Ministerul Învăţământului din Republica Moldova

P. Cerbuşca, M Duşceac, V. Gorencioi

DEZBATERIManual pentru elevi

anul I de studii

Chişinău 2001

Argument

Societatea democratică pe care tindem s-o construim are nevoie de oameni care să dispună de anumite abilităţi şi competenţe. Aceasta este esenţa reformei educaţionale proiectată să răspundă în mod adecvat la schimbările şi provocările fără precedent pe care le rezervă secolul al XXI-lea.

Elevii trebuie implicaţi în activităţi concrete, menite să dezvolte gândirea logică şi critică, priceperea de a-şi organiza propriile gânduri, exprimarea orală, înţelegerea şi toleranţa faţă de diverse puncte de vedere, încrederea în propriile forţe, capacitatea de a lucra în echipă etc. Aceste şi alte abilităţi şi competenţe vor fi dezvoltate în cadrul dezbaterilor, care oferă o practică valoroasă şi pentru analiza multidimensională a fenomenelor sociale, dezvoltarea lingvistică şi depăşirea inhibiţilor, expunerea gândurilor conform principilor logice etc.

Prezentul manual de Dezbateri îşi propune să prezinte sugestii concrete pentru a cunoaşte şiutiliza principiile societăţii civile, bazele artei oratorice şi modul de organizare a unui discurs, pentru a putea exprima şi susţine liber propria opinie, a coopera şi a conlucra în grupuri mici, a utiliza diverse tehnici de convingere, a sintetiza o materie vastă într-o comunicare laconică şi logică. Desigur aceste abilităţi şi competenţe vor fi formate la participanţii în dezbateri pentru a conştientiza valoarea propriei persoane, respectul pentru valorile general-umane şi naţionale, înţelegerea propriului rol de persoană activă în societate.

Autorii sunt în speranţa că primul manual de Dezbateri va deveni un bun suport pentru profesori, elevi şi părinţi, rămănând deschişi pentru colaborare şi îmbunătăţirea materialeleo propuse.

Autorii

CUPRINS

I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERI1. Ce sunt dezbaterile?

- noţiune de dezbatere;- abordare istorică a tradiţiei dezbaterilor.

2. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor.- etica argumentării;- cultivarea onestităţii, respectului şi a toleranţei.

II. JOCUL DEZBATERILOR3. Modelul de dezbateri Karl Popper.

- regulile desfăşurării;- responsabilităţile vorbitorilor.

4. Moţiunea.- definirea moţiunii;- tipurile de moţiuni.

5. Argumentul şi structura lui.- generarea argumentelor şi structura lor;- formularea argumentelor şi susţinerea lor.

6. Evidenţa. - Depistarea evidenţei;- Principiile de bază pentru prezentarea evidenţei.

7. Construirea cazurilor.- cazul afirmator;- cazul negator.

8. Dezbaterea şi reconstruirea cazului.- reconstruirea cazului afirmator;- reconstruirea cazului negator.

9. Întrebările fulger.- tipuri de întrebări fulger;- folosirea lor şi a răspunsurilor în întărirea cazului.

10. Prezentarea şi susţinere argumentelor.- exemple de prezentare a argumentelor;- susţinerea argumentelor într-o dezbatere.

11.Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj.- responsabilităţile arbitrilor;- completarea fişei de arbitraj şi comunicarea rezultatelor.

III. ÎNCHEIERE12.Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii

- avantajele participării în dezbateri;- sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.

Capitolul I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERI

1. Ce sunt dezbaterile?

Nevoia de dezbatere( întrebări retorice)

Ce este şi ce nu este o dezbatere?

În ce măsură capacitatea noastră de exprimare poate fi considerată un lucru de la sine înţeles?

De ce devenim stresanţi atunci când susţinem un discurs în public sau când discutăm un subiect contraversat?

De ce printre noi sunt atât de mulţi oameni „bâlbâiţi” şi neîncrezuţi în sine?

Cum ne organizăm atunci când trebuie să-l convingem pe cineva?

În ce măsură luăm în consideraţie aspectele forte şi slabe ale punctelor de vedere opuse?

Cât de des ne transpunem în situaţia altora?

a) Noţiune de dezbatereDezbaterile sunt lucruri obişnuite în viaţa de zi cu zi şi

fiecare (în familie, la şcoală, la serviciu, în grupele de interese etc.) încearcă în felul său să-i convingă pe cei din jur asupra veridicităţii punctului lor de vedere.

O dezbatere informală între două sau mai multe persoane pot apărea oricând, atunci când există diverse opinii asupra unei probleme. Doi prieteni sau colegi de serviciu pot dezbate o problemă referitor la un subiect contradictoriu ore întregi, neavând un sfârşit clar. Dezbaterea formală, însă, are o structură clară cu reguli şi limite, unde un grup de arbitri va decide cine este câştigătorul.

O echipă – afirmatoare, trebuie să sprigine o moţiune, (de exemplu „ Revoluţia sexuală a creat mai multe probleme decât a rezolvat”) iar cealaltă – negatoare, trebuie să o infirme, să aducă argumente prin care vor demonstra că nu există motive pentru adoptarea unei moţiuni. Poziţia pe care o susţin participanţii într-o dezbatere uneori poate să nu coincidă cu punctul său de vedere. Mama, de exemplu, încercă să-şi convingă fiul pentru a veni la o oră stabilită acasă nu deaceea că nu-i doreşte bine, pentru a-şi continua distracţia, ci pentru al învăţa să respecte un regim, să-l protejeze poate de unele nevoi etc.

Abilitatea de a susţine ambele poziţii corespunzătoare unei probleme sau arii de conflict va fi necesară în viitoarele conversaţii, concursuri sau competiţii, în susţinerea unui discurs în public etc. Există mai multe motive pentru a participa în dezbateri: a învăţa să puneţi şi să răspundeţi la întrebări, a dezvolta competenţele de comunicare, structurare, organizare şi de încredere în propriile forţe, unde câştigul pentru toţi este inevitabil. Într-o societate democratică, cetăţenii trebuie să fie pregătiţi să gândească critic, să comunice şi să concureze civilizat, utilizând puterea cuvântului, să lupte în mod paşnic pentru o cauză nobilă.

Dezbatere (din engleză – debate) este o discuţie, o polemică în contradictoriu a unei chestiuni, urmându-se formarea unei gândiri critice şi logice pentru însuşirea şi exersarea dialogului democratic. Această metodă este un cadru destinat unei discuţii structurate a unor tematici variate.

b) Abordarea istorică a tradiţiei dezbaterilor

Dezbaterea este atât de veche precum este şi omul. Sistemul actual de dezbateri se bazează pe tradiţiile omului din cele mai vechi timpuri. Divergenţe de opinii între oameni au fost tot timpul, începând cu sfaturile bătrânilor şi până la parlamentele actuale.

Anti-chitate

Sistemul democratic grecesc a fost format pe o experienţă multimilenară. În Atena pentru a lua o hotărâre trebuiau să participe în discuţii mai mulţi oameni. Dezbaterile pe problemele de interes general durau mai multe ore şi chiar zile, unde puteau lua cuvântul toţi cetăţenii autorizaţi de Adunare pentru a face propuneri şi aşi susţine punctul său de vedere. În Academia sau Liceul atenian elevii erau cunoscuţi cu arta dezbaterilor şi tehnica argumentării, îndrumaţi pentru a avea succese în viaţa socială. Ei erau învăţaţi să se contrazică pentru a demonstra că nu ştiau ceea ce au aflat. Marii gânditori ai antichităţii – Socrat, Platon, Aristotel şi alţii au întemeiat dialogurile filosofice prin care se căuta calea adevărului şi a virtuţii.

Romanii au continuat tradiţia dezbaterilor începută de greci.

Evul mediu

În Europa, deşi odată cu trecerea la orânduirea aristocratică, dezbaterile şi-ai pierdut rolul de altădată, educaţia includea şi tehnici de prezentare a discursurilor în publi.c Ele, de regulă, erau susţinute în limba latină, cunoscute sub numele de oratorie. Discipolii exersau tehnicile oratoriei de susţinere a ideilor lor prin argumente şi criticarea punctelor de vedere opuse. Elevii susţineau prezentări în public şi răspundeau la întrebările profesorilor.

Epoca modernă

Dezbaterile au fost redescoperite de englezi, francezi, olandezi şi alte popoare, înlocuind tot mai mult limba latină cu cea vorbită de popor. În şcoli învăţarea era mai structurată şi mai aproape de realitate. Începând cu secolul al XIX-lea în universităţile din S.U.A. s-au creat primele societăţi de dezbateri, unde participanţii îşi pregăteau discursurile din timp şi le pregăteau în faţa unei audenţe.

Epoca contem- porană

În S.U.A. în anii 20 ai secolului al XX-lea auditoriul a fost înlocuit cu echipe de arbitri. În anul 1960, în timpul alegerilor prezidenţiale, primele dezbateri publice televizate dintre F. Kennedy şi R. Nixon au popularizat această activitate.

În Europa, la sfârşitul secolului al XX-lea, continuând experienţa americană, în licee, colegii şi universităţi, s-au înfiinţat zeci şi sute de cluburi, unde elevii şi studenţii au început să cunoască valoarea, frumuseţea şi utilitatea dezbaterior.

În Moldova şi în România programul de dezbateri a fost iniţiat în 1994, implementat în şcoli şi licee de către Fundaţia Soros pentru o sociatate deschisă. Începând cu anul 1996 programul de dezbateri s-a extins şi în mediul universitar prin organizarea unui curs de iniţiere.

În Moldova în 1998 programul obţine statutul de organizaţie nonguvernamentală înregistrată sub numele de Liga de Dezbateri. Actualmente dezbaterile se susţin în mai multe limbi. Pe lângă româna şi engleza, se practică dezbateri în limbile rusă, găgăuză, bulgară şi ucraineană. Cei care au deja o exerienţă în dezbateri din Chişinău, Edineţ, Leova, Bălţi, Cimişlia, Drochia, Tiraspol şi alte localităţi, sunt în speranţa unei extinderi mai largi de cluburi şi cursuri în instituţiile preuniversitare şi universitare, devenind un program educaţional pentru toţi elevii şi studenţii.

AUTOEVALUARE

3. Ce crezi că i-a făcut pe aceşti tineri să se adune împreună?

…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..…………………………………………..

Un grup de tineri discută asupra unei probleme de interes comun

Rezolvă testul. Încercuieşte litera, răspunsul căreia corespunde cu opinia personală: Metoda dezbaterilor se foloseşte pentru:dezvoltarea capacităţilor de exprimare; b) ocupare funcţiilor de conducere;c) ai putea prinde pe cuvânt pe maturi; d) ascultarea şi urmări critic un mesaj.Argumentează răspunsul: ……………………………………………………………………………….………….………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1. Continuă prin 3-5 fraze gândul de mai jos:... DACĂ ESTE SĂ ALEGEM: ÎN SPADĂ SĂ NE TĂIEM SAU CU ARGUMENTE SĂ NE MĂSURĂM, ÎNTR-O LIME DURĂ ŞI COMPETETIVĂ, ESTE DE PREFERAT PUTEREA CUVÂNTULUI ŞI A RAŢIUNII ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Dezbaterile au ca scop să-i înveţe pe

participanţi să promoveze valorile general-

umane şi naţionale, construind argumente

convingătoare, rezolvând problemele într-o

manieră paşnică şi civilizată. În ce măsură

crezi că corespunde scopul dezbaterilor cu

obiectivele tale personale?

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

........................

…………………………………………………

…………………………………………………

………

2. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor

Ce benificii putem obţine participând în dezbateri?Ce este oare mai important: să câştigi o rundă de dezbateri sau să promovezi anumite valori morale?Cunoaştem principiile de desfăşurare a dezbaterilor?Ce este şi ce nu este un comportament civilizat?

„Copii trebuie să-şi

spună unii altora şi să

spună lumii ceea ce

ştiu – pentru a afla

ce ştiu. Spunând, vor

învăţa. Spunând vor

interpreta lumea aşa

cum o văd ei, pentru

noi ceilalţi... Mai

important, însă, este cum

spun şi cum simt ceea ce

spun...”

/ Judit Renzi/

a) Etica argumentării şi a dezbaterii.

Dezbaterile sunt nişte competiţii de prezentare, comunicare şi convingere a diverselor puncte de vedere. Competiţia nu trebuie să fie singura raţiune a vieţii, deşi ea este o luptă pentru progres. În esenţă, fiecare participant în dezbateri are doar de câştigat, aceasta, însă, nu înseamnă că fiecare se comportă după bunul plac, fără a lua în consideraţie anumite reguli şi principii morale. Este important să apreciem şi să autoapreciem corect comportamentul său şi al altora în timpul dezbaterilor după anumite standarde etice. Nimeni nu este atotştiutor şi cu toate că drumul gnoseologic este nelimitat, menirea noastră este să ne apropiem tot mai mult de el, astfel vom fi mai aproape de adevăr. Marele filosof grec Socrate afirma că trebuie cercetată orice opinie pentru a elibera drumul spre cunoaştere şi adevăr şi pentru a-i ajuta şi pe alţii să se elibereze de prejudecăţi. Analizând opiniile şi cofruntându-le putem la o cunoaştere mai apropape de realitate, astfel depărtându-ne de dogmatism şi neştiinţă.

Oamenii au deja o experienţă de apreciere a comportamentului membrilor societăţii, având la bază anumite valori general-umane şi naţionale, formulate în termeni morali, precum bine-rău, frumos-urât, onest-agresiv, generos-nedrept etc.

De regulă, dezbaterea începe cu anunţarea scopului sau a criteriului, care trebuie exprimat cu sens pozitiv şi să fie în concordanţă cu valorile morale ale societăţii. În cadrul dezbaterilor pot fi propuse teme destul de dificile cu conţinut moral contradictoriu. De exemplu „Euthanasia ar trebui să fie legiferată”, „Avorturile ar trebui să fie interzise”, Sentinţa pe moarte să fie schimbată pe sentinţa pe viaţă”, „Vandalismul este un produs al sistemului nostru educaţional” etc. În asemenea situaţii trebuie să studiem minuţios tema, să ne documentăm din diverse surse şi să fim cât mai atenţi la exprimarea şi susţinerea punctului de vedere, să nu facem concluzii pripite şi să ne formăm o atitudine nepărtinitoare.

Reţine!

Scopul principal al dezbaterilor, ca o activitate umană este comportamentul etic al participanţilor la disciţie;

Important este să câştigi o competiţie, dar mar important este să manifeşti onestitatea, respectul reciproc, spiritul civic şi toleranţa;

Respectând codul etic veţi căpăta forţe pentru noi performanţe în dezbateri şi în viaţa socială;

Oponentul, care poate fi un viitor prieten devotat, trebuie stimat şi respectat, căci doar datorită existenţei lor avem motive întemeiate pentru competivitate şi progres;

Societatea civilă, pe care tindem s-o construim, trebuie să promoveze valorile democraţiei, unde este încurajată diversitatea de opinii şi căutarea punctelor comune.

b) Cultivarea onestităţii,

respectului reciproc şi a toleranţei.

Codul etic al dezbaterilor are la bază un şir de principii unanim recunoascute de umanitate, cum ar fi respectul reciproc, manifestarea toleranţei, deschiderea spre ceilalţi membri, acceptarea diferenţelor etc. Dezbaterile, atât din partea afirmatorilor, cât şi a negatorilor, implică asumarea unor responsabilităţi morale pentru toţi, oferind şansa egală de dezvoltare şi afirmare, cu toate că punctele noastre de vedere poate să nu coincidă parţial sau total. Trebuie să ne învăţăm să depăşim orgoliile presonale, dacă dorm să progresăm şi să ne apropiem de adevăr.

Participanţii într-o dezbatere trebuie să se înveţe să analizeze lucrurile şi gândurile clar şi limpede, demonstrând flexibilitate în gândire şi acţiune. Doar nu putem rămâne indiferenţi faţă de cei care sunt alături de noi şi cu care colaborăm în clipele fericite sau cu care rezolvăm cele mai diverse probleme. Nu putem folosi oamenii doar pentru a obţine avantaje, aşa cum toţi sunt un scop în sine.

Deseori dorinţa unora de a câştiga competiţiile cu orice preţ şi de a primi recunoaşterea colegilor îi face face să folosească mijloace necinstite. Această alegere poate avea succes doar pentru un timp, fiind în defavoarea onoarei şi bunului simţ. În situaţiile când limbajul devine violent şi agresiv obiectivele dezbaterilor nu pot fi realizate. În relaţiile dintre participanţii la o dezbatere cea mai bună alternativă sunt argumentele şi susţinerea cinstită a punctelor de vedere. Dacă nu vom răspunde la abuzuri, lipsă de respect şi dispreţ cu aceeaşi monedă, demonstrăm că suntem oameni superiori. În plus vom fi apreciaţi şi stimaţi, atât de arbitri, cât şi de cei din jur.

Acestea sunt principii etice care contribuie la organizarea sănătoasă a competiţiilor, de creare a unei atmosfere de luptă cinstită, fără violenţă psihică, din care avem toţi de câştigat în condiţiile construcţiei unei societăţi civile.

“…Deasupra mea este cerul înstelat şi legea morală în mine…”

/Im. Kant/

AUTOEVALUARE

1. Selectează punctele ce corespund opţiunii tale şi argumentează-ţi alegerea. Dezbaterea înseamnă: confruntare civilizată; susţinerea ideilor proprii doar prin argumente;

pasiuni illustrate prin opinii.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Dezbaterile organizate correct crează

condiţii pentru aţi forma noi prieteni. Ori

oponenţii cu care te contrazici nu pot să-ţi fie

nici odată prieteni?

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

…………………………………………………

3. Să nu uităm că victoria obţinută într-o rundă de dezbateri poate fi una din cele mai puţin importante valori într-o relaţie umană. Ce sfaturi le-ai da colegilor care doresc să obţină victorie cu orice preţ, iar dacă nu devin nervoşi şi agresivi? Oare succesele câştigătorilor pot fi un model pentru cei care au pierdut o rundă de dezbatere?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Critica constructivă este baza

performanţelor individuale. Cum poate

fi definită o critică constructivă?

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………………………………………

……………

5. Putem câştiga în viaţă doar dacă vom fi buni cetăţeni. Ce înseamnă a fi cetăţean bun? De ce calităţi trebuie el să dispună?…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul II. JOCUL DEZBATERILOR

1. Modelul de dezbateri Karl Popper

Filosofia de bază a Programului de Dezbateri Karl Popper

Promovează gândirea critică şi dezvoltarea competenţelor de comunicare, prezentare şi argumentare;

Promovarea dezbaterilor în limbile naşională şi minoritare;

Dezvoltarea toleranţei şi respectului pentru diferite idei şi opinii;

Încurajarea interesului în evenimentele curente pentru crearea unei generaşii de cetăţeni conştienţi;

Încurajează diverse activităţi care promovează egalitatea oportunităţii şi democraţiei;

Sunt conduse democratic, energic, creând o atmosferă pozitivă;

Folosesc metode flexibile şi variate bazate pe interesul elevului.

a) Regulile desfăşurării dezbaterilor K. Popper În cadrul dezbaterilor de tipul Karl Popper participă două

echipe a câte trei membri, arbitri acreditaţi, o persoană ce măsoară timpul, şi desigur, publicul care în unele cazuri poate avea şi drept de vot. Prima echipă, care susţine moţiunea/tema se numeşte afirmatoare (vorbitorii au anumite roluri – A-1; A-2; A-3), cea de-a doua, care o contrazice, este negatoare (N-1: N-2; N-3). Echipele concurează între ele, dar au în vedere că trebuie să convingă arbitri şi publicul. Vorbitorii se ridică în picioare în timpul când îşi prezintă discursurile sau pun/răspund la întrebări.

K. Popper a fost un filosof şi logician englez de origine austriacă care a întemeiat un model original de dezbateri. Apropiat, un timp, de Cercul de la Viena, a contribuit în

domeniul epistemologiei. A definit criteriile de demarcaţie între ştiinţă şi metafizică. El demonstrează că investigaţia ştiinţifică nu procedează prin inducţie, ci prin încercare şi

eroare, conjecturi şi respingeri. El critică oricice formă de autoritarism. Lucrările de bază: Logica cercetării, Logica descoperirii ştiinţifice, Cunoaştere

obiectivă, Societatea deschisă şi duşmanii ei. Sir Karl Raimund Popper Forma de dezbateri K. Popper este cea mai răspândită din lume în mediile liceale (1902-1994)

Cronometru înregistrează durata de timp folosită în dezbateri de fiecare vorbitor. La intervale regulate anunţă timpul care s-a scurs. El semnalează când vorbitorii îşi încep discursurile sau cross-ex-ul şi când trebuie să-şi încheie argumantaţiile.

Ambele echipe, atât cea afirmatoare, cât şi cea negatoare, au dreptul să folosească în timpul jocului câte 8 minute de consultare, acordate la cererea lor.

În timp ce o echipă se consultă, cealaltă poate face acelaşi lucru fără a i se cronometra timpul.

b) Responsabilităţile vorbitorilorJocul de dezbateri este început de echipa afirmatoare şi finisat de cea negatoare. Vorbitorii au

anumite responsabilităţi şi apar în următoarea ordine:

Notă: Vorbitorii II şi III ale ambelor echipe nu au dreptul să aducă noi argumente.AUTOEVALUARE

A - I ( 6 min.)- salută adversarii, arbitrii, publicul şi îşi prezintă echipa sa;- prezintă tema dezbaterii, stabileşte criteriul şi defineşte termenii-cheie ale subiectului;- preuintă argumentele echipei sale/schiţa cazului afirmator (argumente majore+subargumente + exemple);-concluzionează asupra sistemului de argumente, subliniind punctele forte ale cazului afirmator. N - I (6 min.)

- salută adversarii, arbitrii, publicul şi îşi prezintă echipa sa;- stabileşte criteriul cazului negator şi acceptă definiţia lui A - I cu eventuale restricţii/precizări, dacă sunt întemeiate;- respinge argumentele echipei afirmatoare;- expune sistemul de contraargumente ale cazului negator, concluzionând şi subliniind punctele forte ale echipei sale.

A - III ( 6 min.)- pune întrebări - fulger vorbitorului N – I;

A - II ( 5 min.)- clarifică definiţiile şi restabileşte criteriul;- respinge argumentele cazului negator, aducând dovezi noi;- ilustrează şi exemplifică argumentele deja expuse ale echipei sale şi epuizează arsenalul de argumente ale cazului afirmator ( A – III nu are dreptul să aducă argumente noi).

N - I (3 min.)- pune întrebări - fulger vorbitorului A-II.

A - III ( 5 min.)- stabileşte ariile de conflict şi respinge întregul sistem de contraargumente al echipei negatoare;- conchide propriul sistem de argumen-te, fără a aduce argumente noi;- evidenţiază punctele forte ale propriei echipe, atenţionând arbitrilor asupra eventualelor greşeli ale adversarului;- compară argumentele afirmatorilor cu cele ale negatorilor şi subliniază de ce echipa sa a câştigat.

N - III (5 min.)- respinge argumentele nerespinse ale adversarului- stabileşte ariile de conflict şi respinge întregul sistem de contraargumente al echipei afirmatoare;- conchide propriul sistem de argumente, fără a aduce argumente noi;- evidenţiază punctele forte ale echipei sale, atenţionând arbitrilor asupra greşelilor adversarului.- compară argumentele negatorilor cu cele ale afir-matorilor şi subliniază de ce echipa sa a câştigat.

N - III (3 min.)- pune întrebări-fulger lui A-I pentru a clarifica criteriul şi definiţiiile;

A -I ( 3min.)pune întrebări - fulger vorbitorului N – II;

N - II (5 min.)- restabileşte criteriul echipei, folosind evidenţe noi;- restabileşte cazul negator, ilustrează şi exemplifică argumentele lui N – I, dezvălui restul argumentelor;- respinge argumentele vorbitorului A – II, eventual şi ale lui A - I;- conchide, accentuând argumentele forte.

1. Formulează câte trei argumente PRO/Contra în susţinerea/nesusţinerea ideei marelui gânditor K.Popper:

„.. Chiar dacă greşesc, câştig, pentru că şi eroarea are rolul ei în cunoaştere”.

2. Scrie rolurile de bază pe care îl au vorbitorii într-o dezbatere de tip K. Popper.

11.Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj.

Argumente PRO 1............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................2..............................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................3.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Argumente CONTRA

1....................................

................................

....................................

..................................

....................................

..................................

....................................

..................................

....................................

.................................

2....................................

................................

....................................

..................................

....................................

..................................

....................................

..................................

....................................

.................................

3....................................

................................

....................................

..................................

....................................

..................................

....................................

..................................

AFIRMATORI NEGATORI

Vorbitorul I .........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Vorbitorul III............................................

..................................................................

.

..................................................................

.

..................................................................

.

...............................................................

Vorbitorul II.............................................

..................................................................

.

..................................................................

.

..................................................................

.

...............................................................

Vorbitorul I...............................................

..................................................................

.

..................................................................

.

..................................................................

.

...............................................................

Vorbitorul II...................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Vorbitorul III......................................................................................................................................................................................................................................................................................................

JUDECĂTORUL – decide care echipă a câştigat dezbaterea. În juriu de 3 – 5 judecători prezidează concursurile mai importante, în timp ce la cele cu caracter mai puţin oficial, există un singur arbitru. El explică succinct motivul hotărârii luate, ajutându-i prin aceasta pe vorbitori în pregătirea lor pentru viitoarele jocuri de dezbatere.

Principii de care se conduc arbitri pentru a decide echipei

câştigătoare

Conţinutul discursului prevalează asupra stilului (se apreciază meritul tehnic şi nu impresia artistică);

Măiestria afirmatorilor de a susţine moţiune şi cea a negatorilor de a o repinge în baza argumentelor, raţionamentelor şi a evidenţei;

Argumentele temienice şi susţinerea lor sunt baza discursului (se apreciază calitatea şi nu cantitatea argumentelor).

a) Responsabilităţile arbitrilor.

O parte componentă a dezbaterilor este arbitrajul. Arbitrul este responsabil de decurjerea joculu, căruia i se cere să-l aprecieze după trainicia argumentelor şi raţionamentelor, prezentarea evidenţei şi concluziilor. Arbitrul este educatorul jucătorilor, influienţează asupra comportamentelor lor, asigură o atmosferă pozitivă de lucru în cadrul rundei de dezbateri, dă încredere în succesul jocului. Arbitrul trebuie să fie critic, flexibil, sociabil, dechis, atent şi să-şi bazeze decizia pe cele prezentate în rundă şi nu pe opinia proprie.

Arbitrii au scopul să decidă în privinţa echipei câştigătoare şi să evidenţieze performanţele individuale ale vorbitorilor. Ei trebuie să ia decizii individual, fără a se consulta sau influienţa reciproc.

O mare importanţă o are completarea corectă a foii de arbitraj.În cazul câd jocul este arbitrat de 3-5 şi mai mulţi arbitri, arbitrul-şef adună toate foile de arbitraj, anunţă echipa câştigătoare, după care fiecare îşi motivează succint decizia.

Greşelile cele mai frecvente de care se ţene cont pentru a dicide punctajul individual şi ierarhia vorbitorilor?- divagarea de la subiectul în

discuţie sau folosirea unor anologii false;

- expunerea de păreri în loc de argumente sau generalizări forţate;

- interpreterea neclară sau inconsecventă a subiectului;

- expunere ilogică sau citirea continuă a textului;

- limbaj/comportament de mahala sau greşeli de dicţie.

Acordarea punctajului individual

Prin convenţie, fiecare concurent primeşte un punctaj individual cuprins între 20 - 30 puncte:

- 20 – 21 rău;- 22 - 23 satisfăcător;- 24 – 25 mediu;- 26 – 27 bine;- 28 – 29 exelent;- 30 impecabil.Doi concurenţe pot primi acelaşi punctaj, dar ei

trebuie departajaţi prin rangul care exprimă poziţia lor în ierarhia vorbitorilor. Suma punctajului individual al echipei ănvingătoare nu poate fi mai mic decât cel al echipei învinse.

Completarea fişei de arbitraj şi comunicarea

rezultatelor.

Arbitrul poartă o mare responsabilitate pentru completarea corectă a fişei de arbitraj. El trebuie să scrie ariile de conflict, să aprecieze just fiecare vorbitor, comunicând rezultatele în baza unor comentarii constructive. Deciziile sale şi raţiona-mentele pentru care a decis câştigătorii/învingătorii tre-buie să aibă o bază clară şi expusă just.

Arbitrul are menirea de a analiza constructiv jocul de dezbateri, asigură comentariile individuale, acordă punctaje şi rangul vorbitorilor. La baza deciziei lui stă: argumen-tarea (susţinerea, respin-gerea, reconstrucţia şi analiza lor), evidenţa (raţionamentele, dovezile şi suportul) şi prezentarea (responsabilităţile vorbito-rilor şi stilul cel carac-terizeaeză).

Pentru a decide cât mai corect jocul de dezbatere, arbitru ar trebui să fie atent legătura cu tema, la definiţiile, scopul/criteriul echipelor, să înscrie toate argumentele afirmatorilor sau negatorilor, să nu se lase impresiilor iniţiale şi să identifice corect ariile de conflict.

Este foarte important şi modul de comunicare a deciziei sale care trebuie să aibă într-o aşa manieră, încât arbitru să fie convins că hotărârea luată este dreaptă, orientată spre echilibru

Model de fişă de arbitraj

Runda _______ Data _______ Auditoria _______ Timpul ______

Rangul vorbitorilor

A-1 A-2 A-3 N-1 N-2 N-3

Numele, prenumele

codOrganizareaArgumentareaEvidenţaPrezentarea

Punctaj total ______ _______ ______ ______ ______ _____Rangul ______ _______ ______ ______ ______ _____

Notă. Cod: I – Impecabil; E – Exelent; B-bine; S- satisfăcător; R- rău Punctaj: 30 – 29 28-27 26-25 24-23 22-21 Rang: De la 1 la 6. Atenţie! Nu există ranguri egale.

Comentarii individualeAFIRMATORI NEGATORI

Ariile de conflict şi motivele deciziei arbitrului

Echipa câştigătoare_____________ Codul echipei ____________

Codul arbitrului _______________ Semnătura________________

AUTOEVALUARE

!? Evaluaţi-vă greşelile cele mai frecvente care pot duce la scăderea punctajului individual, determinaţi cauzele acestora şi modalităţile de depăşire.

a) greşeli de conţinut Reafirmarea subiectului în locul

demonstrării lui; Enunţarea unei păreri în locul

unei dovezi reale; Definiţii neclare şi incorecte; Analogii false şi lucruri lipsite

de importanţă; Atacarea persoanei şi nu a

argumentaţiei acesteia; Confruntarea cuvintelor cu

lucrurile şi deducţii incorecte.

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

...........................................................................

b) greşeli de metodă, organizare Pronosticuri ilogice; Concluzii ironate; Eşecuri în alocaţiuni; Prezentarea nepotrivită şi

ilogică a argumentelor; Eroeri cronologice; Exprimarea sub sau peste

timpul alocat; Incoierenţa ideilor, Neîdeplinirea rolului.

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

...........................................................................

c) greşeli de prezentare, expunere Ţinuta negligentă; Personalitate negativă; Personalitate agresivă

exagerată; Folosirea incorectă a

limbajului; Folosirea exesivă a argoului; Exprimarea monotonă; Pronunţie neclară; Citirea textului; Siguranţă sau teamă exesivă.

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

...........................................................................

Capitolul III. ÎNCHEIERE

12. Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii

Participarea în dezbateri între avantaje şi dezavantaje.

Determinaţi ce puteţi câştiga şi pierde participând în dezbateri

Fiecare elev, participând în dezbateri obţine un şir de beneficii, care îmbogăţeşte personalitatea sa cu o serie de abilităţi, determinându-i în cele din urmă să fie empatici, să-şi identifice propriile limite, să-şi verifice convingerile, să depisteze contradicţiile, să distingă faptele relevante de cele nerelevante etc. Ei obţin capacităţi de comunicare în cadrul interacţiunii cu diferiţi oameni, îşi dezvoltă autocontrolul şi îşi întăresc automotivaţia.

Unii susţin că participarea în dezbateri necesită mult timp şi pregătire, dar să ne întrebăm ce se obţine în această lume pur şi simplu, fără concentrare, muncă şi străduinţă. Unii sunt surprinşi de neînţelegerea unor părinţi sau profesori, dar poate că acesta e tocmai timpul pentru aţi susţine propriul punct de vedere şi convingerile.

Nu ar trebui să ne orientăm că prin participarea la dezbaterea unui subiect contraversat nu vom cădea în capcana unui antagonism. Important este să ne învăţăm să ieşim cu cât mai puţină pierdere de niervi şi să depăşim mai liber dilemele sau contraversele.

Cu certitudine, cei care participă în dezbateri, obţin succese mai mari în organizarea propriilor idei şi gânduri, se învaţă să analizeze aspectele tari şi cele slabe ale punctelor de vedere opuse şi să examineze atent generalizările. Debate-iştii sunt mai conştienţi de valorile pe care îşi întemeiază judecăţile, cu mai multă precauţie folosesc resursele disponibile pentru rezolvarea unor probleme.

„Veteranii” Debate-urilor reclamă:

„ ... Metoda Debate este cât de originală, interesantă, atât şi de importantă pentru vârsta de adolescent, deoarece îi pregăteşte pe tineri să să-şi asume responsabilităţi şi să acţioneze mai independent în condiţiile de schimbare. ...”

Adrian Cerbu

„... Îmi plac tinerii care participă în dezbateri, deoarece îi stimezi pe acei care se învaţă să adopte decizii mature, se descurcă mai uşor în viaţă, participă mai inteligent la viaţa socială, se orienteză la niveluri mai înalte de cunoaştere şi se pregătesc să corespundă funcţiilor pe care le vor obţine”

Sergiu Cibotaru

„...Metoda Debate oferă o şansă reală de dezvoltare a abilităţilor de exprimare fie în limba maternă sau într-o limbă străină. Tinerii obţin o experienţă valoroasă de interacţiune şi dezvoltare a deprinderilor interactive, de depăşire a inhibiţiei şi stereotipurilor.”

Aliona Prodan

„...O societate deschisă şi democratică, spre care tindem, are nevoie de oameni cu spirit analitic şi critic...”

Emil Bolocan

“Se poate discuta despre orice lucru pro şi contra deopotrivă, şi chiar şi despre aceasta, dacă orice lucru poate fi discutat pro şi contra...”

/Protagoras/

b) Sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.

Întrebări la care trebuie să căutăm împreună răspunsuri

AUTOEVALUARE

Activitatea cluburilor

Pe ce principii trebuie organizate cluburiile de dezbatere?

Cine poate/nu poate fi membrul clubului de dezbateri?

Cine şi cum trebuie organizată activitatea cluburilor?

Care este rostul organizării întâlnirilor intercluburi?

Care este nevoia comunicării şi a dezbaterii?

Cum putem răspândi activitatea clubului?

Argumentarea

Ce este şi ce nu este argument? Cum pot fi structurate argumentele? Ce sunt argumentele majore şi

minore? Câte argumente poate avea un caz? Cum se construieşte şi se

reconstruieşte un argumement? Care sunt funcţiile principale ţi

tipurile de argumentare? Care este deosebirea dintre un

argument şi o opinie?

Organizarea cross-ex-ului

Care este scopul şi regulile chestionării încrucişate?

Ce strategii ale chestionării încrucişate cunoaştem?

Cum pot fi folosite întrebările-fulger într-o dezbatere?

Ce norme şi politeţe trebuie păstrate în timpul cross-ex – ului?

Ce tipuri de întrebări există şi cum trebuie ele formulate?

Arbitzrajul

Cine şi pentru cine alcătueşte regulile de desfăşurare a dezbaterilor?

Care sunt calităţile unui bun arbitru? În ce bază îşi iau deciziile arbitri? Cum trebuie justificată decizia arbitrului? Care este rolul feed-back – ului într-o

dezbatere? Cum se completează fişa de arbitraj şi se

comunică rezultatele? Care sunt paşii în realizarea unei prezentări

de succes?

Construirea cazurilor

Care sunt principalele probleme sau întrebări pe care le ridică tema?

În ce consă obligaţia de a demonstra ceea ce afirmi/infirmi?

În ce constă specificul construirii cazurilor afirmator şi negator?

Poate oare un caz să aibă o structură fixă? Care este rolul definiţiilor termenilor-

cheie? Cum se respinge remediul?

Organizarea competiţiilor

Care sunt obiectivele activităţii competiţionale?

Cum se organizează competiţiile la nivel de clasă, liceu, localitate, regiune, interregiune şi naţional?

Cine şi în ce mod poate participa la competiţiile de dezbateri?

Care sunt valenţele formative ale dezbaterilor academice?

Ce trebuie de schimbat în organizarea competiţiilor?

Să ne verificăm potenţialula) cunoştinţe: - Ce este gândirea critică? .........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................- Care sunt principiile convieţuirii în societatea civilă? .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. - Ce metode de convingere a auditoriului cunoaştem? .............................................................................................................................................................................................................................................................................

b) capacităţi - Cum se formulează argumentele în baza unor principii logice? ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................- Determină principiile de organizare a lucrului de cooperare în echipă ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................- În ce bază se poate de comparat calitatea diferitor argumente (pro sau contra)? .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................- Formulează 2-3 întrebări de precizare a unor idei, fapte, opinii, procese. .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c) atitudini - Demonstrează că interpretarea corectă a dialogului constructiv şi a dreptului la opinie sunt elemente

primordiale ale societăţii democratice. ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

ANEXE

Metoda dezbaterilor dezvoltă: persuasiune şi inteligenţă; gândirea logică şi critică; exprimarea coerentă şi argumentată; capacitatea de cooperare; toleranţa faţă de diverse puncte de vedere; sintetizarea şi analizarea cunoştinţelor; abilitatea de organizare a discursurilor; capacitatea de ascultare critică; abilitatea de a lua decizii şi responsabilitatea pentru ele; simţul încrederii în forţele proprii etc.

Ce se poate de întreprins pentru îmbunătăţirea calităţii dezbaterilor?

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

.........................................................................

Anexa 1.

Curriculum-ul de Dezbateri

Notă de prezentare

Curriculum-ul de Dezbateri se adresează profesorilor de istorie/ştiinţe sociale, limbă şi comunicare sau altor discipline care cunosc specificul organizării discursurilor în contradictoriu, precum şi autorilor de materiale pentru profesori sau elevi.

Cursul de Dezbateri este preconizat pentru o perioadă de doi ani. Se utilizează două module, care pot fi aplicate, atât independent, cât şi într-o structură comună, ce permite aplicarea acestor cursuri la ciclul gimnazial ce se termină cu clasa a IX-a, şi la cel liceal în clasa a X-a. Elevii care finalizează modulul gimnazial poseda cunoştinţe şi abilităţi suficiente pentru a le aplica în practică.

Modulul liceal este orientat în direcţia aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate în anul precedent, dar nu exclude posibilitatea încadrării persoanelor ce n-au studiat şi practicat cursul dat la nivel gimnazial.

În baza numărului de ore preconizat se prevede:- ore de predare/învăţare;- ore de exersare practică a dezbaterilor;- ore de analiză a competiţiilor şi arbitrajului;- ore de sinteză, evaluare şi autoevaluare. Fiecare modul este preconizat pentru 34 de ore. Aproximativ 40% din numărul de ore se propune să fie folosite la obţinerea cunoştinţelor teoretice şi pregătirea eâdezbaterilor; 60% la formarea abilităţilor practice şi a competenţelor. O divizare strictă între compartimentul teoretic şi cel practic nu trebuie să existe, deoarece între ele este o strînsă interdependenţă.

Repere conceptuale

Curriculum-ul de Dezbateri se axează pe obiectivele educaţionale ale învăţământului modern: dezvoltarea unei personalităţi creative, libere în gândire şi acţiune, aptă de a se încadra activ în cadrul societăţii, pregătite pentru investigarea, cercetarea şi analiza problemelor semnificative şi care posedă aptitudini de lider şi capacităţi de artă retorică.

În clasele gimnaziale şi cele liceale, cursul de Dezbateri urmează să fie predat ca o disciplină opţională, care va contribui la realizarea obiectivelor educaţionale generale, formarea de cunoştinţe, de capacităţi şi, în special, de competenţe, precum şi a atitudinilor la elevi.

Pe parcursul orelor este recomandată utilizarea unui şir de tehnici cu caracter interactiv (brainstormingul, P.R.E.S., agenda cu notiţe paralele, discuţia în contradictoriu, problematizarea, analiza sintetică, autoevaluarea etc.).

Alegerea conţinutului s-a efectuat în corespundere cu obiectivele prevăzute pentru fiecare treaptă de învăţămînt, selectând elementele forte, care se integrează în lecţia formativă, cooperând cu alte metode interactive şi asociative.

Practica dezbaterilor în învăţămîntul preuniversitar şi universitar din ţară, ca aspect extracurricular din anul 1995, demonstrează un mare interes al profesorilor şi discipolilor lor faţă de metoda şi elementele ei şi utilizarea acestor tehnici în cadrul orelor de istorie, psihologie, logică, limbă română şi engleză etc.

Metoda dezbaterilor dezvoltă: persuasiune şi inteligenţă; gândirea logică şi critică; exprimarea coerentă şi argumentată; capacitatea de cooperare; toleranţa faţă de diverse puncte de vedere; sintetizarea şi analizarea cunoştinţelor; abilitatea de organizare a discursurilor; capacitatea de ascultare critică; abilitatea de a lua decizii şi responsabilitatea pentru ele; simţul încrederii în forţele proprii etc.

Obiective generale- Cunoştinţe

1. Noţiune de dezbatere şi de gândire critică2. Principiile societăţii civile3. Bazele artei oratorice4. Modul de organizare a discursului

Capacităţi

1. Analiza multidimensională a fenomenelor sociale2. Expunerea şi susţinerea liberă a poziţiei proprii3. Cooperarea şi conlucrarea în grupuri mici4. Audierea şi înţelegerea corectă a mesajelor străine5. Expunerea liberă a ideei argumentate6. Utilizarea diverselor tehnici de convingere 7. Expunerea gândurilor conform principiilor logicii8. Sintetizarea unei materii vaste într-un discurs laconic şi logic

9. Exprimarea atitudinei de lider

Atitudini

1. Respect pentru valorile general-umane şi naţionale2. Conştientizarea valorii propriei persoane3. Înţelegerea propriului rol de persoană activă în societate 4. Interes pentru cooperare, toleranţă, respect reciproc şi echilibru

Obiectivele cadru

1. Înţelegerea principiilor societăţii democratice2. Formarea unor competenţe practice (alcătuirea şi prezentarea discursurilor,

răspunsuri la întrebări frontale, analiza cazurilor, susţinerea şi argumentarea punctului de vedere)

3. Formarea şi dezvoltarea artei oratorice4. Dezvoltarea gândirii critice5. Conlucrarea constructivă cu diferiţi membri ai societăţii 6. Formarea şi dezvoltarea valorilor democratice şi a atitudinilor

Obiectivele de referinţă

A) Cunoştinţe /elevii vor cunoaşte/:

- noţiunea de gândire critică;- drepturile şi libertăţile fundamentale;- principiile statului de drept;- principiile convieţuirii în societatea civilă;- principiile de bază ale alcătuirii conţinutului unui discurs;- metodele de convingere ale auditoriului;- bazele logicii construirii argumentului.

B) Capacităţi /elevii vor fi capabili/:

- să scrie textul unui discurs;- să formuleze argumente în baza unor principii logice;- să compare diverse elemente ale unui fenomen;- să analizeze fiecare element în parte al fenomenului;- să caracterizeze factorii care au influenţat apariţia unei situaţii;- să utilizeze diferite tipuri de evidenţă la argumentarea opiniei proprii;

să exprime clar şi convingător ideele susţinute;

- să organizeze lucrul de cooperare în echipă;- să demonstreze ascultare cu maximum de efecacitate pe cei din jur;- să formuleze concluzii juste într-o perioadă restrînsă de timp;- să utilizeze cu maximum de randament metoda Brainstormingului;- să utilizeze diverse surse de informaţie la creare unui sistem unic de argumente;- să compare calitatea diferitor argumente (pro sau contra);- să deosebească convingerea emoţională de ideea argumentată şi să-şi stăpânească

emoţiile;- să formuleze întrebări de precizare a unor idei, fapte, opinii, procese;

C) Atitudini /elevii vor manifesta)

- interpretarea corectă a dialogului constructiv şi a dreptului la opinie -elemente primordiale ale societăţii democratice;

- aprecierea critică a diverselor surse de informaţie din perspectiva gândirii critice;- manifestarea toleranţei şi a respectului faţă de cei din jur;- responsabilitatea faţă de propriile idei şi fapte.

Standarde

Clasa a IX-a

1. Elementele de bază ale democraţiei contemporane.2. Noţiunea de gândire critică. 3. Alcătuirea discursului(in baza unei teme concrete şi a timpului limitat).4. Prezentarea discursului în faţa auditoriului.5. Compararea şi evedenţierea elementelor contradictorii ale unui fenomen.6. Cunoaşterea tipurilor de evidenţă.7. Cunoaşterea şi utilizare metodei brainstormingului.8. Alcătuirea întrebărilor asupra discursurilor audiate.

Clasa a X-a

1. Modul de funcţionare a principilor democraţiei contemporane2. Determinarea problemelor discutabile şi alcăturea discursului în baza lor.3. Utilizarea elementelor retorice în prezentarea discursului(autoevaluarea şi

aprecierea publicului).4. Nominalizarea căilor de soluţionare a problemelor.5. Analiza critică a surselor de informaţie.6. Cunoaşterea metodelor ce permit formularea ideilor noi în timp limitat.

7. Formularea întrebărilor de evidenţiere a contradicţiilor în discursul ascultat.

Sugestii de conţinuturiClasa a IX-a

I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERIa. Ce sunt dezbaterile?

i. noţiune de dezbatere;ii. abordare istorică a tradiţiei dezbaterilor.

b. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor.i. regulile unei dezbateri eficiente şi etica argumentării;

ii. cultivarea onestităţii, respectului şi a toleranţei.

II. JOCUL DEZBATERILORc. Modelul de dezbateri Karl Popper.

i. regulile desfăşurării;ii. responsabilităţile vorbitorilor.

d. Moţiunea.i. definirea moţiunii;

ii. tipurile de moţiuni.e. Argumentul şi structura lui.

i. generarea argumentelor şi structura lor;ii. formularea argumentelor şi susţinerea lor.

f. Evidenţa. - Depistarea evidenţei;- Principiile de bază pentru prezentarea evidenţei.

g. Construirea cazurilor.i. cazul afirmator;

ii. cazul negator.h. Dezbaterea şi reconstruirea cazului.

i. reconstruirea cazului afirmator;ii. reconstruirea cazului negator.

i. Întrebările fulger.i. tipuri de întrebări fulger;

ii. folosirea lor şi a răspunsurilor în întărirea cazului.j. Prezentarea şi susţinere argumentelor.

i. exemple de prezentare a argumentelor;ii. susţinerea argumentelor într-o dezbatere.

k. Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj.i. responsabilităţile arbitrilor;

ii. completarea fişei de arbitraj şi comunicarea rezultatelor.

III. ÎNCHEIEREl. Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii

i. avantajele participării în dezbateri;ii. sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.

Clasa a X-a

I. ÎNTRODUCERE 1. Dezbaterile şi principiile societăţii civile? 2. Codul etic. Comportamente şi consideraţii cu privire la susţinerea ambelor

poziţii;3. Organizarea întâlnirilor amicale şi a turneelor.

II. STILURI DE DEZBATERI4. Stilul parlamentar5. Stilul Policy6. Stilul Lincoln – Douglas7. Stilul Congres Speaking

III. ANTRENAREA ÎN DEZBATERI8. Depistarea problemelor societăţii şi formularea moţiunilor pentru dezbateri9. Fişa de lucru pentru dezbateri10.Argumentarea şi contraargumentarea11.Greşeli de conţinut şi erori de judecată12.Documentarea şi analiza critică a evidenţei13.Cazul. Specificul srategiilor afirmatorilor şi negatorilor14.Respingerea şi reconstruirea cazuilui15.Elaborarea metodelor de dezbatere şi reconstruire eficientă16.Tactici de întrebări fulger. Alcătuirea şirului de întrbări17.Metode de convingere prin stilul de prezentare18.Arbitrajul. Principii de evaluare a calităţii dezbaterilor19.Foaia de arbitraj şi comunicarea deciziei

IV. ÎNCHEIERE

20.Rolul dezbaterilor în dezvoltarea gândirii critice.20.Utilizarea competenţelor şi performanţelor formate

Sugestii metodologice

În pregătirea şi desfăşurarea dezbaterilor vor fi utilizate de profesor şi elevi un şir de tehnici interactive de învăţare şi de muncă intelectuală, în care vor fi exersate operaţii de cunoaştere (memorarea faptelor, definirea termenilor cheie, localizarea şi organizarea informaţiei), înţelegere (reformularea, abstractizarea, traducerea, transformarea, decodificarea, descrierea), aplicare (interpretarea informaţiei, investigarea, clasificarea, formularea conceptelor), analiză (analizarea, teoretizarea, caracteristica conceptelor, evidenţierea secvenţelor, asocierea, gândirea creativă/divergentă, simularea), sinteză (adoptarea deciziilor, sintetizarea informaţiei şi a argumentelor, formularea ipotezelor rezonabile, identificarea şi rezolvarea problemelor, adoptarea deciziilor, enunţarea concluziilor) şi evaluare (criticarea, argumentarea deductivă, compararea, enunţarea concluziilor garantate, susţinerea argumentelor pe baza faptelor, participarea activă).

Aceste şi alte exerciţii vor fi orientate spre formarea aptitudinilor cognitive şi dezvoltarea gândirii critice care stimulează la elevi o atitudine flexibilă orientată să menţină legătura permanentă între cunoştinţele, abilităţile de participare şi de comunicare.

În cadrul cursului de Dezbateri, care constituie un proces activ, profesorul va folosi eficient brainstormingul, conversaţia, problematizarea, metoda P.R.E.S., SINELG (Sistemul Interactiv de Notare Eficientă a Lecturii şi Gândirii), lucrul în perechi şi în grup, gândeşte/perechi/prezintă, argumentarea, studiul de caz, jocul de rol, procesul simulat, învăţarea reciprocă, discuţia circulară, gândirea retospectivă, mozaicul, interviul, chestionarul etc.

Toate metodele şi procedeele utilizate individualizat şi diferenţiat, trebuie să fie integrate într-un sistem metodic unic, orientate spre realizarea obiectivelor preconizate. În selectarea tehnicilor de lucru, profesorul va organiza procesul educaţional, orientându-se spre formarea la elevi a unor abilităţi şi competenţe, atitudini şi motivaţii, căutând să stimuleze în permanenţă libertatea şi iniţiativa de creativitate. De asemenea va depinde cum va fi alimentat interesul elevilor pentru dezbatere, menţinându-le atenţia, stimulând creativitatea, organizarea şi cooperarea lor.

Sugestii de evaluare

Evaluarea se desfăşoară în conformitate cu obiectivele şi standardele preconizate. În procesul evaluării se apreciază nu atât cunoştinţele pe care le au elevii, cât abilităţile, competenţele şi atitudinile lor.

Evaluarea poate fi efectuata de către profesorul care predă cursul, administraţia instituţiei, arbitrii implicaţi în observarea şi analiza dezbaterilor, Liga Naţională de Dezbateri şi de organele oficiale ale învăţămîntului. Cunoştinţele elevilor pot fi apreciate prin metoda interviului, chestionarelor, testărilor, iar abilităţile prin desfăşurarea activităţilor practice (întâlniri amicale, turnamente şi dezbateri publice). Eficienţa cursului şi competenţele elevilor poate fi evaluată în baza implementării ideilor lui în şcoală, comunitate, de asemenea a reacţiilor organelor masmedia, a părinţilor, profesorilor, colegilor, prietenilor, a organizaţiilor obşteşti etc. O deosebită atenţie se acordă învăţării individualizate de aceea sporeşte ponderea autoorganizării şi aotoevaluării pentru a-şi analiza performanţele, spiritul autocritic şi succesul propriu. Profesorul şi elevii pot utiliza o fişă de observare sistematică a comportamentului pentru fiecare participant în parte sau echipă de dezbatere.

Bibliografie

1. Bontaş I., Pedagogie, Bucureşti, Ed ALL Educational, 1997 2. Becoming a Master Student, Boston, 19943. Curriculum de bază. Documente reglatoare, Cimişlia, 19974. Crişan A., Guţu V., Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic,

Chişinău, 19975. Debate: A Guide for Teachers and Students, Open Society Institute, 19976. Dana Hensley, Diana Carlin. Teacher’s Manual, Kansas, 19947. David A. Frank, Creative Speaking, Illinois, 19958. Jim Hanson, NTC’s Dictionary of Debate, Illinois, 19969. Julius E. Eitington, The Winning Trainer, Houston, 199610.John Chaffee, Fred Jaznow, The Thinker’s Guide to College Success, Boston

199611.John Chaffee, Thinking Critically, Boston, 1998 12.Kathleen Galvin, Listening by Doing, Illinois, 199713.Michael A. Gilbert, How to Win an Argument, NY, 199614.Marilyn vos Savantat, Leonore Fleischer, Brain Building, NY, 199115.Neacşu I., Stoica A., Ghid de evaluare şi examinare, Bucureşti, Ed. Aramiş,

199816.Nicola I., Tratat de pedagogie, Bucureşti, E.D.P., 199617.Roy. V. Wood, Lynn Goodnight, Strategic Debate, Illinois, 199618.Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău, 199719.Youth Leadership in Action, Dubuque, 1995

Anexa 2.

Sugestii de subiecte pentru dezbateri:

1. Progresul tehnologic ne-a înrăutăţit viaţa;2. Pana este mai puternică decât spada;3. Vandalismul este produsul sistemului nostru de învăţănt;4. Haina îl face pe Om;5. Şcoala distruge personalitatea;6. Locul femeilor este la bucătărie;7. Omul nu poate fi liber;8. Egoismul este motorul societăţii;9. Viaţa este din ce în ce mai complicată;10.Protecţia mediului este un lux pe care nu ni-l putem permite;11.Bunul gust trebuie învăţat;12.Tradiţiile frânează progresul;13.Cazinourile ar trebui închise;14.Mass-media nu poate fi independentă;15.Democraţia este periculoasă;16.Părinţii nu-şi pot înţelege copiii,17.Banii sun pricina tuturor relelor;18.Euthanasia ar trebui să fie legiferată;19.Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie lichidată;20.Statele mari ar trebui să hotărască soarta statelor mici;21.ONU ar trebui să-şi extindă protejarea drepturilor culturale;22.Libertatea este un mit;23.Învăţământul gratuit este mult prea scump;24.Frumosul trebuie de sacrificat doar de dragul utilului;25.Suntem sclavii propriilor obiceiuri;26.Copii ar trebui de vaccinat contra TV;27.Examenele ar trebui desfiinţate;28.Ar trebui să introducem uniforma şcolară;29.Consumatorul are întotdeauna dreptate;30.Trăim într-o lume imorală;31.O lume condusă de femei ar fi mai bună;32.Fetelor le este mai greu;33.Mai bine am cultiva varză decât trandafiri;34.Reclamele sun produsul unei culturi distructive;

35.Omul este cel mai rău duşman al omului;36.Cu cât mai degrabă cu atât mai bine;37.Lăcomia este cel mai rău păcat de pe lume;38.Educaţia ar trebui să fie numai experienţă,39.Căsătoria îţ face pe bărbat om;40.Dezbaterile trebuie să fie obiect de studiu în şcoală,41.Cei bogaţi trebuie să-i ajute pe cei săraci;42.Ori cu noi ori împotriva noastră;43.Globalizarea ameninţă identitatea naţională;44.Femeile au fost create doar pentru dragoste;45.Oricând există o soluţie;46.Arta conversaţiei a fost uitată;47.Atacul e mai bun decât apărarea;48.Lucrul cooperatist este mai productiv;49.Statul este obligat să aibă grijă de cei săraci;50.Revoluţia sexuală a creat mai multe probleme decât a rezolvat;51.Eleganţa aparţine trecutului,52.Treisprezece este doar un nume;53.Nu tu crezi în dumnezeu, ci Dumnezeu crede în tine;54.Este mai bine să fii elev, decât profesor;55.Protecţia mediului ambiant este mai importantă decât dezvoltarea economică;56.Generaţia PRO este generaţia contra;57.Uraniul ar trebui lăsat în pământ;58.Femeile sun pisicile din lumea câinilor;59.Careva oameni sunt mai egali decât alţii;60.Sentinţa de moarte ar trebui să fie schimbată pe sentinţa de viaţă;61.Condeiul este mai puternic decât spada;

Anexa nr. 3Model de organizare a sălii pentru o competiţie

A-3

A-2

A-1

N – 1 N – 2- N- 3

Locul vorbito-

rilor

Time- keeper

Arbitrul nr. 1 Arbitrul nr. 3Arbitrul nr. 2

Publicul

Locul pentru scrierea temei şi afişarea materialelor