Manual de Proceduri - Petromar Constanta

16.4.2014 Manual de proceduri - petromar constanta

http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/MANUAL-DE-PROCEDURI-PETROMAR-C11.php 1/50

Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie

Muzica Pescuit Sport

Diverse

Index hobby Diverse Manual de proceduri - petromar constanta

Manual de proceduri - petromar constanta

MANUAL DE PROCEDURI - PETROMAR CONSTANTA

C U P R I N S

PARTEA GENERALA

1. SCOPUL MANUALULUI DE PROCEDURI.

2. RESPONSABILITATI.

3. DENUMIREA COLOANELOR.

4. UNITATI DE MASURA.

5. ABREVIERI PENTRU COMPLETAREA RAPORTULUI I.A.D.C.

6. SEDINTA.

7. OPERATII DE FORAJ - GENERALITATI.

8. OPERATII DE FORAJ - ECHIPAMENTE.

9. SISTEMUL CAPULUI DE SONDA.

10. SISTEMUL MUD-LINE.

11. ECHIPAMENTE SI BURLANE NECESARE TUBAJELOR.

12. CONTROLUL MANIFESTARILOR ERUPTIVE ALE SONDEI.

13. ECHIPAMENTUL DE COMNTROL AL SONDEI.

14. PIERDERI DE CIRCULATIE - PROCEDURI.

PARTEA SPECIALA.

1. SAPAREA GAURII PILOT DE 12 1/4.

2. BATEREA CONDUCTORULUI 30.

3. SAPAREA GAURII DE 26.

4. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 20.

Foraje Puturi la SuperPret

tocmai.ro/Foraje+Puturi

Oferte Bune Materiale Constructii. Vezi

sau Adauga Anunt pe tocmai.ro!




5. ETANSAREA COLOANEI DE 20.

6. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 20.

7. SAPAREA GAURII DE 17 1/2.

8. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 13 3/8.

9. ETANSAREA COLOANEI DE 13 3/8.

10. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 13 3/8.


12. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 9 5/8.

13. ETANSAREA COLOANEI DE 9 5/8.

14. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 9 5/8.



17. ETANSAREA COLOANEI DE 7.

18. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 7.

19. PROCEDURI REFERITOARE LA SABLONAREA SI PROBAREA COLOANEI DE 7 .

20. PUNEREA SONDEI IN PRODUCTIE .

21. PROCEDURI PENTRU DIVERSE INSTRUMENTATII :

- INSTRUMENTATIA CU DORN ;

- INSTRUMENTATIA CU CORUNCA ;

- INSTRUMENTATIA CU RAC ;

- INSTRUMENTATIA CU GEALA DE BATAIE ;

- DETUBAREA COLOANELOR .

22. ANEXE : ROLURILE DE PE PLATFORMA :

- ABANDON;

- INCENDIU;

- GAZE;

- OM LA APA;

- ERUPTIE

23. DIVERSE DATE TEHNICE SI RELATII NECESARE IN PRACTICA SAPARII UNEI SONDE CU AJUTORUL PLATFORMELORROMANESTI DE FORAJ.

1. SCOPUL MANUALULUI DE PROCEDURI.

1.1. Manualul de Proceduri a fost pregatit pentru a fi utilizat de personalul angajat in operatiile de foraj de pe platformele de foraj marin apartinand PETROMAR-ului.

1.2. Manualul furnizeaza procedurile necesare de a fi urmate in realizarea unei sonde marine de la saparea - eventual a gaurii pilot , pana la probe de productie.

1.3. Manualul va ajuta personalul operativ sa realizeze obiectivele din programul de foraj in siguranta si cu costuriminime.

1.4. Manualul de Proceduri Petromar este un element dintr-o suita de manuale si instructiuni care ar trebui utilizate incolaborare cu alte documente in timpul tuturor fazelor realizarii sondei de la proiectare la executie.

1.5. Manualul reprezinta regulile din Petromar astfel incat tot personalul angajat in operatiile de foraj este obligat sa-lrespecte si sa-l aplice la operatiile executate.

1.6. Acolo unde regulile si reglementarile nascute din colaborarile externe sunt mai putin restrictive decat propriilereglementari Petromar , se vor aplica regulile Petromar . Unde aceste reglementari sunt mai restrictive se vor aplica acestereglementari.

1.7. Manualul nu va cuprinde date tehnice si instructiuni de utilizare pentru diverse echipamente si utilaje pe parcursulderularii lui. Acestea vor fi cuprinse intr-un capitol atasat la finalul Manualului de Proceduri .

2. RESPONSABILITATI.

2.1. Directorul tehnic foraj coordoneaza , indruma si raspunde de intreaga activitate de foraj a unitatii , desfasurata pe mare cu platformele de foraj , precumsi de calitatea lucrarilor de foraj si tehnologiile aplicate , normele PSI si protectia muncii .

Asigura elaborarea graficelor de foraj anuale , trimestriale si lunare , stabileste masurile care sa asigure utilizarea eficienta a materialelor , sculelor, echipamentelor si instalatiilor de foraj.



Organizeaza si urmareste asigurarea asistentei tehnice pe profil in cadrul sectiilor , urmareste si raspunde de respectarea regulilor tehnologice aplicabile inactivitatea de foraj .

2.2. Seful de platforma este responsabil pentru conducerea intregii activitati ce se desfasoara pe platforma si rspunde de asigurarea tuturor masurilortehnico- organizatorice si materiale necesare indeplinirii programelor de foraj si probe de productie , primite , in siguranta si la costuri minime.

2.3. Dispecer sef tura siguranta raspunde , organizeaza , conduce si controleaza intreaga activitate mecano energetica , avand in subordine ing. mecanic ,ing. energetic si maistrul sistemului hidraulic.

2.4. Inginerul de foraj va lucra pe timpul noptii , inlocuind , in problemele curente , seful de platforma . Este responsabil de supervizarea operatiilor de forajdin timpul noptii, operatii desfasurate pe baza programului primit de la seful de platforma. Raporteaza sefului de platforma orice problema aparuta in timpulserviciului sau.

Se ocupa de toate evidentele necesare a fi tinute pe platforma in cadrul compartimentului foraj.

2.5. Inginerul de fluide coordoneaza si verifica activitatea de : urmarire , tratare si conditionare a fluidului de foraj , inclusiv curatarea si degazeificareaacestuia , fluidelor de packer , omorare , fisurare , acidizare si stimulare a sondelor , precum si prepararea pastelor de ciment. Are obligatia de a asigura sonda cufluid de foraj la parametrii care sa se inscrie in limitele prevazute de comanda geologo-tehnica , proiectul de executie si corespunzator conditiilor reale intalnite.

2.6. Inginerul mecanic raspunde , organizeaza , conduce si controleaza activitatea compartimentului mecanic de pe platforma care sa duca la mentinerea instare de functionare a tuturor utilajelor si instalatiilor mecanice , efectuarea intretinerilor si reparatiilor planificate cat si luarea masurilor care sa duca la conservareacelor care stationeaza pe platforma.

2.7. Inginerul energetic raspunde , organizeaza , conduce si controleaza activitatea compartimentului electric astfel incat sa se realizeze : mentinerea in stareperfecta de functionare a tuturor masinilor electrice , echipamentelor si dispozitivelor , instalatiilor electrice si electronice , intretinerii si reparatiilor planificate aleacestora.

2.8. Inginerul geolog raspunde individual de intreaga activitate geologica desfasurata la platforma pe durata schimbului sau.

2.9. Maistrul de foraj conduce , coordoneaza si organizeaza activitatea echipei de foraj si de punte din subordine pentru realizarea , in siguranta , aprogramului si operatiilor de foraj primite prin program.

Este subordonat direct sefului de platforma sau inginerului de foraj functie de zi / noapte.

Este responsabil de luarea primelor masuri , corecte si normale , in cazul diverselor evenimente sau accidente tehnicece pot fi intalnite.

2.10. Sondorul sef este raspunzator pentru realizarea continua a activitatii de foraj pe baza programului primit , in maniera cea mai sigura si in concordanta cuinstructiunile ce se impun.

Prima responsabilitate a sondorului sef in caz control al sondei ( manifestare ) este de a asigura sonda conform cuprocedura ceruta de cazul respectiv si sa anunte imediat maistrul de foraj / inginerul de foraj / seful de platforma , dupa caz, de situatia creata.

2.11. Responsabilitatile amanuntite ale fiecarei functii prezentate mai sus sunt prevazute in fisele posturilor respective ,fise care sunt obligatorii pentru toti.

2.12. Seful de platforma se va asigura ca intreg echipajul cunoaste si ca si-au insusit responsabilitatile ce le revin prinocuparea functiilor respective.

3. DENUMIREA COLOANELOR.

3.1 Numele coloanelor la care se face referire in acest manual va fi urmatorul :

- conductor utilizat pentru protejarea operatiilor de foraj fata de apa de mare , consolidarea formatiunilor de suprafata neconsolidate ,sustinerea instalatiei de prevenire.

- coloana de suprafata ( de ancoraj ) utilizata pentru realizarea protectiei impotriva manifestarilor eruptive a gazelor de suprafata si aformatiunilor slabe.

- coloane intermediare ( tehnice ) utilizate pentru adancirea sondei.

- coloana de productie coloana finala care este utilizata pentru testarea si producerea sondei prin ea.

- lainer de foraj permite adancirea sondei.

3.2. Marimile sapelor si a burlanelor la care se face referire in acest manual sunt cele mai comune si normal utilizate de Petromar in operatiile de foraj. Acestea sunt:

36 sapa / 30 conductor - cand pentru conductor se sapa.

26 sapa / 20 burlane.

17 sapa / 13 3/8 burlane.

12 sapa / 9 5/8 burlane.

8 sapa / 7 burlane.

3.3. O coloana de burlane poate fi omisa cand se considera ca aceasta , prin presiunile pe care le intalnim si conditiile concrete din proiectare avute , poate lipsi.

3.4. Daca se adopta un program alternativ , diferit , de tubaj fata de cel prezentat mai sus , platforma trebuie sa fie aprovizionata cu prajini , prajini grele si echipamentede manevra corespunzatoare.

4. UNITATI DE MASURA.

4.1 Politica Petromar-ului este de a folosi unitatile de masura din S.I. completat cu unitatile anglo-saxone utilizate cel mai frecvent in industria petroliera. Aceastapolitica trebuie sa duca la cat mai putine confuzii in cazul muncii si colaborarii cu companiile occidentale cu traditie in industria petroliera.

4.2. Unitatile folosite in Petromar sunt urmatoarele:

- lungime / adancime m ;



- diametre in ;

- greutate kgf ( tf ) ;

- presiune bar ;

- volume mc ;

- debite l/s ; l/min ; mc/min ;

- gr.specifica a noroiului kgf/dmc ;

- torsiune kgf.m ;

4.3. Prezentam mai jos tabelul de conversie al unitatilor cel mai des utilizate in industria petroliera .

Lungime

Metrii x 3,281 = feet ;

Centrimetrii x 2,54 = inches ;

Kilometrii x 1,61 = mile ;

Kilometrii x 1,853 = mile marine ;

Greutati

Kgf x 2,2046 = pounds ;

Tf x 1,102 = tona scurta ;

Tf x 0,984 = tona lunga ;

Presiune

Atmosfera x 14,505 = psi ;

Bar x 14,505 = psi ;

Kgf/mp x 14,223 = psi ;

Kilopascal x 0,145 = psi ;

Volume

Litrii x 0,2642 = US gallon ;

Litrii x 0,00629 = barili ;

Mc x 35,314 = cubic feet ;

Mc x 6,29 = barili ;

Debite

Gpm x 3,785 = l/min ;

L/min x 0,264 = gpm ;

Greutate specifica

Kgf/dmc x 8,33 = pounds/US gallon ;

Torsiune

Lb.ft x 0,1383 = kgf.m ;

5. ABREVIERI.

5.1. Urmatoarele abrevieri pot fi folosite pentru pregatirea programelor si a rapoartelor, abrevieri care sunt recunoscute de toti operatorii de foraj afiliati la I.A.D.C.

6. INTALNIREA DINAINTEA INCEPERII UNEI SONDE NOI.

6.1 Cu prioritate inainte de inceperea unei noi sonde , se va tine o intalnire pe platforma. Aceasta va fi tinuta de seful de platforma si la ea va participa urmatorii :dispecer sef tura siguranta ; inginerul de foraj ; inginerul de fluide ; inginerul geolog ; inginerul mecanic si energetic ; maistrul de foraj ; mecanic , energetic ; sondorii sefi.

6.2. La aceasta intalnire se va prezenta :

- partile programului de foraj ;

- obiectivele sondei ;

- posibilele operatii critice si probleme ce pot apare ;

- identificarea responsabilitatilor si liniile de comunicare ;

- orice alte probleme care se considera necesar a fi discutate.

7. PROCEDURI GENERALE OPERATIUNI DE FORAJ.

7.1 Seful de platforma va pregati program / instructiuni scris / e inainte de fiecare stagiu sau etapa a programului de foraj. Acest program va fi dat sub semnatura , curetinerea copiei , fiecarui sef de compartiment sau maistru , implicat in operatia sau etapa respectiva.

Programul / instructiunile vor include proceduri / detalii pentru ;

- programul de foraj urmator cu parametrii de foraj si adancimile de atins.

- posibilele probleme ce pot apare ( pierderi , tineri , manifestari , etc.).

- marsurile ce se vor efectua ( control sau schimbare de sapa , etc.).



- programe de tubaj / cimentare ;

- exercitii de control a manifestarilor eruptive ;

- metoda ce trebuie adoptata in caz de manifestare ;

- orice se crede necesar a fi precizat referitor la operatia specifica respectiva pentru care se da program /instructiuni .

7.2. Seful de platforma va avea zilnic raport cu conducerea Petromar . Discutia tipica se va referi la :

- programul urmator ;

- orice problema care poate afecta continuarea operatiilor de foraj sau operatia curenta.

7.3. Seful de platforma va fi pe podul sondei in toate situatiile critice si la orice alt timp pentru a se asigura caobiectivele din programul de foraj se realizeaza in siguranta si conform cu programul primit.

Situatiile in care prezenta lui este obligatorie include , dar nu limiteaza , urmatoarele :

- in timpul situatiilor de control a sondei ;

- in timpul operarii pentru orice instrumentatie ;

- in timpul oricarei situatii de tinere pe gaura . El va stabili sarcina maxima de tragere care poate fi aplicata . Aceastasarcina va fi egala cu greutatea ansamblului de fund din garnitura respectiva .

Aplicarea sarcini stabilite , dupa criteriul de mai sus , se va face in trepte ( 5-10 t/ treapta ) controland permanentdaca mai exista cursa in jos , aceasta procedura este aplicabila in cazul tinerilor pe gaura.

In cazul prinderi diferentiale a garniturii se va trage direct sarcina maxima stabilita . Vezi procedurilereferitoare la prindere.

- pe timpul extragerii primilor 5 pasi din talpa . El va ramane pe podul sondei pana cand extragerea va decurgenormal si volumul de umplere al putului va fi cel corect.

- pe timpul tubarii primelor 5 burlane si pe tot parcursul tubarii coloanei in intervalul de gaura libera ;

- pe timpul cimentarilor.

- pe timpul formarii oricarui ansamblu de fund pentru echiparea sondei.

- pe timpul introducerii ultimilor cinci pasi si pornirea circulatiei cu pomparea unui volum de spatiu inelar.

7.4. Seful de platforma va fi prezent la leak-off test si la testele de presiune ale echipamentului de control al sondei.

7.5. O fisa a marsului va fi tinuta de catre maistrul de foraj , pentru fiecare mars, in care sa se cuprinda diagramafluidului pompat / recuperat din sonda.

7.6. Orice deviatie de la diagrama asteptata de volum pompat /recuperat va duce la informarea sefului de platforma ,deviatie care va fi investigata si rezolvata imediat.

7.7. Inginerul geolog va anunta imediat seful de platforma , dar nu limitat numai la acestea , in urmatoarele situatii :

- cresteri / scaderi a nivelului din habe ;

- varfuri semnificative ale procentului de gaz din noroi ;

- schimbari ale exponentului ,,d,, ;

- defectiuni ale echipamentelor de monitorizare si detectia a gazului si a nivelului la habe ;

El va nota pe diagrama timpul oricarui eveniment deosebit petrecut in desfasurarea operatiilor de foraj .

7.8. Stocuri adecvate de materiale de ingreunare , chimicale pentru noroi si materiale de blocare ( LCM ) vor fi disponibile tot timpul forarii sectiunii de gaura care sesapa.

Stocul minim de barita care trebuie sa existe pe platforma in timpul forarii este de 100 tone.

7.9. Datele pentru ratele de circulatie redusa ( din rata normala de circulatie ) vor fi luate in urmatoarele situatii :

- o data pe schimb ( 12 ore ) ;

- la schimbarea sapei ;

- la schimbarea ansamblului de fund ;

- cand greutatea noroiului este schimbata ;

Datele respective se vor lua pentru fiecare pompa in parte si se vor consemna in registrele sondei.

7.10. Teste de curgere ( flow checks ) ale sondei se vor executa :

- inainte de a incepe orice extragere a prajinilor sau tubingului;

- la siu ;

- inaintea extragerii ansamblului de fund ;

- la orice alt timp cand este ceruta de observarea unor anomalii de comportare a putului.

7.11. Noroiul de foraj pentru fiecare sectiune va fi pregatit inainte de inceperea forajului pentru sectiunea respectiva . Pecat posibil noroiul de foraj va fi tratat specific pentru diversele operatii ; ex : foraj , mars , carotaj , geofizica , tubaj ,cimentare , testare sonda.



7.12. Toate adancimile folosite in constructia sondei se vor da si vor avea ca referinta nivelul mesei rotative.

7.13. Marsurile de control se vor face la intervale predeterminate prin proiect si la oricare alt timp la care conditiile dingaura de sonda dicteaza aceasta.

7.14. Timpul consumat pentru marsuri se va incerca sa se minimalizeze la maxim . Operatiile de rutina si reparatiile ,acolo unde este posibil , vor fi facute cu sapa in coloana inainte de intrarea in gaura libera.

7.15. Punctele sau intervalele de tinere vor fi rezolvate tot timpul prin manevre sau corectari , dupa cerinte , pana larealizarea marsului in conditii normale pentru intervalul si sonda respectiva.

7.16. La introducere pe lungimea ultimului pas ( in cazul top-drive-ului ) sau a ultimei bucati ( in cazul forajului rotary )se va corecta si spala talpa sondei , la rate de curgere normale. Intervalele in care au fost utilizate ansambluri cu motoarede fund vor fi corectate la primul mars cu ansamblurile rotary.

7.17. Probe de ciment , aditivi si apa de preparare vor fi trimese de pe platforma la laboratorul din baza Petromar pentrutestele pilot ale laptelui de ciment si ale compatibilitatii cu fluidele de separare.

7.18. Cand se circula in gaura libera , garnitura de foraj va fi manevrata si rotita tot timpul.

7.19. Garnitura de foraj va fi extrasa cand o pierdere de presiune inexplicabila este observata la suprafata si integritateafizica si functionala a echipamentului de suprafata a fost confirmata. Nu se va pompa pachet de noroi greu si garnitura va fistearsa la extragere urmarindu-se daca se observa fisuri.

7.20. Nu vor fi manevrate sarcini , de orice natura , deasupra echipamentului de testare a sondei sau a cablurilor sisarmelor folosite la operatiile de geofizica , cu macaralele platformei.

7.21. Gaura de sonda va fi tot timpul acoperita cand materialul tubular nu este in masa rotativa , exceptand timpuloperatiilor de geofizica sau masuratori.

7.22. Dupa fiecare mars va fi testata instalatia de prevenire prin manevre de inchidere / deschidere a fiecarui bac dincomponenta instalatiei.

7.23. Distanta de la apa la platforma va fi mentinuta constanta . Seful de platforma va aproba orice modificare a acesteiasi o va consemna in raport modificand corespunzator restul datelor sondei.

7.24. Inaintea inceperii oricarei operatii care ar putea fi afectata de starea vremii, prognoza va fi verificata pentru a seasigura ca exista , timpul favorabil suficient finalizarii operatiei respective.

8. PROCEDURI GENERALE ECHIPAMENTE DE FORAJ.

8.1. Trip tank-ul va fi utilizat la toate marsurile , atat la introducere cat si la extragere si cand garnitura este afara dinsonda si prevenitoarele sunt deschise.

Indicatorul de nivel al trip tank-ului va fi clar vazut de la pozitia sondorului sef. Daca este disponibil echipamentulnecesar, nivelul din trip tank va fi monitorizat in cabina geologica.

8.2. Seful de platforma se va asigura de centrarea sistemului masa macara geamblac pe centrul instalatiei deprevenire ( gaurii ).

8.3. Inainte de utilizarea pentru foraj a sapelor cu diamante sau cu PDC precum si a capetelor de carotiera , conditiile dintalpa sondei vor fi urmarite cu mare atentie. Daca conditiile o cer se va face un mars , cu sapa cu dinti frezati si baschet in

ansamblul de fund , pentru realizarea operatiei de curatire a talpii.

8.4. Gealele de foraj utilizate in Petromar sunt de urmatoarele tipuri :

- JAR-KING geala cu dubla actiune combinand bataia in sus hidraulica cu sistemul de bataie in jos mecanic.

- GRIFFITH este o geala cu dubla actiune , proiectata pentru a fi utilizata in timpul operatiilor de foraj ,aplicand o forta intensificata in sus sau in jos asupra unei portiuni de de garnitura prinsa.

- BOWEN pentru instrumentatii , proiectata sa furnizeze suficienta forta de lovire in sus sau in jos pentrueliberarea garniturii de foraj prinse.

Gealele Bowen sosesc la platforma in doua bucati . Ambele ar trebui sa fie in pozitie deschise .

Plasamentul si utilizarea fiecarui tip de geala se va face conform cu recomandarile producatorului . Va existaintodeauna pe platforma instructiuni de utilizare pentru fiecare tip , precum si piesele de schimb care ar putea fiintrebuintate , sau inlocuite , in conditiile de pe platforma.

8.5. Dimensiunile si schitele oricarui component al garniturii sau echipament ce trece prin masa rotary va fi notat inregistrele sondei.

8.6. Echipamentul de instrumentatie aflat pe platforma trebuie sa fie capabil sa prinda toate dimensiunile utilizate insaparea si tubarea intervalului respectiv. Inginerul de foraj fiind raspunzator pentru verificarea acestui lucru si anuntareasefului de platforma.

8.7. Diametrul interior al tuturor echipamentelor utilizate pentru compunerea garniturii de foraj trebuie sa permitatrecerea prin ele a indicatorului de punct liber ( cazul prinderii garniturii ) . Acest diametru trebuie sa fie de 52 mm.

8.8. Tot materialul tubular va fi sablonat inainte de a trece prin masa rotativa.

8.9. Maistrul de foraj va tine evidenta la tot materialul trecut prin masa rotativa formand astfel diagrama garniturii deforaj. Diagrama va fi verificata de inginerul de foraj si/sau seful de platforma periodic si ori de cate ori se poate ivi ocaziaconfirmarii (talpa, sabot, etc.).

8.10. Inginerul de foraj va tine o evidenta a tonelor kilometrice cablu , orelor de functionare ( rotire ) ale prajinilor ,



8.10. Inginerul de foraj va tine o evidenta a tonelor kilometrice cablu , orelor de functionare ( rotire ) ale prajinilor ,prajinilor grele , gealelor de foraj , diverselor reductii folosite in garnitura.

8.11. Urmatorul echipament va va fi functional tot timpul :

- sensorii de monitorizare a volumului din habele de noroi.

- senzorii de detectare si alarmare pentru prezenta gazului in noroi.

- manometrele , inregistratoarele si alarmele de pe podul sondei.

- sistemul de control al solidelor.

- echipamentele instalatiei de prevenire.

8.12. Monitorizarea continua si inregistrarea urmatorilor parametrii va fi o cerinta minima si obligatorie pentru forareaoricarei sonde de pe platformele Petromar.

Parametrii vor fi inregistrati fie de unitatea geologica fie pe podul sondei functie de echipamentele avute la dispozitie.

In cazul in care nu se dispune de echipamente de inregistrare se vor tine diagrame de cei in sarcina carora cade urmarirea parametrului respectiv.

Acesti parametrii sunt :

- volumul din haba activa ;- greutatea la intrare / iesire a noroiului de foraj ;

- gazul total ( in % ) la haba sitelor ;

- greutatea pe sapa ;

- sarcina din carlig ;

- momentul la masa rotary ;

- turatia garniturii ;

- presiunea in prajini ;

- rata de penetrare ;

- numarul de curse duble la pompa ;

- monitorizarea liniei de curgere ( laba de gasca ).

Orice anomalie in diagramele respective va fi imediat adusa la cunostinta sefului de platforma . Interpretata sirezolvata.

8.13 Cand se utilizeaza sistemul cu top drive , prajinile necesare pentru realizarea intervalului urmator vor fi formate inpasi si vor fi stocate in turla inainte de inceperea forarii respectivului interval. Pasii de prajini nu se vor face in timpuloperatiilor de foraj.

8.14. Pe prajinile din interiorul coloanei precedente se vor monta mansoane de cauciuc.

8.15. Desurubarea imbinarilor prajinilor si prajinilor grele se va face cu masa la extragere cu exceptia extragerii carotiereide la put .

8.16. Plasele de sita vor fi optimizate (schimbate ) , functie de marimea detritusului , tot timpul . Un stoc adecvat deplase de sita pentru schimb va fi tinut tot timpul pe platforma atat ca numar cat si ca numar de mesh.

8.17. Laboratorul de fluide ( ing. fluide / laborant ) se va ingrijii de a exista in haba sitelor un magnet care sa colectezeeventualele urme de metal . Acest magnet va fi controlat pe fiecare schimb si rezultatele vor fi consemnate si raportatesefului de platforma in caz pozitiv.

8.18. Toti stabilizatorii din ansamblul de fund vor fi cu lame elicoidale care sa acopere 360 grade.

9. SISTEMUL CAPULUI DE SONDA.

9.1. Principalul criteriu de alegere al capetelor de sonda este presiunea maxima de lucru.

9.2. Capetele de sonda se vor livra pe baza de proces verbal si cu certificat de calitate.

9.3. Presiunea capului de sonda va fi determinata de presiunea de suprafata maxima anticipata care poate fi asteptatade la formatiunile forate . Presiunea maxima de lucru a capetelor utilizate de Petromar , pentru toate sondele , este de 700at (10.000 psi ).

9.4. Denumirea completa a capului de sonda este :

Cap coloana AW 20 x 13 3/8 x 9 5/8 x 7 210 x 350 x 700 bar.

9.5. Ansamblul este destinat echiparii sondelor marine . Echipamentele care alcatuiesc ansamblul se monteaza la gura

sondei succesiv pe parcursul forajului si punerii in productie a sondei , serviind de asemeni si ca echipamente de legatura cudispozitivele de siguranta pentru prevenirea eruptiilor.

9.6. Ansamblul de etansare cuprinde urmatoarele grupe de echipamente :

- ansamblul flansa cu mufa ;

- ansamblul flansa intermediara ;

- ansamblul cap de burlane ;

9.7. Ansamblul flansa cu mufa 20 x 210 ( 20 13 3/8 ) API are o flansa de legatura 20 x 210 la partea superioara si locas pentru sudat burlanul de 20 la partea



inferioara . Pentru controlul sudurii este prevazut un orificiu de proba.

9.8. Ansamblul flansa intermediara :

- 20 x 210 13 5/8 x 350 ( 13 5/8 ) API ;

- 13 5/8 x 700 13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) API ;

- 11 x 700 11 x 700 ( 7 ) API ;

Fiecare coloana este prevazuta cu cate un ansamblu flansa intermediara cu rol de etansare si legatura intre capetelede burlane succesive.

9.9. Ansamblul cap de burlane :

- 13 5/8 x 350 ( 13 3/8 ) 13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) API ;

- 13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) 11 x 700 ( 7 ) API ;

Un cap de burlane cuprinde : corp , pene , garnituri , inele de etansare , prezoane de legatura , supape si dopuri depresiune .

9.10. Penele de etansare tip AW :

- 20 x 13 3/8 ;

- 13 5/8 x 9 5/8 ;

- 11 x 7 ;

9.11. Pentru o corecta asezare a penei este necesar ca bucata de burlan care se suspenda in pene , sa fie selectionata sisa aiba diametrul exterior la cota nominala . In acest fel se garanteaza o foarte buna etanseitate a penei si o asezareperfecta in locas ( aproape la fata flansei ).

9.12. La montarea flanselor se vor folosi numai inele de etansare noi , care nu au mai fost montate . Daca se demonteazao flansa si se monteaza la loc , inelul vechi trebuie inlocuit cu unul nou.

9.13. Se interzice ungerea garniturilor de cauciuc cu ulei , vaselina , etc.

9.14. Nu se vor folosi prezoane , suruburi si piulite de alte dimensiuni si din alte materiale decat cele prescrise indocumentatie.

9.15. Intreg ansamblul capului de sonda va fi asezat pe o flansa de 30 sudata pe capul conductorului .

10. SISTEMUL MUD LINE.

10.1. Un sistem de suspensie la nivelul malului va fi utilizat ca principal suport al coloanei de burlane de sub nivelulfundului marii.

10.2. Etansarea coloanelor se va face la suprafata.

10.3. Sistemul de suspendare submarina a coloanelor de tubaj prin greutate proprie se compune din 5 ( cinci ) dispozitivede suspendare.

10.4. Sistemul de suspendare , are la fiecare din cele cinci dispozitive , la partea superioara a agatatoarelor , un filetspecial trapezoidal care imbina coloanele de burlane suspendate , cu cele care fac legatura spre suprafata marii pana lacapul de coloana de pe platforma. Acest filet permite desurubarea coloanelor fie in cazul abandonarii fie in cazul montariiunei structuri template pentru un jacket viitor. Filetul este stanga.

10.5. De la dispozitivul de 20 pana la cel de 7 sistemul mud line se va monta inainte de inceperea tubajului intre douaburlane scurte , utilizandu-se ca o singura piesa.

10.6. Turele si momentul de strangere pentru dispozitive ( filetul trap. ) vor fi :

- dispozitivul 30 - 3 ture stanga - 270 kgf.m ;

- dispozitivul 20 - 6 ture stanga - 270 kgf.m ;

- dispozitivul 13 3/8- 5 ture stanga - 270 kgf.m ;

- dispozitivul 9 5/8- 5 ture stanga - 270 kgf.m ;

- dispozitivul 7 - 10 ture stanga- 270 kgf.m ;

10.7. Nu se vor executa operatii de tubare a sondelor folosind dispozitive de suspendare ale caror repere au defectiuni . Se va verifica in special starea filetelor siaelementelor de etansare.

10.8. Filetul burlanelor din tronsonul de deasupra dispozitivului de suspendare se vor bloca , fie cu pasta de blocare , pentru cele nesudabile , fie cu lase pentru celesudabile.

10.9. Toate dispozitivele utilizate vor fi insotite de certificate de calitate.

11. PROCEDURI - ECHIPAMENTE SI BURLANE.

11.1. Toate burlanele vor fi probate la presiune si sablonate , in baza Petromar , cu presiunea de proba ceruta , deinstructiuni , pentru dimensiunile si grosimile de perete respective , inainte de a fi trimese la platforma . Burlanele trimesela platforma vor fi prevazute cu protectoare.

11.2. Toate accesoriile coloanei , siu , valva plutitoare , NCE si anexe , centrori , inele de fixare etc. vor fi verificate inbaza Petromar inainte de expediere la platforma , vizual si functional acolo unde este cazul . Baza se va asigura ca exista



baza Petromar inainte de expediere la platforma , vizual si functional acolo unde este cazul . Baza se va asigura ca existacertificate de garantie pentru aceste repere.

11.3. Toate accesoriile si burlanele se vor transporta in conditii care sa evite deteriorarea lor.

11.4. Toate operatiile de mai sus , in afara de proba de presiune a burlanelor, se vor reface la platforma imediat ceacestea ajung aici. Orice observatie va fi facuta imediat cunoscuta bazei Petromar ( sef serviciu foraj ).

12. CONTROLUL SONDEI.

12.1. Politica Petromar-ului este de a utiliza in controlul sondei metoda de inchidere rapida a sondei care consta in inchiderea prevenitoarelor cat mai repede posibil curestul liniilor ( duzei ) inchise . Exceptie face saparea prin conductor cand inainte de inchiderea prevenitoarelor trebuie deschis ventilul de 10 al diverterului.

12.2. Metoda luata in considerare in cazul oricarui influx de fluide in gaura de sonda , in timpul operatiilor de foraj , este Asteapta si ingreuneaza .

12.3. Metoda sondorului va fi luata in considerare daca exista o intarziere in prepararea unui fluid de omorare adecvatsau este anticipat un potential de presiune inalt in spatiul inelar dat de migratia gazelor.

Metoda sondorului este caracterizata prin aceea ca fluidul din spatiul inelar , contaminat cu afluent este evacuatpompand fluid de foraj neangreunat , existent la sonda , care ulterior este inlocuit cu fluid de omorare.

Metoda asteapta si ingreuneaza este caracterizata prin aceea ca sonda care manifesta este tinuta inchisa panase prepara fluidul de omorare intr-un sistem separat dupa care acesta se pompeaza in sonda pentru inlocuirea fluiduluide foraj contaminat.

12.4. Fiecare dintre metodele mentionate prezinta o maniera specifica de reglare a parametrilor de lucru , care se gasestein instructiunile pentru fiecare metoda.

12.5. Este in responsabilitatea sefului de platforma de a se asigura ca :

- instructiunile referitoare la cauzele , simptomele ce preced o manifestare si primele masuri ce trebuie luatein cazul unei manifestari eruptive sunt cunoscute de toti cei implicati in procesul de foraj , si prin naturafunctiei trebuie sa ia acele masuri.

- echipele de foraj sunt antrenate si nu intra in panica in cazul unei manifestari eruptive , situatie realizataprin desfasurarea de exercitii periodic .

- desfasurarea operatiilor de foraj se realizeaza dupa programul din proiectul de executie al sondei.

- intreaga instalatie ce concura la inchiderea sondei este cea conforma cu sectiunea ce se foreaza si estepermanent in stare de functionare si testata corespunzator la presiune.

12.6. Echipamentul de control al sondei va fi testat la presiune :

- dupa fiecare instalare a unui nou ansamblu de prevenire ;

- pe timpul fiecarui schimb al unui sef de platforma ( cel mult 15 zile intre teste in timpul operatiilor de foraj ;

- dupa orice reparatie la instalatia de prevenire ;

- dupa schimbari de bacuri.

12.7. Dupa fiecare mars se vor testa functional ( inchidere deschidere ) bacurile instalatiei de prevenire .

12.8. Testele de presiune ale instalatiei de prevenire si anexelor vor consta in

- 5 min la 35 at testul de joasa presiune ;

- 10 min la presiunea de test care este presiunea de lucru pentru coloana respectiva , prevazuta in proiectulsondei si in programul de tubaj si cimentare. Testele se vor face pentru fiecare element in parte a instalatieide prevenire si anexele acesteia.

12.9. Toate testele de presiune vor fi facute cu apa curata , pe cat posibil .

12.10. Un proces verbal al probelor va fi intocmit si semnat de seful de platforma , ing. foraj , ing. mecanic , ms. foraj , inggeolog si o copie a acestuia va fi transmisa in baza Petromar.

12.11. Echipamentul de detectare a manifestarilor eruptive va fi operational tot timpul . Completul va cuprinde :

- monitorizarea volumului din haba activa ;

- detectarea gazului in haba sitelor ;

- inregistrarea ROP ;

- inregistrarea greutatii de intrare / iesire a fluidului de foraj ;

- monitorizarea marsului cu trip tank-ul ;

- monitorizarea curgerii pe derivatie.

12.12. se interzice incercarea de a combate o manifestare eruptiva prin circulatie inversa , in lipsa unei circulatii directe .

12.13. Dupa , sau pentru , o intrerupere de mai lunga durata a lucrarilor de foraj, care depaseste durata unui mars complet ,trebuie luate urmatoarele masuri :

- se va mentine garnitura in coloana la siu ;

- se va inchide instalatia de prevenire pe prajini , se va circula prin manifoldul instalatiei de prevenire si se vasupraveghea comportarea sondei ( starea fluidului , nivelul din habe, etc) ;



- la introducerea sapei dupa oprirea accidentala se va facecirculatie intermediara , cu prevenitorul VH inchis peprajini si se va urmarii pe parcurs daca cresterea nivelului la habe corespunde cu numarul pasilor introdusi .

- circulatiile intermediare ,daca oprirea a fost de lunga durata , se vor face in pasi ( din 50 in 50 de metri saucum se apreciaza dupa starea sondei si timpul de intrerupere.) .

12.14. Nu se admit operatii de ingreunare a fluidului de foraj cu carotiera la put, decat in cazuri exceptionale cu utilizareade filtre si plase .

12.15. Extragerea carotierei mecanice infundate ( la plin ) din strate eruptive se va executa numai cu prezenta sefului deplatforma pe podul sondei .

12.16. In cazul in care in timpul operatiilor geofizice sau de perforare , sonda manifesta si nu exista timp pentru extragerese va taia cablul pentru a permite:

- introducerea prajinilor goale cat mai adanc, din aceasta cauza, prajinile se pun separat pe podul sondei deansamblul de fund ;

- inchiderea totala a sondei ;

12.17. La extragerea si introducerea de sape si scule diverse se va urmarii a se evita :

- pistonarea gaurii de sonda ;

- fracturarea formatiunilor din gaura libera ;

La extragerea fiecarui pas, din gaura libera, se va urmari comportarea putului.

12.18. Daca apare fenomenul de pistonare , se opreste extragerea si se procedeaza la distrugerea mansonului prin manevre, circulatie si rotatie .

13. ECHIPAMENTUL DE CONTROL AL SONDEI.

( COMPLETUL DE PREVENIREA ERUPTIILOR )

13.1. Completul reprezinta dotarea obligatorie a platformelor marine si se compune din:

- doua prevenitoare orizontale cu actionare hidraulica ( DF sau DM ) ;

- un prevenitor hidraulic vertical :

- un manifold de presiune de tip marin de 700 at. ;

- cate doua ventile la iesirile flansilor de etansare cu presiunea de lucru egala cu presiunea de lucru a flansiirespective ;

- acumulator de presiune si statie , pentru actionarea prevenitoarelor hidraulic din doua locuri de comanda ,de pe podul sondei si de pe puntea principala a platformei ;

- un separator de gaze atmosferic cu cos de evacuare ( montat pe turla ) si prevazut cu tub U la parteainferioara pentru evitarea scurgerii gazelor in camera sitelor ;

- un degazeificator , inglobat in circuitul de evacuare a fluidului , impreuna cu separatorul de gaze ;

- incarcator dublu pe turla sondei cu doua furtune ( de 350 at presiunea de lucru ) din care unul activ si altulde rezerva ;

- cana de siguranta superioara , la prajina de antrenare , sau top drive , cu presiunea de lucru de 700 at.;

- cana de siguranta inferioara la prajina de antrenare ;

- prevenitor de inchidere prin interior a prajinilor cu care se lucreaza ( cana SHAFFER ). Acesta se afla plasatin fata cabinei sondorului sef , pregatita de lucru . Presiunea ei de lucru 700 at.;

- cruce de circulatie cu legatura pentru prajinile cu care se lucreaza ;

- cap de circulatie cu cana 2 x 700 at. si legatura la prajina cu care se lucreaza .

13.2. In cazul forarii de pe jacketele de productie unul din prevenitoarele orizontale poate lipsi , aparand in plus un trende mosoare , de aceiasi presiune cu instalatia de prevenire montata , care ajuta la suprainaltarea acestei instalatii pana lanivelul puntii de lucru de pe jacket .

13.3. Dimensiunile completelor de prevenire vor fi functie de dimensiunea coloanei pe care se monteaza.

13.4. Prevenitoarele montate se vor ancora cu patru ancore fixate , pe cat posibil, la 90 . Se vor ancora liniile de omoraresi evacuare astfel incat sa se preia sarcina acestora evitandu-se posibila deteriorare a lor in timp.

13.5. Nu se vor folosi lanturi sau alte mijloace de blocare a manetelor de comanda bacuri din panoul principal , blocarecare ar face inutilizabil panoul auxiliar de comanda situat pe puntea principala .

13.6. Starea tehnica a instalatiei de comanda a prevenitoarelor va fi inspectata saptamanal de catre sefulcompartimentului mecanic . Rezultatul inspectiei va fi comunicat sefului de platforma si va fi consemnat in registrelemecanice.

13.7. Pentru situatii speciale ( atipice ) se vor monta instalatii de prevenire speciale ( componenta atipica ) cu aprobareaexpresa a conducerii PETROMAR.



14. PIERDERI DE CIRCULATIE.

14.1. In cazul producerii unor pierderi partiale de circulatie , in zone pentru care nu sa stabilit prin programul de foraj tehnologia de lucru , se vor lua urmatoarele masuri :

- se extrage prajina de antrenare din masa , fara a se opri pompa si se apreciaza intensitatea pierderii prinurmarirea nivelului de noroi la haba de circulatie ;

- se opreste pompa pentru a se observa daca putul se mentine plin in spatiul inelar ;

- cu garnitura in manevra, se reia circulatia cu debit redus, cercetandu-se daca pierderea nu se datoreaza altorcauze ( debit prea mare , sapa incarcata sau mansonata , fluid de foraj prea greu , etc.) ;

- daca pierderea este constanta , fie partiala , fie totala se retrage garnitura de foraj cu 2-3 pasi mai sus detalpa , cu umplerea putului prin spatiul inelar .

- se incearca reluarea circulatiei . Daca nu se obtine o circulatie normala dupa pierderea a 3-5 mc de noroi semai retrage 2-3 pasi si se procedeaza la fel .

- daca nu s-a optinut circulatie nici aici se lasa circulatia oprita cu garnitura in manevra circa de ora cuurmarirea putului ( tendinta de manifestare , mentinere a nivelului , scadetre , etc.) . Se incearca reluareacirculatiei .

14.2. Restul se va face pe baza unui program scris convenit cu conducerea Petromar.

14.3. Nu se va retrage sapa la siu decat daca siguranta sondei o permite si daca se verifica faptulca la extragere sapa nupistoneaza . Putul se va umple la fiecare pas extras cu volumul corespunzator pasului extras .

14.4. In cazul producerii unor pierderi de circulatie totale , iar in gaura deschisa exista posibilitatea de manifestareeruptiva , se va proceda in felul urmator :

- se retrage prajina de antrenare din masa si se inchide prevenitorul VH , manevrandu-se periodic garnitura deforaj , pompand fluid de foraj in spatele prajinilor si se trece la intocmirea unui program ( umplerea putuluise poate face prin manifoldul de eruptie sau prin conducta de salvare ) ;

- se vor lua masuri operative pentru a asigura prepararea urgenta a fluidului necesar combaterii pierderilor decirculatie totale ;

- nu se retrage sapa la siu ;

- combaterea pierderilor de circulatie totale se face pe baza unui program convenit cu conducerea Petromar ;

14.5 Incazul in care se impune extragerea garniturii de foraj , aceasta se face dupa ce se asigura ca exista suficient nivelde fluid de foraj pentru a nu manifesta sonda .

15. PRINDEREA GARNITURII DE FORAJ.

15.1. Cazurile de prindere a garniturii de foraj le putem clasifica in :

- lipiri diferentiale ;

- prinderi mecanice ;

15.2. Lipirea diferentiala este data de diferenta de presiune exercitata de coloana de fluid de foraj si presiunea de formatie .

Aceasta lipire depinde de :

- presiunea diferentiala ;

- marimea suprafetei din garnitura intrata in turta ;

- coeficientul de frecare turta / garnitura .

15.3. Coeficientul de frecare dintre garnitura si turta este direct proportional cu forta de lipire . Acest coeficient are tendinta de a creste in timp , ingreunind degajareagarniturii .

Trebuie tinut cont , in abordarea rezolvarii lipirilor diferentiale , de faptul ca exista o crestere de aproape zece ori a coeficientului de frecare dupa aproximativ treiore de la lipire .Acest lucru trebuie sa duca la luarea unor masuri rapide , corecte si energice pentru identificarea si rezolvarea lipirilor diferentiale.

15.4. Prinderea mecanica a garniturii poate aparea ca urmare a unuia din urmatorii factori :

- curatirea necorespunzatoare a gaurii de sonda ;

- umflarea formatiunii traversate ;

- traiect cu variatii bruste in caz de sonda deviata ;

- introduceri in gauri cu diametrul mai mic decat cel nominal ;

- saparea in formatiuni plastice ;

- instabilitatea peretilor gaurii ;

15.5. Cazurile in care prinderea garnituri sa nu poata fi prevenita sunt foarte rare . Cele mai multe accidente tehnice de acest fel pot fi prevenite prin proiectarecorespunzatoare a sondei si prin acordarea de mai multa atentie la sonda .

15.6. Masurile ce trebuie luate la sonda pentru prevenirea prinderilor de garnitura , si de care seful de platforma este responsabil pentru implementarea lor sunt :

- in situatii de tineri pe gaura trebuie actionat cu rabdare . Daca este necesar se va acorda timpul necesar conditionarii fluidului de foraj . Lamanevre se va circula imediat ce se constata inrautatirea conditiilor din gaura de sonda .

- se va tine garnitura in miscare si rotatie cat mai mult timp posibil la manevrele din gaura libera .

- se va verifica intodeauna daca sondorul sef stie ce are de facut in cazurile de tinere sau prindere in gaura , avand in vedere ca sondorul sef areun rol foarte important in prevenirea prinderii garnituri .

- la primele semne de tinere pe gaura va fi chemat seful de platforma .

- intodeauna se va acorda atentie la manevrele in gaura libera Seful de platforma trebuie sa fie in sonda cel putin la extragerea / introducerea in



- intodeauna se va acorda atentie la manevrele in gaura libera Seful de platforma trebuie sa fie in sonda cel putin la extragerea / introducerea ingaura a primilor / ultimilor cinci pasi .

- la extragere nu se va incerca sa se forteze trecerea garnituri printr-un punct de tinere pe gaura . Nu se va trage cu mai mult de greutateaansamblului de fund .Tragerea se va face sub supravegerea sefului de platforma in trepte ( 5/ 10 tone ) pana la maximul de mai sus ,asigurandu-se de fiecare data ca garnitura este libera la manevra in jos .

- la introducere se va corecta intodeauna cel putin ultima bucata pana la talpa , sau mai multe daca conditiile din gaura o cer.

- inaintea manevrei de extragere se va asigura intodeauna ca gaura de sonda a fost curatata . Nu trebuie inceputa extragerea daca apar incacantitati semnificative de detritus la site .

- la sondele inclinate circulatia va fi mai eficienta daca se va face cu manevra si rotire pentru a disturba stratele de detritus

- nu se va sapa cu debit sub minimul necesar curatirii gaurii .

- sacul de fund se va lasa cat mai mic posibil .

- in sondele puternic inclinate , cresterea vascozitatii sau pomparea de dop de noroi vascos nu va imbunatati curatirea gauri . Dopurile de noroi cuvascozitate mica vor favoriza curgerea turbulenta care va ajuta la curatirea gauri .

- ratele de avansare trebuie sa permita curatirea detritusului , acestea fiind de maxim 30 m / ora pentru toate diametrele de gaura.

- la rate mari de avansare se va circula dupa fiecare bucata .

- cand se sapa cu motor de fund in sonde deviate , fara a roti garnitura , se va roti garnitura in timpul circulatiei dinaintea extrageri .

- se va reduce cat mai mult posibil timpul petrecut , cu garnitura, in gaura deschisa .

- vor fi notate adancimile , momentul la masa si cu cat s-a tras de garnitura in punctele de tinere de pe gaura .

- se va corecta fiecare bucata in portiunile cu tineri pe gaura , la introducerea urmatoare .

- se vor efectua periodic marsuri de control , in conformitate cu programul de foraj sau in functie de conditiile din gaura de sonda . Marsul decontrol se va face de obicei pana la sabot dar cate odata sunt suficiente marsuri de control numai pe tronsonul nou sapat .

15.7. In timpul marsului in gaura libera sondorul sef nu va fi inlocuit de catre ajutor sau maistrul de foraj , decat in cazuri de necesitate fiziologica .

15.8. Seful de platforma trebuie sa cunoasca bine modul in care lucreaza geala din garnitura pentru a putea interpreta corect situatia creata . Orice informatie relevantatrebuie comunicata si maistrului de foraj si sondorului sef.

15.9. Seful de platforma va avea discutii zilnice sau de cate ori este nevoie , cu ing chimist despre forma , cantitatea si aspectul detritusului care poate furniza indicatiivaloroase asupra a ceea ce se intampla in gaura de sonda .

15.10. Se va calcula permanent si cu acuratete cat mai mare , presiunea diferentiala la traversarea formatiunilor permeabile . Se vor urmarii tendintele exponentului d sia varfurilor de gaz la manevra si la punerea bucati , informatii care ar putea indica schimbarea presiunii diferentiale .

15.11. Este indicat ca in timpul sapatului sa se mentina greutatea fluidului de foraj cu cel putin 0,05 kgf / dmc deasupra presiuni echivalente din pori .

15.12. Se va urmari mentinerea unei turte de noroi consistente , suptiri si se va cauta pastrarea continutului in solide al noroiului la minim .

15.13. Se vor folosi drillcolari spiralati si stabilizatori pentru a centra ansamblul de fund in zonele cu posibile probleme .

15.14. La introducerea unui ansamblu de fund cu rigiditate mai mare se va anticipa necesitatea corectari sectiuni sapate anterior . Nu se va introduce cu viteza mare .

15.15. Se va tine intodeauna garnitura in miscare . Se vor prefera manevrele sus jos deoarece acestea indica faptul ca garnitura este libera in gaura.

15.16. In nici o imprejurare nu se va reduce greutatea fluidului de omorare datorita temeri de lipire diferentiala.

15.17. Primii 20 de metri sapati intr-o formatiune de sare se vor sapa cu mare atentie , cu corectari frecvente , pana cand modul de comportare a formatiunii va fi cunoscut, bineinteles dupa ce deasupra respectivului interval fluidul de foraj a fost pregatit corespunzator ( saturat sau cu titei ).

15.18. Intodeauna se va corecta ( largi dupa caz ) gaura carotei .

16. REZOLVAREA CAZURILOR DE PRINDERE.

16.1. Masurile initiale care trebui luate , in cazurile de prindere a garnituri , au cea mai mare probabilitate de succes .

16.2. Pentru a actiona corect , repede si in timp util , seful de platforma , maistrul de foraj ,si sondorul sef trebuie sa cunoasca urmatoarele si sa actioneze in acest sens :

- daca prajina se misca chiar inaintea prinderii , intodeauna se va incerca miscarea ei in directia opusa .

- se va bate cu geala cat mai curand posibil , in directia opusa miscari prajini inainte de a fi prinsa .

- se va trage de garnitura la maxim admisibil , pentru operatorul de la sonda ( greutatea ansamblului de fund in noroi ).

- daca se banuieste lipire diferentiala si garnitura nu poate fi trasa , se va roti la dreapta cu comprimarea garnituri . Daca sapa este la talpa se vorcontinua manevrele de tragere la maxim si de bataie cu geala .

- se vor asigura chimicalele si habele necesare pentru pregatirea unei bai de degajare .

16.3. In primele stadii ale incercarilor de degajare a garnituri se va cauta sa se stabileasca cauzele care au determinat prinderea .

Cauza poate fi uneori evidenta , in functie de conditiile existente anterior in gaura , dar alte ori diagnosticul este mai greu de pus iar o identificare gresita aproblemei scade si sansele de degajare a garnituri.

16.4. Setul de intrebari pe baza caruia trebuie pus diagnosticul si intreprinse masurile de degajare este urmatorul :

- exista probleme cu controlul sondei ? ;

- ce operatie se executa cand a fost prinsa garnitura ?;

- ce indica inregistratoarele parametrilor de foraj ?;

- ce modificari recente ale proprietatilor noroiului au avut loc ?;

- care a fost comportarea in gaura de sonda /;

- in ce punct a fost prinsa garnitura ?;

17. REZOLVAREA CONCRETA A PRINDERILOR.

17.1. LIPIREA DIFERENTIALA.

17.1.1.Lipirea diferentiala poate fi cunoscuta pe baza urmatoarelor indicii:

- garnitura a stat nemiscata inaintea prinderii ;



- garnitura a stat nemiscata inaintea prinderii ;

- se poate circula fluidul de foraj ;

- se cunoaste ca au fost deschise formatiuni permeabile ;

- exista o diferenta semnificativa intre presiunea hidrostatica si presiunea de formatie .

17.1.2.Degajarea mecanica a garnituri se va incerca respectand urmatoarele :

- trebuie inceputa imediat manevrarea garnituri ;

- daca sapa este pe talpa , singura solutie este sa se traga de garnitura si sa se bata cu geala . Se poate incerca rotire dreapta .

- tragerea de garnitura se va face cu maximul admisibil , peste sarcina de deschidere a gealei.

17.1.3.Daca primele incercari de degajare nu reusesc atunci garnitura trebuie manevrata in ambele directii pana la stabilirea masurilor ce urmeaza a fi luatein continoare .

17.1.4.Reducerea presiunii hidrostatice pentru degajarea garnituri prinse prin lipire diferentiala este cea mai evidenta masura ce trebuie intreprinsa , culuarea in considerare a tuturor aspectelor legate de controlul sondei .

Factorii ce trebuie analizati pentru a alege o metoda sau alta de reducere a presiunii hidrostatice , sunt : nivelul de control asupra gaurii si viteza derealizare a acestei operatii.

17.1.5. Eliberarea garnituri , prin plasarea unor bai de degajare , se va incerca respectand urmatoarele :

- fluidele de degajare sunt special preparate cu rolul de a patrunde in turta de noroi si a micsora coeficientul de frecare.

- daca lipirea a avut loc la nivelul ansamblului de fund , atunci trebuie pompat suficient fluid de degajare pentru a acoperi tot ansamblul de fund.

- daca geala nu a batut , punctul de prindere poate fi deasupra si se realizeaza o determinare a punctului de prindere.

- fluidele de degajare neingreunate nu sunt eficiente pentru ca migreaza gravitational .

- greutatea specifica a baii de degajare trebuie sa fie cu 0,02 kgf / dmc mai mare decat greutatea fluidului de foraj.

- cand baia de degajare se afla plasata in jurul ansamblului de fund , trebuie sa existe un volum de rezerva suficient , de fluid de degajare , ininteriorul prajinilor de foraj .

- la fiecare 15 minute se va pompa incet cate 50 litri pentru a deplasa baia in gaura.

- Garnitura trebui manevrata sus jos la intervale de timp regulate .

- Daca garnitura nu este degajata imediat atunci se va lasa un timp de cel putin 24 de ore pentru actionarea baii de degajare dar nu mai mult de40 de ore .

- Dupa plasarea unei bai de degajare garnitura trebuie manevrata , de preferat in compresie . Se vor lasa aproximativ 5 tone si se va roti dreapta. Momentul la masa aplicat trebuie sa fie de ordinul a jumatate de tura pentru fiecare 300 de metri de garnitura aflata deasupra punctului deprindere . Se poate aplica , daca se cunoaste momentul de torsiune in gol , dublul acestui moment , mai ales pentru sondele inclinate .

Se elibereaza apoi garnitura si se trag cele cinci tone lasate anterior . Manevra se repeta la fiecare 5 minute.

17.2. GARNITURI PRINSE IN FORMATIUNI SOLUBILE.

17.2.1 Garnituri prinse in calcare sau crete.

- se plaseaza o baie de degajare de acid clorhidric injurul punctului de prindere ;

- timpul maxim de actionare al unei astfel de bai este de 2 ore daca a fost plasata corect .

- daca sonda permite , din punct de vedere al controlului ei , baia se va plasa intre pachete mari de apa .

- garnitura trebuie inspectata dupa operatie .

17.2.2. Garnituri prinse in saruri plastice .

Garnitura prinsa in formatiuni salifere poate fi degajata , in mod obisnuit , utilizand o baie de apa dulce in jurul punctului de prindere , pentru dizolvareasarii .

- se pompeaza o baie suficienta pentru a imbraca ansamblul de fund , pastrandu-se o rezerva de 3 mc in garnitura .

- in cazul noroaielor pe baza de titei inaintea baii se va pompa un dop de apa cu detergent .

- in timpul circularii baii se va trage cu maximul admisibil .

- degajarea trebuie sa se produca in aproximativ 2 ore . Daca nu are loc se va pompa o a doua baie .

17.3. GARNITURI PRINSE IN GAURA DE CHEIE.

17.3.1. Prinderea in gaura de cheie poate fi recunoscuta dupa urmatoarele indicii :

- prinderea in gaura de cheie se produce numai la manevrele de extragere nu si la cele de introducere .

- punctul de tinere corespunde pozitiei in gaura a partii cu diametrul cel mai mare din ansamblul de fund .

- punctele de tinere la marsuri vor apare intodeauna la aceiasi adancime .

- dupa prinderea garnituri se va putea circula liber.

17.3.2. Degajarea garnituri .

La prinderea garnituri ea va fi manevrata in jos . Pot exista situatii in care garnitura poate fi manevrata in jos si rotita dar nu poate trece de punctulde cheie . In aceste cazuri garnitura va fi rotita incet cu minimul de tensiune aplicata pentru a incerca sa se largeasca gaura de cheie cu stabilizatorii siprajinile grele .

17.4. CAND TREBUIE SA SE RENUNTE LA TENTATIVA DE DEGAJARE.

17.4.1. Decizia de a rupe garnitura si de a instrumenta ulterior se va lua daca se va considera ca aceasta varianta are cele mai mari sanse de reusita. Deoarece exista foarte multe variabile care intra in calcul , nu se poate stabili o procedura general valabila , decizia se va lua pe seama experientei si apregatiri personalului implicat .

17.4.2. Decizia de a pune dop de ciment si de a se devia traiectul sondei trebuie luata pe baze economice .

17.4.3. Inainte de a renunta la instrumentatie trebuie calculat costul devierii compus din urmatoarele elemente :

- valoarea portiunii din garnitura abandonata in sonda ;

- costul plasarii dopului pentru initierea noului traiect ;



- costul plasarii dopului pentru initierea noului traiect ;

- costul devierii si resaparii pana la adancimea originala .

PARTEA SPECIALA.

1. SAPAREA GAURII PILOT DE 12 1/4.

1.1 Problema saparii gaurii pilot se pune atunci cand pentru conductorul de 30 se sapa , practica uzitata decompaniile straine. In cazul PETROMAR conductorul de 30 se bate , pana intr-un strat etans , caz in care pericolul , eventual, excavarii picioarelor de catre gazele de suprafata este mult mai redus.

1.2. Cand carotajul seismic de suprafata indica peste locatia sondei o anomalie si cand nu este posibila mutarealocatiei , o gaura pilot poate fi sapata in apa deschisa. Cand o gaura pilot este ceruta , adancimea de sapare siechipamentul va fi prevazut in programul de foraj sau intr-un program scris aprobat de conducerea PETROMAR.

1.3. Programul pentru saparea gaurii pilot trebuie sa tina cont de cerinta de a minimaliza la maxim riscul pentrupersonal si platforma de foraj.

1.4. O haba de fluid de omorare va fi pregatit inaintea inceperii forajului. Greutatea si volumul cerut vor fi specificateprin programul de sapare.

1.5. Seful de platforma se va asigura ca tot personalul de pe platforma este informat asupra operatiei ce se executa ,si ce trebuie urmarit si comunicat.

1.6. Problema procedurii de sapare a gaurii pilot referitoare la pozitia platformei in timpul saparii acestei gauri sepoate divide in doua situatii :

- gradient mare al stratelor de suprafata dat de carotajul seismic , caz in care platforma va fi doar sprijinita cupicioarele pe fund cu preincarcare mica , si navele legate gata in orice timp de plecare. In aceasta pozitie se sapa gaurapilot. Dupa aceasta operatie , saparea , se finalizeaza fixarea platformei pe pozitia de lucru normala.

- gradient normal , care nu ar pune in pericol stabilitatea platformei , se fixeaza platforma definitiv si se sapagaura pilot.

1.7. Se formeaza ansamblul de fund pentru saparea gaurii pilot cum este specificat in programul de foraj. Un ansamblutipic pentru gaura pilot ar putea fi :

- 12 1/4 - sapa de foraj - fara duze ;

- valva de fund - daca se dispune de ea ;

- 1 x 8 DC ;

- 12 1/4 stabilizator ;

- 1 x 8 DC ;

- 12 1/4 stabilizator ;

- 7 x 8 DC ;

- x/o ;

- 9 x 5 HW .

- geala de foraj va fi introdusa in ansamblul de fund functie de adancimea la care se sapa gaura pilot si deconditiile asteptate ;

- daca se utilizeaza o camera de observare submarina , sau scafandrii , sapa va fi vopsita in alb.

1.8. Se introduce ansamblul de fund doar pana deasupra presupusului ( prognozatului ) fund al marii.

1.9. Se lanseaza camera de observare ( daca exista ) ROV . Se confirma ca fundul marii este curat de orice obstructiecare ar putea impiedica forajul . Se inregistreaza pe caseta pentru referinta .

1.10. Cu viteza redusa se atinge fundul marii. Se inregistreaza distanta intre masa rotativa si fundul marii. Se trec inraport urmatoarele date :

- adancimea de apa ( m ) ;

- distanta apa - platforma : air gap ( m ) ;

- distanta masa rotativa - fundul marii ( m ) .

2. BATEREA CONDUCTORULUI.

2.1. Seful de platforma se va asigura ca toate echipamentele , sculele si tot personalul implicat in batereaconductorului sunt pe platforma.

2.2. Toate sculele si echipamentele vor fi verificate functional cu prioritate inainte de inceperea operatiei.

2.3. Se va trage si se va monta ciocanul DELMAG in sonda , dupa care se aseaza pe scaunul de pasi . Montarea se vaface numai de catre mecanicii veniti special pentru aceasta. Acesta poate fi montat si dupa tubarea conductorului necesarpentru ajungerea la fundul marii.



pentru ajungerea la fundul marii.

2.4. Se monteaza ansamblul tijei hexagonale de 6. Se da la gaura tijei.

2.5. Nu se va forma ansamblul de spalare in conductor inainte de a fi nevoie de el.

2.6. Se trag burlanele conductor in sonda , fiind prinse cu ajutorul unor urechi de manevra si suspendare sudate pefiecare conductor.

2.7. Verticalizarea burlanelor conductor pentru sudura ( unde este cazul - tronsonul din teren si toata coloana in cazulsondelor de exploatare , de pe jackete ) se realizeaza prin sudura ( aftuirea ) pe conductorul de pe masa a 3 - 4 placi deghidare care dupa sudura conductorului se vor da jos.

2.8. In timpul sudurii sau insurubarii conductorului acesta sta pe masa centrat cu ajutorul unei potcoave fixata inmasa cu doua pene , iar la partea de jos se strang tensoanele cu role din hexagonul beciului ( acolo unde exista ).

2.9. In timpul coborarii conductorului tensoanele de la hexagon se slabesc , iar in timpul bataii cu ciocanul se strangdin nou , pentru a nu juca burlanul pe orizontala . Se va acorda o atentie deosebita la trecerea imbinarilor prin hexagon.

2.10. Dupa oprirea patrunderii prin greutate proprie , se noteaza adancimea si se masoara deviatia cu aparatulmonopunct , notandu-se la nivelul malului valoarea. Inclinarea nu are voie sa depaseasca 1 grad.

2.11. Se monteaza ciocanul DELMAG si cepurile de bataie ( daca este cazul -burlane infiletate sau sudate ).

2.12. Burlanele pentru conductor sunt sudate sau infiletate dupa cum urmeaza:

- pana la MUD-LINE burlanele sunt sudate ;

- deasupra MUD-LINE-ului burlanele sunt sudate pentru sondele de exploatare si infiletate pentrusondele de cercetare.

La burlanele infiletate dupa strangere se sudeaza lase pentru a nu se desuruba la detubare.

2.13. In vederea baterii cu ciocanul se vor lua urmatoarele masuri :

- se trage ciocanul si se introduce pe burlan ;

- primele 2-3 lovituri se dau cu ciocanul cu ajutorul macaralei , fara a fi alimentat cu combustibil ciocanul .Aceste batai se dau pentru a nu se rupe cablul ciocanului in momentul in care burlanul ar porni liber in jos si ciocanulfiind alimentat ar da a doua lovitura in gol , deci in cabluri , existand posibilitatea ruperii lor si caderii ciocanului pepodul sondei.

2.14. In calculul adancimii de fixare a MUD-LINE - ului intra :

- inaltimea platformei ( fund - masa ) = 12,35 m ;

- distanta pana la apa ( air gap ) ;

- adancimea apei ;

2.15. In calculul fixarii sabotului se va tine cont de :

- existenta ( daca se cunoaste ) a unui strat de argila accesibil ( care sa confere etanseitatesabotului ).

- o patrundere de aproximativ 50 - 70 m a conductorului in teren.

2.16. Folosirea garniturii pentru spalat in conductor se va face atunci cand nu mai exista avansare ( penetrare ). Cifraorientativa pentru numarul de batai pe metru la care se va trece la spalare este de 800 batai / metru pentru ciocanul de 13to si de 400 batai / metru pentru ciocanul de 22 to.

2.17. In cazul spalarii se taie - sau desurubeaza dupa caz - conductorul de sub masa rotativa si se formeaza garniturade spalare.

2.18. Garnitura de spalare este formata dintr-un pas de DC 9 1/2 cu sapa de 660 mm ( de preferat pentru caposibilitatea de prindere este mai mica - datorita spatiilor mai mari ) ori cu largitor de 660 mm care se va monta pe catposibil langa sapa .

2.19. Spalarea conductorului se va face cu apa.

2.20. Nu se va spala decat pana la maximum 1/2 m deasupra cotei sabotului conductorului 30'.

2.21. Dupa spalare se va reintregii si continua baterea pana la atingerea cotei sabot stabilite.

2.22. Se demonteaza si se da afara din sonda ciocanul DELMAG fie acum fie dupa darea afara din sonda a restului deconductor.

2.23. Se taie conductorul la masura in vederea sudarii flansii de 30. Aceasta masura trebuie sa fie de 20 cm , fata dehexagon , fixa pentru toate sondele de exploatare pentru a folosi aceleasi burlane de circulatie fara modificari. La sondelesapate pe jackete , masura va fi functie de situatia concreta.

2.24. Se sudeaza flansa de 30 realizand orizontalitatea ei.

2.25. Se monteaza burlanul de circulatie de 30 format din doua sau mai multe bucati.

2.26. Se formeaza ansamblul de fund pentru spalarea in conductor si verificarea sabotului. Acesta uzual ar putea fi :

- sapa R 17 1/2 ;

- x / o MxM 7 5/8 Reg. Sau DC 9 1/2 MxM ;



- 1 x largitor 660 mm ;

- 2 x DC 9 1/2;

- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg ;

- 3 x DC 8;

- x / o C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF ;

- prajini 5 HW pana la formarea a 3 pasi.

2.27. Se introduce si se sapa pana la iesirea largitorului cca 1 m din sabotul conductorului pentru a se verifica dacaacesta nu este papusat.

2.28. Saparea se va face cu urmarirea atenta a balantei volumetrice a circulatiei pentru a se stabili ca nu exista pierderipe la sabotul conductorului.

2.29. Regim : pompe 8 ; 60 - 70 cd ; 60 - 70 rpm ; apasare 3 - 5 tone.

2.30. Se extrage si se demonteaza largitorul .

2.31. Se va continua in doua variante functie de tipul sondei ( explorare - exploatare ) cu instalatie de prevenire sidiverter sau numai burlane de circulatie de 30. Ambele situatii vor fi prezentate la capitolul saparii gaurii de 26.

2.32. Exista si posibilitatea saparii pentru introducerea conductorului ( gaura va fi de 36 ).

- la sapare se foloseste apa ;

- la punerea bucatii se introduc pachete de suspensie bentonitica pentru tot intervalul ;

- dupa tubare se cimenteaza conductorul ;

Pentru aceasta operatie trebuie sa avem scule de cimentare care constau in :

- siu special cu bila si posibilitatea de a se cupla in el a niplului de cimentare fixat la capatul prajinilor cu care se vaface cimentarea;

- niplu de cimentare pentru prajini;

- placa pentru sprijinit prajinile pe conductor ;

- elevatoare pentru conductor ;

- posibilitatea vizionarii fundului marii in timpul cimentarii.

2.33. Echipamentul necesar realizarii operatiei de batere a conductorului si spalare in interior.

- burlan de 30 cu sanfren la un capat si sabot la celalalt ;

- burlane de 30 cu sanfren la ambele capete ;

- burlan de 30 cu sanfren si mufa MUD - LINE ;

- burlan de 30 cep ML x mufa VETCO ;

- burlane 30 cep x mufa VETCO ;

- urechi pentru burlane de 30 ;

- piesa de centrare in masa a conductorului ;

- flansa simpla 30 pentru conductor ;

- O - ringuri pentru burlane de 30;

- O - ringuri pentru MUD-LINE ;

- gambeti cu role pentru tubaj coloana de 30;

- carlige pentru manevrat burlane de 30;

- cablu flexibil de 28 mm x 10 m pentru carlige ;

- cablu fara sfarsit ( ochi ) de 38 ( 40 ) mm pentru tubaj burlane 30;

- clesti pentru burlane 30;

- ciocan tip DELMAG cu anexe pentru baterea conductorului , inclusiv cepurile de bataie ;

- burlan pentru circulatie de 800 mm cu flanse de 30;

- aparat pentru masurarea deviatiei la fixarea conductorului pe fundul marii ;

- ghidaj pentru aparatul de masura ;

- prajini foraj 5 CxM 4 1/2;

- prajini HW 5 CxM 4 1/2;



- prajini HW 5 CxM 4 1/2;

- prajini grele spiralate 9 1/2 CxM 7 5/8 Reg ;

- prajini grele spiralate 9 1/2 MxM 7 5/8 Reg ;

- prajini grele spiralate 8 CxM 6 5/8 Reg ;

- reductie MxM 6 5/8 Reg;

- reductie C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;

- reductie C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF;

- sapa cu role 660 mm - C 7 5/8 Reg;

- largitor tip Grand 660 mm CxM 7 5/8 Reg;

- role si bolturi rezerva pentru largitor Grand ;

- sapa R 17 1/2;

- tija hexagonala 6 M 6 5/8 Reg Stg x C 5 1/2 FH;

- reductie protectie tija C 4 1/2 IF x M 5 1/2 FH;

- cana siguranta inferioara ;

- cana siguranta superioara C x M 6 5/8 Reg Stg ;

- DIBA ;

- antrenor ( bushing ) cu role pentru tija hexagonala de 6;

- pene cordon 8;

- pene cordon 9 1/2;

- pene lungi 5;

- adaptere pentru pene;

- colier multidimensional 6 - 9 1/2;

- clesti multiplii 4 3/4 - 17 1/2 x 10 tf ;

- elevator cu prag drept 9 1/2 x 125 tf;

- elevator cu prag drept 8 x 125 tf;

- elevator cu prag conic pentru prajini 5;

- suvei ciuperca C 7 5/8 Reg;

- suvei ciuperca C 6 5/8 Reg;

- suvei prelungitor C 6 5/8 Reg;

- protector cu toarta C 7 5/8 Reg;

- protector cu toarta C 6 5/8 Reg;

- protector cu toarta C 6 5/8 Reg Stg;

- amnar pentru sapa 444,5 mm;

- amnar pentru sapa 660 mm ;

- chiolbasi ;

- electrozi ;

- bentonita ;

- chimicale .

3. FORAJUL GAURII DE 26.

3.1. Politica PETROMAR pentru saparea gaurii de 26 are doua componente:

1. Saparea sondelor pe structuri cunoscute ( pe jackete ). In acest caz se vor monta numai burlanele decirculatie de 30 si se va sapa intervalul pentru 20.

2. Saparea sondelor pe structuri noi ( sondele de prospectare ) caz in care se va monta instalatia deprevenire cu DIVERTER , prevenitor HYDRILL 21 1/4 x 140 , burlan circulatie 20 si burlan deversor 10 3/4 cu cot.

Diverterul - flansa dubla 30 x 20 3/4 - va trebuii sa fie echipat cu ventil ( robinet cu clapet 10 x 10 at). Iesirea diverterului trebuie orientata spre mare.

Daca sonda manifesta se va deschide obligatoriu mai intai ventilul de 10 de la diverter si apoi se



Daca sonda manifesta se va deschide obligatoriu mai intai ventilul de 10 de la diverter si apoi seinchide prevenitorul.

3.2. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul , sculele si chimicalele necesare saparii gaurii de 26 suntpe platforma si ca acestea sunt verificate si controlate.

3.3. Fluidul de foraj va fi fluid pe baza de apa de mare tratat cu polimeri de incapsulare a detritusului de tip POLYPAC- R , daca cumva in programul de foraj nu va fi prevazut altfel.

3.4. Functie de tipul sondei si de consultarea cu conducerea PETROMAR se va alege varianta :

- cu instalatie de prevenire si sapat fara largitor din primul mars ;

- fara instalatie de prevenire si sapat cu / fara largitor din primul mars ;

Se va prezenta in continoare varianta cu instalatie de prevenire si mars separat pentru largirea intervalului.

3.5. Se formeaza ansamblul de fund cu sapa R 17 1/2. Uzual acesta ar putea fi format astfel :

- sapa R 17 1/2;

- x / o M x M 7 5/8 Reg ;

- 3 x DC 9 1/2 C x M 7 5/8 Reg;

- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;

- 6 x DC 8 C x M 6 5/8 Reg;

- x / o C 6 5/8 x M 4 1/2 IF;

- 9 x 5 HW C x M 4 1/2 IF.

Ansamblul de mai sus este considerat pentru formatiuni omogene fara probleme de foraj semnificative.

Daca conditiile de formatie nu sunt omogene , ansamblurile de fund si parametrii de foraj vor fi ajustaticorespunzator.

Posibilitatea includerii in ansamblul de fund a unei geale se va lua functie de conditiile de stabilitate asteptateale gaurii.

3.6. Inainte de inceperea sapatului se vor face probe de functionare pentru toate componentele instalatiei deprevenire inclusiv diverterul.

3.7. Se sapa pana la ajungerea la cota sabot 20 cu circulatie la fiecare bucata si manevra la 1/2 bucatii daca

avansarea este mare.

3.8. Parametrii de foraj tipici ar putea fi :

- debit = 55 - 60 l /s ;

- apasare = 3 - 6 to ;

- rotatie = 80 - 90 rpm ;

- gaura va fi sapata cu noroiul specificat in proiectul de foraj ;

- regimul hidraulic va fi mentinut la un nivel care sa permita o curatire curespunzatoare a gaurii desonda . Doua pompe vor fi utilizate tot timpul cand se foreaza.

- marsul de control va fi luat in considerare si efectuat functie de conditiile sondei si de simptomele de lamanevrele facute la punerea bucatii.

3.9. Rata maxima de avansare va fi limitata la 30 m/h pentru a putea asigura curatirea gaurii si a limita posibilitateade pierdere.

3.10. Dupa ajungerea la cota tubaj ( 20 ) fara largitor se circula si se trateaza fluidul de foraj pentru eventualeleoperatii geofizice si monitorizarea gazului.

3.11. Daca se pune problema initierii traiectului sondei , din acest interval , se extrage la adancimea fixata , prinproiect , de initiere a traiectului.

Se formeaza ansamblul de fund :

- sapa R 17 1/2;

- motor hidraulic tip NAVY-DRILL 11 1/2;

- reductie stramba ( functie de cat este rata ceruta de crestere );

- reductie de orientare 11 1/2 cu dispozitiv mule shoe ;

- 5 x DC 8 ( cu partea de jos amagnetica );

- 6 x HW;

Cand se foloseste ca motor de fund TRU-DRILL - ul ( 9 1/2 ) din ansamblul de fund de mai sus va lipsi NAVY-DRILL-ul si reductia stramba .

Treptele de fixare a TRU-DRILL-ului sunt: 0,39 / 0,60 / 1,15 / 1,5 / 1,83.

3.12. Operatiile geofizice care se executa sunt cele stabilite de compartimentul geologic din baza PETROMAR.



3.13. Dupa operatiile geofizice se introduce sapa la talpa , se circula , omogenizeaza si trateaza fluidul de foraj. Seextrage sapa la zi.

3.14. Se demonteaza instalatia de prevenire .

3.15. Se monteaza burlanele de circulatie de 30 in vederea realizarii largirii intervalului sapat.

3.16. Se formeaza ansamblul de fund cu largitorul . Un ansamblu uzual ar putea fi:

- sapa R 17 1/2;

- x / o M x M 7 5/8 Reg;

- 1 x DC 9 1/2 C x M 7 5/8 Reg;

- 1 x largitor cu role Dext = 660,4 mm tip SLR-26 CxM 7 5/8 Reg;

- 2 x DC 9 1/2 C x M 7 5/8 Reg;

- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;

- 3 x DC 8 C x M 6 5/8 Reg;

- x / o C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF;

- 9 x 5 HW;

3.17. Se vor suda lase la toate imbinarile de sub largitor . Atentie la bataile la masa care pot favoriza desurubarea.

3.18. Se vor monta astfel duzele la largitor astfel incat caderile de presiune in largitor sa fie aproximativ egale cucaderele de presiune in sapa ( se optureaza duzele exterioare ale largitorului ).

3.19. Cand se sapa si largeste in acelasi timp duzele de la sapa vor fi scoase.

3.20. Largitul merge mai greu decat sapatul.

3.21. La ajungerea la talpa se circula , trateaza si omogenizeaza fluidul de foraj.

3.22. Echipamentul necesar realizarii gaurii de 26. In plus fata de echipamentul prevazut la capitolul baterea sispalarea conductorului mai sunt necesare:

- flansa dubla ( mosor ) 30 x 20 3/4 ( diverter ) cu iesire de 10.

- robinet cu clapet ( fluture ) 10 x 10 at;

- burlan deversor 10 3/4 cu cot;

- prevenitor hidraulic vertical Hy tip MSP 20 x 140 at sau

VH 21 1/4 x 140 at S;

- burlan circulatie 20 cu derivatie 12 3/4;

- manson conectare burlan circulatie - burlan derivatie ;

- prezoanele necesare imbinarilor;

- plase site vibratoare 20/40/60/80 mesh ;

- scule de instrumentatie pentru toate

Manual de Proceduri - Petromar Constanta

Documents

Transcript of Manual de Proceduri - Petromar Constanta