Manualul Epidemiologia in Teste 2011

8/19/2019 Manualul Epidemiologia in Teste 2011

1/165

EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ

I.1. Caracteristica procesului epidemic

1.1.1. Complement simplu

1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:a) procesul infecţios;

b) procesul epidemic;c) focarul epidemic.

2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca ştiinţă medical-generală este:a) morbiditatea;

b) focarul epidemic;c) procesul infecţios.

3. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică” “epidemică” şi “pandemică” !n funcţie de:a) gravitatea manifestării bolii;

b) viteza de răspândire a maladiilor;c) numărul bolnavilor.

". #rin morbiditate sporadică se sub!nţelege:a) infectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date;

b) infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;c) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase.

$. %urata !n timp a focarului epidemic corespunde perioadei:a) până la momentul spitalizării;

b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale;c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator.

&. Indicele focalităţii repre'intă:a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp;

b) numărul de focare într-o anumită localitate;c) numărul de cazuri ce revine unui focar.

(. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, bruceloză;

b) leptospiroză, tetanos;c) tularemie, pestă.

*. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, pestă;

b) bruceloză, ornitoză;c) tetanos, listerioză.

+. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru:a) antrax, bruceloză;

b) rabie, leptospiroză;c) bruceloză, salmoneloză.

1,. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:a) sapronoze;

b) antroponoze;c) zooantroponoze.

11. Infecţii e otice sunt:a) maladii infecţioase nespecifice zonei date;

1


2/165

b) maladii infecţioase rar întâlnite, dar caracteristice zonei;c) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor ematofagi.

12. n'ootie este:a) morbiditatea animalelor, specifică regiunii date;

b) răspândirea maladiilor infecţioase printre animale;c) morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date.

13. /erigă a procesului epidemic este:a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase; b) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;c) apa, aerul, solul.

1". 0a ba'a clasificării epidemiologice a antropono'elor stau:a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;

b) mecanismul de transmitere;c) proprietăţile agentului patogen.

1$. )actorul ce determină contagio'itatea bolna ului la antropono'e este:a) manifestarea clinică a bolii;

b) condiţiile igienice;c) ambele.

1&. ntropono'e sunt:a) febra tifoidă, rubeola;

b) difteria, listerioza;c) !"#, legioneloza.

1(. ntropono'e sunt:a) ru$eola, leptospiroza;

b) scarlatina, tifosul exantematic;c) difteria, listerioza.

1*. O durată mai !ndelungată a porta ului este caracteristică pentru:

a) difterie; b) dizenterie;c) !"%.

1+. 4ecanisme de transmitere sunt:a) aerogen, idric&

b) fecal-oral, transmisiv;c) alimentar, de contact.

2,. 4ecanisme de transmitere sunt:a) fecal-oral, de contact;

b) aerogen, alimentar;c) transmisiv, idric.

21. 4ecanismul de transmitere la antropono'e este determinat de:a) formele clinice;

b) rezistenţa agentului patogen;c) localizarea agentului patogen în organismul sursă.

22. 56nţarii pot fi ectori transmitători la:a) malarie, pestă;

b) encefalită de căpuşă, tifos exantematic;

2


3/165

c) febră galbenă, febra #enge.

23. /ectorii transmitători au importanţă epidemiologică pentru:a) dizenterie, ru$eolă;

b) tifos exantematic, tularemie;c) rabie, !"'.

2". 7e'onalitatea este caracteristică pentru:a) dizenterie;

b) !"%;c) tuberculoză.

2$. 7urse de agenţi patogeni la saprono'e pot fi:a) solul;

b) gândacii de bucătărie;c) păduc ii.

2&. 8n pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie !l pre'intă:a) purtătorii acuţi;

b) purtătorii cronici;c) purtătorii tranzitori.

2(. 7urse de agenţi patogeni la 'ooantropono'e ser esc:a) omul; b) animalele;c) solul şi apa.

2*. 9oooantropono'e transmise de la animale enantrope sunt:a) tularemia, rabia;

b) ornitoza, bruceloza;c) tri ofitia, s istoplasmoza.

2+. nimalele ser esc ca sursă de agenţi patogeni pentru:a) salmoneloză, ornitoză;

b) tetanos, amibiază;c) rabie, enterobioză.

3,. 7urse de agenţi patogeni pentru saprono'e sunt:a) animalele;

b) solul şi apa;c) omul.

31. 4aladiile infecţioase după sursele de agenţi patogeni sunt di i'ate !n:a) ( grupuri;

b) grupuri;c) * grupuri.

32. 4ai frec ent !nt6lnite la copii de 6rsta fragedă sunt infecţiile:a) antroponoze; b) zooantroponoze;c) sapronoze.

33. 0a ba'a clasificării epidemiologice a 'ooantropono'elor stau:a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;

b) specificul relaţiilor ecologice ale omului cu animalele;c) mecanismul de infectare a omului.

3


4/165

3". o'ătoarele ser esc surse de agenţi patogeni pentru:a) listerioză, tularemie;

b) bruceloză, melioidoză;c) pestă, antrax.

3$. 7urse de infecţie sunt:a) bovinele, muştele;

b) omul, solul;

c) gâştele, păduc ii.

3&. 7aprono'e sunt:a) leptospiroza, encefalita de căpuşă;

b) coccidioidomicoza, febra galbenă;c) tetanosul, olera.

3(. O răsp6ndire mai astă !n epublica 4oldo a au infecţiile:a) antroponoze;

b) zooantroponoze;c) sapronoze.

3*. 7urse de agenţi patogeni la 'ooantropono'e ser esc:a) şobolanii, gâştele;

b) animalele mari cornute, omul bolnav;c) porcinele, omul purtător de agenţi patogeni.

3+. 0a care 'ooantropono'e !n unele ca'uri surse de infecţie poate ser i şi omul:a) pesta, salmoneloza;

b) antraxul, leptospiroza;c) rabia, bruceloza.

",. /ariaţiile morbidităţii !n dinamica multianuală sunt elucidate de teoria:a) focalităţii naturale;

b) mecanismului de transmitere;c) autoreglării sistemelor parazitare.

"1. )işa de urgenţă ;despre ca' de boală< se transmite la =7#:a) imediat la suspecţia maladiei contagioase;b) după stabilirea diagnosticului definitiv;c) în primele + ore de la depistarea maladiei contagioase.

"2. 7pitali'area bolna ilor cu antra leptospiro'ă brucelo'ă:a) este obligatorie conform indicaţiilor clinice;

b) nu este obligatorie;c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.

"3. =6nd se consideră un focar epidemic lic>idat:a) la momentul spitalizării bolnavului;

b) după efectuarea dezinfecţiei terminale;c) la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu bolnavul.

"". #rincipala cau'ă a reparti'ării neuniforme a morbidităţii pe parcursul anului ;se'onalitate< este:a) rezistenţa diferită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;

b) activizarea mecanismului de transmitere într-o anumită perioadă de timp;c) manifestările clinice diferite ale bolii.

"$. Indicele eficacităţii epidemiologice repre'intă raportul dintre:4


5/165

a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea to-tală a populaţiei; b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în integritate;c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia care este supusă măsurilor.

"&. ?n combaterea infecţiilor intestinale rolul principal !l au măsurile ce ţin de:a) sursa de agenţi patogeni;

b) mecanismul de transmitere;c) formarea ireceptivităţii populaţiei.

"(. ?n combaterea şi diri area infecţiilor aerogene rolul principal !i aparţine:a) dezinfecţiei; b) imunoprofilaxiei;c) depistării precoce şi izolării surselor de agenţi patogeni.

"*. I'olarea obligatorie !n staţionar se efectuea'ă !n ca'ul:a) porta$ului sănătos al tulpinilor lizogene de .dip teriae;

b) dizenteriei;c) salmonelozei.

"+. espectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a cărnii are im-portanţă deosebită !n profila ia:a) tric ocefalozei;

b) teniozei;

c) opistor ozei.

$,. =alculul duratei supra eg>erii focarului epidemic se efectuea'ă din momentul:a) depistării bolnavului;

b) izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale;c) adresării bolnavului la medic.

$1. Omul poate pre'enta pericol ca sursă de infecţie !n ca'ul următoarelor 'ooantropono'e:a) bruceloză;

b) encefalită de căpuşă;c) pestă.

$2. 7porirea periodică a morbidităţii este specifică pentru:a) toate bolile infecţioase;

b) ma$oritatea bolilor infecţioase;c) toate bolile neinfecţioase.

$3. )actorii de reali'are a mecanismului de transmitere fecal-oral sunt:a) produsele alimentare, apa;

apa, aerul, insectele;/ produsele alimentare, sângele, instrumentarul medical.

$". =are erigă a procesului epidemic poate fi influenţată de factorii naturali:a) sursa de agenţi patogeni;

b) mecanismul de transmitere;c) receptivitatea populaţiei.

$$. 8bicuitare sunt considerate bolile infecţioase:a) cu răspândire globală;

b) răspândite în anumite zone naturale;c) cu răspândire geografică limitată.

$&. #eriodicitatea manifestărilor procesului epidemic specifică anumitor boli infecţioase este determinată de:a) modificarea condiţiilor natural-climaterice;

b) evoluţia păturii imune;

5


6/165

c) sc imbarea condiţiilor socio-igienice 0locative).

$(. =lasificarea maladiilor infecţioase conform mecanismului de transmi-tere se efectuea'ă !n ba'a:a) afinităţii agentului cauzal faţă de anumite ţesuturi ale macroorganis-mului;

b) factorilor de transmitere a maladiilor infecţioase;c) căilor de transmitere a maladiilor infecţioase.

$*. =ale de transmitere a maladiilor infecţioase este:a) totalitatea elementelor 0obiectelor) mediului ambiant care asigură transmiterea agentului cauzal de la sursa de infecţii la

populaţia re-ceptivă; b) procesul de diseminare a infecţiei;c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul factorilor de transmitere.

$+. 4ecanismul de transmitere este un proces reali'at !n:a) două etape;

b) trei etape;c) patru etape.

&,. 4ecanismul ertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:a) infectarea intrauterină a fătului cu maladie infecţioasă;

b) contractarea infecţiei în perioada dezvoltării intrauterine şi1sau în timpul naşterii fătului;c) contractarea infecţiei de către copil de la mama bolnavă sau purtătoa-re de maladie infecţioasă.

&1. )enomenul de premuniţie este o urmare a:a) obţinerii imunităţii specifice prin ereditate;

b) administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiolo-gice;c) contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiilor infecţioase în do-ze mici.

&2. 7upra eg>erea epidemiologică este:a) evaluarea permanentă a stării sănătăţii publice;

b) măsuri realizate de medicul epidemiolog în focar epidemic în privinţa contacţilor;c) elaborarea măsurilor antiepidemice în focarul epidemic.

&3. 7upra eg>erea epidemiologică se ba'ea'ă pe:

a) analiza epidemiologică retrospectivă a morbidităţii infecţioase; b) analiza epidemiologică operativă;c) pe ambele din cele menţionate anterior.

1.1.2. Complement compus

&". =oncepţiile de ba'ă ce e plică mecanismul de' oltării procesului epi-demic sunt:a) teoria mecanismului de transmitere;

b) teoria focalităţii naturale;c) teoria formării focarelor epidemice;d) teoria autoreglării sistemelor parazitare;e) teoria evoluţiei agenţilor patogeni.

&$. /erigi ale procesului epidemic sunt:a) agentul patogen; b) sursa de agenţi patogeni;c) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;d) apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători;e) populaţia receptivă.

&&. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru:a) bruceloză;

b) leptospiroză;

6


7/165

c) tularemie;d) rabie;e) antrax.

&(. Infecţii cu focalitate naturală sunt:a) pesta;

b) olera;c) febra galbenă;d) tularemia;

e) leptospiroza.&*. )ocalitatea naturală este caracteristică pentru:

a) pestă; b) tularemie;c) rabie;d) salmoneloză;e) antrax.

&+. 7aprono'e sunt:a) tetanosul;

b) olera;c) legionelozele;

d) bruceloza;e) poliomielita.

(,. %in lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:a) purtătorii sănătoşi;

b) păsările;c) ţânţarii;d) rozătoarele;e) laptele şi produsele lactate.

(1. 7urse de agenţi patogeni pot fi:a) animalele domestice;

b) animalele xenantrope;

c) artropodele;d) rozătoarele;e) moluştele.

(2. 4ecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:a) respiratoriu;

b) alimentar;c) fecal oral;d) transmisiv;e) idric.

(3. #rin mecanismul fecal oral se reali'ea'ă transmiterea:a) tifosului recurent;

b) poliomielitei;c) malariei;d) !"2;e) enterovirozelor provocate de 3o4sa4i, 2 !5.

(". 4ecanismul transmisi este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:a) leptospiroze;

b) pestă;c) tularemie;d) bruceloză;

7


8/165

e) tifos exantematic.

($. egulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgen-ţă ;2" ore< a O47 !n ca' de:a) înregistrare a unui caz de boală convenţională la om;

b) depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbe-ne;c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu

6. pestis;d) pierderi social-economice considerabile în urma implementării ca-rantinei;e) sanarea cazurilor de import al malariei.

(&. )işa de urgenţă e necesar a fi transmisă:a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator;

b) numai după consultaţia medicului infecţionist;c) imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală;d) nu mai târziu de /( ore din momentul depistării bolnavului;e) până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar.

((. 4ăsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:a) deratizarea;

b) dezinfecţia;c) sterilizaread) izolarea;e) dezinsecţia.

(*. =riterii de lic>idare a focarului epidemic sunt:a) depistarea şi izolarea sursei;

b) efectuarea dezinfecţiei terminale;c) depistarea agentului patogen;d) efectuarea dezinfecţiei curente;e) supraveg erea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de in-cubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei

terminale.

(+. 4ăsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:a) deratizarea;

b) dezinfecţia;c) dezinsecţia;d) sterilizarea;e) imunocorecţia.

*,. 0a organi'area şi efectuarea măsurilor antiepidemice !n focar participă:a) medicul de familie;

b) asistenta medicală de sector;c) medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase;d) medicul igienist;e) medicul bacteriolog.

*1. namne'a epidemiologică este colectată de:a) medicul de familie;

b) medicul ce a suspectat boala la pacient;c) medicul epidemiolog;d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice;e) medicul infecţionist ce consultă pacientul.

*2. 4edicul ce a suspectat un ca' de boală transmisibilă trebuie să:a) colecteze anamneza epidemiologică;

b) să transmită informaţia de urgenţă la 78;c) să organizeze dezinfecţia curentă în focar;

8


9/165

d) să organizeze vaccinarea în focar;e) să determine varianta de izolare a bolnavului.

*3. %ispensari'area con alescenţilor are importanţă epidemiologică !n ca-'ul:a) !"';

b) !"%;c) tusei convulsive;d) febrei tifoide;e) infecţiei rotavirale.

*". 7upra eg>erea epidemiologică include:a) înregistrarea cazurilor de boală;

b) studierea proprietăţilor biologice ale culturilor de agenţi patogeni;c) analiza epidemiologică a morbidităţii;d) analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;e) aprecierea situaţiei epidemiologice.

*$. 7pitali'area este obligatorie !n ca'ul:a) dizenteriei;

b) febrei tifoide;c) tifosului exantematic;d) salmonelozei;

e) tetanosului.*&. 4ăsuri de ba'ă !n profila ia infecţiilor intestinale sunt:

a) depistarea surselor de infecţie; b) depistarea şi sanarea purtătorilor;c) măsurile de ordin sanitaro-igienic;d) vaccinarea persoanelor receptive;e) dezinfecţia profilactică şi de focar.

*(. %rept ba'ă a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate ser i:a) sursa de infecţie;

b) forma clinică de evoluţie a maladiei;c) mecanismul de transmitere a infecţiei;

d) căile de transmitere a infecţiei;e) apartenenţa ecologică a animalelor.

**. #rocesul epidemic răsp6ndit pe cale de transmtere contact->abitual se caracteri'ea'ă prin:a) evoluţia cazurilor în lanţ;

b) perioadă minimă de incubaţie;c) afectarea uniformă a tuturor contingentelor de vârstă;d) legătura cu factorul idric;e) transmiterea agenţilor patogeni ai !"', esc eri iozelor, etc.

*+. rupţia de tip alimentar se caracteri'ea'ă prin:a) evoluţia cazurilor în lanţ;

b) sezonalitate evidentă;

c) perioadă minimă de incubaţie;d) legătura cu factorul idric;e) declanşarea morbidităţii variabile după nivelul gravităţii.

+,. )actori sociali care pot iniţia apariţia procesului epidemic pot fi:a) densitatea populaţiei în ţară;

b) situaţia social-economică a populaţiei ţării;c) apartenenţa religioasă;d) posibilitatea efectuării unui spectru larg de investigaţii alternative;

9


10/165

e) costul tratamentului.

+1. )actori naturali ce fa ori'ea'ă declanşarea procesului epidemiologic !n populaţie pot fi:a) densitatea înaltă a populaţiei ţării;

b) genul populaţiei receptive;c) landşaftul teritoriului;d) temperatura şi umiditatea aerului;e) presiunea atmosferică.

+2. )actori biologici ce contribuie de' oltării procesului epidemic !n po-pulaţie pot fi:a) densitatea înaltă a populaţiei ţării;

b) receptivitatea populaţiei;c) condiţiile mediului ambiant;d) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;e) sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante.

+3. tape ale mecanismului de transmitere sunt:a) circulaţia agentului patogen în organismul-gazdă;

b) eliminarea agentului cauzal al maladiei infecţioase din sursa de in-fecţii în mediu ambiant;c) menţinerea agentului patogen în mediu ambiant;d) modificarea agentului cauzal sub acţiunea factorilor mediului ambiant;e) pătrunderea agentului cauzal în populaţia receptivă.

1.1.3. Stabili ţ i corespunderea î ntre:

+". 4anifestările procesului epidemic:/) în timp;() după intensitate;+) după contingente de populaţie;

a) sezonal, ciclitate; b) epidemii, pandemii;c) sex, vârstă.

+$. 4anifestarea procesului epidemic şi ni elul morbidităţii:/) sporadic;() endemic;+) epidemic;

) pandemic;a) cazuri unice de boală;

b) morbiditatea specifică pentru un anumit teritoriu;c) nivelul ma$or al morbidităţii în mai multe regiuni ale ţării;d) nivelul ma$orat al morbidităţii în mai multe ţări sau continente.

+&. @rupa de infecţii: 7ursa de agenţi patogeni:/) zoonoze; a) omul;() antroponoze; b) solul, apa;+) sapronoze; c) animalele.

+(. %rept surse de infecţie pentru următoarele grupuri de infecţie ser esc:/) antroponozele;() zooantroponozele;+) sapronozele;

a) apa, solul; b) omul bolnav, purtătorul;c) animalele bolnave sau purtătoare de infecţii.

10


11/165

+*. )orma nosologică: 4anifestări ale procesului epidemic:/) olera; a) focalitate naturală;() pesta; b) pandemie;+) difteria; c) epidemică;

) malaria; d) limitată de factori biologici.

++. =ăile de transmitere şi manifestările procesului epidemic la febră tifoi-dă:/) idrică;() alimentară;

+) contact abitual;a) nu este asociată cu o anumită perioadă a anului;

b) sunt afectate nu numai persoane adulte, dar şi copii;c) numărul de cazuri, de obicei, nu este mare.

1,,. 7e'onalitatea: )orma nosologică:/) morbiditate uniformă pe parcursul anului; a) !"';/) toamnă-iarnă; b) !"%;() vară-toamnă; c) dizenterie;+) iarnă-primăvară; d) ru$eola.

1,1. )orma nosologică: 4ecanismele de transmitere:/) poliomielită; a) transmisiv;() epatită virală %; b) fecal-oral;+) febra galbenă; c) de contact;

) tetanos; d) vertical.

1,2. 7tabiliţi corespunderea !ntre grupul de infecţie şi mecanismul de trans-mitere:/) fecal-oral;() respiratoriu;+) de contact;

) transmisiv;*) vertical.

a) infecţia meningococică, rubeola, scarlatina; b) pesta, tifosul recurent, febra galbenă;

c) toxoplasmoza, !"%, rubeola;d) rabia, scabia, tetanosul;e) !"', salmoneloza, febra tifoidă.

1,3. )orma nosologică: 4ecanismul de infectare:/) tifosul recurent; a) inoculare specifică;() febra tifoidă; b) contaminare nespecifică;+) malaria; c) contaminare specifică.

1,". )orma nosologică: =alea de transmitere:/) febra tifoidă; a) aerogenă;() ru$eola; b) idrică;+) salmoneloza; c) alimentară;

) !"%; d) sanguină.

1,$. )orma nosologică: =alea de transmitere:/) febra tifoidă; a) idrică;() !"%; b) parenterală;+) bruceloză; c) alimentară;

) rabia; d) contact direct.

1,&. )orma nosologică: )actorii de transmitere:11


12/165

/) bruceloza; a) laptele;() salmoneloza; b) ouăle, carnea;+) !" ; c) sângele;

) olera; d) apa.

1,(. )orma nosologică: 4ecanismul de infectare:/) malaria; a) contaminare nespecifică;() tifosul exantematic; b) inoculare nespecifică;+) dizenteria; c) contaminare specifică;

) antraxul; d) inoculare specifică.

1,*. )orma nosologică: /ectorul transmiţător:/) malaria; a) căpuşa;() tifosul exantematic; b) puricele;+) tularemia; c) ţânţarul;

) pesta; d) păduc ele.

1,+. Importanţa epidemiologică a in estigaţiilor de laborator la e ternarea bolna ilor cu:/) !"';() dizenterie;+) febră tifoidă;

a) ma$oră;

b) nu are;c) nu tot timpul sunt necesare.

11,. @rupul de măsuri:/) măsuri asupra sursei de infecţie;() măsuri asupra mecanismului de transmitere a agentului patogen;+) măsuri direcţionate spre formarea nereceptivităţii colectivelor;

) măsuri de ordin general.

emple de măsuri:a) educaţie pentru sănătate, investigaţii de laborator;

b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul lui, sa-narea purtătorilor;c) dezinsecţia, sterilizarea, dezinfecţia;d) vaccinarea şi revaccinarea populaţiei.

111. )orma nosologică: 4ăsuri antiepidemice:/) ru$eola; a) sanitaro-igienice;() malaria; b) deratizarea, dezinsecţia;+) pesta; c) vaccinarea;

) enterovirozele 2 !5, oxsac4ie; d) dezinsecţia.

112. )orma nosologică: 4ăsura antiepidemică de ba'ă:/) scarlatina; a) vaccinoprevenţia;() poliomielita; b) măsuri de ordin general;+) dizenteria; c) dezinfecţia;

) pesta; d) deratizarea.

113. )orma nosologică: 4ăsura antiepidemică:/) febra galbenă; a) dezinsecţia;() febra tifoidă; b) dezinfecţia;+) poliomielita; c) imunoprofilaxia.

11". )orma nosologică: 4ăsura antiepidemică de ba'ă:/) poliomielita; a) sanitaro-igienică;

12


13/165

() dizenteria; b) vaccinarea;+) malaria; c) prevenirea importului.

11$. )orma nosologică: 4ăsura antiepidemică:

/) febra galbenă;

() varicela; a) spitalizare obligatorie;

+) difteria; b) posibil tratament ambulator.

) scarlatina;

11&. )orma nosologică: Indicaţii către spitali'are:

/) tularemia; a) epidemiologice;

() olera; b) clinice;

+) purtătorul de .dip teriae; c) clinico-epidemiologice;

) ru$eola; d) nu este obligatorie.

11(. )orma nosologică:

/) olera;

() tusea convulsivă;

+) pesta;

) tifosul exantematic.

#erioada de supra eg>ere medicală asupra persoanelor contacte:a) zile;

b) / zile;c) (/ zile;d) * zile.

11*. )orma nosologică:/) !"';() dizenteria;+) tularemia;

) febra tifoidă.

%urata supra eg>erii medicale asupra persoanelor contacte cu bolna ul:

a) nu se efectuează; b) +* zile;c) 9 zile;d) (/ zile.

13


14/165

I.2. Dezinfecţia, sterilizarea, dezinsecţia, deratizarea


11+. %e'infecţia curentă se efectuea'ă:a) de ( ori1zi;

b) de ori1zi;c) multiplu, în perioada de contagiozitate pe măsura eliminării agentu-lui patogen în mediul ambiant.

12,. =ea mai eridică metodă de control al calităţii de'infecţiei este cea:a) c imică;

b) bacteriologică;c) vizuală.

121. #entru efectuarea de'infecţiei se folosesc următoarele preparate:a) clorură de var, metilacetofos;

b) baze, lizol;c) ratindan, fosfid de zinc.

122. %e'infecţia prin metoda c>imică e necesară !n focarele de:a) ru$eolă;

b) rabie;c) !"2.

123. ?n scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea de'infecţiei este utili'ată:a) cloramina;

b) soluţia de clorură de var activată;c) fenolul.

12". =loramina se utili'ea'ă sub formă de:a) pulbere;

b) soluţie;c) emulsie.

12$. =lorura de ar ;praf< poate fi utili'ată !n de'infecţie dacă conţine clor acti nu mai puţin de:a) ,/ :; b) / , :;c) (*, :.

12&. ?n focarele de tuberculo'ă de'infecţia se efectuea'ă cu soluţie de clo-rură de ar !n concentraţie de:a) /, :;

b) +, :;c) *, :.

12(. ?n practica medicală apa o igenată se foloseşte !n concentraţii:a) ,/ +, :;

b) ,/ , :;

c) ,/ ++, :.

12*. Obiectele confecţionate din l6nă sau fibre sintetice pot fi de'infectate !n etu e:a) cu vapori şi formalină;

b) cu vapori;c) cu aer fierbinte.

12+. %e'infecţia se efectuea'ă la temperaturi mai oase !n etu a:a) cu vapori;

14


15/165

b) cu vapori şi formalină;c) cu aer fierbinte.

13,. 7terili'area are drept scop:a) înlăturarea microflorei patogene;

b) nimicirea agenţilor patogeni;c) nimicirea microflorei.

131. =lorura de ar e raţional a fi folosită sub formă de:

a) emulsie; b) soluţie;c) pulbere.

132. 7oluţiile acti ate de clorură de ar se prepară prin:a) ma$orarea concentraţiei;

b) ma$orarea volumului;c) adăugarea sărurilor de amoniu.

133. ?n clorura de ar praf concentraţia minimă de clor acti care mai per-mite utili'area ei e de:a) ,/ :;

b) /, :;c) / , :.

13". =lorura de ar ;standard< conţine clor acti :a) / , :;

b) (*, :;c) ++, :.

13$. ?n practica medicală apa o igenată se foloseşte !n concentraţii de p6-nă la:a) +, :;

b) , :;c) ++, :.

13&. %e'infecţia terminală e necesar a fi efectuată !n focarul de:a) ru$eolă;

b) difterie;c) parotidită epidemică.

13(. %e'infecţia terminală se efectuea'ă din momentul i'olării sursei !n pri-mele:a) /( ore;

b) ( + ore;c) + 9( ore.

13*. ?n scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea de'infecţiei ter-minale se folosesc:a) concentraţii mai mari;

b) cantităţi mai mari;c) activatori.

13+. %e'infecţia are importanţă mai mare la infecţiile cu mecanism:a) respiratoriu;

b) fecal oral;c) transmisiv.

1",. =lorura de ar are la ba'a mecanismului bactericid de acţiune:a) oxidarea;

b) denaturarea proteinelor;15


16/165

c) coagularea proteinelor.

1"1. %e'infecţia are drept scop:a) nimicirea totală a microflorei;

b) nimicirea sau înlăturarea microflorei patogene;c) nimicirea formelor vegetative ale agenţilor patogeni.

1"2. %e'infecţia curentă este organi'ată de către:a) specialiştii 78;

b) medicul de familie;c) specialiştii centrului de dezinfecţie.

1"3. %e'infectanţi c>imici sunt:a) fenolul, iodul;

b) clorura de var, dimetiltoluolamida;c) cloramina, zoocumarina.

1"". %e'infecţia se efectuea'ă !n dependenţă de:a) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;

b) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;c) tropismul şi mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni.

1"$. =ontrolul bacteriologic al calităţii de'infecţiei terminale poate fi efec-tuat ;din momentul finali'ării de'infecţiei


17/165

1$2. epelenţi sunt:a) ratindanul, zoocumarina;

b) dietiltoluolamida, dimetilftalatul;c) lizolul, fenolul.

1$3. #entru prelucrarea sanitară a părului bolna ilor cu pediculo'ă poate fi utili'at:a) carbofosul, dimetilftalatul, di lofosul;

b) nitiforul, clorofosul;

c) şamponul anti-8, carbofosul.

1$". %e'insecţia are importanţă ma oră !n ca'ul:a) dizenteriei;

b) febrei tifoide;c) tifosului exantematic,

1$$. #entru prelucrarea pacientului cu pediculo'ă pot fi folosite:a) nitiforul, metilacetofosul;

b) clorofosul, diclofosul;c) dietiltoluolamida, monofluorina.

1$&. %e'insecţia poate fi efectuată prin metoda:a) c imică;

b) fizică;c) ambele.

1$(. Insecticide sunt:a) flicidul, acetofosul;

b) dietiltoluolamida, monofluorina;c) albi tolul, tiosemicarbazidul.

1$*.


18/165

1&3. 7electaţi măsura reali'ată de ser iciul nemedical:a) profilaxia de urgenţă;

b) salubrizarea sanitară în localităţi;c) c imioprofilaxia.

1&". 7pitali'ării conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuşi:a) toţi bolnavii cu maladie infecţioasă diagnosticată;

b) toţi bolnavii suspecţi de maladie infecţioasă;c) bolnavii cu boli infecţioase din grupele periclitate.

1&$. 8na dintre măsurile antiepidemice orientate asupra erigii a doua a procesului epidemic este:a) izolarea bolnavului;

b) deratizarea;c) dezinsecţia.

1&&. ?ntreruperea transmiterii maladiilor infecţioase pe cale >idrică pre e-de:a) respectarea te nologiei de preparare a produselor alimentare;

b) decontaminarea apei potabile;c) respectarea termenelor de realizare a produselor alimentare.

1&(. %e'infecţia curentă este efectuată obligator !n:a) dispensarul de tuberculoză;

b) secţia de pediatrie somatică;c) secţia de c irurgie.

1&*. #entru determinarea resturilor de detergent pe instrumentariu medical se utili'ea'ă proba:a) cu amidopirină;

b) cu 7udan ===;c) cu fenolftaleină.


1&+. %e'infecţia terminală e necesar a fi efectuată:a) în focar după depistarea bolnavului;

b) în focar după spitalizarea bolnavului;c) în focar după însănătoşirea bolnavului;d) în focarul de ru$eolă după * zile de boală a pacientului;e) în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de profil terapeutic.

1(,. 7electaţi preparatele ce posedă efect bactericid irulicid sporacid şi fungicid:a) clorură de var;

b) sulfo lorantină;c) lizol;d) apă oxigenată;e) cloramină.

171. ?n de'infecţie sunt utili'ate următoarele grupuri de preparate c>imice:a) oxidanţi;

b) activatori;c) preparate ce coagulează proteina;d) preparate ce denaturează proteina;e) derivaţi ai fosforului.

1(2. %e'infecţia terminală se efectuea'ă !n focarele de:a) ru$eolă;

b) dizenterie;

18


19/165

c) !"';d) febră tifoidă;e) parotidită epidemică.

1(3. Bipuri de etu e utili'ate !n practica de de'infecţie:a) cu detergenţi;

b) cu formalină;c) cu vapori;d) cu aer uscat fierbinte;

e) cu acizi.1(". %e'infecţia c>imică este necesară !n focarele de:

a) antrax; b) ru$eolă;c) difterie;d) febră tifoidă;e) malarie.

1($. =erinţe către păstrarea de'infectantelor:a) loc uscat;

b) încăpere bine încălzită;c) la lumină;

d) la întuneric;e) într-un vas desc is.

1(&. =lorura de ar-praf este folosită !n de'infecţia:a) excrementelor lic ide;

b) > -urile din apartamente la bloc;c) > -urile din localităţile rurale fără sistem de canalizare;d) maselor vomitive;e) gra$durilor.

1((. %e'infecţia de etu ă este necesară !n focarele cu:a) leptospiroză;

b) febră tifoidă;

c) difterie;d) dizenterie;e) tularemie.

1(*. 7oluţia de apă o igenată cu detergent poate fi folosită:a) o singură dată, imediat după preparare;

b) în diferite concentraţii 0 ,/ , :);c) pe parcursul a ( + zile din momentul preparării;d) la temperatura camerei;e) după încălzire.

1(+. =are dintre preparatele indicate se pot utili'a ca de'infectanţi:a) substanţe ce conţin clor activ;

b) substanţe ce conţin fosfor;c) fenolul;d) lizolul;e) peroxidul de idrogen.

1*,. =e influenţea'ă eficacitatea de'infecţiei:a) concentraţia soluţiei;

b) umiditatea în încăpere;c) expoziţia;

19


20/165

d) volumul soluţiei la un m2;

e) toate cele enumerate.

1*1. ficacitatea acţiunii soluţiilor de'infectante depinde de :a) temperatura soluţiilor dezinfectante;

b) concentraţie;c) expoziţie;d) presiunea atmosferică;e) prezenţa activatorilor.

1*2. ?n ce ca' este indicată efectuarea de'infecţiei terminale:a) bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator;

b) în legătură cu situaţia epidemiologică secţia pentru bolnavi cu di-zenterie se reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă;

c) secţia pentru bolnavi cu !"' se reprofilează pentru bolnavi cu di-zenterie;d) bolnavul cu tularemie este transferat din box în secţie;e) bolnavul cu febră tifoidă este spitalizat.

1*3. ?n de'infecţie pot fi utili'aţi următorii agenţi:a) vapori;

b) aer fierbinte;c) raze ? şi @;d) mecanici;e) c imici.

1*". tapele de sterili'are a instrumentelor medicale cu utili'are multiplă:a) dezinfecţia;

b) curăţire presterilizatorie;c) împac etarea materialelor pentru sterilizare;d) sterilizarea;e) selectarea materialelor pentru sterilizare.

1*$. 7oluţiile de li'ol sunt folosite !n:a) deratizare;

b) dezinsecţie;c) dezinfecţie;d) sterilizare;e) cazul focarelor de tuberculoză.

1*&. ?n etu a cu apori pot fi prelucrate următoarele obiecte:a) pernele, saltelele;

b) ainele din piele naturală;c) cărţi;d) ainele de bumbac;e) len$eria de pat de bumbac.

1*(. ?n etu a cu apori pot fi de'infectate următoarele obiecte:

a) aine din piele; b) saltele, perne;c) încălţăminte de cauciuc;d) aine din fibre sintetice;e) nici unul din cele enumerate.

1**. tu ele cu apori şi formalină sunt folosite:a) numai pentru dezinfecţie;

b) numai pentru dezinsecţie;

20


21/165

c) în regim diferit de lucru pentru dezinfecţie şi dezinsecţie;d) pentru sterilizare;e) dezinfectarea ainelor din fibre sintetice.

1*+. #relucrarea >ainelor !n etu ă este necesară !n ca'ul focarelor de:a) febră tifoidă;

b) dizenterie provocată de 7 .sonnei;c) difterie;d) infecţia meningococică;

e) tifos exantematic.

1+,. 7e sterili'ea'ă instrumentele medicale:a) ce contactează cu suprafaţa plăgii;

b) ce contactează cu sângele;c) ce contactează cu preparatele aplicate parenteral;d) utila$ul din cabinetul de proceduri;e) tonometrele, fonendoscopul.

1+1. ?n scopul prelucrării bolna ului cu pediculo'ă poate fi utili'at:a) diclofosul;

b) clorofosul;c) benzilbenzoatul;d) metilacetofosul;e) piretrinele.

1+2. ?n scopul nimicirii ectorilor transmitători sunt utili'ate preparate din grupul:a) acaricidelor;

b) fungicidelor;c) erbicidelor;d) repelenţilor;e) ovicidelor.

1+3. aminării la pediculo'ă necesită a fi supuşi:a) bolnavii la internare în staţionar;

b) persoanele internate la azilurile pentru bătrâni;c) în mod planificat populaţia din teritoriul administrativ;d) copii de la şcoli-internat;e) gravidele în cadrul internării la maternitate.

1+". %e'insecţia e necesară !n focarele de:a) scabie;

b) antrax;c) iersinioză;d) pestă;e) bruceloză.

1+$. Aumiţi trei cele mai ecologice metode de de'insecţie:a) c imică;

b) mecanică;c) fizică;d) biologică;e) cu gaze.

1+&. #relucrarea bolna ilor cu pediculo'ă este efectuată cu participarea obligatorie a personalului medical !n ca'ul:a) instituţiilor preşcolare;

b) internate;

21


22/165

c) cămine;d) spitale;e) la toate întreprinderile şi instituţiile din teren.

1+(. epelenţii sunt utili'aţi la:a) prelucrarea ainelor;

b) impregnarea corturilor, partierelor ş.a.;c) aplicarea pe cutanee;d) nimicirea rozătoarelor;

e) nimicirea vectorilor transmitători.1+*. =are dintre preparatele enumerate sunt insecticide:

a) benzil-benzoatul; b) acetofosul;c) benzimina;d) piretrum;e) metilacetofosul.

1++. %erati'area poate fi efectuată prin metoda:a) biologică;

b) c imică;c) ultravioletă;

d) mecanică;e) profilactică.

2,,. %in măsurile orientate la sursa de infecţie fac parte:a) vizitarea bolnavului la domiciliu;

b) adresarea bolnavului la policlinică;c) investigarea bolnavului cu boală infecţioasă la internare;d) examinarea planificată a lucrătorilor serviciului de alimentaţie pu-blică;e) examinarea de laborator a persoanelor de contact.

2,1. ?n instituţiile de copii curati e sau alimentare momelile cu rodenticide se permit a fi:a) distribuite la necesitate în toate încăperile instituţiilor pentru copii;

b) aplicate în absenţa copiilor;c) amplasate pe podea, pe traseul rozătoarelor, în locurile lor de ali-mentare;d) amplasate în cavităţi speciale;e) aplicate în zilele de odi nă.

2,2. %in măsurile profilactice fac parte:a) prevenirea poluării cu microorganisme ale mediului ambiant;

b) decontaminarea apei în conformitate cu cerinţele standardului pen-tru apa potabilă;c) profilaxia pătrunderii infecţiei în obiectele cu semnificaţie epide-miologică;d) protecţia sanitară a teritoriului de importul şi răspândirea infecţiei;e) lic idarea focarului epidemic.

2,3. 7electaţi măsurile antiepidemice care sunt efectuate de forţele medi-cale:a) decontaminarea apei potabile;

b) vaccinarea populaţiei;c) eutanazierea animalelor vagabonde;d) îngroparea deşeurilor radioactive;e) activităţi de educaţie pentru sănătate.


22


23/165

2,". #rocenta ul soluţiei cloraminei şi ca'ul utili'ării:/) forme vegetative ale bacteriilor; ,/ /, (, :;() infecţii virale; /, +, :;+) tuberculoză şi micoze; *, :;

) forme ale bacteriilor sporulate; / , :.

2,$. )orma nosologică şi de'infecţia c>imică:/) es eric ioze;() oleră;

+) botulism;) scarlatină;a) nu se efectuează;

b) cu forţele specialiştilor de la centrul de dezinfecţie;c) cu forţele proprii ale persoanelor din focar;d) se efectuează selectiv 0nu în toate focarele).

2,&. #reparatul: fectul produs:/) crezol; a) repelent;() albi tol; b) dezinsectant;+) ratindan; c) dezinfectant;

) metilacetofos; d) rodentic.

2,(. #reparate şi grupul de preparate:/) exaclorciclo exan;() fenol;+) dietiltoluolamidă;

) monoftorină;a) dezinfectant;

b) dezinsectant;c) rodenticid;d) repelent.

2,*. #reparate şi grupul de preparate:/) clorură de var;() crezol;+) monoftorină;

) c iuzol;a) dezinfectant ce coagulează proteina;

b) dezinfectant oxidant;c) repelent;d) rodenticid.

2,+. 7tabiliţi corespunderea !ntre substanţe şi grupe de preparate:/) crezol, formalin, fenol;() nitifor, carbofos, piretrum;+) ratindan, zoocumarin, fosfid de zinc; .

a) dezinfectanţi;

b) dezinsectanţi;c) deratizanţi

21,. 4odul de acţiune şi grupe de preparate:/) oxidanţi ai proteinei agentului cauzal;() denaturanţi;+) coagulanţi;

a) clorură de var, cloramină; b) formalină;c) fenol, crizol, acizi.

23


24/165

I.3. Imunoprofilaxia


211. Inter alul minim !ntre accinurile planificate e de:a) / lună;

b) ( luni;c) + luni.

212. ?n epublica 4oldo a accinarea planificată nu este pre ă'ută con-tra:a) tetanosului;

b) tuberculozei;c) !"'.

213. /accinul C=@ se administrea'ă:a) intramuscular;

b) subcutan;c) intracutan.

21". /accinarea !n mod planificat !n epublica 4oldo a se efectuea'ă con-tra:a) tusei convulsive, gripei; b) difteriei, febrei tifoide;c) tetanosului, parotiditei epidemice.

21$. Imunitatea transplacentară are o durată de:a) câteva zile;

b) câteva săptămâni;c) câteva luni.

21&. %upă suportarea unor infecţii apare imunitate:a) naturală activă;

b) pasivă;

c) nespecifică.

21(. O cale posibilă de formare a imunităţii acti e artificiale este:a) suportarea unei boli infecţioase;

b) folosirea anatoxinei;c) folosirea interferonului.

21*. O cale posibilă de formare a imunităţii acti e naturale:a) aplicarea vaccinului;

b) aplicarea imunoglobulinei;c) premuniţia.

21+. Bimpul necesar pentru formarea imunităţii acti e post accinale este de:

a) câteva ore; b) câteva zile;c) câteva săptămâni.

22,. ?n organism se introduc prin metoda fracţionată:a) vaccinurile corpusculare inactivate 0,,omorâteA);

b) seruri omologice;c) seruri eterologice.

24


25/165

221. 7erul antidifteric se foloseşte:a) în profilaxia de urgenţă;

b) în profilaxia planificată;c) în scop de tratament.

222. /accinul iu este utili'at !n imunoprofila ia:a) difteriei;

b) poliomielitei;c) tetanosului.

223. /accinurile ii se utili'ea'ă contra:a) ru$eolei, tusei convulsive;

b) tuberculozei, poliomielitei;c) parotiditei epidemice, difteriei.

22". nato ina este utili'ată !n profila ia:a) antraxului;

b) tetanosului;c) brucelozei.

22$. #eroral se administrea'ă accinul:a) antipoliomielitic;

b) contra tusei convulsive;c) antiparotiditic.

22&. stimarea probelor tuberculinice se efectuea'ă peste:a) ( ore;

b) B ore;c) 9( ore.

22(. Cacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:a) imunităţii active;

b) imunităţii pasive;c) nici uneia din cele enumerate.

22*. /accinarea are importanţă ma oră !n diri area procesului epidemic al:a) tuberculozei;

b) !"%;c) febrei tifoide.

22+. O durată mai lungă a imunităţii se obţine după administrarea:a) serurilor;

b) imunoglobulinelor;c) anatoxinelor.

23,. Inter alul minim !ntre administrările planificate ale accinurilor este de:a) ( săptămâni;

b) / lună;c) /,* luni.

231. ?n mod planificat accinarea se efectuea'ă contra:a) tuberculozei, febrei tifoide;

b) difteriei, scarlatinei;c) parotiditei epidemice, tusei convulsive.

232. Inter alul minim dintre aplicarea accinului şi imunoglobulinei este de:

25


26/165


27/165

2"". /accinările contra poliomielitei se efectuea'ă concomitent cu accină-rile contra:a) tetanosului;

b) !"%;c) tuberculozei.

2"$. =>imioprofila ia este utili'ată !n pre enţia:a) tetanosului;

b) botulismului;

c) malariei.

2"&. /accinările planificate după indicaţii epidemiologice contra febrei ti-foide se efectuea'ă la persoane:a) pe tot parcursul vieţii;

b) între 9 şi ani;c) între / şi * ani.

2"(. /accinarea contra parotiditei epidemice se efectuea'ă la 6rsta de:a) ( luni;

b) /( luni;c) /B luni.

2"*. /accinarea şi re accinarea contra poliomielitei pre ede:

a) administrări de vaccin; b) * administrări de vaccin;c) administrări de vaccin.

2"+. %upă e entuala infectare este indicată accinarea contra:a) antraxului;

b) rabiei;c) difteriei.

2$,. /accinarea contra tusei con ulsi e se efectuea'ă la:a) (; ; luni;

b) ; /; luni;c) +; ; *; luni.

2$1. eacţia 4antou se efectuea'ă:a) cu / 9 zile înainte de revaccinare;

b) cu + / zile înainte de revaccinare;c) cu / zile înainte de revaccinare.

2$2. Intramuscular se administrea'ă accinul contra:a) tuberculozei;

b) !"%;c) poliomielitei.

2$3. /accinarea contra gripei este raţional a fi efectuată:a) după indicaţii epidemiologice;

b) planificat;c) înaintea răspândirii ei sezoniere.

2$". ?n profila ia specifică a tetanosului este utili'at:a) vaccinul viu;

b) anatoxina;c) vaccinul inactivat.

2$$. /accinarea !n mod planificat se efectuea'ă contra:

27


28/165

a) !"%, febrei tifoide; b) infecţiei rotavirale, parotiditei epidemice;c) difteriei, scarlatinei.

2$&. ?n mod planificat !n epublica 4oldo a accinopre enţia se efectuea-'ă contra:a) febrei tifoide;

b) !"%;c) !"'.

2$(. eacţiile alergice cutanate se utili'ea'ă !n diagnosticul:a) antraxului, brucelozei; b) tuberculozei, botulismului;c) dizenteriei, febrei tifoide.

2$*. dministrarea anato inelor conduce la formarea imunităţii:a) active;

b) pasive;c) activ-pasive.

2$+. dministrarea simultană a accinului şi imunoglobulinei este admisă !n ca'ul riscului de răsp6ndire a:a) ru$eolei;

b) rabiei;c) difteriei.

2&,. 0a defectarea frigiderului temperatura s-a redus p6nă la -&D=. ?n aceste circumstanţe poate fi utili'at doar:a) serul antidifteric;

b) vaccinul recombinat din dro$die contra epatitei %;c) vaccinul % C.

2&1. 0a desc>iderea unei cutii cu accin antiru eolic s-a constatat lipsa ins-trucţiunii de utili'are a preparatului. ?citcumstanţe urmea'ă de a:a) utiliza instrucţiunea din altă cutie, cu acelaşi număr de serie;

b) aplica vaccinul fără instrucţiune, cunoscând te nica de administra-re;c) interzice utilizarea vaccinului.

2&2. =um a proceda asistenta medicală a grădiniţei de copii !n ca' că !n instituţia preşcolară se admite un copil nedin moti ul refu'u-lui de imuni'are:a) va accepta admiterea copilului cu permisiunea administraţiei grădi-niţei;

b) va accepta admiterea copilului după semnarea de părinţi a unui act ce indică refuzul lor de vaccinarea copilului;c) va accepta admiterea copilului în grupa special formată pentru co-piii nevaccinaţi.

2&3. %in punctul medical al unei şcoli am recepţionat informaţia că la $ din 1$, copii accinaţi cu %B peste 3E" accinare a apărut o uşoară induraţie doloră !n locul in ecţiei. 7electaţi recomandarea co-rectă:

a) este o complicaţie postvaccinală, se recomandă stoparea vaccinării;

b) este o complicaţie postvaccinală; se recomandă obţinerea informa-ţiei despre seria şi dată preparatului din 78;c) este o reacţie postvaccinală, se recomandă continuarea vaccinării.

2&". Bermenele de efectuare a accinării C=@ după reacţia 4antou :a) între + zile şi ( săptămâni;

b) nu mai târziu de a //-a zi după citirea reacţiei Dantoux;c) rezultatele recţiei Dantoux nu influenţează termenele de efectuare a vaccinării % C.

2&$. /accinarea cu %B# este recomandată:a) copilului sănătos de * luni, care nu a fost vaccinat contra tusei con-vulsive, difteriei şi tetanosului;

b) copilului sănătos de luni, care a suportat de$a tusea convulsivă la vârsta de ( luni;c) copilului sănătos de ani şi o lună, care nu a fost vaccinat contra tusei convulsive, difteriei, tetanosului.

28


29/165

2&&. 7e permite de a imuni'a copilul cu accin procurat de peste >otarele ţării !n lipsa instrucţiuniiFa) se permite, dacă vaccinul este inclus în lista preparatelor biologice înregistrate în ţară;

b) nu se permite;c) se permite cu consimţământul 78.

2&(. #ericolul administrării accinului C=@ unei persoane cu reacţie 4an-tou po'iti ă constă !n:a) posibilitatea dezvoltării şocului anfilactic&

b) posibilitatea generalizării tuberculozei;c) formarea abcesului EreceA postvaccinal.

2&*. =ontraindicaţie pentru administrarea accinului antirabic este:a) boala ipertonică de gradul ==;

b) sarcina;c) îmbolnăvirea cu idrofobie.

2&+. dministrarea C=@ este contraindicată:a) nou-născuţilor cu imunodeficienţă congenitală;

b) persoanelor !=" pozitive;c) copiilor născuţi din mame cu !=".

2(,. dministrarea accinului C=@ persoanelor cu 7I% :a) este indicată imediat; b) se aplică în dependenţă de rezultatele probei Dantoux;c) este interzisă.

2(1. %eri atul de proteine purificate ;##% E purified protein deri ati e< utili'at !n testarea cutanată tuberculinică ea) standardizat la nivel internaţional;

b) doar în zonele endemice contra tuberculozei;c) eliminat din producere.

2(2. =omplicaţie posibilă a administrării C=@ este:a) tuberculoza postvaccinală;

b) adenopatie axilară sau epicondiliană, care poate forma fistule;

c) nu sunt documentate complicaţii postvaccinale.

2(3. =omplicaţie posibilă a accinării cu C=@ este:a) nu sunt documentate complicaţii postvaccinale;

b) % C-ita, radiografic cu aspect de tuberculoză miliară, determinată de diseminarea ematogenă a bacilului almette-Cuerin;

c) şocul anafilactic.

2(". /accinul C=@ se in ectea'ă:a) strict intradermic în zona treimii inferioare a antebraţului stâng;

b) strict intradermic la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng;c) strict intradermic indiferent de zona anatomică.

2($. 0a in ectarea corectă a accinului C=@ !n locul acesteia apare:a) ulceraţie, care dispare după o săptămână; b) mică induraţie de culoare roşie cu diametru de până la / mm, care persistă / ( săptămâni;c) papulă cu aspect de Ecoa$ă de portocalăA, care se menţine circa

+ minute.

2(&. 0a in ectarea corectă a accinului C=@:a) în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diame-tru de B mm peste + săptămâni, ce persistă până

la ( luni; b) în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diame-tru de până la / m peste + zile după administrare,

29


30/165

ce persistă / ( săptămâni;c) în caz de apariţie a unei induraţii, situaţia se califică ca complicaţie a vaccinării cu % C.

2((. %upă accinare cu C=@:a) induraţia de culoare roşie, apărută la + săptămâni după vaccinare, este considerată complicaţie;

b) la ( B săptămâni se formează o crustă care lasă o cicatrice rotundă, cu un diametru de circa * mm;c) cicatricea la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng cu un diame-tru de circa * mm este calificată drept complicaţie.

2(*. ?n ţările cu incidenţă mare a tuberculo'ei accinarea C=@ trebuie efectuată:

a) imediat după naştere; b) imediat după naştere, urmată de alte cinci revaccinări;c) după naştere şi fără revaccinări ulterioare.

2(+. 7copul principal al accinării C=@ este:a) eradicarea tuberculozei;

b) realizarea programului Faţional de imunizări;c) prevenirea formelor severe de tuberculoză 0miliară sau meningită) la sugari şi copii.

2*,. 7tudiile !n domeniu au demonstrat că accinarea cu C=@ asigură pro-tecţie !ntre:a) / : şi + :;

b) ( : şi :;c) : şi G :.

2*1. /accinul C=@ este:a) viu atenuat şi conţine D.tuberculosis;

b) viu atenuat şi conţine D.bovis;c) inactivat şi conţine D.bovis.

2*2. ficienţa accinului C=@ depinde de:a) imunitatea celulară a fiecărui individ;

b) genul DHcobacteriei din care a fost preparat vaccinul;c) metoda utilizată în prepararea vaccinului.


2*3. %upă indicaţii epidemiologice planificat se efectuea'ă accinări con-tra:a) difteriei;

b) febrei tifoide;c) brucelozei;d) iersiniozei;e) ornitozei.

2*". ?n primele & luni de iaţă copiii sunt accinaţi contra:a) tuberculozei;

b) tetanosului;c) parotiditei epidemice;

d) febrei tifoide;e) ru$eolei.

2*$. =onform calendarului de accinări !n epublica 4oldo a copii sunt accinaţi !mpotri a:a) !"%, Ibc, rubeolei;

b) poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive;c) difteriei, scarlatinei, ru$eolei;d) poliomielitei, difteriei, tetanosului;e) difteriei, Ibc, parotiditei epidemice.

30


31/165


32/165

2+". Indicaţi infecţiile contra cărora nu se efectuea'ă accinări planificate !n epublica 4oldo a:a) !"';

b) rubeola;c) parotidita epidemică;d) varicela;e) parapertusis.

2+$. ?n frigiderul-container s-a topit complet g>eaţa cu 12 ore !n urmă.

=are dintre preparatele enumerate mai os nu mai pot fi folositeFa) vaccinul poliomielitic; b) anatoxina antitetanică;c) anatoxina antidifterică;d) #I8;e) vaccinul ru$eolic.

2+&. #entru obţinerea imunoglobulinelor >omologice sunt utili'ate:a) sângele donatorilor;

b) sângele placentar;c) sângele animalelor iperimunizate;d) sângele persoanelor ce au făcut boala;e) sângele persoanelor imunizate.

2+(. =ontra căror infecţii accinurile asigură o imunitate protecti ă de du-rată:a) contra ru$eolei;

b) leptospirozei;c) antirabiei;d) tularemiei;e) olerei.

2+*. )racţionat se introduc !n organism:a) imunoglobulina antistafilococică;

b) serul antidifteric;c) serul antitetanic;d) imunoglobulina antirabică;e) imunoglobulina antitetanică.

2++. ?n mod planificat !n epublica 4oldo a se efectuea'ă accinarea con-tra:a) tuberculozei;

b) leptospirozei;c) febrei tifoide;d) tusei convulsive;e) parotiditei epidemice.

3,,. /accinări planificate sunt efectuate contra:a) poliomielitei;

b) parotiditei epidemice;

c) tusei convulsive;d) scarlatinei;e) varicelei.

3,1. #rofila ia specifică planificat se efectuea'ă contra:a) tuberculozei;

b) tusei convulsive;c) tetanosului;d) gripei;

32


33/165

e) scarlatinei.

3,2. Infecţii diri ate prin accinopre enţie sunt:a) febra tifoidă;

b) bruceloza;c) ru$eola;d) poliomielita;e) tetanosul.

3,3. /accinarea planificată la 6rsta de 2 luni se efectuea'ă contra:a) parotiditei epidemice; b) tusei convulsive;c) poliomielitei;d) tetanosului;e) epatitei virale %.

3,". /accinopre enţie e istă contra:a) !"';

b) !"%;c) malariei;d) toxoplasmozei;

e) febrei galbene.

3,$. #rimele 2 infecţii contra cărora sunt accinaţi copii !n 4 sunt:a) tuberculoza;

b) ru$eola;c) epatita virală %;d) poliomielita;e) epatita virală '.

306. =opil de " luni nu a fost accinat cu C=@. =um trebuie de procedatFa) imediat să fie vaccinat;

b) să fie vaccinat după examenul clinic;c) să fie vaccinat după examenul clinic şi confirmarea rezultatului po-zitiv la proba Dantoux;d) să fie vaccinat după vaccinarea cu #I8;e) să fie vaccinat în baza rezultatelor probei Dantoux.

3,(. ?n epublica 4oldo a planificat se efectuea'ă accinarea contra:a) !"%, parotiditei epidemice;

b) Ibc, difteriei;c) rubeolei, tetanosului;d) gripei, tusei convulsive;e) poliomielitei, ru$eolei.

3,*. =orecte sunt afirmaţiile:a) intervalul minim dintre vaccinare şi administrarea imunoglobulinei este de luni;

b) intervalul minim dintre introducerea imunoglobulinei şi vaccinului e de săptămâni;c) vaccinarea contra ru$eolei începe la vârsta de + luni;d) bacteriofagul nu induce imunitate pasivă;e) vaccinarea diminuată contra poliomielitei se efectuează cu vaccin inactivat.

3,+. ?n scopul obţinerii imunităţii pasi e poate fi utili'at:a) interferonul;

b) serul omologic;c) serul eterologic;d) anatoxina;

33


34/165

e) imunoglobulina.

31,. Imunitatea pasi ă poate fi obţinută !n urma aplicării:a) vaccinului c imic;

b) serului omogen;c) imunoglobulinei;d) serului eterogen;e) anatoxinei.

311. /accinuri ii sunt utili'ate contra:a) poliomielitei;

b) tuberculozei;c) tusei convulsive;d) tetanosului;e) parotiditei epidemice.

312. /accinuri inacti ate sau c>imice sunt utili'ate contra:a) tusei convulsive;

b) ru$eolei;c) epatitei virale %;d) febrei tifoide;e) tuberculozei.

313. /accinuri corpusculare inacti ate sunt utili'ate !n accinopre enţia:a) rabiei;

b) infecţiei meningococice;c) parotiditei epidemice;d) tusei convulsive;e) gripei.

31". Imunoglobulinele pot fi utili'ate !n profila ia:a) rabiei;

b) ru$eolei;c) difteriei;d) tuberculozei;e) tetanosului.

31$. /accinarea după indicaţii epidemiologice se efectuea'ă contra:a) leptospirozei;

b) iersiniozei;c) botulismului;d) tularemiei;e) pestei.

31&. #entru accinurile ii e caracteristic:a) pierderea patogenităţii şi păstrarea proprietăţilor antigenice ale tul-pinilor vaccinale;

b) se obţin prin acţiunea asupra microorganismelor patogene a factori-lor fizici, c imici, biologici, cultivarea lor multiplă;c) eficacitatea imunogenă scăzută determină aplicarea repetată a lor;

d) pentru prelungirea termenului de aplicare vaccinurile sunt supuse liofilizării;e) vaccinurile se obţin din culturi bacteriene.

31(. legeţi ariantele corecte de amplasare a preparatelor accinale !n frigider:a) unele vaccinuri nu se păstrează în congelator;

b) e la fel de eficace păstrarea vaccinurilor pe diferite poliţe ale frigi-derului;c) amplasarea separată a vaccinurilor ,,vec iA şi celor primite recent;d) cutiile cu vaccinuri e mai bine să umple complet spaţiul de pe o anumită poliţă;e) e mai raţional a păstra vaccinurile pe poliţa de sus.

34


35/165

31*. ?n cabinetul de accinări au rămas $,, de do'e de accin %B# cu ter-menul de utili'are e pirat cu 3 'ile !n urmnecesar:a) de a întrerupe imunonoprofilaxia;

b) de a continua vaccinoprofilaxia, deoarece termenul de garanţie a expirat cu mai puţin de o lună în urmă;c) de a consulta 78 despre măsurile ulterioare;d) de a efectua vaccinarea unui contingent limitat şi a evalua eficacita-tea imunologică;e) de a aprecia situaţia ca o negli$enţă, în organizarea şi realizarea imunoprofilaxiei.

31+. %upă administrarea a %B# se de' oltă:a) imunitate antitoxică 0la difterie şi tetanos) şi antimicrobiană 0la tu-sea convulsivă); b) imunitate antimicrobiană şi antitoxică 0la difterie şi tetanos);c) imunitate antitoxică 0la difterie, tetanos şi tusea convulsivă);d) imunitate antimicrobiană 0la difterie şi tetanos);e) imunitate antimicrobiană 0la tusea convulsivă).

32,. /accinarea cu C=@:a) reduce riscul evoluţiei infecţiei latente spre I% la copii;

b) diminuează semnificativ riscul apariţiei formelor grave la copii;c) previne formele diseminate de I% la nou-născut şi copilul mic;d) previne orice formă de I%, indiferent de vârstă;e) la momentul actual se consideră ineficientă.


321. )orma nosologică şi principiul de profila ie:/) difterie;() oleră;+) febra galbenă;

) scarlatină;a) specifică;

b) nespecifică.

322. )ormele nosologice şi preparate pentru profila ia de urgenţă:/) gripa;() malaria;+) !"';

) olera;a) antibiotice;

b) imunoglobulină;c) clorac ina;d) interferon.

323. emedii profilactice şi efectul acţiunii:/) antibacteriale;() antivirotice;

a) remantadin, unguent de oxolină; b) preparate biologice 0bificol, lactobacterin);c) c imiopreparate 0antibiotice);d) interferon, interferonogeni;e) bacteriofagi.

32". )orme nosologice şi remedii de profila ie:/) febra tifoidă, infecţia stafilococică;() eşeri ioze, şigeloze;+) olera, pesta;

a) bificol, colibacterin;

35


36/165

b) antibiotice;c) bacteriofagi.

32$. #reparate biologice şi metodele de obţinere:/) vaccinuri vii;() vaccinuri corpusculare;+) vaccinuri sintetice;

) anatoxine;a) preparat din toxine bacteriene detoxi$iate;

b) atenuarea microorganismelor prin cultivări multiple;c) tulpini de bacterii sau virusuri inactivate prin acţiunea substanţe-lor c imice, factorilor fizici;d) metodă de sinteză c imică, reproducerea artificială a determi-nanţilor antigenici analogici celor naturali.

32&. Bipuri de accinuri şi e emple de infecţii contra căror sunt aplicate:/) vaccinuri vii;() vaccinuri inactivate;+) vaccinuri c imice;

) anatoxine;a) difterie, tetanos;

b) poliomielită, ru$eolă, parotidită;c) tusea convulsivă, leptospirozele, febra tifoidă;

d) tifosul exantematic, febra tifoidă, paratiful ', %

32(. Bipul de accin şi accinuri specifice:/) monovaccin;() polivaccin 0complex);+) vaccin asociat;

a) vaccin antipoliomielitic, antigripal; b) #I8, I'%I;c) % C, !"%.

32*. #reparate biologice şi metoda lor de administrare:/) vaccinul % C;() serul imun, eterogen;+) vaccinul antipoliomielitic;

) #I8;*) împotriva antraxului;

a) intramuscular; b) metoda fracţionată;c) per os;d) intradermal;e) cutanat.

32+. #reparate biologice utili'ate !n profila ia specifică pentru:/) formarea imunităţii active;() formarea imunităţii pasive;+) reţinerea multiplicării agentului patogen în organism;

a) seruri imune, imunoglobuline; b) interferon, bacteriofag;c) vaccinuri, anatoxine.

33,. /accinarea contra următoarelor infecţii se efectuea'ă cu:/) difteria;() tuberculoza;+) tusea convulsivă;

) febra tifoidă;

36


37/165

a) vaccin c imic; b) anatoxină;c) vaccin viu;d) vaccin corpuscular inactivat.

331. Bipuri de accinuri şi e emple de infecţii contra căror sunt folosite:/) vaccinuri vii;() vaccinuri inactivate;+) vaccinuri c imice;

) anatoxine;a) tusea convulsivă; b) tifos exantematic, febră tifoidă, paratif ', %;c) difterie, tetanos, botulism;d) parotidită epidemică, poliomielită, ru$eolă.

332. )orma nosologică:/) tusea convulsivă;() tetanosul;+) tuberculoza;

) !"%;a) vaccinarea activ-pasivă;

b) cu vaccin inactivat corpuscular;c) la maternitate;d) cu vaccin viu atenuat.

333. #reparatul: Bipul de imunitate:/) anatoxină; a) nu se formează;() imunoglobulină; b) activă;+) bacteriofag; c) pasivă.

33". Bipul de preparat: )orma nosologică:/) viu atenuat; a) tusea convulsivă;() anatoxină; b) febra tifoidă;+) inactivat corpuscular; c) poliomielitică;

) c imic; d) difteria.

33$. )orma nosologică: #rofila-ia de urgenţă:/) olera; a) anatoxină;() tetanosul; b) imunoglobulină;+) antraxul; c) antibiotice;

) ru$eola; d) vaccin.

33&. emple de infecţii şi preparate de profila ie:/) malarie;() antrax;+) leptospiroză;

) poliomielită;a) cloroc ină;

b) antibiotice;c) vaccin corpuscular inactivat;d) vaccin viu.

33(. emple de infecţii şi preparate de profila ie:/) rabie;() antrax;

37


38/165

+) !"%;) malarie;

*) tuse convulsivă;a) vaccin viu;

b) vaccin corpuscular inactivat;c) antibiotice;d) vaccin c imic;e) cloroc ină.

33*. )orma nosologică: /accinul utili'at:/) difteria; a) c imic;() poliomielita; b) corpuscular omorît;+) tusea convulsivă; c) viu atenuat;

) i nfecţia meningococică; d) anatoxină.

33+. )orma nosologică: #rofila ia de urgenţă:/) gripa; a) de obicei, nu se efectuează;() ru$eola; b) ser;+) tetanosul; c) vaccin;

) scarlatina; d) interferon.

3",. Bipurile de imunitate antiinfecţioasă:/) imunitate naturală activă;() imunitate naturală pasivă;+) imunitate artificială activă;

) imunitate artificială pasivă;a) vaccinarea;

b) ac iziţionarea anticorpilor transplacentar;c) postinfecţios, rezultat al premuniţiei;d) administrarea serului imun, imunoglobulinei.

3"1. )orma nosologică: #rofila-ia de urgenţă:/) gripa; a) antibiotice;() malaria; b) imunoglobulină;

+) !"'; c) cloroc ină;) olera; d) interferon.

3"2. #reparate biologice: Bipuri de imunitate:/) bacteriofagi; a) pasivă;() imunoglobulină; b) activă;+) anatoxină; c) nu se formează;

) vaccin viu atenuat; d) activă antitoxică.

3"3. )orma nosologică: Bipul preparatului accinal:/) tetanosul; a) vaccin inactivat;

() leptospiroza; b) vaccin viu atenuat;+) bruceloza; c) vaccin c imic;) febră tifoidă; d) anatoxina.

I.4. Metoda epidemiologică


38


39/165

3"". Indicele se'onalităţii repre'intă raportul numărului de ca'uri !n lunile de ma orare a morbidităţii la:a) numărul de cazuri în celelalte luni ale anului;

b) numărul anual de cazuri;c) indicele morbidităţii anuale.

3"$. =are dintre următoarele acţiuni nu face parte din anali'a epidemiolo-gică operati ă:a) analiza dinamicii multianuale a morbidităţii prin diferite forme no-sologice;

b) aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi;c) înaintarea şi demonstrarea ipotezei ce ţine de cauza sporirii morbi-dităţii populaţiei prin anumite maladii.

3"&. =are dintre următoarele acţiuni nu face parte din anali'a epidemiolo-gică retrospecti ă:a) analiza anuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi ne infecţioase;

b) analiza multianuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi neinfecţioase;c) aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi.

3"(. 7electaţi elementul care nu este parte componentă a diagnosticului epidemiologic:a) determinarea sursei de infecţie;

b) determinarea persoanelor contacte din focar;c) pronosticarea derulării ulterioare a procesului epidemic.

3"*. 7tudiile epidemiologice descripti e includ:a) raportul de caz;

b) studiile Jcaz-martorJ;c) modelarea procesului epidemic.

3"+. 7tudiile epidemiologice analitice includ:a) studiile individuale;

b) studiile de co ortă;c) studiile experimentale.

350. 7tudiile epidemiologice e perimentale includ:a) studiile corelaţionale;

b) studiile randomizate;c) studiile de co ortă.

3$1. %in cau'ele necesare fac parte:a) cauzele fără de care nu poate avea loc apariţia sau răspândirea bolii;

b) cauzele în prezenţa cărora are loc apariţia sau răspândirea bolii;c) cauzele care le completează pe cele principale.

3$2. #entru determinarea structurii morbidirăţii prin boli infecţioase sau neinfecţioase se aplică:a) indicele extensiv;

b) indicele intensiv;c) indicele demonstrativ.

3$3. #entru a determina ni elul morbidită ii se aplică:ț a) indicele extensiv;

b) indicele intensiv;c) indicele demonstrativ.

3$". Indicele de pre alenţă include:a) cazurile noi de îmbolnăvire;

b) cazurile noi şi cronice în maladia respectivă;c) morbiditatea sumară prin toate formele nosologice.

3$$. Indicele intensi caracteri'ea'ă:a) structura fenomenului;

39


40/165

b) frecvenţa fenomenului;c) dinamica procesului.

3$&. Indicele e tensi caracteri'ea'ă:a) structura fenomenului&

b) frecvenţa fenomenului;c) dinamica procesului.

3$(. =oeficientul 7tudent pre'intă:

a) indice standardizat; b) mărime medie;c) indice de veridicitate.

3$*. 4ărimea minimă a coeficientului 7tudent care indică că diferenţa dintre două caracteristici cantitati e este eridicăa) /, ;

b) (, ;c) +, .

3$+. =oncomitent cu mărirea numărului de ca'uri luate !n studiu eroarea statistică:a) creşte;

b) rămâne fără sc imbări;c) scade.

3&,. =e determină metoda de anali'ă corelaţională :a) legătura dintre fenomene;

b) diferenţa veridică dintre indicii statistici;c) veridicitatea indicilor statistici.

3&1. =orelaţia se aplică !n studiile epidemiologice pentru :a) determinarea veridicităţii diferenţei dintre valorile a două variabile comparate;

b) determinarea mărimii sc imbării valorii unei variabile la modifica-rea valorii altei variabile;c) determinarea puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori.

3&2. =oeficientul de regresie se utili'ea'ă pentru:a) calcularea puterii de legătură dintre caracteristicile cantitative a do-uă fenomene;

b) determinarea veridicităţii diferenţei dintre două valori comparate;c) calcularea mărimii modificării cantitative a unui fenomen sub influ-enţa altui fenomen cu care este în corelaţie.

3&3. 7tudiile epidemiologice Gca'-martorG sunt:a) retrospective;

b) prospective;c) transversale.

3&". 7tudiile epidemiologice de co>ortă sunt:a) transversale;

b) retrospective;c) prospective.

3&$. =are dintre tipurile de studii sunt aplicate !n populaţia sănătoasăFa) studii randomizate;

b) studii de intervenţie;c) studii transversale.

3&&. %e'a anta ul studiului de co>ortă constă !n:a) durata mare în timp;

b) prezenţa riscurilor de concluzii false;c) nu permit urmărirea modului de acţiune a factorilor de risc pe toată perioada studiului şi efectul lor asupra sănătăţii.

40


41/165

3&(. =are dintre indicii enumeraţi este indice e tensi :a) / cazuri;

b) / :;c) / : ooo.

368. =are dintre indicii de mai os este indice intensi :a) + :;

b) + : ooo ;

c) *B cazuri.3&+. Indicele pre alenţei are importanţă ma oră !n ca'ul:

a) dizenteriei; b) tuberculozei;c) enterobiozei.


3(,. 7tudiile epidemiologice obser aţionale includ:a) studiile descriptive;

b) studiile analitice;c) studiile experimentale;d) modelarea procesului epidemic.e) studiile de intervenţie.

3(1. 7tudiile epidemiologice descripti e includ:a) studiile individuale;

b) studiile populaţionale;c) studiile de co ortă;d) studiile randomizate;e) studiile de teren.

3(2. 7tudiile epidemiologice analitice includ:a) studiile populaţionale;

b) studiile ecologice;c) studiile randomizate;d) studiile Jcaz-martorJ;e) studiile de co ortă.

3(3. ?n care situaţii pre alenţa unei boli poate să fie mai mică dec6t inci-denţa acesteiaFa) vindecarea rapidă după aplicarea tratamentului;

b) număr redus de cazuri noi;c) număr redus de pacienţi care se vindecă completamente;d) apariţia unui remediu nou care contribuie la prelungirea vieţii bol-navilor;e) deces instalat la interval scurt după debutul bolii.

3(". 4ortalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se e primă prin:a) proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele, indife-rent de cauza de deces;

b) numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;c) proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri într-un teritoriu administrativ;d) numărul de decese dintr-o populaţie, indiferent de cauza de deces;e) ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă.

3($. 0etalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se e primă prin:a) numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;

b) numărul de decese într-o populaţie, indiferent de cauza de deces;c) proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri în teritoriul respectiv;

41


42/165

d) ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă;e) proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele indiferent de cauza de deces.

3(&. =are dintre caracteristici corespund studiilor descripti eFa) permit evaluarea unui nou tratament;

b) măsoară asocierea între o boală şi un factor de risc;c) determină distribuţia bolii în funcţie de persoană, loc, timp;d) includ seria de cazuri;e) sunt costisitoare şi dificil de efectuat.

3((. =are dintre studiile epidemiologice este cel mai adec at pentru a com-para frec enţa unei boli !n aceeaşi populala momente diferite de timp:a) corelaţional;

b) transversal;c) caz-martor;d) co ortă;e) randomizat.

3(*. =are sunt a anta ele studiilor ca'-martor faţă de studiile de co>ortă:a) studiază mai multe efecte posibile ale unei expuneri;

b) necesită un număr mai mic de subiecţi;c) pot să studieze boli rare;

d) au o durată mai scurtă;e) sunt mai ieftine.

3(+. 7tudiile epidemiologice ca'-martor pot fi de tip:a) simplu orb;

b) dublu orb;c) triplu orb;d) toate indicate în răspunsurile din punctele a, b, c;e) nici unul.

3*,. 7tudiul epidemiologic analitic poate fi:a) retrospectiv;

b) prospectiv;c) observaţional;d) experimental;e) de teren.

3*1. In estigaţia epidemiologică pre'intă:a) anc eta focarului de boală infecţioasă;

b) cercetarea de tip Ecaz-martorA realizată în clinică;c) cercetarea de tip Ecaz-martorA realizată în teren;d) cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului,e) anc eta unei erupţii de boală neinfecţioasă.

382. #erioada pregătitoare a unui studiu epidemiologic include:a) întocmirea ipotezei de lucru;

b) întocmirea programului de cercetare;c) motivarea cercetării;d) întocmirea planului de cercetare;e) întocmirea planului de măsuri.

383. 0egătura de corelaţie directă puternică este la aloarea lui r:a) , K ,( ;

b) K ,( K , ;c) K , K ,9 ;

42


43/165

d) K ,9 K /, ;e) K /, .

3*". 0egătura de corelaţie indirectă slabă este la aloarea lui r:a) /, ;

b) /, ,9 ;c) ,9 , ;d) , ,( ;e) ,( , .

3*$. #entru r H , "$ legătura de corelaţie a fi:a) directă slabă;

b) directă moderată;c) directă puternică;d) indirectă slabă;e) indirectă moderată.

3*&. %in procedeele de eşantionare probabilistică fac parte :a) randomizarea;

b) eşantionarea de convenienţă;c) eşantionarea prin identificare;d) eşantionarea aleatorie stratificată;e) eşantionarea aleatorie sistematică.

3*(. %in procedeele de eşantionare neprobabilistică fac parte:a) randomizarea;

b) eşantionarea de convenienţă;c) eşantionarea prin evaluare;d) eşantionarea stratificată;e) eşantionarea prin identificare.

3**. %in a anta ele studiilor epidemiologice trans ersale fac parte:a) sunt uşor de realizat şi au costuri reduse;

b) permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor în acţiunile de intervenţie;c) permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală;d) sunt utile în evaluarea incidenţei bolilor rare;e) pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor epidemiologice de cauză necunoscută.

3*+. Indici intensi i sunt:a) ( cazuri de boală;

b) / :;c) /( : o;d) ( : oo;e) // : o.

43


44/165

EPIDEMIOLOGIA SPECIALĂ

II.1. Infecţiile intestinale


3+,. gentul patogen !n febra tifoidă este:a) 7.tHp imurium;

b) 7.enteritidis;c) 7.tHp i.

3+1. 7ursa principală de agenţi patogeni !n febra tifoidă este:a) bolnavul;

b) purtătorul acut;c) purtătorul cronic.

3+2. =alea principală de transmitere !n febra tifoidă este:a) idrică;

b) alimentară;c) de contact.

3+3. #erioada de incubaţie !n febra tifoidă este:a) / ( zile; b) (* zile;c) / / zile.

3+". ?n diagnosticul precoce al febrei tifoide se utili'ea'ă:a) urino- şi coprocultura;

b) investigaţiile serologice;c) emocultura.

44


45/165

3+$. ?n accinopre enţia febrei tifoide este utili'at:a) vaccinul viu atenuat;

b) vaccinul inactiv sau c imic;c) anatoxina.

3+&. 4ăsurile antiepidemice de ba'ă la febra tifoidă ţin de:a) sursa de agenţi patogeni;

b) mecanismul de transmitere;

c) receptivitatea populaţiei.3+(. 7ursă de agenţi patogeni !n febra tifoidă este:

a) omul bolnav în ultimele ( + zile ale perioadei de incubaţie; b) omul bolnav în perioada de convalescenţă;c) rozătoarele sinantrope.

3+*. Colna ul cu febră tifoidă este contagios:a) în perioada de incubaţie;

b) toată perioada de manifestări clinice;c) în perioada de convalescenţă.

3++. 7ursa principală de agenţi patogeni !n febra tifoidă este:a) bolnavul cu forme asimptomatice;

b) purtătorul;c) bolnavul cu forme clinice manifeste.

",,. %iagnosticul de “porta tran'itor” !n febra tifoidă poate fi presupus daca 7.tJp>i a fost depistată !n:a) urinocultură;

b) coprocultură;c) emocultură.

",1. 7upra eg>erea persoanelor ce au fost !n contact cu bolna ul de febră tifoidă se efectuea'ă timp de:a) (/ zile;

b) / zile;c) 9 zile.

",2. @rupul de 6rstă cu risc ma or !n febra tifoidă este de:a) / ani;

b) ( ani;c) * 9 ani.

",3. 7pitali'area bolna ilor cu febră tifoidă se efectuea'ă:a) după indicaţii epidemiologice;

b) obligatoriu toţi bolnavii;c) după indicaţii clinice.

",". ternarea din staţionar a con alescenţilor ce au făcut febra tifoidă se efectuea'ă:a) fără investigaţii bacteriologice& b) în baza unui rezultat negativ de laborator;c) în baza a trei rezultate negative de laborator.

",$. 7copul supra eg>erii epidemiologice !n febra tifoidă la etapa actuală este:a) eradicarea infecţiei;

b) diminuarea indicilor morbidităţii;c) efectuarea măsurilor ce ar face populaţia ireceptivă.

45


46/165

",&. ?n condiţiile actuale procesul epidemic !n febra tifoidă se manifestă prin:a) tendinţa de ma$orare a morbidităţii;

b) manifestări epidemice ale morbidităţii;c) nivelarea ma$orărilor sezoniere.

",(. %eterminarea fago ariantelor ale germenilor febrei tifoide are impor-tanţă practică pentru:a) terapia etiotropică şi patogenetică raţională;

b) determinarea sursei de infecţie;c) prezintă importanţă practică substanţială.

",*. #rofila ia febrei tifoide la persoanele contacte cu bolna ul este reali-'ată cu:a) antibiotice;

b) bacteriofag;c) vaccin.

",+. #utem suspecta porta tran'itor !n ca'ul depistării a 7almonella tJp>i !n:a) urinocultură;

b) coprocultură;c) bilicultură.

"1,. #erioada de dispensari'are după suportarea febrei tifoide sau a para-tifilor este de:a) (/ zile;

b) + luni;c) luni.

"11. #erioada de supra eg>ere a purtătorilor cronici de 7almonella tJp>i este:a) + luni;

b) luni;c) pe întreaga durată a vieţii.

"12. #erioada de supra eg>ere a persoanelor contacte cu bolna ii de febră tifoidă este:a) // zile;

b) (/ zile;c) zile.

"13. /olumul necesar de s6nge pentru efectuarea reacţiilor serologice !n febră tifoidă !n primele 'ile de manifestări clinide:a) / ml;

b) * ml;c) / ml.

"1". ?n epublica 4oldo a predomină !mbolnă irile cu:a) 7 . Llexneri;

b) 7 . 7onnei;c) 7 .#Hzenteriae.

"1$. =are dintre tipurile de s>igele produce e oto ină:a) 7 .%oHdi;

b) 7 .#Hsenteriae;c) 7 .Llexneri.

"1&. 7ursa principală de agenţi patogeni !n di'enterie este:a) bolnavii în perioada de prodromă;

b) bolnavii în perioada acută;c) bolnavii cronici.

46


47/165

"1(. %urata supra eg>erii medicale a persoanelor contacte la di'enterie:a) zile;

b) 9 zile;c) / zile.

"1*. 7upra eg>erea medicală a persoanelor contacte cu bolna ul de di'en-terie se efectuea'ă timp de:a) 9 zile;

b) / zile;c) (/ zile.

"1+. ăspunsul corect pentru di'enterie este:a) agentul patogen este 7.vir ov;

b) sunt cunoscuţi ( agenţi patogeni;c) numai un tip de agent patogen produce exotoxină.

"2,. #entru di'enterie este corectă afirmaţia:a) este provocată de mai mulţi agenţi patogeni;

b) bolnavul începe să prezinte pericol la sfârşitul primei săptămâni de boală;c) la baza confirmării de laborator stă serologia.

"21. =alea alimentară este mai caracteristică pentru:a) 7 .7onnei;

b) 7 .Llexneri;c) 7.IHp i.

"22. #erioadă mai scurtă de incubaţie are:a) dizenteria;

b) ru$eola;c) parotidita epidemică.

"23. =on alescentul la di'enterie este e ternat din staţionar:a) fără investigaţii bacteriologice;

b) după două investigaţii bacteriologice;c) sunt posibile ambele variante.

"2". rupţia de di'enterie cu cale >abituală de transmitere se caracteri'ea-'ă prin:a) implicarea preponderent a persoanelor, care au avut contact nemi$locit cu sursa de infecţie;

b) înregistrarea preponderentă în colectivităţile de copii;c) înregistrarea preponderentă a formelor clinice cu evoluţie gravă.

"2$. =alea >idrică de transmitere este mai caracteristică pentru:a) 7 .boHdi;

b) 7 .sonnei;c) 7 .flexneri.

"2&. 7ursa principală de infecţie !n salmonelo'e este:a) omul;

b) animalul;c) solul.

"2(. =are salmonele mai frec ent pro oacă infecţii no'ocomiale:a) 7.neMport;

b) 7.enteritidis;c) 7.tHp imurium.

428. )actori de transmitere a salmonelelor sunt:

47


48/165

a) muştele, aerul; b) ouăle de găină, carnea;c) apa, insectele ematofage.

"2+. 7urse de infecţie la salmonelo'ă pot fi:a) căpuşele, gâştele;

b) raţele, porcinele;c) bovinele, muştele.

"3,. Aoţiunea de into icaţie alimentară de origine bacteriană e mai bine enită !n ca'ul:a) salmonelozei; b) botulismului;c) dizenteriei.

"31. gentul patogen al esc>eric>io'elor este:a) culturile enteropatogene ale 2. coli;

b) 6ersinia enterocolitica;c) diverse tipuri de microorganisme din genul 7 igella.

"32. =e tip de eşeri>ii determină !mbolnă iri similare cu di'enteriaFa) 2. coli enteropatogenă;

b) 2. coli enteroinvazivă;

c) 2. coli enterotoxigenă."33. .coli enteropatogenă mai frec ent afectea'ă :

a) copiii în primul an de viaţă; b) copiii din colectivităţi;c) copiii, indiferent de apartenenţa la grupuri de vârstă, contingente etc.

"3". #erioada ma imă de incubaţie pentru eseri>io'e este de :a) / ( zile;

b) + zile;c) 9 / zile.

"3$. =are dintre tipurile serologice ale polio irusului sunt mai patogene şi frec ent !nt6lnite Fa) =; b) ==;c) ===.

"3&. #olio irusul face parte din familia:a) rabdaviruşilor;

b) picornoviruşilor;c) astroviruşilor.

"3(. 4ăsura antiepidemică de ba'ă la poliomielită este !ndreptată asupra:a) sursei de agenţi patogeni;

b) mecanismului de transmitere;c) receptivităţii.

"3*. /accinarea contra poliomielitei !ncepe la 6rsta:a) ( luni;

b) luni;c) /( luni.

"3+. #oliomielita se transmite:a) aerogen;

b) fecal-oral;c) prin ambele mecanisme enumerate mai sus.

48


49/165


50/165

"$1. #erioada de incubaţie pentru into icaţia botulinică e de:a) + ore;

b) + N 9 ore;c) / oră + zile.

"$2. gentul patogen al iersinio'ei intestinale este:a) 6ersinia enterocolitica;

b) 6ersinia pseudotuberculosis;c) 6ersinia pestis.

"$3. #rocesului epidemic la iersinio'e !i este caracteristic răsp6ndirea:a) sporadică;

b) pandemică;c) aerogenă.

"$". =alea principală de transmitere pentru iersinio'ă şi pseudotuberculo-'ă este:a) alimentară;

b) idrică;c) contact abitual.

"$$. #erioada de incubaţie pentru iersinio'a intestinală este de:a) + 9 zile;

b) / /* zile;c) (/ zile.

"$&. Iersinio'ele sunt infecţii:a) antroponoze;

b) zooantroponoze;c) sapronoze.

"$(. 7ursa principală de infecţie pentru iersinio'e este:a) animalele sinantrope;

b) animalele xenantrope;c) omul bolnav.

"$*. #seudotuberculo'a şi iersinio'ele intestinale sunt:a) infecţii ubicuitare; b) infecţii cu nozoareale zonale;c) infecţii înregistrate doar în ţările cu industria alimentară dezvoltată.

"$+. 4orbiditatea prin campilobacterio'ă este mai !naltă:a) în ţările cu clima tropicală;

b) în ţările cu clima moderată;c) pe diferite teritorii indiferent de climă.

"&,. ?n esc>eric>io'ele determinate de .coli enteroin a'i ă mai frec ent este afectat:a) intestinul subţire;

b) porţiunea terminală a intestinului subţire şi intestinului cec;

c) porţiunea distală a intestinului gros."&1. 4icroorganisme ce determină Kdiareea călătorilor” sunt tulpini ai

.coli:a) entero emoragice;

b) enteroinvazive;c) enterotoxigene.

"&2. s>eri>io'a determinată de tulpinele .coli enteroto igene se !nregis-trea'ă !n:a) toate zonele climaterice;

50


51/165

b) preponderent în zonele tropicale şi subtropicale;c) în regiunile cu clima moderată.

"&

Manualul Epidemiologia in Teste 2011

Documents

Transcript of Manualul Epidemiologia in Teste 2011