilelor infiltraţii de apă (mai ales în zone cu exces de umiditate, a izvoarelor sau adiacente acestora) şi variaţiilor de nivel ale freaticului.

În zonă freaticul este situat la adâncimi ce variază între 2,00 –8,00m. În teren însă se

manifestă infiltraţii ale pluviaţiei care stagnează timp îndelungat, datorită substratului argilos impermeabil (se crează zone cu exces de umiditate).

În zonele unde freaticul apare sub 5,00 m, se pot construi subsoluri, însă în condiţiile

executării unor hidroizolaţii de bună calitate.


11

Deformaţiile terenului sub sarcina dată de construcţii pot fi inegale şi de ordinul centimetrilor (depinde de amploarea construcţiilor).

După natura lor şi modul de comportare la săpătură, pământurile prezente pe teritoriul

comunei în amplasament se încadrează, conform tabelul 1, normativ TS 1994, la poziţia 27 – argilele în genere şi la poziţia 21 – argilele prăfoase şi poziţia 42 - pietrişurile.

La proiectarea unor viitoare construcţii se va ţine seama de încadrarea terenului în funcţie de construibilitatea acestuia şi anume :

- terenuri bune pentru construit, fără restricţii – unde se pot amplasa construcţii fără

probleme, terenurile fiind stabile, orizontale sau cu pante line etc.

- terenuri construibile, însă cu restricţii (amenajări specifice) – zone restrânse, atât din intravilan, cât şi din extravilan, unde se manifestă exces de umiditate sau izvoare, precum şi zone cu pante medii şi stabile.

În aceste zone construcţiile pot suferi degradări, datorită condiţiilor geologice şi hidrogeologice, în cazul în care nu vor fi recomandate măsuri constructive specifice (drenuri, rigole, susţineri de taluze etc.).

- terenuri improprii amplasării unor construcţii – sunt zonele inundabile (însă numai

cele adiacente râului Prahova) şi zonele de protecţie ale conductelor de transport produse petroliere sau ale captărilor şi staţiilor de apă.

În aceste perimetre de protecţie nu sunt admise amplasarea unor construcţii sau desfăşurarea unor activităţi (chiar agricole). 2.3. MONUMENTE ISTORICE SI ALE NATURII

În conformitate cu “Lista Monumentelor şi Ansamblurilor de Artă Plastică şi cu valoarea memorială” şi “Lista Monumentelor şi Siturilor Arheologice “ pe teritoriul comunei Tinosusunt înscrise urmatoarele obiective :

-Casa Marioara Cernea nr 420,anul 1919 cod PH-II-m-B-16791 Pe teritoriul comunei nu există obiective de florăşi faună care necesită o protecţie

specială. 2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE Principala funcţiune economică este cea agricolă.

2.4.1.INDUSTRIA

Pe teritoriul comunei nu există unităţi de tip industrial. La limita de sud a comunei se află comuna Brazi, unde îşi desfăşoară activitatea Combinatul Petrobrazi.


12

2.4.2. AGRICULTURA

Suprafaţa agricolă a comunei Tinosu reprezintă 57,93% din totalul de 1812.98 de ha ale comunei.Din totalul suprafeţei agricole, 81.05% este suprafaţă arabilă.Arealul acoperit de păduri este de 551.26 ha din care 23% sunt în proprietate privată.

Condiţiile pedo-climatice şi compoziţia solurilor favorizează exploataţiile agricole. În tabelul nr.1 se prezintă situaţia terenului agricol aferent comunei Tinosu pe

categorii în perioada 1990 - 2006: Tabel1. Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 20077

Distribuţia suprafeţei agricole în perioada 1990- 2006 1990 1995 2000 2005 2006 Suprafaţa agricolă - ha 960 960 960 960 960 Suprafaţa arabilă - ha 850 850 850 850 850 Suprafaţa -păşuni - ha 100 100 100 100 100 Suprafaţa - fâneţe - ha 1 1 1 1 1 Suprafaţa - vii - ha 7 7 7 7 7 Suprafaţa -livezi - ha 2 2 2 2 2

Din suprafaţa agricolă a comunei Tinosu, 81.05% o reprezintă suprafaţa destinată terenurilor arabile aflate în proprietate privată pe care se practică creşterea diferitelor culturi. Un procent de 19.63% din suprafaţa agricolă este destinată păşunatului, iar viile şi livezile reprezintă 0.25% din întreaga suprafaţă agricolă, şi anume 2.69 ha.

Pentru culturile agricole se practică rotirea culturilor şi se aplică îngrăşăminte şi/sau pesticide pe întreaga suprafaţă cultivată.

Principalele culturi cultivate pe suprafeţe mari în comună sunt porumbul şi grâul. Din 1990 şi până în 2003 suprafaţa cultivată cu grâu a scăzut cu 50% crescând

suprafeţele destinate culturii porumbului şi cele cu legume.

1990 1995 2000 2002 2003 Grâu 230 250 56 160 110

Porumb 309 437 585 520 443 Cartofi 47 20 30 20 10

7 Sursa de date - Institutul Naţional de Statistică


13

Legume 10 60 80 60 80

2.4.3. PRODUCŢIE ANIMALĂ

În ceea ce priveşte principalele specii de animale din comună, acestea se află în exclusivitate în proprietate privată.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru perioada 1990-2003 precum şi din datele puse la dispoziţie de Primăria Tinosu pentru anul 2007, efectivul de animale din comună este următorul:

Evoluţia efectivului de animale 1990-2007 1990 1995 2000 2003 2007 Bovine 574 416 376 403 261 Porcine 506 906 650 725 550 Ovine 611 356 57 90 209 Păsări 10500 11500 9800 15500 8000 Raportat la anul 1990 efectivul de animale a scăzut la toate speciile. Totuşi

scăderea semnificativă se înregistrează la efectivul de păsări unde în perioada 2003-2007 acestea au scăzut la jumătate. O cauză a acestei scăderi poate fi introducerea în această perioadă a măsurilor de prevenire a gripei aviare. 2.4.4. SERVICII

Servicii poştale

Exista un serviciu postal in satul Tinosu, iar constructia se află in stare buna. Servicii sanitare

Există un dispensar uman cu doua puncte de lucru şi unul veterinar în satul Tinosu precum si un punct farmaceutic tot in satul Tinosu, toate construcţiile fiind în stare bună.

Servicii comerciale


14

Activitatea comercială se desfăşoară în unităţi comerciale particulare care sunt în număr de 20.

Unităţi de învăţământ Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea 6 unităţi de învăţământ.

În concluzie, atât potenţialul economic cât şi structurile economice pentru valorificarea acestuia sunt monofuncţionale - de tip agricol, fiind completate la nivelul comunei de funcţia industrială.

2.5. POPULAŢIA.ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE.

2.5.1. NUMĂRUL, DENSITATEA ŞI STRUCTURA PE SEXE ŞI VÂRSTE A POPULAŢIEI

Distribuţia pe sate a locuitorilor comunei Tinosu, conform Recensământului

populaţiei şi locuinţelor din 2002 arată o concentrare mai mare a locuitorilor în satul reşedinţă a comunei, cu un numar total la nivelul comunei de 2502 locuitori.

În iulie 2007 populaţia comunei Tinosu, conform Institutului Naţional de Statistică,

este de 2417 locuitori – 1165 bărbaţi şi 1252 de femei.

2.5.2. DENSITATEA POPULAŢIEI Densitatea populaţiei este de 133 de locuitori pe km2.

2.5.3. STRUCTURA PE SEXE

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Tinosureflectă un relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine (52,02%)şi a celei masculine (47,98%).

Sate Locuitori Tinosu 1210 Pisculeşti 602 Predeşti 690


15

2.5.4. POPULAŢIA ŞCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Evidenţa anul 2008 Denumire gradinita Nr elevi Gradinita Tinosu 28 Gradinita Pisculesti 18 Gradinita Predesti 23

Denumire scoala Ciclu primar 2007-2008 Ciclu gimnazial 2007-2008 Scoala I-VIII Tinosu 48 90 Scoala I-IV Pisculesti 24 - Scoala I-IV Predesti 31 -

2.5.5. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). Datele arată că tendinţa de descreştere a populaţiei dată de sporul natural este constantă.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.

În perioada 1990-2007 numărul înregistrat al naşterilor este mai mic decât cel al deceselor.

1990 1995 2000 2003 2006 2007 2008

Naşteri 26 29 29 24 20 12 26

Decese 35 44 40 53 37 41 37

Spor nataral -9 -15 -11 -29 -17 -29 -11

Evoluţia demografică a comunei Tinosu a înregistrat în perioada 1990-2007 un trend descendent.


16

Evoluţia populaţiei în comuna Tinosu în perioada 1992-2007

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie.

Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.În 1990 numărul celor ce părăseau localitatea era de peste 3 ori mai mare decât al celor ce îşi stabileau domiciliul în comună. În perioada 1995- 2007 tendinţa de a migra din comună se stabilizează iar sporul- raportul dintre cei ce pleacă şi cei ce işi stabilesc domiciliul în comună scade.

Tabel 3. Mişcarea migratorie a populaţiei comunei Tinosu

1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008

Stabiliri cu domiciliul 19 63 1 6 7 67 52

Plecări cu domiciliul 68 22 12 7 10 36 29

Sporul migraţiei -49 41 -11 -1 -3 31 23


17

Evoluţia sporului migraţiei 1990-2007

În comuna Tinosu se înregistrează solduri migratoare negative. Faţă de datele

privind populaţia stabilă a comunei înregistrată în 1992 la Recensământul populaţiei şi locuinţelor, în 2007 numărul locuitorilor a scăzut cu 223 de persoane reprezentând o scădere cu 8,4%. Acest lucru poate duce la îmbătrânirea populaţiei.

În 1990 numărul celor ce părăseau localitatea era de peste 3 ori mai mare decât al celor ce îşi stabileau domiciliul în comună. În perioada 1995- 2007 tendinţa de a migra din comună se stabilizează iar sporul- raportul dintre cei ce pleacă şi cei ce işi stabilesc domiciliul în comună scade. 2.5.6. RESURSELE DE MUNCĂ - FORŢA DE MUNCĂ

Evoluţia salariaţilor din comuna Tinosu înregistrează fluctuaţii, in 2007 sunt

inregistrati 106 salariati iar in 2008 sunt inregistrati numai 87. Resurse de muncă locale

Număr de salariaţi în comună inregistrat in 2008 este de 87. Structura salariaţilor pe sectoare ale economiei : din totalul populaţiei active,

16,90% este ocupată în agricultură, 46,20% în industria prelucrătoare, 10,70% în transporturi, 6,6% în construcţii. În celelalte ramuri ale economiei ponderea este sub 14,10%.

Evoluţia şomajului şi a ratei şomajului în judeţul Prahova în perioada 1999 – 2008 a înregistrat scăderi vizibile acesta fiind un indicator al creşterii economice ce se înregistrează în judeţ. Astfel de la o rată de 13% înregistrată la finele anului 2000 s-a ajuns la o rată a şomajului de 3.3%.


18

Anul Nr. şomeri

Femei Rata şomaj %

2000 45491 22461 13,0 2001 33473 16258 9,9 2002 32907 15662 9,8 2003 32385 13671 10,1 2004 20568 8970 5,6 2005 19509 8195 6,3 2006 15938 6929 5,1 2007 12124 5904 3,9

aprilie 2008 10350 4878 3,3

La nivelul comunei rata şomajului înregistrată în aprilie 2008 este de 2,2% - raportată la o populaţie stabilă aptă de muncă cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani de 1386 de persoane reprezentând 57% din populaţia totală a comunei.

2.5.7. FONDUL DE LOCUINŢE Numărul total de locuinţe în comuna Tinosu era de 914(în anul 2008). Suprafaţa

locuibilă totală era la nivelul anului 2008 de 34293mp. 99.68% din locuinte sunt proprietate privată.

Tabel 4. Spaţialitatea locuinţelor

Comuna Tinosu România 11,15mp loc./pers. 14,20 mp loc./pers.

Spaţiul locuibil aflat în proprietatea privată a locuitorilor din comună a crescut

anual în perioada 1991-2007 ceea ce indică o creştere a numărului de locuinţe în ciuda faptului că populaţia comunei a scăzut.


19

Dezvoltarea spaţiului destinat pentru locuinţe ar trebui să fie în concordanţă cu racordarea la utilităţi şi dependinţe respectiv reţelele de apă şi canalizare, infrastructura rutieră de acces precum şi dotarea acestora. 2.5.8. CONCLUZII

Evoluţia populaţiei comunei Tinosu în perioada 1992- 2008 înregistrează o scădere.

Densitatea mare a populaţiei pe km2 poate fi valorificată ca o oportunitate în dezvoltarea viitoare a comunei prin posibilitatea de extindere a reţelelor de utilităţi şi dezvoltare a serviciilor pentru deservire a locuitorilor pe un spaţiu relativ restrâns.

Principala activitate economică în comună este comerţul. 2.6 CIRCULAŢIA

Comuna Tinosu (satele componente:Tinosu, Pisculeşti şi Predeşti) este amplasată

în partea de Sud-Vest a judeţului la o distanţa de aproximativ 13 km depărtare de Municipiu Ploieşti, între localităţile Şirna şi Brazii de Jos.

Comuna Tinosu este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi comunale a căror stare de funcţionare este considerată ca fiind bună. 11,34 de km sunt drumuri acoperite cu îmbrăcăminte asfaltică iar 10,47 km sunt drumuri pietruite.

Drumurile ce asigură accesul spre şi în interiorul comunei sunt:

- DJ 130A, în lungime de 2.7 km, dinspre satul Tinosu spre satul Crivina, comuna Gorgota

- DJ 101G, în lungime de 5 km, dinspre satul Şirna spre satul Tinosu - DC 102, 4 km dinspre Predeşti spre extremitatea estică a comunei - DC 98, o mică porţiune în satul Predeşti - 0.4km - DC 141, în lungime de 0.5 km, satul Predeşti spre satul Tăriceni, comuna Şirna - DC 107, în lungime de 2.1km, în nordul comunei, spre satul Pişculeşti

Comuna Tinosu este străbătută la extremitatea de sud-vest, de o cale ferată

dublă, electrificată. Calea ferată intersectează DC 102 şi traversează râul Prahova.

DISFUNCŢIONALITĂŢI: Principalele disfuncţionalităţi ale reţelei stradale sunt generate de:

- amenajarea incompletă sau necorespunzătoare a unor intersecţii rutiere - profiluri transversale cu gabarite şi elemente necorespunzătoare (lipsă trotuare

şi evacuare defectuoasă a apelor pluviale);


20

2.7.INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL.

Zonele funcţionale ale localităţii sunt: - zona de locuit cu zona centrală în satul reşedinţă de comună; - căile de comunicaţie; - unităţi economice; - gospodărie comunală

Pentru teritoriul administrativ teritorial (extravilan+intravilan) :


21

Tabel. Bilanţ teritorial situatia existenta comuna Tinosu


22

Tabel. Bilanţ teritorial sat Predeşti


23

Tabel. Bilanţ teritorial sat Pisculeşti


24

Tabel. Bilanţ teritorial sat Tinosu

Zona de locuinţe

Cea mai mare parte a locuinţelor sunt parter sau P+1, specifice zonelor rurale, de factură relativ bună, prin utilizarea unor materiale durabile în timp.

Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.


25

Fondul de locuinţe este în stare medie-bună de funcţiune, lipsind însă echiparea hidro-edilitară interioară necesară realizării unor condiţii civilizate de viaţă. Prin P.U.G. - comuna Tinosu se propune alimentarea cu apă şi canalizare a comunei în sistem centralizat. În baza recomandărilor planului urbanistic general realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă se va face etapizat, conform unui viitor studiu de specialitate, care va lua în calcul şi posibilităţile de colaborare pe termen scurt şi lung cu agenţii economici care dispun de sisteme proprii de alimentare cu apă.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

În urma studiului geotehnic pe teritoriul comunei Tinosuau fost depistate şi delimitate:

- zone cu eroziuni ale malurilor râului Prahova în zona centrală a satului Tinosu; 2.9. ECHIPARE EDILITARĂ

2.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR

Resurse naturale Comuna Tinosu se afla in bazinul hidrografic al raului Prahova. Teritoriul administrativ

al comunei Tinosu este strabatut de urmatoarele cursuri de apa cadastrate: raul Prahova (cod cadastral XI-1.020.00.00.00.0), paraul Viroaga, denumit popular Pribeagul (cod cadastral XI-1.020.10.00.00.0) si paraul Viisoara (cod cadastral XI-1.020.12.00.00.0), precum si de cateva cursuri de apa necadastrate, ca de exemplu Valea Ierdii.

Zonele de protectie ale cursurilor de apa in conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare, Anexa 2, sunt urmatoarele:

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51 Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20 Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de

50 m.

In comuna Tinosu exista si suprafete cu luciu de apa, astfel: - amenajare pisciola Tinosu aflata in administrarea P.F.A. Stoica Gh. Anca „Anca si

Valy” cu suprafata luciului de apa realizata prin barare, de 1,68 ha. Sursa de alimentare a amenajarii o aconstituie paraul Viisoara prin intermediul unui canal de aductiune parau Viisoara- rau Prahova, iar evacuarea se face in canalul de aductiune, de unde ajunge in raul Prahova.

- amenajare piscicola Tinosu realizata inainte de anul 1989 de catre Combinatul Petrochimic Brazi in scopul depozitarii deseurilor rezultate din prelucrarea titeiului, trecuta in patrimoniul primariei comunei Tinosu si inchiriata societatii S.C. Multiservice G&G S.R.L. Amenajarea are o suprafata de 2,96 ha. Sursa de


26

alimentare o constituie paraul Viisoara prin intermediul unui canal de aductiune din beton, prevazut cu stavilar, iar receptorul apei evacuate este raul Prahova.

Pe raza comunei Tinosu se afla trei foraje din reteaua nationala de monitorizare cantitativa si calitativa a resurselor de apa subterana, si anume forajele F1 Halta Tinosu, F3 Halta Tinosu si F1 Burias – Predesti.

Zona de protectie a forajelor de monitorozare este de 1,5 m in jurul acestora, in conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare, Anexa 2.

Pe teritoriul comunei exista patru foraje de alimentare cu apa apartinand primariei Tinosu, in calitate de administrator al retelei de alimentare cu apa a comunei. Doua dintre aceste foraje constituie sursa de apa pentru sistemul de alimentare cu apa existent in comuna Tinosu, iar celelalte doua sunt neutilizate, fiind colmatate.

Sursele de apa potabila sunt acviferele : freatic (situat la 1,00–6,00m adancime, exploatat prin fantani gospodaresti) si de medie adancime (stratele de Candesti).

Freaticul nu are debit constant, variind direct proportional cu precipitatiile, astfel incat apa in fantani scade in perioadele secetoase si creste in perioadele ploioase.

Teritoriul comunei se suprapune unei structuri acvifere importante, asociata cu cursul raului Prahova. Apele subterane exploatabile sunt cantonate in asa numitele “strate de Candesti” - formatiuni acvifere de medie adancime, sub presiune, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri de varsta Pleistocen inferior.

Directia generala de curgere a apelor subterane este de la NV catre SE, urmarind practic directia de curgere a apelor de suprafata.

Alte obiective pe ape sau care au legatura cu apele sunt: - S.C. Carev Impex S.R.L.: statie de sortare - spalare agregate minerale Pisculesti; - S.C. Mabirus Construct S.R.L.: statie de sortare - spalare agregate minerale

Pisculesti; - S.C. Rool S.A.: statie de sortare - spalare agregate minerale Pisculesti; Lucrari hidrotehnice In comuna Tinosu nu exista lucrari hidrotehnice in administrarea A.N. “Apele

Romane”. 2.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ

In prezent,in comuna Tinosu, este realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa,

sistem care la acesta data nu furnizeaza apa catre consumatori si nu este reglementat prin obtinerea Autorizatiei de Gospodarirea Apelor de la S.G.A. Prahova.

Sistemul de alimentare cu apa va deservi toate satele comunei (Tinosu, Predesti si Pisculesti).

Sistemul de alimentare cu apă se compune din: ● Sursa de apa

Sursa de apa este subterana, front captare Tinosu, situat in satul Tinosu, pe malul drept al raului Prahova.

● Instalatii de captare Captarea apelor se va face prin intermediul a doua foraje, F1si F2, cu adancimea de

aprox. 100 m. Forajul F1 este amplsasat in spatele primariei, iar forajul F2 este amplasat in incinta

gospodariei de apa.


27

Puturile vor fi echipate cu electropompe submersibile. Se va intocmi un studiu hidrogeologic pentru determinarea zonelor de protectie cu

regim sever si de restrictie, precum si a perimetrului de protectie hidrogeologica. ● Instalatii de tratare

Tratarea apei se va face in statie de clorinare amplasata in grupul de exploatere din incinta gospodariei de apa Tinosu.

● Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei Gospodaria de apa Tinosu este amplasata in partea de SE a satului Tinosu, pe malul

drept al raului Prahova: - conducta de aductiune intre forajul F1 si caminul de distributie este din PEHD,

Pn 6 atm, De 90x3,3 mm, in lungime de aprox. 650 m; - conducta de aductiune intre forajul F2 si caminul de distributie este din PEHD,

Pn 6 atm, De 90x3,3 mm, in lungime de 20 m (in caminul de distributie cele doua conducte de aductiune se conecteaza prin intermediul unui distribuitor din OL Dn 100 mm, din aceste realizandu-se alimentarea rezervorului);

- rezervor de inmagazinare de 200 mc; - statie de pompare cuprinde doua grupuri de pompare;

o un grup de pompare pentru consum menajer echipat cu 3 electropompe (doua active si una de rezerva), cu urmatoarele caracteristici: Q = 3x4,7 l/sec, H = 58 mCA, P = 3x4 kV;

o un grup de pompare pentru incediu echipat cu 2 electropompe (una activa si una de rezerva), cu urmatoarele caracteristici: Q = 17mc/h, H = 58 m, P = 2x4 kV la 2900 rpm/380kV/50Hz;

● Retea de distributie a apei Reteaua de distributie a apei existenta este realizata din conducte din PEHD, Pn 6,

De 75 – 125 mm. Lungimea totala a retelei de distributie este de 14,5 km, din care 3,35 km asigura

legatura dintre godpodaria de apa si satele Predesti si Pisculesti. Pentru executarea retelei de alimentare cu apa au fost executate traversari cu

conducta apa ale cursurilor de apa Prahova, Viisoara si Viroaga. Pentru protejarea gospodariei de apa a fost executata o lucrare de aparare mal drept

rau Prahova din gabioane, cu lungimea de 100 m, cu rol de protectie a malului impotriva eroziunii.

Pe teritoriul comunei Tinosu exista si o conducta aductiune apa Dn 500 mm, aflata in exploatarea E.S.Z. Prahova, care preia apa captata prin frontul de captare apa Tinosu, situat pe raza comunelor Sirna si Poienarii Burchii, aflat in administrarea E.S.Z. Prahova. Traseul conductei traverseaza extremitatea vetica a comunei.

In extremitatea sud-vestica a satului Predesti, teritoriul comunei Tinosu este in zonele de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie, precum si in perimetrul de protectie hidrogeologica ale frontului de captare Tinosu, zone determinate prin documentatia „Studiu hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeologica a frontului de captare Tinosu” nr. 173/1998, intocmita de I.N.M.H.


28

2.9.3.CANALIZAREA

In prezent, in comuna Tinosu, in lipsa unui sistem centralizat de canalizare, evacuarea apelor uzate menajere se face descentralizat, in fose septice, latrine uscate si puturi absorbante.

2.9.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELEETRICA

Ỉn prezent, satele comunei TINOSU sunt alimentate cu energie electrica din

sistemul energetic national, prin intermediul posturilor de transformare alimentate din LEA 20kV- TINOSU astfel :

PISCULESTI: - PTA 3063 –20/0,4kV- 100kVA

TINOSU : - PTA 3040 – 20/0,4kV-100kVA - PTA 3193 – 20/0,4kV- 100kVA

PREDESTI :

- PTA 3039 – 20/0,4kV-100kVA - PTA 3117 – 20/0,4kV-100kVA

Posturile de transformare sunt de tip aerian. Consumatorii sunt alimentati din LEA 0,4kV, prin bransamente aeriene. Iluminatul public se realizeaza din circuitele de iluminat ale LEA 0,4 kV.

2.9.5 TELEFONIA

Comuna Tinosu, din punct de vedere al comunicatiilor are implementata o retea

de cabluri telefonice aeriene si subterane, de importanta locala, interurbana si cabluri cu fibra optica.

Cablurile telefonice subterane, sunt amplasate in canalizatie principala si secundara, in sapatura la 0.6-1.2m adancime.

Traseul cablului cu fibra optica este amplasat in lungul DJ 101G si DJ 130A. In zona containerului telefonic amplasat in satul Tinosu, in apropierea bisericii,

exista o canalizatie telefonica principala si secundara cu doua camine telefonice, in care este preluat traseul cablului cu fibra optica.

Reteua de cabluri telefonice care asigura legaturile telefonice ale abonatilor este amplasata, in cea mai mare parte aerian, pe stalpi de energie electrica si pe stalpi de lemn Romtelecom.

Localitatea beneficiaza de asemenea de servicii de internet, transmisii de date, CATV si telefonie mobila.


29

2.9.6 ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Ỉn prezent, satele comunei Tinosu (Pisculeşti, Tinosu şi Predeşti) nu beneficiază

de reţea distribuţie gaze naturale. Ỉncălzirea şi prepararea hranei se asigură cu combustibil solid.

2.9.7 DEPOZITE DE DESEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

În comuna, serviciul de colectare a deseurilor menajere este concesionat societatii

SC Itecol Tehnica SRL Ploiesti. Colectarea deseurilorse va realiza in sistem selectiv, bazat pe 4 pubele:

hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual. Pentru zonele rurale vor fi prevazute pentru fiecare gospodarie cate o pubela de

60 l pentru colectarea deseurilor reziduale si puncte de colectare a deseurilor reciclabile, cu 3 containere de 1,1 mc pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un astfel de punct la fiecare 250 persoane.

De asemenea, a fost prevazuta si o componenta de compostare individuala pentru deseurile menajere biodegradabile din mediul rural, respectiv, cate un recipient de 640 litri pentru fiecare gospodarie din mediul rural.

2.9.8 GOSPODĂRIE COMUNALĂ

În comună există un cimitir în satul Tinosu totalizând o suprafaţă de 0,56 ha. În satul Predeşti cimitirul are o suprafata de 0.43ha. 2.10 PROBLEME DE MEDIU

În comuna Tinosu, poluarea mediului natural este produsă prin poluarea aerului,

apei, solului. La nivelul comunei, poluarea are influenţe negative asupra stării de sănătate a populaţiei, iar acest fenomen se produce datorită:

- apele de suprafaţă şi cele subterane – poluate cu ape uzate insuficient epurate, cu conţinut mare de produse petroliere; defecţiuni apărute la conducte sau deteriorare a acestora de către infractori;

- depozitarea gunoiului menajer din gospodării şi a dejecţiilor animaliere în mod necorespunzător;

- folosirea latrinelor şi a puţurior absorbante în lipsa unui sistem centralizat de canalizare, ce poate infiltra stratele de apă;

- noxele produse de circulaţia rutieră de tranzit şi cea locală; - zgomot şi vibraţii produse de traficul de transport în comun şi de utilajele

agricole ce circulă accidental. Fondul construit al comunei Tinosu prezintă o serie de probleme:


30

- cea mai mare parte din locuinţe (peste 60%) sunt realizate din materiale nedurabile;

- numai 70% din construcţii sunt în stare bună şi mediocră, restul fiind în stare rea (din punct de vedere al uzurii);

- poliţia, grădiniţa, căminul cultural şi biblioteca se află în aceeaşi clădire; - monumentele de arhitectură nu sunt luate în evidenţă de primărie.

2.10.1.CALITATEA AERULUI

Factorii poluanţi sunt de natură antropică. Pe teritoriul comunei, prin depozitarea gunoiului menajer din gospodării şi a

dejecţiilor animaliere în mod necorespunzător,este influenţată calitatea aerului şi nu există staţie de măsurare a emisiilor de poluanţi care sa releve calitatea aerului.

Pentru încălzirea locuinţelor, unităţilor social-culturale în vederea reducerii emisiilor de poluanţi se recomandă utilizarea centralelor termice individuale. Acest sistem de încălzire centralizat are avantajul reducerii numărului de puncte de ardere şi a emisiilor de poluanţi.

Principala sursa de zgomot si vibratii o constituie traficul cat si utilajele agricole ce traverseaza comuna. 2.10.2.CALITATEA APEI

Ape de suprafaţă În conformitate cu datele statistice existente la nivel judetean cu privire la fondul

funciar repartizat după modul de folosinţă la 31 decembrie 2003, suprafaţa ocupată de lacuri şi bălţi în localitatea Tinosu este de 101 hectare.

Ape subterane Sursele de apa potabila sunt acviferele : freatic (situat la 2,00–8,00m adancime,

exploatat prin fantani gospodaresti) si de medie adancime (stratele de Candesti). Freaticul nu are debit constant, variind direct proportional cu precipitatiile, astfel incat apa in fantani scade in perioadele secetoase si creste in perioadele ploioase.

Canalizarea

Peste tot în comuna Tinosu nu există reţea de canalizare. Locuinţele şi dotările social – culturale au amenajate latrine uscate, puţuri absorbante, astfel că apele uzate se infiltreză în pământ poluând pânza subterană folosită ca sursă de apă. 2.10.3.CALITATEA SOLULUI - factori naturali

1. limitări datorate unor caracteristici chimice ale solului - rezervă de humus mică şi foarte mică; - conţinutul mare de carbonaţi din unele areale;


31

- conţinutul mare de săruri solubile întâlnit azonal;

2. limitări datorate unor caracteristici fizice ale solului - textura fină, unde regimul aerohidric din sol este deteriorat, acestea fiind

în general soluri insuficient aerisite; 3. limitări datorate eroziunii sau alunecărilor - panta terenului şi eroziunea de suprafaţă, situaţie întâlnită pe unele maluri ale râului Prahova.

- factori antropici - Poluarea cu gunoiuri menajere şi dejecţii animale (datorate lipsei unei rampe de

gunoi amenajate corespunzător şi a reţelei de canalizare ); - Pericol de acidifiere ca urmare a folosirii unilaterale şi îndelungate a anumitor

sortimente de îngrăşăminte chimice cu azot ; - Obiectivele se utilizare public propuse in PUG vor avea in vedere protecţia

solurilor în aşa fel încât să asigure cel puţin conservarea potenţialului productiv actual al terenurilor agricole. - Realizarea individuală a obiectivelor prevăzute în perspectiva dezvoltării localităţii, presupune dealtfel obţinerea avizelor privind măsurile legale de protecţia invelişului de sol. - drumuri de exploatare agricolă, ca surse de declanşare a eroziunii de adîncime, prin amplasarea lor incorectă. - armături perpendiculare pe curbele de nivel cu efecte total nefavorabile asupra protejării şi conservării eroziunilor fertile cu consecinţe drastice în diminuarea fertilităţii solurilor situate pe versanţi. - pericol de accentuare a aciditaţii solurilor prin folosirea unor sortimente de îngrăşăminte chimice inadecvate zonei. 2.10.4.VEGETATIA

Nu au fost depistate surse semnificative de poluare în afara celor prezentate

(noxe, praf din circulaţia vehiculelor şi alte activităţi curente). Efectul curent asupra vegentaţiei şi faunei terenstre a poluanţilor este o diminuare

creşterii florei spontane, iar în perioadele secetoase, chiar la uscarea ei, datorită depunerii prafului, încetinind schimbul gaos (oxigen – oxid de carbon) din cadrul fenomenului de fotosinteză.

2.10.5.PRIORITĂŢI

-modernizarea străzilor necorespunzătoare ca profil transversal si îmbrăcăminţi; -amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor; - amenajarea de spaţii verzi şi de agrement; - realizarea unei reţele de prestări servicii; - stabilirea limitei de protecţie sanitară a cimitirului;


32

- dezvoltarea resurselor de muncă din comună;

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢII

Perimetrul comunei nu prezintă restricţii importante din punct de vedere al

construibilităţii. Terenurile (atât intravilane, cât şi extravilane) sunt stabile (şi cele orizontale, şi cele

cu pante line sau medii). În zonă nu s-au înregistrat alunecări de teren sau prăbuşiri care să afecteze perimetrul construibil, dar nici terenurile extravilane.

În ultimii ani s-au înregistrat inundaţii locale (pe râul Prahova, pârâul Viroaga şi pârâul Viişoara), în general la nivelul terenurilor adiacente cursurilor de apă (terenuri care în general sunt libere de construcţii, dar situate chiar la limita celor construite).

Există zone cu exces de umiditate, unde apa balteşte la suprafaţa terenului timp îndelungat (după perioade ploioase). Zone cu exces de umiditate sunt şi cele adiacente izvorârilor cu caracter artezian, din satul Tinosu. În aceste zone vor fi necesare drenaje şi va fi permisă construirea numai pe baza unor studii geotehnice ce vor recomanda măsuri constructive speciale (drenuri, rigole etc.).

Eroziuni se produc doar local, pe malurile înalte şi meandrate, însă acestea nu pun în pericol major stabilitatea terenurilor învecinate. În aceste zone nu existăconstrucţii, deci nu există pericolul degradărilor unor clădiri.

Teritoriul comunei este străbătut de reţele electrice (de joasă şi înaltă tensiune), conducte de petrol şi captări de apă, ce necesită perimetre de protecţie (zone unde nu sunt admise construcţii sau unele activităţi).

2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din com. Tinosu,

se desprind următoarele cerinţe principale: - Amplificarea şi diversificarea locurilor de muncă. - Asigurarea unor suprafeţe de teren pentru construirea de noi locuinţe– pentru

tineri şi cei care doresc să se stabilească în comună. - Consolidarea şi amenajarea malurilor pâraielor şi combaterea eroziunii solului

pe versanţi, prin lucrări de stabilizare. - Îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare a teritoriului (alimentarea cu apă

potabilă şi canalizarea apelor uzate în sistem centralizat, alimentarea cu energie electrică, telefonie şi gaze).

- Modernizarea străzilor şi intersecţiilor. - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea gradului de dotare a comunei. - Îmbunătăţirea structurii de turism a comunei.


33

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

Propunerile privind evoluţia posibilă a localităţii au avut în vedere următoarele : - Potenţialul agricol al localităţii cu condiţii favorabile creşterii animalelor,

pomiculturii şi a culturilor de cereale. - ridicarea nivelului rural al localităţii prin realizarea lucrărilor de infrastructură a

drumurilor, alimentarea cu apă, rampă de gunoi şi pentru puţuri seci. - Realizarea unor noi locuri de muncă, prin mici întreprinzători. - Dezvoltarea serviciilor în sectoarele public şi privat. - Valorificarea pe piaţa liberă a produselor rezultate din activităţile gospodăriilor

comunei. Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile

imediate semnalate în prezenta documentaţie. Realizarea acestor propuneri se va putea face numai în funcţie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorităţi se va stabili ulterior de către Consiliul Local, pe baza consultării populaţiei.

3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza informaţiilor oferite de planurile de amenajarea teritoriului şi a studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi al relaţiilor de interdependenţă din localitate şi vecinătăţi, se propun:

- Valorificarea potenţialului natural prin utilizarea eficientă a resurselor solului (teren agricol, păduri, ape etc.) cât şi a subsolului.

- Colaborarea cu localităţile înveciante pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi: folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement;

- Organizarea circulaţiei şi a transporturilor; - Controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare a resurselor

naturale (sol, apă, aer) şi protecţia mediului; - Corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor,

infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru a evita disfuncţionalităţile viitoare; - Respectarea zonificării intravilanului localităţii pentru o bună funcţionare a

teritoriului construit şi respectarea legislaţiei.


34

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Proiectarea evoluţiei activităţilor economice în viitor se bazează pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului judeţean Prahova şi pe resursele naturale şi economice potenţiale ale teritoriului comunal.

INDUSTRIA ŞI SERVICIILE

În vederea diminuării fenomenului de şomaj existent în rândurile populaţiei judeţului, şi a comunei Tinosu în cazul de faţă, se propune stimularea activităţilor de industrie de marime mică, meşteşugăreşti, chiar şi deconstrucţii care crează locurile de muncă, iar dintre aceştia sprijinirea, în mod deosebit, a acelora ce au ca obiect principal de activitate serviciile, orientând excedentul de forţă de muncă spre sectorul terţiar.

Din cauza faptului că în această unitate administrativă nu există activităţi industriale şi nici nu există perspective, se va încuraja dezvoltarea agenţilor de tip S.R.L. familiale sau individuale. Există pe râul Prahova două balastiere, una dintre ele nefuncţionând, încercându-se astfel repunerea ei în funcţiune.

Pentru realizarea saltului calitativ în ceea ce priveşte valorificarea producţiei agricole în afara consumului propriu al gospodăriei se propune creşterea numerică şi dispersia spaţială a centrelor de colectare a acestora. Identificarea tuturor acestor centre trebuie făcută printr-un studiu amănunţit al pieţei (cerere şi ofertă). Localizarea acestora este indicat a fi făcută în funcţie de condiţiile de transport existente, avându-se în vedere că majoritatea producţiei vegetale şi animale este perisabilă.

Dezvoltarea serviciilor comerciale, atât către agenţii economici cât şi către populaţie ar trebui să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale (prin legislaţie) şi locale (prin facilităţi specifice), atât datorită lipsei acestora în volumul şi calitatea necesară, cât şi datorită resurselor deosebite pe care le oferă în atragerea forţei de muncă diferit calificate sau diverse ca vârstă.

AGRICULTURA Fondul funciar agricol - cerinţe ameliorative

Marea problemă a sectorului agricol îl reprezintă canalele de irigaţie colmatate şi neîntreţinute, prin urmare trebuie luate măsuri de remediere a acestei probleme.

Terenurile agricole ale comunei Tinosu necesită intervenţii de protejare împotriva alunecarilor de teren de pe malurile râului Prahova.

Producţia agricolă Transformările apărute în agricultură ca urmare a aplicării legii fondului funciar au

condus la apariţia unor forme de exploatare a terenurilor agricole. În comuna Tinosu, ca de altfel şi în judeţul Prahova, sunt întâlnite toate formele de exploatare a pământului.


35

Una din consecinţele cele mai dramatice ale aplicării Legii fondului funciar o constituie microparcelarea exagerată a terenurilor agricole şi cu predilecţie a terenurilor arabile.

Dezvoltarea unei agriculturi durabile presupune punerea în valoare a suprafeţelor agricole cu favorabilitate ridicată. În scopul creşterii producţiei în condiţiile reducerii cheltuielilor materiale s-au stabilit zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole şi speciile de animale la nivelul judeţului Prahova în cadrul PATJ Prahova.

Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului agricol pentru anumite folosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:

- ramurile ca :plante tehnice, cultură cerealieră sunt dezvoltate;

- zootehnia - subramură de bază a producţiei agricole se apreciază că în următorii 10 ani se va reface cantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei agricole asigurând condiţii de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru realizarea programelor de dezvoltare a producţiei vegetale şi animale, un rol important revine următorilor factori:

- fertilizarea terenurilor agricole; - îmbunătăţirea gradului de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice - înnoirea

şi extinderea parcului de maşini şi tractoare. Dezvoltarea activităţilor de mecanizare a lucrărilor agricole constituie un factor de

stabilitate a producţiei agricole. Importante sunt, pentru o primă etapă o serie de intervenţii pentru realizarea cu mijloace mecanice a lucrărilor agricole (în condiţiile în care predomină exploataţiile particulare mici şi cu resurse financiare reduse) şi anume:

- asocierea producătorilor particulari în vederea producerii şi utilizării în comun a mijloacelor mecanice, pe măsură ce puterea economică şi financiară a exploataţiilor individuale se consolidează şi creşte.

Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole constituie o opţiune importantă în strategia de dezvoltare a agriculturii. În acest sens s-au avut în vedere următoarele:

- constituirea la nivel judeţean a unor uniuni şi federaţii ale asociaţiilor şi societăţilor agricole care să apere interesele producătorilor agricoli;

- organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole;

- intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală.

Un rol important în procesul de orientare al producţiei vegetale şi animale şi de valorificare a produselor agricole va reveni în continuare capacităţilor din industria alimentară. Populaţia din principalele aglomeraţii urbane din apropiere poate fi aprovizionată cu produse agroalimentare în stare proaspătă obţinute în exploataţiile agricole din comună.


36

La nivelul comunei pot fi realizate capacităţi care pot prelucra şi valorifica produsele agricole din sectorul vegetal şi din cel animal.

TURISMUL Condiţiile naturale specifice comunei Tinosu nuconstituie o atracţie deosebită cu

rol esenţial în dezvoltarea turismului şi agro-turismului.

În relaţie directă cu tipurile de resurse, valoarea şi varietatea acestora, în judeţul Prahova au fost conturate cateva arii de atractivitate turistică prioritară, cu potenţial amenajabil pentru turism-recreere.Cu toate acestea, la nivelul comunei Tinosu pot fi practicate următoarele forme de turism în funcţie de principala motivaţie:

- turismul de odihnă şi recreere practicat în cea mai mare măsură, mai ales la sfărşit de săptămână (deplasări ale locuitorilor oraşului la casele de vacanţă din zonă);

- turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit, vânătoareetc.) desfăşurat în zonele împădurite şi lacustre prezente pe teritoriul comunei.

Pentru acestea sunt necesare următoarele : - facilitarea accesului în zonă ; - echiparea tehnico-edilitară a zonei pentru creşterea confortului ; - încurajarea construcţiei caselor de vacanţă ; - crearea unor game de servicii care să deservească în special această ramură.

3.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Evoluţia în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de 3 categorii principale de elemente:

- elemente demografice, luând în calcul posibilităţile de creştere naturală a populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi a mortalităţii etc.;

- probabilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi aceste locuri de muncă;

- gradul de atractivitate al comunei, consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.

Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premise pentru atragerea populaţiei tinere prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltând activităţile din domeniile serviciilor, învăţământului, transporturilor, construcţiilor şi a sectorului privat industrial.


37

3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Comuna Tinosu este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi comunale a căror stare de funcţionare este considerată ca fiind bună. 11,34 de km sunt drumuri acoperite cu îmbrăcăminte asfaltică iar 10,47 km sunt drumuri pietruite.

Drumurile ce asigură accesul spre şi în interiorul comunei sunt: - DJ 130A, în lungime de 3,189 km, dinspre satul Tinosu spre satul Crivina, comuna Gorgota - DJ 101G, în lungime de 6,494 km, dinspre satul Şirna spre satul Tinosu - DC 102, 4 km dinspre Predeşti spre extremitatea estică a comunei - DC 98, o mică porţiune în satul Predeşti - DC 141, în lungime de 0,5 km, satul Predeşti spre satul Tăriceni, comuna Şirna - DC 107, în lungime de 2,05 km, în nordul comunei, spre satul Pişculeşti

Comuna Tinosu este străbătută la extremitatea de sud-vest, de o cale ferată dublă, electrificată. Calea ferată intersectează DJ 130A şi traversează râul Prahova.

Clasificarea tehnică a drumurilor se face independent de încadrarea în categoriile funcţionale şi administrative, în funcţie de traficul actual şi de perspectivă, rezultate din datele ultimului recensământ de circulaţie.

În intravilanul localităţilor rurale distanţele între garduri vor fi de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi minimum 20 m pentru drumurile comunale, pentru posibilitatea dezvoltării capacităţii de circulaţie.

Străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire (stradă, şosea, alee, uliţă, etc.). În raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, străzile din localităţile rurale se clasifică astfel:

- Strazi principale cu un profil transversal de 14m - Strazi secundare cu un profil transversal de 9,5m

Amenajarea corespunzătoare a profilurilor transversale se poate face prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, iar lucrările de întreţinere şi reparaţii ale străzilor se vor programa şi executa conform normativului de specialitate.

În afara profilurilor transversale pentru străzile pe trasee de drum judeţean sau comunal, pentru străzile principale s-au reprezentat trei profiluri transversale tip, unul recomandat şi unul minimal, iar pentru străzile secundare unul minimal.

Pe baza analizei situaţiei existente, s-au făcut propunerile de străzi noi.

În zonele de extindere a intravilanului, a fost trasata configuraţia tramei stradale şi a tuturor acceselor rutiere.

Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se face ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de acces la drumurile publice făcându-se cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al poliţiei rutiere.


38

Semnalizarea unitară şi amenajarea acestora se asigură de către consiliile locale în intravilan şi de către consiliile judeţene în extravilan, indiferent de categoria drumului.

Amplasarea staţiilor de transport în comun se face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

Parcarea autovehiculelor este admisă, de regulă, în zonele special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor.

Autorităţile administraţiei publice locale şi poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi staţionarea pe străzi.

Nu este admisă oprirea şi parcarea pe benzile de circulaţie ale drumurilor judeţene.

Parcarea/gararea la domiciliu făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor, se impune cu prioritate amenajarea de parcaje la dotările existente şi impunerea asigurării locurilor de parcare la construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism.

Reglementările în domeniul circulaţiei au avut la bază în principal prevederile din:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 12/07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române;

- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

- Ordonanţa nr. 79/30.08.2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

- Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor;

- Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor din localităţile rurale;

3.6. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL.

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluzilor studiilor

efectuate, zonele funcţionale au suferit modificări în structura şi mărimea lor. Astfel, limita intravilanului localităţilor s-a modificat incluzând toate suprafeţele de

teren ocupate de construcţii şi amenajări , precum şi suprafeţe necesare dezvoltării în urmatoarea perioadă de 10 ani.

Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu intravilanul existent sunt justificate de următoarele necesităţi: - corectarea limitei intravilanului existent georeferenţiată care în prezent este trasată aleator fără a ţine cont de limite de proprietate. Corectarea intravilanului a urmărit extinderea intravilanului acolo unde o parcela era deja in intravilan in proporţie de peste


39

50% fapt ce a dus la cresterea suprafeţei de intravilan. Aceasta masura va ajuta la identificarea fizica mai facila a limitei intravilanului în teren. - localitatea fiind total lipsita de spatii verzi de agrement, echipamente sportive etc. cere asigurarea unei suprafeţe de teren destinate acestor tipuri de dotări. Pentru realizarea acestor dotări în cadrul intravilanului existent s-au identificat suprafeţe care să servească în acest sens. - având în vedere potenţialul turistic al zonei au fost introduse în intravilan suprafeţe de teren situate în apropierea unui cadru natural deosebit ( padure, curs apa) în vederea dezvoltării unei infrastructuri de cazare turistice destinate în special agro-turismului ca activitate suplimentară celei de baza (agricultura de subzistenţă).

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G., măsurând o suprafaţă totală de 242.67 ha, are in vedere realizarea celor mai bune condiţii de dezvoltare a comunei cu păstrarea si integrarea cadrului natural existent care sa satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile.

Principalele zone funcţionale la nivelul comunei Tinosu se menţin pe aceleaşi amplasamente.

În determinarea zonificării funcţionale se menţine, în general, configuraţia existentă a părţilor ce compun intravilanul propus cu un trup principal pentru fiecare sat aparţinător comunei.

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutaţiile de suprafeţe în functie de planul parcelar.


40

Intravilanul propus la nivelul teritoriului administrativ al comuneiTinosu se prezintă astfel:


41

Suprafaţa teritoriului intravilan propusăîn P.U.G. cuprindezone funcţionale definite de potenţialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare, stabilindu-se prin Regulamentul de Urbanism, delimitarea funcţiunilor dominante, permisiuni si condiţii de conformare si amplasare a construcţiilor, indicatori maximi admisibili P.O.T. si C.U.T. condiţionări si restricţii.

BILANŢTERITORIAL AL ZONELOR FUNCŢIONALE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN Tabel. Bilanţ teritorial sat Predeşti


42

Tabel. Bilanţ teritorial sat Tinosu


43

Tabel. Bilanţ teritorial sat Pisculesti

Pe total comună, creşterea suprafeţei intravilanului este de 39.00ha.


44

Prin noul intravilan s-a realizat: Majorarea zonei centrale şi cuprinderea în aceasta a tuturor dotărilor de interes

general ale centrului de comună cât şi obiectivele cu valoare de patrimoniu ce trebuiesc protejate şi puse in valoare;

Zona de locuit a fost stabilită ca să corespundăcerinţelor de dezvoltare ale fiecărui sat, în funcţie şi de necesitatea şi oportunitatea populaţiei.

S-au delimitat zonele de protecţie ale acestora faţa de cimitire şi alte zone funcţionale- activităţi economice- industriale-agricole.

S-a prevăzut dezvoltarea unei zone cu construcţii de locuinţe de odihnă agroturism ce pune în valoare potenţialul natural al comunei situat în apropierea unor importante aglomerări urbane.

S-a stabilit structura şi configuraţia căilor de comunicaţie, definindu-se categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora , retragerile şi plantaţiile de aliniament care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei,iar prin retrageri condiţii de protecţie a locuinţelor şi în acelaşi timp să asigure legătura între zonele funcţionale şi cu localităţile vecine.

3.7. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ

Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente, cu

amplificările teritoriale ale unora (în special zona de locuinţe)

Zona de locuinţe va ocupa suprafaţa predominanta din cadrul intravilanului propus, dezvoltându-se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit existente. Locuinţele individuale pe parter şi P+1 (chiar şi P+2) vor predomina şi în perspectivă. Nu s-au avansat propuneri pentru realizarea unor locuinţe colective (blocuri).

Zona unităţilor industriale, de depozitare şi agrozootehnice cunoaşte o creştere relativ semnificativă la nivelul comunei Tinosu

Zona cu funcţiuni complexe de interes public va cunoaşte o creştere, unele instituţii necesitând reamenajări dar şi dezvoltări.

În prezent suprafaţa cimitirelor este suficientă în cele trei localităţi.

Se propun lucrări de regularizare şi amenajare a malurilor suprafeţei de apă de pe râul Prahova.

Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o creştere însemnată datorită amenajării unor zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru terenurile agricole şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale.

În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate şi Ordonanţa

guvernamentală nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi


45

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, în documentaţia întocmită cu ocazia elaborării P.U.G. - comuna Tinosu se propun reglementări şi prescripţii în legătură cu siturile arheologice şi monumentele situate în cadrul localităţii.

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Terenurile afectate de eroziuni şi/sau inundaţii au fost reglementate ca fiind Terenuri improprii construirii – zonele inundabile sau cu eroziuni active (însă situate în mare parte în extravilan).

În aceste zone nu se recomandă amplasarea unor construcţii decât în momentul în care vor fi executate lucrări de regularizare a albiei şi de stabilizare a malurilor într-un sistem unitar (nu numai local) . 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.9.1. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Avand in vedere situatia actuala a alimentarii cu apa la nivelul comunei si

dezvoltarea localitatii conform PUG se propune imbunatatirea alimentarii cu apa prin extinderea retelei de alimentare cu apa potabila in sistem centralizat pe toata trama stradala si in zonele de exindere ale intravilanului.

Lungimea totala de retea de apa propusa este de aprox. 6 km. Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea,

calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea reţelei, se vor prevedea cămine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii, pe reţeaua de apă se vor prevedea hidranţi exteriori.

Debitul necesar pentru asigurarea nevoilor publice şi gospodăreşti este pentru: Com. Lipăneşti : Q zi max = 5,08 l/sec

Q orar max = 14,24 l/sec Calculul acestui necesar s-a făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă prin

instalaţii interioare de apă rece şi canalizare pentru locuitorii existenţi din cele patru trei sate şi prin instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu prepararea locală a apei calde pentru populaţia de perspectivă. Zone de protectie

Pentru sursele de apa, precum si pentru captarile aferente acestora se instituie zonele de protectie sanitara si perimetrul de protectie hidrogeologica, conform HG 930/2005, acestea fiind dimensionate prin elaborarea de studii hidrogeologice expertizate de INHGA Bucuresti, studii ce trebuiesc intocmite de catre detinatorii si/sau operatorii cu orice titlu ai captarilor. Prin aceste studii se dimensioneaza urmatoarele zone:


46

- zona de protectie sanitara cu regim sever: cuprinde terenul din jurul surselor de apa, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apa;

- zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: cuprinde teritoriul din jurul zonei de protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei;

- perimetrul de protectie hidrogeologica: cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.

Pentru statiile de pompare, instalatiile de tratare, rezervoarele de inmagazinare, aductiuni si retelele de distributie apa se instituie zonele de protectie sanitara cu regim sever, conform HG 930/2005, dimensioanare acestora facandu-se cu respectarea urmatoarelor limite minime:

- statii de pompare: 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - instalatii de tratare: 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - rezervoare ingropate: 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - aductiuni: 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora; - alte conducte din retelele de distributie: 3 m.

3.9.2. CANALIZAREA ŞI EPURAREA APELOR UZATE

Ỉn scopul îmbunătăţirii echipării edilitare a zonei, precum şi pentru asigurarea diminuării poluării mediului, se propune un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care să permită racordarea gospodăriilor comunei şi a obiectivelor existente şi propuse în zonă.

Datorită configuraţiei specifice zonei, cu denivelări diferite pe anumite porţiuni, se propune o reţea de canalizare cu regim gravitaţional şi parţial prin pompare, cu asigurarea depoluării apelor uzate înainte de descărcarea în râul Prahova prin intermediul unei staţii de epurare compacte, de capacitate corespunzătoare.

Se propune amplasarea unei staţii de epurare modulare, creată special pentru utilizarea în localităţi mici şi mijlocii, în scopul curăţirii biologice a apelor uzate, in partea de sud – est a satului Tinosu, pe malul drept al raului Prahova, care va avea functia de emisar.

Stabilirea tehnologiei de epurare va avea în vedere epurarea apei în condiţii de eficienţă ridicată, astfel încât să se respecte limitele de calitate a efluentului, conform prevederilor normelor NTPA 001/2002.

Prin PUG se propune realizarea unei retele de canalizare, care sa deserveasca intreaga localitate, pe toate strazile existente si pe cele propuse in PUG, urmand sa fie acoperite si zonele nou atrase in intravilanul localitatii. Lungimea totala a retelei de canalizare propusa este de aprox. 21,5 km.


47

Se prevede canalizare în sistem divizor, apele pluviale urmând să fie colectate prin canalele, rigole practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton). Apele meteorice vor fi dirijate catre cursurile de apa.

Soluţia de alimentare cu apă şi canalizare va respecta normativele şi standardele în vigoare:

STAS 1343/1 - 1995: ’’Alimentarea cu apă. Determinarea cantităţilor de apă necesare pentru localităţi’’;

STAS 1478/1990: ’’Alimentarea cu apă pentru construcţii civile şi industriale’’; STAS 8591/1-1995: ’’Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane

executate în săpătură’’; Ordinul M.S. nr. 536/1997: ’’Norme de igienă şi recomandări privind mediul de

viaţă al populaţiei’’; Legea nr. 101/1997: “Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de

protecţie sanitară”; Legea nr. 107/1996: ’’Legea apelor’’; Legea nr. 137/1995: ’’Legea protecţiei mediului’’.

ANEXĂ BREVIAR DE CALCUL POPULAŢIA:

Com. Tinosu: populaţia existentă - 2439 locuitori;

DEBITE SPECIFICE - conform SR 1343 - 1/2006

- Debitul specific necesar pentru nevoi publice şi gospodăreşti: q s = 150 l/om zi - Coeficienţi de corecţie: k zi1 = 1,20 (variaţia zilnică); ko = 2......3 (variaţia orară); ks = 1,05 (nevoi în sistem); kp = 1,15 (pierderi în sistem). - Debite de apă potabilă necesare: Q zi max = 1/1000 x N x qS x k zi Q o max = 1/24 x Q zi max x k o Com. Tinosu :


48

Q zi max = 1/1000 x (2439 x 150 x 1,20) = 439,02 m3/zi = 5,08 l/sec Q o max = 1/24 x 439,02 x 3 = 54,88 m3/h = 14,24 l/sec Com. Tinosu – scenariu de incendiu: Q ie = 15 l/sec Q ii = 2,5 l/sec n ie = 1 incendiu n ii = 1 incendiu T ie = 3 ore T ii = 10 minute

- Debitele cerinţei de apă (debitele sursei de apă): Q s zi max = kp x k s x Q zi max Q s orar max = kp x k s x Q orar max Com. Tinosu: Q s zi max = 1,15 x 1,05 x 5,08 = 6,13 l/sec Q s orar max = 1,15 x 1,05 x 14,24 = 17,19 l/sec Se consideră valoarea maximă 17,19 l/sec.

3.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Pentru ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna Tinosu se

propune pentru etapa următoare: - introducerea gazelor naturale, atât pentru încălzirea spaţiilor cât şi pentru

prepararea hranei; - utilizarea resurselor naturale existente în teritoriu (energia solară, energia

eoliană, pompe de caldură). Acestea vor putea fi utilizate eficient în mod complementar cu cele folosite în

prezent. Prin racordarea la sistemul naţional de gaze şi realizarea unei reţele de distribuţie a

gazelor în cele treisate ale comunei Tinosu se vor înlocui combustibili utilizaţi în prezent, în foarte mare măsură, ceea ce va conduce la sporirea confortului, reducerea cheltuielilor privind asigurarea combustibilului necesar, protecţia fondului forestier prin diminuarea tăierilor pentru lemne de foc şi diminuarea poluării aerului.

Montarea unor echipamente noi, automatizate cu randamente de peste 90%, va asigura o utilizare eficientă a combustibililor şi în acelaşi timp o poluare redusă a zonei.

De asemenea, încălzirea centrală cu echipamente moderne cu randament ridicat va asigura pe lângă confort şi o exploatare mai uşoară, micşorarea numărului de focuri, prepararea apei calde menajere centralizat, consumul combustibilului reglat în funcţie de temperatura exterioară, dar şi cea interioară şi micşorarea pericolului de incendii.


49

Se recomandă ca obiectivele de interes public, cu aglomerări de persoane (grădiniţe, şcoli etc.) să fie echipate cu centrale termice proprii. Aceste centrale vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90%, dotate cu arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare.

Coşul de fum al centralelor termice trebuie să fie dimensionat conform sarcinii termice a arzătoarelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor. 3.9.5.ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Intrucat posturile de transformare existente permit amplificarea puterilor astfel:

pentru PTA pe un stalp pana la 250 kVA respectiv PTA pe 2 stalpi pana la 400 kVA , acestea pot prelua eventualii consumatori.

In cazul in care caderea de tensiune la capetele retelei de joasa tensiune depaseste limitele admise, se vor inlocui conductoarele existente neizolate cu conductoare cu sectiune superioara.

Pentru estimarea puterilor s-a tinut cont de normativul PE 132/2003-Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica.

Pentru alimentarea cu energie electrica a unor eventuali consumatori ce pot apare pe zonele introduse in intravilan, linia electrica de joasa tensiune existenta se va extinde pe drumurile existente/propuse in aceste zone.

Pentru zonele mentionate mai sus se va extinde si iluminatul public. Intrucat se propune realizarea a unei statii de epurare, pentru alimentarea cu

energie electrica a acestuia se propune extinderea retelei aeriene de medie tensiune si realizarea unui post de transformare Aaerian.

ZONE DE PROTECTIE SI SIGURANTA Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie este delimitata de

conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate. Zona de siguranta este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20m la limita zonei de protectie.

Pentru a se putea construi fata de postul de transformare este necesar sa se respecte distanta minima de 20m.

Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei – 24m.

Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3 m intre conductorul extrem la deviatie maxima al LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa constitue traversare.

LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, in culoare amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora.

Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1m in exteriorul conductoarelor extreme ale liniei. Distanta pe orizontala intre un stalp al LEA J.T. si orice parte a cladirii, fara sa constituie traversare este de 1m.

Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza in jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai inalt stalp fata de limita zonei explozive.

In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m.


50

La realizarea de obiective noi, se va obtine in mod obligatoriu avizul de amplasare de la Filiala de Distributie a Energiei Electrice.

3.9.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali şi a obiectivelor social-culturale se va face prin conducte de distribuţie de redusă presiune (2-0,25bar). Pentru reducerea gazelor de la medie la redusă presiune, se va monta o staţie de reglare-măsurare de sector (SRM-S), ce va fi amplasată pe teren aparţinând Consiliului Local, respectând distanţele normate faţă de clădiri şi reţele subterane sau supraterane.

Amplasamentul staţiei se află în extravilanul satului Tinosu, pe tarlaua T16/P105, poziţionată în partea de nord a drumului DJ101G (conform cu Studiul de fezabilitate „Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de sud a judeţului Prahova”).

Amplasamentul este pe teren liber, neconstruit, aproximativ orizontal. Pe acest teren urmează a se amplasa o platformă betonată (5 x 6 m), având o

împrejmuire de 10 x 15 m. Pentru accesul permanent la staţie se va amenaja un drum având lăţimea de 4m.

Staţia de reglare-măsură va fi tipizată, automatizată, omologată şi executată în conformitate cu condiţiile de calitate ISO 9001.

Reţeaua de distribuţie gaze naturale va deservi toţi potenţialii consumatori ai comunei, va urmări trama stradală (atât drumurile existente cât şi cele propuse prin PUG), va avea o configuraţie telescopică, se va poziţiona îngropat şi va fi prevăzută cu robineţi de sectorizare.

La proiectarea şi execuţia reţelei de distribuţie gaze naturale se vor respecta atât prevederile normativului I6/98, cât şi SR 8951-97 privind distanţele minim admise faţă de clădiri şi de alte reţele aeriene sau subterane.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa în conformitate cu proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior.

3.9.7. RETELE TELECOMUNICAŢII

Preluarea noilor abonati se va face din reteaua actuala, prin suplimentarea capacitatii cablurilor existente. Racordarea abonatilor se va realiza astfel incat sa fie respectate conditiile tehnice pentru a permite in continuare furnizarea serviiilor de calitate superioara.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării aerului: - inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea

incluzând: localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluanţilor, modul de utilizare al instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de epurare a gazelor dacă este cazul)

- reducerea etapizată şi progresivă a emisarilor în corelaţie cu progresul ştiintific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare pe baza studiilor cost-eficienţă


51

- propuneri referitoare la încălzirea locuinţelor prin înlocuirea combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.

- propuneri de realizare a unor plantaţii de protecţie în jurul unităţilor de producţie şi pe traseul cailor de circulaţie.

- propuneri de realizare a perdelelor forestiere de protecţie agricole, a cursurilor de apă. Zonificarea la nivelul spatiilor verzi s-a realizat astfel: Tabel. Bilant teritorial – zone verzi sat Predesti


52

Tabel. Bilant teritorial – zone verzi sat Tinosu


53

Tabel. Bilant teritorial – zone verzi sat Pisculesti


54

Suprafata totala de spatiu verde propusa este de 12.39 ha. Populatia comunei este de 2417 locuitori (numar inregistrat in anul 2007). Astfel rezulta cifra de 51.26m²/capde locuitor. 3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor

- partea grafică (planşele U3,U3.1., U3.2, U3.3, U3.4, U3.5), precum şi a Regulamentului local de urbanism (volumul 2).

Prevederile din piesele desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplică atât la teritoriul intravilan al comunei, cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ.


55

Pentru zonele funcţionale, prevederile Regulamentului se grupează în 3 secţiuni, cuprinzând reglementări specifice:

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ - Articolul 1. utilizări admise - Articolul 2 - utilizări admise cu condiţionări - Articolul 3 - utilizări interzise

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

- Articolul 4 – caracteristici ale parcelelor (suprafeţe,forme, dimensiuni) - Articolul 5 - amplasarea clădirilor faţă de aliniament - Articolul 6 - amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare

ale parcelelor - Articolul 7 - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă. - Articolul 8 - circulaţii şi accese - Articolul 9 - staţionarea autovehiculelor - Articolul 10 - înălţimea maximă admisibilă a clădirilor

- Articolul 11 - aspectul exterior al clădirilor - Articolul 12 - condiţii de echipare edilitară - ArticoluL 13 – spaţii plantate - Articolul 14 – împrejmuiri

SECTIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

- Articolul 15 - procent maxim de ocupare a terenului (POT). - Articolul 16 - coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară obţinerea unor acorduri sau avize pentru zonele de protecţie ale captărilor de apă sau cursurilor de apă.

Interdicţiile temporare de utilizare s-au stabilit atunci când în zona respectivă este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-lotizări).

În noile parcelări sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate străzi noi prin prezentul PUG înainte de autorizarea construcţiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care să fie redactat pe o ridicare topo actualizată, PUZ care va reglementa poziţia exactă a străzilor, racordarea la reţelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor). Este interzis prin aceste PUZ-uri modificarea indicatorilor principali de urbanism prevăzuţi prin prezentul PUG, precum Hmax, CUT, dimensiunile minime ale parcelelor sau a deschiderii la stradă.

Interdicţiile definitive de utilizare se referă la interzicerea realizării construcţiilor în zonele inundabile, terenuri alunecătoare, amplasamente situate în apropierea unor unităţi protejate sever (puţuri de captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcţional (staţii de epurare, etc.). Zonele protejate şi limitele acestora


56

În cadrul reglementarilor stabilite pentru teritoriul administrativ al comunei Tinosuau fost stabilite :

- zone de protecţie pe baza normelor sanitare Zonele funcţionale sunt diferenţiate după situarea lor în zone protejate sau nu. Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor protejate pe baza normelor

sanitare se face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite şi

înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege. Dobândirea unui teren se poate face prin moştenire, donaţii, cumpărare,

concesionare, prin acte autentificate. Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea

obiectivelor care să servească tuturor locuitorilor comunităţii respective. Pentru asigurarea condiţiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt necesare următoarele elemente de bază:

- rezervarea terenurilor pentru obiective; - identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor; - stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a obiectivelor.

Obiectivele de utilitate publică cuprind următoarele domenii : - instituţii publice şi servicii,

- gospodărie comunală, - căi de comunicaţie, - protejarea monumentelor naturale


57


58


59


60

Tabel bilant lungimi pentru drumurile judetene si comunale

4.CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Pentru dezvoltarea comunei Tinosu se propun următoarele OBIECTIVE :

Transformarea şi valorificarea produselor agricole locale; Dezvoltarea activităţilor turistice; Diversificarea activităţilor economice; Crearea condiţiilor activităţii economice (energie regenerabilă) şi cadrului

de viaţă Ameliorarea serviciilor culturale şi sociale ale populaţiei; Dezvoltarea mobilizării prin infiinţarea unei reţele de transport adaptată; Întărirea identităţii teritoriale prin comunicare şi asocierea populaţiei; Crearea şi sprijinirea activităţilor colective – Formare;

În vederea realizării acestor obictive s-au stabilit următoarele PRIORITĂŢI:

Întărirea atractivităţii teritoriale; Ameliorarea cadrului şi calităţii vieţii; Întărirea organizaţiei de actori în jurul proiectelor teritoriale;

La elaborarea unei strategii de dezvoltare de către administraţia locală ar trebui să se ţină cont în mod obligatoriu de masurile prevăzute prin PATN , PATJ Prahova şi PNDR. În continuare sunt prezentateMASURI PNDR pentru perioada 2007-20138: Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice 8 www.madr.ro


61

Măsura 111 – Formare profesionalăşi acţiuni de informare, incluzând difuzarea de cunoştinţe ştiinţifice noi şi practici inovatoare pentru persoanele angajate în sectorul agricol, alimentar şi forestier Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole PROPUNERI SPECIFICE :

I. Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază

Înfiintarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale şi străzi în interiorul comunei);

Primaînfiinţare a reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare); Prima înfiinţare a reţelei publice de apa uzată (canalizări, staţii epurare); Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei de

iluminat cu eficientă energetică ridicată; Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte

localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;

II. Recuperarea terenurilor degradate

Pentru preîntâmpinarea avansării degradărilor din zona văilor spre cursul de apă –

de-alungul malurilor, sunt necesare măsuri de consolidareîn primul rând prin plantări în zona văilor şi viroagelor , de-a lungul apelor prin lucrări specifice de regularizare a cursurilor de apă cu caracter torenţial, consolidări şi apărări de maluri, taluzuri etc. III. Organizarea sistemelor de spaţii verzi şi agrement

În comuna Tinosu nu există spaţii verzi amenajate ca atare. Prin P.U.G. s-au prevăzut spaţii verzi cu funcţiune de odihnăşi sport în satul de

reşedinţă. În măsura modernizării reţelei de străzi se vor realiza şi spaţiile verzi aferente

prevăzute în prospecte diferenţiate în funcţie de categoria drumurilor, conform normelor în vigoare.

Se propune prin P.U.G. punerea în valoare a obiectivelor peisagistice cu valoare. IV. Delimitarea zonelor protejate

În conformitate cu normele de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate

de Ministerul Sănătăţii cu ordinul 536/1997. Zonele protejate, specifice comunei sunt zonele de locuit pentru care prin P.U.G. s-au prevăzut faţă de alte funcţiuni cu risc sanitar sau disconfort, următoarele distanţe:

- 50 m în jurul cimitirelor;


62

- 300 m faţă de staţii de epurare ape uzate; - 50 m perdea de protecţie de-a lungul râului Prahova; - 30 m perdea de protecţie de+a lungul pârâului. Obiectivele şi activităţile economice se vor putea amplasa faţă de zonele de locuit

la distanţe stabilite prin studii de specialitate – şi studiul de impact.

Obiectivele cu valoare peisagisticăstabilite de Muzeul de Ştiinţe ale Naturii ca obiective cu regim de strictă protecţie vor trebui protejate prin măsuri specifice ce se vor stabili de factori interesaţi:Primăria, Muzeul de Ştiinte ale Naturii, Academia Româna, Romsilva.

V. Zone propuse pentru refacerea peisagisticăşi reabilitarea rurală Pe teritoriul comunei nu sunt zone care să se încadreze în categoria celor

menţionate mai sus. Totuşi este de remarcat necesitatea refacerii malului râului Prahova, prin

consolidare de mal.

VI. Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază

Renovarea clădirilor publice (ex:primării) şi amenajări de parcuri, pieţe, spaţii

pentru organizarea de târguri etc); Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca

parte componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice);

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice(de dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) daca fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului);

VII. Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural

Studii privind patrimoniul cultural(material şi imaterial) din spaţiul rural cu

posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului

cultural. Dezvoltarea infrastructurii turistice

PRIORITĂTI

1. Categoria riscurilor naturale


63

- Respectarea normelor şi măsurilor împotriva cutremurelor. - Înlăturarea riscului construirii ilegale si fără a avea la bază studii geotehnice

care să fundamenteze soluţiile de fundare şi amenajare a terenului. - Construcţia şi întreţinerea sistemului de canale de colectare şi drenare a

apelor de suprafaţă colectate de văi şi torenţi. - Instituirea, delimitarea şi respectarea zonelor de protecţie desemnate. - Consolidarea malurilor pâraielor acolo unde reprezintă eroziuni

2. Controlul dezvoltării rurale

- Asigurarea resurselor de apăşi energie electrică; - Căi de circulaţie şi transport conform standardelor; - Confortul sporit al locuinţelor; - Amenajarea corespunzătoare a spaţiilor verzi; - Epurarea apelor uzate înainte de deversare; - Respectarea zonificării funcţionale la amplasarea investiţiilor; - Asigurarea serviciilor publice (administraţie, calitatea învăţământului,

asistenţei sanitare, cultură etc.); - Protejarea sanitară a zonei de locuit; - Materializarea în teren a zonelor protejate; - Controlul a poluării şi în special a emisiilor nocive.

3. Controlul surselor de poluare

- Agenţii economici; - Tehnologici; - Regim de construire; - Respectarea normelor sanitare; - Managementul deşeurilor.

4. Controlul evoluţiei rurale

- Echilibrul proceselor - Conservarea modului de locuire - Echilibrul spaţiilor şi funcţiunilor - Integritatea peisajului natural şi cultural.

Pentru a se trece la aplicarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General

sunt necesare, în continuare, următoarele măsuri:

avizarea şi aprobarea Planului Urbanistic General în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1999 republicată;

întocmirea de studii de specialitate şi proiecte de execuţie pentru obiectivele de utilitate publică propuse a se executa în aceasta perioadă;

asigurarea fondurilor materiale necesare realizării obiectivelor de utilitate publică propuse în documentaţie;


64

obiectivele de utilitate publică se vor executa în funcţie de necesităţile şi opţiunile populaţiei după consultarea acestora;

În raport cu materializarea acestor obiective vor creşte şi şansele de relansare economico-sociale a localităţii, în corelare cu programul propriu de dezvoltare.

Întocmit, Popa G. Andreea

SEF PROIECT Luncan T. Andrei

MEMORIU GENERAL - comunatinosu.ro oct 2011.pdf · MEMORIU GENERAL BENEFICIAR ... Retele gaze: ing....

Documents

Transcript of MEMORIU GENERAL - comunatinosu.ro oct 2011.pdf · MEMORIU GENERAL BENEFICIAR ... Retele gaze: ing....