Manual a X a.doc

8/18/2019 Manual a X a.doc

1/76


2/76

1+.1. $rani%atii internationale. Ra%0oiul rece si pra0usireacomunismului ................................................................................................................. p.6"1#. Reimuri politice post0elice .............................................................. p.6#

1#.1. Reimuri politice democratice si totalitare .................................. p. 6#16. ;umea post0elica ................................................................................ p.66 16.1. Reconstructia economica. Revolutia te8nicostiinti(ica. Societatea civila,minoritatile si drepturile omului ............................................................... p.6612. Reliia in lumea contemporana .......................................................... p.63 12.1. Crestinism, Islam, ?ud8ism. Ecumenismul reliios .................... p.631&. Romania si interarea euroatlantica ................................................... p.21 1&.1. UE si N'=$ ................................................................................ p.2113. Societatea la inceputul mileniului III ................................................. p.2! 13.1. :lo0ali%are, terorism, viata cotidiana .......................................... p.2!

"


3/76

1. @@Revolutia lorioasa@@

Cau%ele revolutiei enle%e Incepand cu secolul ala XAIlea 'nlia cunoaste o de%voltare treptata a uneieconomii 0a%ate pe initiativa individuala, concurenta si pro(it ce permite aparitiaunei noi no0ilimi, interesata in manu(acturi, (erme capitaliste si comert maritim.Impreuna cu 0ur8e%ia in (ormare ei incep sa controle%e viata economica a tariisi doresc sa o0tina si puterea politica.

Ei erau lar repre%entati in Parlament, institutie ce smulsese reelui dreptul aavi%a politica (iscala si leislativa a acestuia si incearca sa impuna li0ertaticon(orme cu interesele lor. Pe de alta parte de 0unul plac al suveranului depind

0revetele pentru in(iintarea intreprinderilor comerciale si industriale, o (rana in(ata cresterii productiei si sc8im0urilor, accentuand opo%itia reeparlament. Diverentele sunt accentuate si de situatia reliioasa unde reele conducea?iserica anlicana, iar ma9oritatea 0ur8e%iei si noii no0ilimi era puritana.'cestia cereau @@puri(icarea@@ 0isericii de urmele ei catolice si contestau inca odata puterea reelui.

In 16"& Parlamentul adresea%a lui Carol I Stuart @@Petitia dreptului@@ in careiatraeau atentia asupra limitelor puterii reale si asupra preroativelor

parlamentare, iar reele di%olva adunarea si uvernea%a sinur intre 16"316+).Ra%0oiul cu Scotia a epui%at resursele (inanciare si la o0liat pe Carol saconvoace 'dunarea in speranta votarii unor noi impo%ite. Parlamentul re(u%a siemite Mustrarea ce Mare in care se enumera a0u%urile acestuia, se ceredemiterea si condamnarea cola0oratorilor cei mai apropiati ai reelui si anulareaimpo%itelor adoptate in ultimii %ece ani. Reele re(u%a si incearca sai areste%e

pe liderii miscarii, aparati de populatia ;ondrei si ast(el se declansea%a ra%0oiulcivil B16+"16+3.

In prima parte cavaleria reala o0tine cateva victorii in (ata armatei parlamentul, 0ene(iciind de spri9inul marii no0ilimi si liderilor 0isericii. Situatiase sc8im0a atunci cand =8omas *air(a si mai ales $liver Cromellreorani%ea%a armata dupa modelul unitatilor de elita @@coastele de (ier@@ si o0tinvictoriile decisive de la Marston Moor, Preston si Nase0F. Carol I este prins,

9udecat si eecutat la 16+3, iar parlamentul proclama repu0licaBCommonealt8. Puterea reala era eercitata de armata condusa de $liver Cromell ce ina0usamiscarile realiste din Scotia si Irlanda si emite 'ctele de naviatie B16#)16#1,

lovind puternic in $landa si (lota ei comerciala. In 16#! Cromell di%olva parlamentul si se proclama ;ord Protector cu atri0utii sporite ce impun practic

!


4/76

dictatura militara in 'nlia. ;a moartea lui Cromell B166) armata in invita pe(iul lui Carol I sa ocupe tronul, marcand ast(el revenirea monar8ilor pe tron, inconnditiile in care ma9oritatea dorisera des(iintarea a0solutismului si numonar8iei.

Carol II B166)16 si Iaco0 II B1616&& inora lectiile ra%0oiului civil siincerca sa reinstale%e a0solutismul si 0iserica catolica. $po%itia parlamentara,noua no0ilime si 0ur8e%ia il c8eama la tron pe Gil8elm de $rania, inerele luiIaco0 al IIlea, dupa ce in preala0il acesta acceptase @@Declaratia drepturilor@@ incare se preci%au drepturile si datoriile poporului si reelui, in(aptuind ast(elrevolutia lorioasa.

EXERCI=II

1. Petitia dreptului B16"& H @@1. ;or%ii ecle%iasticii si mireni si comunele,intruniti in Parlament, aduc la cunostinta cu toata smerenia suveranului sistapanului nostru, reele, ca printrun statut intocmit su0 domnia lui Eduard I ...sa declarat si statornicit ca Reele si mostenitorii sai nu vor impune, nici nu vor incasa tallia sau a9utoare in acest reat (ara consimtamantul ar8iepiscopilor,episcopilor, comitilor, 0aronilor, cavalerilor, 0ur8e%ilor si altor oameni li0eridin comunele reatului iar prin autoritatea Parlamentului sa declarat si sta0ilitca nimeni, in viitor, nu va putea (i constrans sa imprumute 0ani reelui (ara voiasa, deoarece o asemenea o0liatie era contrara ratiunii si li0ertatilor tarii ... !. Prin statutul numit Marea C8arta a ;i0ertatilor 'nliei, sa 8otarat si

statornicit, de asemenea, ca nici un om li0er nu va putea (i arestat si intemnitat,nici lipsit de li0ertatile si drepturile sale, nici pus in a(ara leii sau eilat, nicimolestat in orice alt c8ip, decat in 0a%a unei sentinte leale din partea ealilor sai sau a leilor tarii.1). In aceste privinte, ei se roaa cu smerenie, Prea Inalta Aoastra Maiestate, canimeni, in viitor, sa nu (ie silit sa (aca vreun dar ratuit, imprumut de 0ani saudar de 0unavoie, nici de a plati vreo taa sau impo%it (ara consimtamantulcomun votat de Parlament@@ Bp. & sta. Identi(icati drepturile si li0ertatile o0tinute dea lunul timpului.

0. Enumerati mem0rii Parlamentului 0ritanic.

". 'leeti principala cau%a a revolutiei enle%e.!. De ce parlamentul revine in 166) la (orma monar8ica de uvernare J

+. @@Pentru multe eneratii viitoare, revolutia din 16&&16&3 a (ost numita destramosii nostri lorioasa revolutie. :loria ei nu a constat in vreo (apta de arme,in vreun act eceptional de eroism din partea enle%ilor, nici din (aptul ca ointreaa natiune sa dovedit mai puternica decat un ree (oarte necuetat ...

'devarata lorie a revolutiei 0ritanice sta in (aptul ca a (ost (acuta (ara varsarede sane, (ara ra%0oi civil, (ara masacre sau proscriptii si mai presus de toate, ca

+


5/76

sa a9uns la o relementare prin consimtamantul mutual al di(erendelor reliioase si politice, care despartisera atat de multa vreme si atat de cumplitoamenii si partidele. Relementarea constitutionala din 16&3 a re%istat incercariitimpului@@ B:.M. =revelFan, Istoria ilustrata a 'nliei Bp. 3 dr

a. De ce sa adoptat denumirea de revolutia lorioasaJ 0. *aceti o paralela intre con(lictul reeparlament din 16+"16+3 si cel din16&3. Evidentiati di(erenteleK

". Epoca luminilor

Iluminismul este marea miscare (ilo%o(ica a secolului al XAIIIlea ce vedea inratiune, educatie si spirit inventiv mi9loacele prin care se putea construi caleaspre reali%area (ericirea umana.

Noi principii si valori in societate Credinta si (ericirea omului H pe plan reliios iluministii pleaca de la

premisa lui Diderot con(orm careia @@nu eista decat o sinura datorie aomului, aceea de a (i (ericit@@. Ideea era in contradictie cu cea a 0isericiicatolice, ce vedea in viata o simpla trecere spre cele vesnice si nearevelatia divina si traditiile ?isericii. Iluministii cred in eistentaDomnului, dar re(u%a sa accepte amestecul lui in evolutia ulterioara auniversului ce (unctionea%a in 0a%a unor lei naturale, conceptie denumita

deism. Reliia era acceptata doar ca un arant al ordinii sociale, necesaraoamenilor in lipsa unei educatii rationaliste.

Un nou model de putere H MontesLuieu si Aoltaire spri9ina monar8iaconstitutionala, 0a%ata pe separarea puterilor in stat, ealitate in (ata leilor si respectarea drepturilor cetatenesti. Repu0lica era, in conceptia lui ..Rousseau, o societate aparuta ca urmare a unui contract inc8eiat intreoameni li0eri si eali, contract prin care puterea era eercitata derepre%entanti in numele poporului. In paralel, Rousseasu credea insa carepu0lica si democratia sunt posi0ile doar in statele mici, iar proprietatea

privata este o cau%a a inealitatii intre oameni. Munca, sursa 0oatiei H munca era considerata unica sursa a 0oatiei si proresului, c8iar daca unii inclinau spre aricultura si altii spre industrie sicomert. 'dam Smit8 sustine ca industria si comertul prospera doar atuncicand sunt indeplinite trei conditii si anume li0ertate individuala,eprimarea interesului personal si eistenta cererii si o(ertei pe piata.

'0solutismul luminat *ilo%o(ia iluminista a (ost adoptata de cativa monar8i a0solutisti ce doreau sa

evite con(lictele interne si contestarea propriei puterii prin re(orme partiale caresa im0unatateasca situatia populatiei. *rederic II al Prusiei, Iosi( II al 'ustriei si

#


6/76

Ecaterina II a Rusiei corespondea%a cu iluministii si moderni%ea%a leislatia,spri9inind eli0erarea si improprietarirea taranilor, de%voltarea comertului siindustriei, des(iintarea torturii si cen%urii, etc. Politica lor a esuat, in (inal,deoarece re(ormele erau, prin natura lor, inutile intrun stat unde reele, no0ilii

si 0iserica detineau puterea, re(u%and sa o imparta cu ceilalti cetateni sirespineau evolutia economica naturala de la aricultura la industrie si comertca ramuri predominante.

Raspandirea si in(luenta iluminismului Iluminismul se raspandeste prin intermediul cartilor, (ie el 0rosuri sauEnciclopedia B!# volume editata de Diderot si D@'lem0ert, %iarelor, societatilor stiinti(ice si culturale, saloanelor de lectura si lo9ilor masonice si mai ales prinintermediul (rance%ei, (olosita de elitele Europei.

;iteratura si mu%ica includ o serie de oameni de cultura prestiiosi cum ar (i H Aoltaire a0ordea%a epopeea istorica, poemul eroicomic si (iloso(ic, satira,

pam(letul, traedia clasica si romanul, dar este, in esenta, un realist, c8iar daca unul constitutional.

.. Rousseau introduce tema contemplarii melancolice si solitare a naturiica re(uiu in (ata nelinistilor umane si romanul pedaoic, 0a%at peapropierea de natura prin intermediul educatiei, instinctelor si calitatilor morale innascute ale omului.

;iteratura enle%a este repre%entata de Daniel De(oe BRo0inson Crusoe sionat8an Si(t BCalatoriile lui :ulliver ce critica su0til intoleranta si

pre9udecatile societatii timpului. In plan cultural ia nastere curentul erman Sturm und Dran B*urtuna si

avant ce respine inva%ia literaturii (rance%e si suporta cultura ermana 0a%ata pe su0lim ca valoare estetica. Su0limul este re%ultatul li0eruluieercitiu al emotiilor si imainatiei, c8iar daca re%ultatul este su(erinta,uratenie, uimire sau roa%a. Pe de alta parte, .G. :oet8e crea%a *aust, unre0el care se opune tuturor (ormelor de intelepciune si in special celor o0tinute prin (ormule matematice ori stiinti(ice.

In mu%ica G.'. Mo%art vine cu opera Don :iovanni unde eroul s(idea%a

toate convenientele si reulile sociale si se ridica sinur impotriva lumii incautarea adevarului, s(arsind, ca si *aust, prin a (i distrus.

$pinia pu0lica Statul modern aduce cu sine ideea separarii vietii private de viata pu0lica, iar

pro0leme de interes eneral Beconomie, politica, diplomatie, (inante, etc.,discutate pana atunci doar de ree si ministrii sai, intra in de%0atere pu0lica,antrenand un numar din ce in ce mai mare de oameni. 'st(el iau nastere idei noi,

pareri di(erite de cele o(iciale, uneori radical di(erite, dand nastere opiniei

pu0lice de care reele si uvernul invata sa tina seama, indi(erent ca semani(esta in 0i0lioteci, ca(enele sau clu0uri.

6


7/76

Spiritul pu0lic ia indemnat pe mem0rii societatii sa se reuneasca in actiunicomune pentru 0inele pu0lic, creand societati de a9utorare a saracilor si celor (ara adapost, iar statul sa implicat prin crearea unor sta0ilimente pentru saraci sicersetori, considerati indivi%i periculosi ce tre0uiau pusi la munca (ortata.

In paralel, ?iserica Catolica (oloseste con(rerii, pelerina9e si misiuni de 0ine(acere pentru ai educa pe oameni in spirit comunitar si intra9utorare.

EXERCI=II

1. @@In (iecare stat eista trei (eluri de puteri H puterea leislativa, putereaeecutiva si puterea 9uridica sau 9udecatoreasca. Prin cea dea treia putere,maistratul pedepseste in(ractiunile sau 9udeca diversele con(licte dintrecetateni. 'tunci cand puterea eecutiva si cea leislativa se reunesc introsinura persoana, nu mai eista li0ertate deoarece ne putem teme ca aceasta

persoana ar putea (ace lei tiranice si apoi sa le puna in practica a0u%iv. Daca puterea 9uridica ar (i detinuta impreuna cu puterea leislativa, controlul asupravietii si li0ertatii cetatenilor ar (i ar0itrar deoarece 9udecatorul ar (i si leislator.Daca puterea 9uridica ar (i im0inata cu puterea eecutiva, 9udecatorul ar puteadetine (orta unui opresor@@ BMontesLuieu, Despre spiritul leilor Bp. 1+ sta. Identi(icati principiul sustinut in orani%area statului.

0. 'leeti trei arumente in sustinerea principiului.c. ;a ce principiu (ace alu%ie documentul J

". Identi(icati in tetul lectiei patru elemente care marc8ea%a sc8im0ari(undamentale in evolutia societatii.

!. @@;i0ertatea de care nu au parte ma9oritatea oamenilor ramane in Europaidealul spre care andirea, dar si istoria inaintea%a lent. Este una din tendintelema9ore politice si (iloso(ice ale secolului al XAIIIlea. ;i0ertate sau cautareaealitatii J Napoleon credea ca (rance%ul nu dooreste li0ertatea, ci ealitatea,adica ealitatea in (ata leilor, a0olirea drepturilor (eudale, pe scurt s(arsitulli0ertatilor particulare, adica a privileiilor@@ B*ernand ?raudel, :ramatica

civili%atiilor, 136! Bp. 16 st susa. Ce doresc oamenii de rand < li0ertate sau ealitate J

0. Pentru ce militea%a iluministii < li0ertate sau ealitate J

+. @@Un 8arnic (urnicar muncind senin,De oameni li0eri, pe un pamant eli0erat.'tunci da, as spune clipei HMai stai, acum sunt (ericit@@ B.G.:oet8e, *aust, 123)a. 'nali%ati andurile lui *aust si identi(icati sursa (ericirii persona9ului.

#. De ce ia nastere opinia pu0lica J

2


8/76

!. $rani%area statelor moderne

!.1. Constituirea SU'

Nasterea SU' este considerata, sim0olic, sosirea vasului MaF(loer cu 1)" pasaeri la 16") in reiunea devenita ulterior Noua 'nlie. =reptat apar pecoasta de est 1! colonii unite prin reliia protestanta si independenta.

Cau%ele ra%0oiului de independenta Coloniile nu au cunoscut (eudalismul si sau concentrat pe industrie cu

muncitori salariati si mica proprietate aricola in nord si plantatii 0a%ate pemunca sclavilor neri in sud. Cu timpul coloniile intra in concurenta cumetropola ce incearca sa le limite%e de%voltarea industriala si comerciala.

Colonistii au mostenit drepturile de cetateni enle%i si siau a(irmat dorintade a se autouverna deoarece nu erau repre%entati in parlamentul londone%.'cesta ia, insa, o serie de masuri nepopulare, cum ar (i inter%iceracoloni%arii la vest de Muntii 'leani, tae pentru %a8arul si ceaiulimportat, redactarea actelor pe 8artie tim0rata B;eea tim0rului, 126#,inorand calitatea lor de cetateni enle%i.

Re(u%ul de a accepta calitatea de cetateni pentru americani

Con(lictul cu 'nlia =aa asupra ceaiului din 122! duce la un con(lict direct deoarece colonistii din?oston arunca in apa la%ile cu ceai, re(u%and sa accepte nouul impo%it in asanumita @@partida de ceai din ?oston@@. 'utoritatile inc8id portul si impun noitae pentru intretinerea armatelor enle%e, iar repre%entantii coloniilor orani%ea%a primul conres la P8iladelp8ia B122+ unde decid 0oicotareamar(urilor enle%e si respinerea autoritatii parlamentului. 'm0ele parti se

preatesc de ra%0oi prin recrutarea de mercenari ermani B'nlia si inarmareamilitiilor BSU', prevestind Declaratia de Independenta B1226 redactata de

=8omas e((erson in spiritul luptei pentru independenta si li0ertate. Conresul mo0ili%ea%a armata de voluntari si (oloseste diplomati pentru aatrae spri9inul *rantei, Spaniei si $landei, dar initial su(era rele in(raneri in(ata armatei enle%e pro(esioniste ce reuseste sa ameninte P8iladelp8ia siindependenta. Situatia se modi(ica datorita consilierii militare (rance%e sinumirii ca eneral a lui :eore Gas8inton ce o0tine victoriile decisive de laSaratoa B1222 si orOton B12&1. Pacea se inc8eie la Aersailles in 12&! sirecunoaste independenta SU', devenita repu0lica pre%identiala.

SU'

&


9/76

'nii 12&!12&2 sunt de(initi de lupta dintre repu0licanii adepti aiindependentei (iecarei colonii si (ederalistii, conndusi de Gas8inton, ce doreauun stat (ederativ, compus din cele 1! colonii, orani%at pe principiul separarii

puterilor in stat. *ederalistii au casti de cau%a si ela0orea%a Constitutia din

12&2 pe 0a%a urmatoarelor principii H Separarea puterilor in stat intre puterea leislativa BConresul, (ormata dinSenat si Camera Repre%entantilor, puterea eecutiva Bpresedinte si uvernsi puterea 9udecatoreasca. Senatul include doi repre%entanti din (iecare stat,iar Camera Repre%entantilor deputati alesi in numar proportional cunumarul locuitorilor in (iecare stat. Puterea 9udecatoreasca apartineCurtiiSupreme, iar presedintele eercita (unctiile de se( al statului si conducator al eecutivului.

;i0ertatea presei, dreptul de petitie si adunare :arantarea drepturilor cetatenesti Inter%icerea acordarii de titluri no0iliare, onoruri ereditare si privileii

eclusive

EXERCI=II

1. @@;ocuitorii coloniilor enle%e din 'merica de Nord, in temeiul leilor eterneale naturii, al principiilor Constitutiei enle%e.. au urmatoarele drepturi H1. Sunt indreptatiti la viata, li0ertate si proprietate si niciodata nau cedat, in(avoarea nici unei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea,

(ara consimtamantul lor.". Stramosii nostri, care au intemeiat din prima data aceste colonii, erau la dataEmirarii lor din tara mama, partasi la toate drepturile, li0ertatile si imunitatileunor supusi nascuti li0eri inauntrul reatului 'nliei.!. Prin emiratia lor, ei in nici un c8ip nu au renuntat la nici unul ... din acestedrepturi, ci au (ost atunci, la (el ca descendentii lor asta%i, indreptatiti sa eercitetoate acele drepturi si sa se 0ucure de ele ...+. *undamentul li0ertatilor enle%e si al oricarui uvern li0er este dreptul

poporului de a participa la adunarea sa leislativa intrucat colonistii enle%i nu

sunt repre%entati intransa, ... urmea%a de aici ca sunt indreptatiti la li0era sieclusiva putere leislativa in cadrul diverselor lor adunari provinciale,sinurele oranisme in care dreptul lor de orani%are poate (i reali%at@@ BDinDeclaratia si Re%olutia Primului Conres Continental 'merican din 1+octom0rie 122+a. Identi(icati doua temeiuri 9uridice care 9usti(ica reunirea locuitorilor intrunconres continental.

0. Mentionati arumentele aduse in (avoarea li0ertatii coloniilor.c. Enumerati doua scopuri pentru care luptau americanii.

3


10/76

". @@ Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au (ost creatieali, ca sunt in%estrati de creatorul lor cu anumite drepturi inaliena0ile, ca

printre acestea se numara viata, li0ertatea si cautarea (ericirii. Ca, pentru aaranta aceste drepturi, oamenii au instituit uverne, a caror 9usta autoritate

deriva din consimtamantul celor uvernati. Ca, ori de cate ori o (orma deuvernare devine o prime9die pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa osc8im0e sau sa o a0roe, instituind un nou uvern 0a%at pe acele principii siorani%at in acele (orme carei vor parea mai potrivite pentru ai arantasiuranta si (ericirea ... Dar cand un lun sir de a0u%uri si incalcari aledrepturilor, toate urmarind invaria0il acelasi scop, pun in evidenta planul de aisupune su0 un despotism a0solut, este dreptul lor, este datoria lor lor sarastoarne un asemenea uvern si sa inri9easca de noi aranti ai securitatii lor viitoare. De aici su(erinta ra0datoare a acestor colonii, si tot de aici, acum, necesitateacare le o0lia sa sc8im0e vec8iul lor sistem de uvernamant. Istoria actualuluiree al Marii ?ritanii este un sir de repetate nedreptati si a0u%uri, toate avand cao0iect direct statornicirea unei tiranii a0solute asupra acestor state@@ B*ramentdin Declaratia de Independenta a Statelor Unite al 'mericii, + iulie 1226a. Identi(icati acele drepturi naturale ale omului mentionate in tet.

0. Mai sunt aceste drepturi naturale vala0ile si in %iua de asta%i J

!. De ce Constitutia SU' se 0a%ea%a pe principiul separarii puterilor in statJ

!.". Revolutia (rance%a

Cau%ele revolutiei =aranimea repre%enta din populatie si platea ma9oritatea taelor, desi

nu avea pamant si depindea de no0ilul local, Stat sau ?iserica, (iinda(ectata de saracie, 0oli si (oamete.

Starile privileiate Bno0ili, cler erau scutite de la plata taelor sirepre%entate la curtea reala, mostenind po%itia sociala si (unctiile

administrative, militare, 9uridice si reliioase. ?ur8e%ia este nemultumita de restrictiile impuse industriei si comertului si

doreste sa o0tina putere politica pentru asi apara interesele economice. Reele detine putere a0soluta in teorie, impartita in realitate cu starile

privileiate ce pro(ita de 8aosul in care (unctionau institutiile statului. Eercitarea 9ustitiei de catre mai multe instante ce apartin (unctionarilor

reali, seniorilor si 0isericii Eistenta vamilor interne ce atuiesc comertul si circulatia monedei C8eltuielile eaerate ale Curtii reale

1)


11/76

*ranta cunoaste o cri%a puternica intre 12&"12&& ce loveste aricultura, undeseceta a(ectea%a recolta si produce (oamete, industria tetila si comert,incapa0ile sa tina pasul cu cele enle%e si nivelul de trai al omului de rand cetre0uia sa supravietuiasca cu 1& sous Qmoneda (rance%a a timpului era livra,

impartita in sous pe %i.Reele ;udovic al XAIlea convoaca 'dunarile :enerale pentru a vota noiimpo%ite si le permite sai adrese%e asa numitele @@Caiete de doleante@@ unde sa(ormule%e revendicari su0 (orma unor cereri. Cele trei clase Bno0ilii, clerul,starea a treia < 0ur8e%ie, electri%ate de posi0ilitatea unor sc8im0ari, solicitades(iintarea a0solutismului, re(orma (iscalitatii si 9ustitiei si (ormarea uneiadunari repre%entative care sa decida asupra leilor si impo%itelor.

Revolutia Constienti ca reele nu doreste re(orma, mem0rii starii a treia solicita votulindividual in parlament si se proclama 'dunare Nationala, 0ene(iciind despri9inul unei parti a clerului, la care reele raspunde c8emand trupe din

provincie. Pari%ienii (ormea%a municipalitatea Bcomitet permanent ales similitia 0ur8e%a ce isi procura armele de la >otel des Invalides si solicitauvernatorului inc8isorii ?astilia sa cede%e re%ervele de pra( de pusca si saretraa tunurile indreptate impotriva multimii. Militarii tra in multime, actsoldat cu peste 1#) de morti si raniti, iar populatia ataca, cucereste si darama?astilia. Ecoul luptelor din orase se (ace simtit si la sate unde taranii doreau o impartire

ec8ita0ila a ranelor, stererea impo%itelor catre stat si des(iintarea o0liatiilor (eudale. In consecinta vara lui12&3 marc8ea%a declansarea unor rascoale cedistru ar8ivele cu datorii si incendierea a numeroase castele no0iliare. Speriata de anar8ie, Constituanta des(iintea%a pe + auust 12&3 toate

privileiile (eudale, proclamand ealitatea tuturor cetatenilor. Pe "6 auust esteadoptata @@Declaratia drepturilor omului si cetateanului@@, am0ele acceptate deree su0 presiunea pari%ienilor ce il o0lia sa locuiasca in palatul =uileries dinParis. 'nii 12&31231 marc8ea%a lupta politica intre doua rupuri derevolutionari si anume Clu0ul Iaco0inilor BSocietatea prietenilor revolutiei,

dominat de Maimilian Ro0espierre si Clu0ul Cordelierilor BSocietatea amicilor drepturilor omului si cetateanului, (recventat de Danton, Marat sauDesmoulines, apreciat de mica 0ur8e%ie, meseriasi si muncitori.

Reele decide sa (ua din Paris si este prins la Aarennes, iar revolutionariiimpun Constitutia din 1231 0a%ata pe separarea puterilor in stat si neareaa0solutismului. ;a randul sau, reele neocia%a pe ascuns cu 'ustria si Prusia cetrimit trupe impotriva *rantei. 'rmata de%orani%ata si prost condusa estein(ranta si Parisul este asediat de armata prusaca condusa de ducele de?runsicO. 'dunarea c8eama in capitala ").))) de soldati ai ar%ilor nationale,

iar pari%ienii impun arestarea reelui pe 31) auust 123" si adoptarea unei seriide deci%ii impotriva dusmanilor revolutiei. Pe ") septem0rie armata o0tine

11


12/76

prima victorie la AalmF in (ata dusmanilor si Conventia des(iintea%a monar8ia si proclama repu0lica ce cunoste urmatoarele uvernari H Conventia irondina B123"123! este o0liata sal eecute pe ree, provocandnasterea unei coalitii B'ustria, Prusia, 'nlia, Rusia ce dorea sa restaure%e

vec8iul reim. Repu0lica recrutea%a !)).))) soldati pentru ra%0oi si secon(runta cu rascoalele taranilor din Aendeea si deteriorarea situatiei economice,ascutind con(lictul cu iaco0inii ce decid la " iunie 123! sai areste%e si8ilotine%e pe irondini. Conventia montanarda sau iaco0ina B123!123+ a9une la putere cu spri9inulmaselor si recure la urmatoarele masuri pentru a resta0ili ordinea H

=aarea tuturor veniturilor Preturi maimale pentru com0aterea speculei Reorani%area armatei si promovarea o(iterilor (ideli revolutiei Eecutarea dusmanilor revolutiei in 0a%a leii suspectilor, adoptata la 1#

septem0rie 123!, ci(rati la aproape #.))) in Paris si 1.6)) in provincie Controlul statului asupra economiei Calendar si educatie laica

Pe masura ce ordinea se resta0ilea liderii iaco0inilor intra in con(lict su0 presiunea lui Ro0espierre ce dorea sa o0tina un control a0solut asupra tarii si nuva e%ita sa eecute rupurile conduse de >e0ert si Danton. In ciuda inaspririiterorii, situatia econommica incepe sa se deteriore%e datorita in(latiei, proasteiaprovi%ionari cu alimente si cresterii preturilor. ;a s(arsitul lui iulie 123+Ro0espierre tine un nou discurs amenintator, iar soldatii Conventiei il arestea%a

si 8ilotinea%a, punand capat terorii. Conventia t8ermidoriana B123+123# este (ormata de sustinatorii moderati aiintereselor 0ur8e%iei, numiti dupa noua luna iulie a calendarului laic. Ei reusescsa respina inva%iile eterne si dau o noua constitutie ce resta0ilea separarea

puterilor si votul cen%itar. ;eislativul era alcatuit din doua Camere BConsiliulcelor #)) sute si Consiliul ?atranilor, iar # directori constituiau eecutivul,marcand s(arsitul revolutiei propriu%ise.

EXERCI=II

1. Identi(icati principala cau%a a revolutiei (rance%e.". De ce repre%entantii starii a treia re(u%a sal asculte pe ree la 12&3 J

!. @@ Repre%entantii poporului (rance%, constituiti in 'dunarea Nationala,considerand ca inorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului suntsinurle cau%e ale ne(ericirii pu0lice si ale coruptiei uvernelor, au 8otarat saepuna intro declaratie solemna drepturile naturale, inaliena0ile si sacre aleomului ...

I. $amenii se nasc si raman li0eri si eali in drepturi.

1"


13/76

II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale siimprescripti0ile ale omului. 'ceste drepturi sunt li0ertatea, proprietatea sire%istenta la aresiune.III. Natiunea este sursa esenntiala a principiului oricarei suveranitati nici o

rupare, nici un individ nu pot eercita vreo autoritate care sa nu emane de la ea.IA. ;i0ertatea consta in a putea (ace tot ceea ce nu daunea%a alltuia.A. ;eea nu are dreptul sa inter%ica decat actiunile vatamatoare societatii.AI. ;eea este epresia vointei enerale H toti ... au dreptul sa contri0uie ... laalcatuirea ei ea tre0uie sa (ie aceeasi pentru toti, (ie ca apara, (ie ca

pedepseste ... @@ BDin Declaratia drepturilor omului si cetateanului Bp. "2 dra. Cautati si de(initi doi termeni c8eie ai documentului.

0. Comentati, pe scurt, principalele doua idei.c. Care sunt drepturile naturale ale omului J 'rumentati

+. Care este cea mai importanta conventie ce uvernea%a *ranta revolutionara J#. Ce anume provoaca eecutia liderilor irondini si iaco0ini J

!.!. *ranta napoleoniana

Directoratul =eoretic Constitutia se 0a%a pe separarea puterilor in stat, cele doua camere

erau alese li0er si se aranta li0ertatea cuvantului, dar in realitate armata a (ost(olosita pentru a elimina ma9oritatea realista din Consiliul celor #)) sute la1232, iar in 123& sau anulat aleerile datorita succesului previ%i0il aliaco0inilor. In(latia, specula, cresterea preturilor, drumurile distruse, alimente pecartela, imposi0ilitatea platii salariilor pe care le su(ereau oamenii de rand erauin contradictie cu viata luoasa a noilor im0oatiti, enerand ample miscarisociale. @@Con9uratia ealilor@@, condusa de :racc8us ?a0eu(, propune o societateealitara si este rapid lic8idata, la (el ca si miscarile realiste, o(erind prile9ul

remarcarii tanarului o(iter Napoleon ?onaparte. El recucerise orasul =oulon,ocupat de enle%i si in(rane miscarea realista din Paris, motiv pentru careDirectoratul, in parte speriat de (aima sa, il pune in (runtea armatei din Italia.Desi sla0 dotata, armata este rapid reorani%ata de Napoleon ce o0tine 1"victorii in (ata austriecilor timp de un an B12361232 si impune =ratatul de laCampo *ormio prin care 'ustria cedea%a malul stan al Rinului, ?elia si o

parte a Italiei.Urmatoare epeditie il poarta in $rient unde cucereste Eiptul, desi pierde

(lota si termina indecis atacul asupra Siriei si de aici in *ranta, a(lata intro

situatie critica.

1!


14/76

Consulatul B12331&)+ Cu a9utorul armatei Napoleon da o lovitura de stat pe 3 noiem0rie 1233 siimpune consulatul. In (runtea tarii se a(lau ! consuli, ?onaparte avand rolul

principal, iar noua Constitutie permite amestecul eecutivului in tre0urile

leislative. =ara este impartita in departamente, conduse de pre(ect numiti de primconsul, politia cen%ura activitatile politice periculoase, presa, teatrul saucartile, in timp ce educatia scolara inter%ice li0ertatea de andire in (avoareaunei prorame ce punea accent pe o0edienta. In paralel, Napoleon permite revenirea emirantilor realisti, creea%a o paturade privileiati cei datorea%a 0oatia si se impaca cu ?iserica Catolica al carui

papa Pius al AIIlea decide ca democratia si crestinismul sunt compati0ile insc8im0ul recunoasterii reliiei catolice si desc8iderii 0isericilor. *inantele pu0lice se redresea%a su0 coordonarea ?ancii *rantei, crescinvestitiile si se de%volta manu(acturile, iar in plan 9uridic apar Codurile penal,civil si comercial ce im0ina drepturile democratice cu prevederi depasite careintroducerea sclaviei in colonii si mentinerea autoritatii 0ar0atului asupra(amiliei. Po%itia consulului este consolidata si de victoriile militare impotriva celei deadoua coalitii anti(rance%e B'nlia, Rusia, 'ustria, Imperiul $toman, (ormata in1233, la Mareno si >o8enliden. Aictoriile permit inc8eierea pacilor de la;uneville si 'miens ce ii recunosc dominatia asupra ?eliei si pacea cu totivecinii.

Imperiul B1&)+1&1# Constient de (orta sa, Napoleon este ales consul pe viata in 1&)" si imparat in1&)+, pe (ondul unor conspiratii realiste si redesc8iderii con(lictului cu 'nlia. Politica interna este de(inita de urmatoarele trasaturi H

Controlul politienesc asupra societatii, marcat de eistenta tri0unalelor speciale, reintroducerea practicii trimiterii la inc8isoare (ara 9udecata si aarestului la domiciliu.

*ormarea unei no0ilimi supuse imparatului ce primeste (unctii si domenii Reorani%area armatei in unitati (lei0ile de maimum !).))) de oameni,

du0late de corpuri de cavalerie, artilerie, eniu si :arda Imperiala. $(iteriisunt promovati din randul trupelor, eclusiv pe 0a%a meritelor si priceperii,iar Marea 'rmata din 1&)#1&)6 numara 6)).))) de oameni condusa demaresali cele0ri ca Murat, ;annes, NeF, Soul sau ?ernadotte.

Politica eterna vi%ea%a con(lictul cu cea dea treia alianta, compusa din'nlia, Rusia, 'ustria si Prusia, Desi enle%ii raman stapanii marilor, datoritavictoriei decisive a amiralului Nelson la =ra(alar in "1 octom0rie 1&)#,(rance%ii sunt im0ata0ili pe uscat in luptele de la Ulm, 'usterlit%, Iena, EFlau si*riedland. Pacea de la =ilsit si alianta cu Rusia ii permit lui Napoleon sa impuna

0locada economica asupra 'nliei in perspectiva unei inva%ii prin CanalulManecii. ?locada esuea%a, au loc rascoale populare in Prusia, Spania, Portualia

1+


15/76

si cri%a economica isi arata coltii in conditiile recoltelor sla0e din 1&11 si lipseientu%iasmului pentru noi con(licte a unei noi no0ilimi si 0ur8e%ie ce aveanevoie de timp sa @@diere@@ 0oatiile aduse de imperiu. Con(lictul cu Rusia se trans(orma in campania nereusita din 1&1"1&1! in care

marea parte a armatei dispare in %apada si (riul rusesc, iar tarul 'leandru(ormea%a a patra alianta ce o0tine victoriile de la ;eip%i B1&1! si GaterlooB1&1#, punand capat imperiului (rance% al carui lider este eilat pe insula S(.Elena.

EXERCI=II

1. 'leeti principala masura a politicii interne din timpul consulatului.". De ce doreste Napoleon sa se proclame imparat J

!. @@'dresanduse unui apropiat in timpul campaniei din Italia, Napoleon?onaparte spunea urmatoarele H Ceea ce am (acut pana acum nu inseamna marelucru. Nu sunt decat la incepuutul carierei mele. Credeti ca mam luptat pentruvictorie in Italia pentru a aduce lorie avocatilor DirectoratuluiJ Credeti ca am(acut toate astea pentru a (onda repu0licaJ Ce ideeK $ repu0lica de !) milioane de oameni, cu moravurile noastre, cuviciile noastre. Este oare posi0ilaJ Este un vis de care acum (rance%ii suntentu%iasmati, dar care va trece ca atatea altele. ;or le tre0uie lorie si

satis(acerea vanitatii. Din li0ertate nu intele nimic.@@ Bp. !+ sta. Ce doreau (rance%ii in opinia lui Napoleon J

0. De ce repu0lica nu se potrivea cu *ranta, in opinia saJ

+. 'leeti principala masura a politicii interne din timpul imperiului.#. Care este cau%a principala a in(ranerii lui Napoleon ?onaparte J

!.+. Relatiile internationale in secolul al XIXlea

Revolutia (rance%a si ra%0oaiele napoleoniene modi(ica atat 8arta Europei catsi mentalitatea locuitorilor. Re(ormele moderne demonstrea%a posi0ilitatea(unctionarii statelor democratice, 0a%ate pe li0ertate, ealitate si drepturicetatenesti, idei ce neau autoritatea a0soluta a monar8ilor si privileiileno0ilimii si clerului. Marile puteri sunt o0liate sa limite%e pau0ele produse de aceste evenimentesi idei, motiv pentru care orani%ea%a Conresul de la Aiena B1&1#. Con(erin ăț

a statelor europene, des(ă urată la s(r itulș ș ră%0oaielor napoleoniene cu scopulde a restaura ordinea conservatoare eistentă 4naintea i%0ucnirii Revolu ieiț

1#

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleonienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleonienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83


16/76

*rance%e, avea drept o0iective resta0ilirea vec8ilor reimuri a0solutiste iș4nlăturarea, prin sta0ilirea de noi rani e, urmările ocupa iei (rance%e 4n Europa.ț ț Preocupările ma9ore ale participantilor au (ost H

reali%area unui ec8ili0ru al rela iilor de (or e 4ntre state, (ără a ine seama deț ț ț

particularită ile linvistice, reliioase, de tradi ii ale teritoriilor pe care i leț ț ș4mpăr eauț (avori%area autorită ii tradi ionale, adică (or ele (eudale, conservatoare iț ț ț ș

clericale. Cuvintele c8eie ale Conresului au (ost restaura ieT i leitimismT.ț ș

Restaura iaț consta 4n readucerea pe tron a dinastiilor care (useseră 4ndepărtate 4nurma unor revolu ii sau a altor evenimente cu re%onan ă, iar ț ț legitimismul era oteorie monar8ică ce considera drept principiu (undamental al statului dreptul latron al dinastiilor leitime i puterea a0solută a acestora.ș

*ranta a (ost redusa la teritoriul din 12&3 si o0liata sa plateasca despau0iride ra%0oi, (iindui 0locat drumul spre 'nlia de crearea Reatului Unit al =arilor de os ce unea $landa si ?elia de asta%i. Prusia si 'ustria isi recapata teritoriile

pierdute si o0tin altele in plus, Rusia ocupa "! din Polonia, iar 'nlia pastrea%a:i0raltar si statutul de putere navala. Conresul de la Aiena a instituit o nouă ordine 4n care Europa era su0 controlulunui ansam0lu de patru puteriH 'ustria, Prusia, Rusia i 'nlia. Pentru a păstrașvec8ile reimuri dinastice, nelund 4n seamă dorin ele i aspira iile na iunilor ț ș ț țcare doreau să i cree%e state proprii, na ionale, monar8ii Prusiei, 'ustriei iș ț șRusiei creau, 4n 1&1#, S(nta 'lian ă, un pact de asisten ă mutuală 4ntreț ț

monar8ii a0solu i europeni 4ndreptată 4mpotriva (rămntărilor revolu ionare, iț ț șcare, pnă 4n 1&"!, a permis 4mpiedicarea tuturor mi cărilor li0erale saușna ionale europene.ț Conresul de la Aiena si S(anta 'lianta sau lovit la scurt timp de o serii demiscari revolutionare in Spania B1&13, Italia B1&") < 1&!), :recia B1&"11&"&, Polonia B1&!)1&!1, *ranta B1&!) si tarile latinoamericane B1&")1&!1. Revolutionarii doreau sasi cree%e state nationale li0ere, repu0lici saumonar8ii constitutionale, 0a%ate pe ealitatea in drepturi, li0ertate si re(ormemoderne, respinand complet amestecul marilor puteri in tre0urile lor interne.

Cu eceptia *rantei, unde este instaurat reele ;udovic *ilip I, :recieiindependente in 1&"& si %onei sud americane, celelalte revolutii sunt in(rantedatorita interventiilor militare (rance%e, austriece si rusesti, preatind insadrumul catre revolutia de la 1&+&.

EXERCI=II

1. Ce rol avea Conresul de la Aiena J". De ce marile puteri doresc sa se reintoarca la situatia dinainte de revolutia

(rance%a J

16

http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83


17/76

!. Pe de o parte avem no0ilimea si clerul, iar pe de alta parte 0ur8e%ia si nouano0ilime. Cine spri9ina autoritatea traditionala si cine suporta re(ormelemoderneJ+. Identi(icati scopul principal al (ormarii S(intei 'liante .

#. Ce doresc in primul rand revolutionarii ce se ridica impotriva S(intei 'liante J

+. -ările Romne /i pro0lema orientală

+.1. Secolul (anariot. 'nul 1&"1

Secolul (anariot marc8ea%ă perioada cuprinsă 4ntre 1211 BMoldovaV1216BMuntenia /i 1&"1 4n care sultanii otomani impun domni (anario5i 4n locul celor

pămnteni pentru a accelera interarea lor economică /i politica la peri(eriaImperiului. Pro0lema orientală este, pe scurt, decăderea treptată a Imperiuluiotoman /i luptele politice, diplomatice, economice /i militare 4ntre marile puteri

pentru a o05ine ct mai mult din eventuala pră0u/ire a turcilor. Secolul (anariot este de(init de următoarele trăsături H insta0ilitatea domniei permite celui ce o(eră mai mult să cumpere tronul la 1!ani, motiv pentru care am avut !6 de domni 4n Moldova /i !3 4n -araRomnească oriini etnice diverse ale domnilor H reci BCaraea, 7u5u, romni BRacovi5ă,al0ane%i B:8ica, turci B>anerli

dispari5ia armatei na5ionale cumpărarea (unc5iilor impunerea 0oierilor reci 4n (unc5ii de conducere tae /i impo%ite numeroase putere politică, leislativă, 9uridică, militară, economică /i (iscală a0solută adomnilor, asimila5i de turci cu dreătorii otomani Wn ciuda (aptului că erau 4n slu90a Imperiului turc, marile (amilii rece/ti cedomină -ările Romne se sim5eau mai dera0ă leate de tradi5ia 0i%antină /idoreau reconstituirea ?i%an5ului ca un imperiu multina5ional ortodo condus de

reci. Comportamentul, ceremonialul de la curte, luul ostentativ /i dispre5ulindi(erent arătat localnicilor demonstrea%ă ct de rup5i de realitate erau 4nvisurile lor 4n (a5a cărora stăteau toate marile puteri /i interesele lor.

Re(ormele (anariote Domnii (anario5i au dorit să moderni%e%e -ările Romne pentru a/i eercitamai e(icient stăpnirea /i mai ales colectarea taelor. De aceea, unii (anario5ii 4/i

propun moderni%area institu5iilor statului /i structurilor sociale.Cel mai important re(ormator a (ost Constantin Mavrocordat ce a o05inut 6

domnii muntene /i + moldovene pe o perioadă cumulată de "# de ani. Primare(ormă a (ost recensămntul popula5iei B12+) pentru ca statul să poată evalua

12


18/76

precis impo%itele ce urma să le strnă. De asemenea, a impus un impo%it (i,anual, pe cap de locuitor /i a numit doi ispravnici la conducerea (iecărui 9ude5care să controle%e (unc5ionarii locali. Re(orma 9usti5iei a permis crearea unor instan5e de 9udecată la nivel local,

controlul statului asupra procedurilor /i 4nreistrarea scrisă a activită5ilor. Ceamai importantă măsură rămne cea socială B12+612+3, tradusă prindes(iin5area /er0iei Blearea de pămnt a 5ăranilor ce se răscumpărau cu 1)taleri pe cap de om /i deveneau clăca/i, muncitori pe pămntul 0oierilor. 'leandru Ipsilanti va ini5ia re(orme 4n domeniile (iscal, 9udecătoresc, po/tal /ieduca5ie /i va spri9ini de%voltarea meseriilor /i comer5ului. ;a ?ucure/ti esteconstruită o nouă curte domnească, 4ncepe reulari%area rului Dm0ovi5a /i seconstruiesc primele ci/mele cu apă de i%vor adusă de la ") Om distan5ă.

Mi/carea lui =udor Aladimirescu B1&"1 ;a 4nceputul secolului al XIXlea popoarele 0alcanice ortodoe Breci, 0ulari,sr0i, romni 4/i pun speran5ele de independentă 4n politica Rusiei. Imperiulturc, 0locat 4n corup5ie /i 0irocra5ie, era incapa0il să administre%e via0il -ărileRomne, iar marea 0oierime contestă, 4n pam(lete /i 0ro/uri, pre%en5aelementului rec. Pe acest (ond apare o revoltă antiotomană condusă de Eteria, omi/care reacă pornită din Rusia /i spri9inită indirect de 5ar. Ea atrae suportulneustorilor /i 0oierilor reci, a domnilor (anario5i /i a unui mic 0oier din$ltenia =udor Aladimirescu. Inten5ia eteri/tilor, condu/i de 'leandru Ipsilanti,era de a (olosi -ările Romne ca tram0ulină a opera5iilor militare /i de a coopera

cu trupele de panduri 4mpotriva turcilor. Planurile erau super(iciale /i prostcoordonate, 4n condi5iile 4n care cei doi lideri nu aveau 4ncredere unul 4n altul.

Proclama5ia de la Pade/ B"! ianuarie 1&"1, emisă de =udor, 9usti(ica ac5iuneaca (iind ridicată 4mpotriva (anario5ilor /i a unei păr5i din no0ilime, nu a turcilor.'9uns cu armata la ?ucure/ti =udor uvernea%ă 5ara două luni 4n 0a%a unui

proram eneros Bre(orme 4n armată, administra5ie /i educa5ie des(iin5area privileiilor, dar lipsit de institu5iile capa0ile săl pună 4n aplicare. Con/tient delipsa de sus5inere a 0oierimii /i du/mănit de eteri/ti, =udor părăse/te capitala /ieste ucis de eteri/ti pe "2 mai, care la rndul lor sunt lic8ida5i de turci.

Mi/carea lui =udor a avut două urmări importante /i anume revenirea ladomniile pămntene /i a atras aten5ia marilor puteri asupra -ărilor Romne.

EXERCI-II

1. @@ Prin secolul al XAIIIlea, o parte dintre reci o05inuseră un statut privileiat4n Imperiul otoman, 4n compara5ie nu numai cu al5i cre/tini, dar /i cu ma9oritateamusulmanilor. Po%i5ia cu adevărat privileiată era de5inută 4nsă nu de neustoriireci /i nici măcar de 4nal5ii o(iciali ai ?isericii ortodoe, ci de un alt rup,

oliar8ia (anariotă, al cărei centru era Constantinopolul.

1&


19/76

Mem0rii acestui rup, al cărui nume provenea de la *anar, sau cartierul(arului, unde trăiau ma9oritatea cre/tinilor ortodoc/i /i unde se a(la sediulPatriar8iei ortodoe, erau 4n mare parte de na5ionalitate reacă, dar el includea /iitalieni eleni%a5i, romni /i (amilii de al0ane%i. In(luen5a (anario5ilor deriva din

marea lor 0oă5ie. *iind cel mai 0ine educa5i dintre popoarele 0alcanice, reciiau ocupat 4n Imperiul $toman posturile de draomani. Dea lunul secolelor XIAXAIII, Moldova, -ara Romnească /i, din secolulal XAIlea, =ransilvania nu au (ost incorporate 4n sistemul imperial otoman, ciau (ost provincii autonome, avnd propriile lor institu5ii. Imperiul otoman nudorea să incorpore%e direct aceste 5inuturi, 4ntruct avea nevoie de provinciitampon, care să constituie un 0loc e(icient de apărare 4mpotriva puterilor4nvecinate. După =ratatul de la arloit%, Poarta era preocupată de sta0ilitatea politică acestor provincii de rani5ă. Wntro perioadă de retraere din (a5a marilor puterieuropene, ea avea nevoie de conducători pe care să se poată 0i%ui /i care să nuconspire cu du/manii ei. Domnitorii auto8toni nu mai păreau de 4ncredere.Deoarece recii (anario5i se dovediseră slu9itori capa0ili, numirea lor 4n cele mai4nalte po%i5ii 4n Principate părea să (ie acum cea mai recomanda0ilă aleere@@B?ar0ara elavic8, Istoria ?alcanilor Bp. +" sta. Preci%a5i cel pu5in trei motive pentru care turcii apelea%ă la (anario5i.

0. Care a (ost statutul -ărilor Romne 4n secolele XIAXAIII J

". Cum eplica5i atitudinea re(ormatoare a domnilor Constantin Mavrocordat /i

'leandru Ipsilanti.!. Care este cea mai importantă re(ormă (anariotă J+. Sunt comune scopurile Eteriei /i cele ale lui =udor Aladimirescu J#. Care este visul domnilor (anario5i J

+.". Ră%0oaiele rusoaustroturce. Reulamentul oranic

Ră%0oaiele rusoaustroturce

Wn(rnerea otomanilor su0 %idurile Aienei la 16&! desc8ide drum tendin5elormarilor puteri de a se su0stitui turcilor 4n ?alcani /i $rientul 'propiat. Pe de altă

parte, popoarele 0alcanice 4/i mani(estă dorin5a de independen5ă, primul succes(iind al recilor 4n 1&"&1&"3. Cei mai pre%en5i 4n %onă au (ost ru/ii ce lansea%ă idee unirii tuturor slavilorsu0 conducerea lor, urma5i de austrieci ce doreau sa a9ună, ca /i ru/i, lastrmtori /i Constantinopol. De aici re%ultă următoarele con(licte ce a(ectea%ădirect /i provinciile romne H1. 1683-1699 H Pacea 4nc8eiata la arloit% 4n 1633 cons(in5ea ruperea

ec8ili0rului politicomilitar din SE Europei /i trecerea =ransilvaniei su0 controlaustriac.

13


20/76

". 1716-1718 H Pacea de la Passaroit% aduce ?anatul /i $ltenia su0 autoritateaustriacă.!. 12!6 < 12!3 H Pacea de la ?elrad readuce $ltenia su0 domina5ie turcă.+. 126&122+ H Pacea de la uciuO ainari aduce -ările Romne su0

protectorat rusesc su0 (orma protec5iei acordate cre/tinilor ortodoc/i /i ?ucovinacade 4n minile 'ustriei.#. 12&2123" H Prin tratatele de pace de la 7i/tov B1231 /i Ia/i B123" turciicedea%ă Rusiei teritoriul dintre ?u /i Nistru.6. 1&)61&1" H Pacea de la ?ucure/ti o(eră ru/ilor ?asara0ia, desprinsă dintrupul Moldovei2. 1&"&1&"3 H Pacea de la 'drianopol consolidea%ă po%i5ia de protector aRusiei, 4n timp ce turcii rămn putere su%erană.

Reulamentul oranic $cupa5ia militară otomană, necesară lic8idării mi/cării eteriste /i a pandurilorrevolu5iei lui =udor Aladimirescu /i numirea de domni pămnteni a nemul5umitRusia ce dorea să se amestece 4n viitorul -ărilor Romne. Conven5ia de la'OOerman din 1&"6 recuno/tea statul de putere protectoare al Rusiei /i aleereadomnilor de către Divan B0oieri pe o perioadă de /apte ani. =ratatul de la 'drianopol B1&"3 aduce ru/ilor /i /ansa unei ocupa5ii militarece le permite reorani%area administrativă a 5ărilor su0 0a8eta eneraluluiisele((. Wn consecin5ă apar Reulamentele $ranice, intrate 4n vioare 4n 1&!1

B-ara Romnească /i Moldova B1&!" modi(ică (undamental orani%areainternă datorită următoarelor prevederi H separarea puterilor 4n stat 4n(iin5area unui parlament 0oieresc re(orme in administra5ie, 9usti5ie si educa5ie eliminarea vămilor interne impo%it unic Reulamentele oranice au 4n%estrat practic Moldova /i -ara Romnească cuinstitu5ii aproape identice /i au acordat cetă5enie comună locuitorilor lor, ră0ind

ast(el unirea celor două 5ări.

EXERCI-II

1. @@ Ruptura cu Estul, decisă de elita secolului al XIXlea, sa tradus printro puternică devalori%are /i culpa0ili%are a unor popoare /i culturi care pnă atuncio(eriseră romnilor mai curnd modele dect motive de lamentare. Primele victime au (ost recii. ?ălcescu a dat tonul 4n articolul Românii şi

fanarioţii, su0liniind starea de jale la care cei din urmă aduseseră 5ara.Eminescu are (o0ia recilor H Y 7i dacă sa stricat rndul /i tocmeala acestor 5ări,dacă am pierdut provincii, dacă am 4nlăturat cu u/urin5ă o0iceiuri 0une /i vec8i,

")


21/76

dacă au intrat corup5ia /i la/itatea 4n clasele vec8ii societă5i romne/ti, totdeaunai%vorul acestor rele se va ăsi ca (ost un rec sau o mnă de reciZ Nici D. Dră8icescu nu se pre%intă mai conciliant (a5ă de reci 4n 4ncercarea sa

de psi8oloie a poporului romn H Y :recii neau lăsat ceva din duplicitatea,

ceva din per(idia de%0inătoare, cu ec8ivocul %avistnic /i corupt, cu lipsa dedemnitate /i cu linu/irea du0lată de un oroliu 0olnav cunoscut al ?i%an5uluiZ=urcii au /i ei partea lor de vină 4n evolu5ia romnilor H Y 7alvarii, ni/te

pantaloni, precum se /tie, (oarte lari, antereul cu mneci luni /i plutitoare, peste care se punea o altă 8aină cu mneci despicate, sau iu0eaua cu mnecilelari /i scurte, toate acestea poartă pecetea unei vie5i de lene /i trndăvieZ@@B;ucian ?oia, Istorie /i mit 4n con/tiin5a romnească, 1332 Bp.+2 dra. *ormula5i două arumente pro a(irma5iilor lui Eminescu /i Dră8icescucuprinse 4n tet .

0. *ormula5i două arumente contra a(irma5iilor lui Eminescu /i Dră8icescucuprinse 4n tet .

". Ce urmăreau 'ustria /i Rusia 4n con(lictul cu =urcia J!. Preci%a5i numele documentului ce relementea%ă orani%area internă a -ărilor romne.+. Identi(ica5i principala modi(icare adusă de Reulamentele $ranice.#. De ce Rusia dorea să se amestece 4n orani%area -ărilor Romne J

#. 'nul 1&+& 4n Europa

#.1. 'spira5ii li0erale /i na5ionale 4n Europa

;a 9umătatea secolului al XIXlea ordinea S(intei 'lian5e părea neclintită,unicele oa%e de democra5ie (iind 'nlia, ?elia /i *ran5a către care se 4ndreptausute de re(uia5i politici. ;i0eralismul /i na5ionalismul erau 4nsă active /i sea(irmă pe (ondul cri%ei economice dintre 1&+# < 1&+& ce love/te ariculturaBrecolte sla0e de cereale /i 4m0olnăvirea carto(ului, aliment de 0a%ă /i industria

unde se 4nreistrea%ă numeroase (alimente, mari reduceri salariale, cre/terea/oma9ului /i reducerea masivă a puterii de cumpărare.

*ran5a Wn (e0ruarie 1&+& reele ;udovic *ilip este o0liat să a0dice după ce marimani(esta5ii de stradă sunt reprimate 0rutal. Repu0licanii constituie un uvern

provi%oriu ce decretea%ă vot universal /i dreptul la muncă, 4n(iin5nd 'telierele Na5ionale pentru ana9area /omerilor. 'leerile din aprilie 1&+& sunt c/tiatede modera5i B#)) din 3)) deputa5i ce des(iin5ea%ă 'telierele sco5nd 4n stradă

mul5imile 4ntre "!"6iunie. :eneralul Cavainac resta0ile/te ordinea cu pre5ul a!.))) de mor5i, "#.))) aresta5i /i 11.))) de persoane 4nc8ise sau deportate /i

"1


22/76

este ales ca pre/edinte al repu0licii ;udovic Napoleon ?onaparte, spri9init de 0ur8e%ia conservatoare, ce va deveni 4mpărat mai tr%iu. Imperiul 8a0s0uric Imperiul era un mo%aic de popoare Bce8i, romni, unuri, sr0i, italieni, croa5i

condus de cancelarul Metternic8, creatorul S(intei 'lian5e. Revoltaantia0solutistă din 1! martie 1&+& 4l alună pe cancelar /i 4mpăratul, constrnsde mi/cările na5ionale din Unaria /i Italia, este o0liat să acorde li0ertatea

presei /i 4ntrunirilor /i să promită o Constitu5ie. =etul ei a nemul5umit popula5iace a ridicat sute de 0aricade 4n Aiena, o0lind (amilia reală să se re(uie%e 4n

provincie /i să accepte o 'dunare Constituantă aleasă prin vot universal. Succesul a enerat revolu5ii 4n toate provinciile imperiului. Unurii solicităa0olirea privileiilor /i des(iin5area caracterului o(icial al ?isericii, re(orme /idrepturi cetă5ene/ti, dar doreau practic să se su0stituie austriecilor 4ntrun reatma8iar ce nea orice drepturi romnilor din =ransilvania, croa5ilor, ce8ilor /islovacilor. Romnii din 'rdeal cer drepturi eale /i 4mproprietărirea 5ăranilor,men5inndu/i 4nsă loialitatea (a5ă de 4mpărat /i luptnd, 4n (runte cu 'vramIancu, 4mpotriva armatelor unare ce atacau provincia. In paralel rusii si austriecii inc8eie o conventie militara la Aarsovia ce permiteMoscovei sa trimita trupe impotriva unurilor ce vor capitula la omorom inseptem0rie 1&+3. Dupa aceea, Unaria este impartita de austrieci in 1! districteconduse de comisari imperiali.

:ermania /i Italia

Proramul ra%vratitilor ermani include cereri privind li0ertati politice siunitate nationala. ;a ?erlin, reele Prusiei promite o Constitutie pe 1& martie1&+& in timp ce armata si demonstratii se con(runta dur pe stra%i provocandmoartea a ")) de mani(estanti. *rederic Gil8elm anunta convocarea unui

parlament ales prin vot universal, iar un rup de intelectuali propune proiectulunei parlament care sa preateasca uni(icarea statului. Parlamentul uni(icat de la*ranO(urt 8otareste constituirea unui stat (ederal BImperiul erman si o(eracoroana reelui prusac pe "& martie 1&+3, (iind insa re(u%ati. Conresul de la Aiena a impartit Italia in sapte parti distincte conduse de

reimuri a0solutiste spri9inite pe aristocratia (unciara. In nord, doar reatulPiemontului si Sardiniei, ce dispunea de o 0ur8e%ie comerciala si industriala

puuternica, re%ista 'ustriecilor. 'leerea ca papa al lui Pius al IX


23/76

1. Identi(icati asemanarile dintre revolutiile europene.". Identi(icati di(erentele dintre revolutiile europene.

!. @@Cetateni, (ara arme ati pus in deruta o armata care se 0ucura de o vec8ereputatie de indeletniciri ra%0oinice si de disciplina militara . :uvernul austriac adisparut pentru totdeauna din minunatul nostru oras ddar tre0uie luata deci%iaenerica de a invine peste tot, de a do0andi emanciparea Italiei intrei, ((ara decare nu eista emancipare posi0ila numai pentru voi. =raiasca Italia K@@BProclamatia :uvernului provi%oriu din Milano, martie 1&+& Bp. +3 dr 9osa. *ormulati doua arumente prin care sa sustineti a(irmatia uvernului.

0. De ce este in(ranta revolutia italiana J

+. De ce esuea%a revolutia unara J#. Cine invine in revolutia (rance%a J

#.". 1&+& 4n spa5iul romnesc

Revolu ia Romnă de la 1&+&ț a (ost parte a revolu iei europene din acela i anț și epresie a procesului de a(irmare a na iunii romne i a con tiin ei na ionale.ș ț ș ș ț ț

Un (actor deose0it de important la constituit Revolu ia *rance%ă din (e0ruarieț1&+& care a avut repercusiuni asupra 4ntreii Europe. Deoarece *ran aț era un stat

na ional unitar, revolu ia de aici a avut un predominant caracter social, pe cndț ț4n celelalte ări a luat di(erite (orme, după necesită ile locale. 'st(el că,ț ț

principiul li0ertă ilor cetă ene ti cerute de revolu ionarii (rance%i a evoluat i saț ț ș ț ștrans(ormat 4n li0ertă i na ionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicărileț țsociale sa suprapus ideea de unitate na ională.ț Revolu ia Romnă de la 1&+& sa des(ă urat 4n condi iile 4n care păr i dinț ș ț țteritoriul na ional se a(lau 4n stăpnirea imperiilor vecine Bț =ransilvania,?ucovina, 4n timp ce Moldova era constrnsă să accepte protectoratul Rusieiaristeț , iar Muntenia, su%eranitatea Imperiului $toman.

Wn Moldova, mi carea revolu ionară a avut un caracter pa nic, ea mai (iindș ț șdenumită 4n epocă iș revolta poe ilor ț i sa concreti%at printro peti ie 4nș țmartie 1&+& i printrun proram 4n auust 1&+&. Peti ia cuprindea 16 de puncteș ți a (ost redactată, de catreș Aasile 'lecsandri, la o 4ntrunire a tinerilor

revolu ionari moldoveni care a avut loc la 8otelulț Petersburg din Ia iș , cu tireașdomnitorului Mi8ail Sturd%a, 4n data de "2 martie. 'ceasta [peti iune a 0oierilor ți nota0ililor moldoveni[ avea un caracter moderat datorită atitudinii re%evate aș

principelui Sturd%a, care era presat de pre%enta trupelor ruse la rani ă.ț Sim ind pericolul unei mi cări i 4n Moldova, su0 in(luen a celor de a(ară,ț ș ș ț

domnitorul 4nsu i lea cerut peti ia. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea dectș țre(orme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, 4n con(ormitateș

"!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sturdzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sturdza


24/76

cu Reulamentul $ranic, domnitorul la (olosit ca pretet pentru arestareacapilor mi cării. 'ce tia urmau să (ie trimi i 4nș ș ș =urcia, 4nsă au reu it săișcumpere pe cei care tre0uiau săi treacă Dunărea, a9unnd la ?răila. De aici aureu it să plece 4nș =ransilvania, de unde au trecut 4n ?ucovina.

Wn vara lui 1&+& se a(lau 4n ?ucovina i mai ales 4nș Cernău iț circa #) de(runta i ai tineretului revolu ionar moldovean, printre careHș ț 'leandru IoanCu%a, C. Neri, D. Canta, Aasile 'lecsandri, 'l. Russo. 'cestora li sa adăuatiș Mi8ail oălniceanu, care avusese un con(lict cu (iul domnitorului. Wn auust

1&+& este redactat un proram 4n !6 de puncte, care a (ost pu0licat deoălniceanu su0 titlul [Dorin ele partidei na ionale din Moldova[. 'cestț ț

proram se deose0ea radical de peti ia din martie, (iind 4mpotrivațReulamentului oranic i a protectoratului arist. Se cereau, printre alteleHș țealitate politică i civilă, instruc iune ratuită, 4mproprietărirea ăranilor i seș ț ț ș4nc8eia cu o dorin ă ar%ătoareHț unirea oldovei !u unteniaQ+ Q#. Wn ara RomâneascăȚ , revolu ia sa 0ucurat de mai mult succes dectț4n Moldova, deoarece tinerii revolu ionari munteni, spre deose0ire de ceițmoldoveni, au 4ncercat traducerea ideilor 4n (apte. Wn acest scop iau atras 4nta0ăra lor pe intelectualii mai de seamă din acea vreme, precum i o parte așadministra iei i armatei.ț ș :8eor8e Ma8eru, Nicolae ?ălcescu iș Costac8eRomanescu alcătuiesc, 4n ilealitate, primul uvern provi%oriu revolu ionar sițdecid pe 3 iunie 1&+&, pentru a evita con(lictele militare, sa citeasca proclama iațrevolu ionar ț a la Isla%.

Su0 o0lăduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Ple oianu va (i orani%ată deș ș

către Popa apcăȘ , o mare adunare populară la Isla%. Stiind că a pierdut spri9inularmatei, ?i0escu semnea%ă, la ?ucure ti, proclama ia de la Isla% care va deveniș țnoua constitu ie. ' doua %i, ru ii au protestat prin consulul lor i au amenin at căț ș ș țvor invada ara. Wn aceste condi ii, :8eor8e ?i0escu a0dică. :uvernul adoptăț țca stea na ional, tricolorul revolu ionarilor. Pe 16 iunie 1&+& revolu ionariiț ț ța9un la ?ucure ti 4n (runte cu mem0rii uvernului provi%oriu. Sunt 4ntmpina iș țcu entu%iasm de popula ia ?ucure tiului. De teama represiunilor celor douăț șimperii se retu ea%ă uvernul provi%oriu care va cuprinde nu numai aripașradicală a revolu ionarilor ci i o aripă moderată. Noul uvern provi%oriu va (iț ș

condus de mitropolitul Neo(it i va avea ca mem0ri peH Ion >eliadeșRădulescu, Nicolae :olescu, te(an :olescu, C8ristian =ell, :8eor8eȘMa8eru, C.'. Rosetti, Nicolae ?ălcescu iș Ion C. ?ratianu. Urmare a 4n eleerii rusoturce, ru ii vor invada Moldova iar turcii vor ț ș

pătrunde 4n ara Romnească. :uvernul revolu ionar trimite o delea ie laȚ ț țcartierul eneral al comandantului trupelor turce, Soliman Pa a, asiurndul deșrela iile cordiale ale uvernului revolu ionar (a ă de turci. Soliman cereț ț țdi%olvarea uvernului care 4 i sc8im0ă denumirea 4n locotenen ă domneascăș țavnd 4n (runte pe Ion >eliade Rădulescu, Cristian =ell i Nicolae :olescu, nouaș

(ormulă păstrnd mem0rii uvernului, dar punnd 4n (a ă trei persoanețconsiderate moderate pentru adormirea viilen ei turcilor. Soliman este 0ineț

"+

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cern%C4%83u%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cern%C4%83u%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848#cite_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Magheruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costache_Romanescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costache_Romanescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islaz,_Teleormanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popa_%C8%98apc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Popa_%C8%98apc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Golescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosettihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Bratianuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cern%C4%83u%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848#cite_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Magheruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costache_Romanescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costache_Romanescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islaz,_Teleormanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popa_%C8%98apc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Golescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosettihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Bratianu


25/76

primit 4n ?ucure ti, nu intră cu armata, se dau repre%entan ii 4n cinstea lui iar ș țacesta recunoa te locotenen a domnească drept uvern leal. Urmarea acesteiș țrecunoa teri va (i recunoa terea lealită ii uvernului de către toate uverneleș ș țeuropene cu ecep ia ru ilor. Ru ii reclamă mituirea lui Soliman i incapacitateaț ș ș ș

acestuia de a pricepe ce se 4ntmplă 4n ară i cer sultanului 4nlocuirea luiț șSoliman cu *uad pa a, omul măsurilor dure.ș Wn Transilvania mi carea romnească a avut un caracter preponderentșna ional. $ parte din romni au aderat la revolu ia 0ur8e%ă ma8iară.ț ț Dieta dela Clu9 a avut 4n componen a ei i c iva romni, iar apoi cea de la De0re in cevaț ș ț țmai mul i. ?ure%ia ma8iară revolu ionară, care a pus pe picioare o armată 0ineț țorani%ată, a căutat să i impună controlul asupra 4ntreului 'rdeal. Wn acestșcontet au (ost reprimate toate mi cările de 4mpotrivire ale romnilor, sa ilor iș ș șunurilor răma i (ideli Casei de >a0s0ur.ș ;a "3 mai 1&+& Dieta de la Clu9 a proclamat unirea =ransilvaniei cu Unaria,(apt care a nemul umit deopotrivă păr i importante ale romnilor transilvani, aleț țsa ilor i ma8iarilor. Wnsu i poetulș ș ș Sandor Pet\(i se ridicase 4mpotriva 8otarriiunirii =ransilvaniei cu Unaria, arumentnd că 4n Dieta care luase deci%ia sea(laseră din !)) repre%entan i numai ! romni si "+ de sa i. Wn martie 1&+&ț și%0ucnise revolu ia la Aiena, mi care care a pătruns mai apoi 4n Unaria, undeț șintelectualitatea li0erală ma8iară dorea să impună stat na ional independent deț'ustria. Ideea de li0ertate i de unitate na ională era 4n eleasă de 0ur8e%ia ma8iarăș ț ț4n sensul (ormării unei na iuni civice ma8iare după modelul preconi%at deț

Revolu ia (rance%ă, adică ne innd seama de componen a etnică eteroenă aț ț țării, 0a tocmai prin asimilarea etniilor di(erite de cea ma8iară i omoeni%areaț ș

(or ată a speci(icului di(eritelor reiuni i prin impunerea unei sinure lim0iț șo(iciale, adică ma8iari%are. ;iderii romnilor din =ransilvania nu au 4mpărtă itșideea creării unui stat na ional ma8iar de acest tip unde romnii ardeleni,țma9oritari 4n 'rdeal, ar (i urmat să rămnă mai departe (ără drepturi politiceeale cu ale ma8iarilor, minoritari 4n =ransilvania i au convocat o adunareș

proprie 4n care să discute pro0lemele care 4i preocupau.'dunarea romnilor transilvăneni a avut loc la ?la9 pe 1# mai 1&+&, (iind

cunoscută istoriora(ic, ca 'dunarea de la ?la9. Se (ormea%ă 4n Mun ii 'pusenițo armată de voluntari romni condusă de avocatul'vram Iancu. 'ce tia reu escș șdouă victorii importante 4mpotriva armatelor revolu ionare ma8iare,țla '0rud iș Mări elș . Pe lnă romni, se ridicaseră la luptă 4n Croa ia i croa ii,ț ș ț(iindcă nici ei nu doreau să (acă parte din statul na ional unar, preconi%atțde revolu ionarii ma8iari ai lui ossut8ț . Nicolae ?ălcescu sa dus c8iar la?udapesta pentru a 4ncerca aplanarea con(lictului revolu]ionar romnoma8iar,dar ossut8 i mem0rii no0ilimii ma8iare au re(u%at 4n contet să acordeșdrepturi eale romnilor transilvani, 4ncercnd doar să c tie timp. Wn lupta deș

la iriaȘ lnă 'rad, armatele revolu ionare unure ti (ură cu totul %dro0ite deț ș

"#

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dieta_de_la_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dieta_de_la_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sandor_Pet%C3%B6fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abrudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ri%C8%99elhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ri%C8%99elhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_maghiar%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_maghiar%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuthhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dieta_de_la_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dieta_de_la_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sandor_Pet%C3%B6fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abrudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ri%C8%99elhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_maghiar%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuthhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iria


26/76

ru i, iar Unaria i =ransilvania B'rdealul vor (i predate de ru i austriecilor ș ș ș potrivit prevederilor S(intei 'lian e.ț

EXERCI=II

1. @@Natiunea romana, ra%imata pe principiul li0ertatii, ealitatii si (raternitatii, pretinde independenta sa nationala ... Natiunea romana pretinde ca 0isericaromana ... sa (ie si sa ramana li0era, independenta ... eala in drepturi cucelelalte 0iserici din =ransilvania ... Natiunea romana ... cere (ara intar%ieredes(iintarea io0aiei (ara nici o despau0ire ... Natiunea romana cere in(iintareascoalelor romane pe la toate satele si orasele ... precum si a unei Universitati.

Natiunea romana po(teste sa se (aca o Constitutie noua pentru =ransilvania@@BCererile romanilor la marea adunare de la ?la9, !V1# mai 1&+&

@@Pe scurt poporul roman recapituland decretaH 1. Independenta saadministrativa si leislativa ". Ealitatea drepturilor politice !. Contri0utieenerala +. 'dunarea enerala compusa din repre%entanti ai tuturor starilor#. Domn responsa0il, ales pe cinci ani si cautat in toate starile societatii ...1!. Emanciparea clacasilor ce se (ac proprietari prin despau0ire ... "".Convocarea ... unei adunari enerale ... care va (i datoare a (ace Constitutiatarii@@ BProclamatia de la Isla%, 3V"1 iunie 1&+& Bp. #) st a. Cautati in tete cel putin doua prorame sociale.

0. Identi(icati pro0lema nationala si doua modalitati de a o re%olva.

c. Sta0iliti valorile pentru care sa luptat la 1&+&. Cate dintre ele sunt vala0ile siasta%i J

". @@Conceptia lui GesselenFi MiOlos despre natiunea de tip no0iliar H Dacaaristocratia noastra de asta%i piere, nui mare pau0a, pentru ca nu valorea%a

prea mult. Aa veni alta in loc, dupa pricepere, 0ani sau mosie, care va (i desiur mai numeroasa decat cea de acum si poate va (i, si e de cre%ut ca va (i mai 0una,mai inteleapta. Dar ma8iara, nu ... 'ici, daca sar pune capat importanteimateriale si 9uridice a no0ilimii ma8iare de acum, printro revolutie in care ar

cure (ie nummai cerneala, (ie sane, urmasii ei ar (i H sar0ul, vala8ul, slovaculsi din acestia sar (orma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si de proprietate... @@ BScrisoare catre ossut8 ;a9os, 1 auust 1&+6

@@ Mani(estul lui Simion ?arnutiu H Noi, romanii, nu vrem pană atunci despreunirea asta cu unurii a vor0i, pana cand nu se va pune natia romana iar lavrednicia acea politica, de care o ati de%0racat voi, unurii, secuii si sasii ... *aranatie si repu0lica e numai un despotism a(urisit stererea io0aiei, natia romanaca natie romana, conres national in care sa ne inteleem noi intai despre

do0andirea acestora. '(urisit sa (ie in veci oricare roman va indra%ni a (ace vreo

"6


27/76

unire pana nu va (i proclamata natia romana ... @@ BDupa Istoria Romaniei intete Bp. #1 dra. Eplicati di(erenta intre conceptia nationala a lui GesselenFi MiOlos si cea alui Simion ?arnutiu.

0. De ce romanii re(u%a unirea =ransilvaniei cu Unaria Jc. Care este principala cerinta a romanilor ardeleni J

6. Revolu5ia industrială

6.1. 7tiin5a /i te8nica

Aalul 4nnoirii adus de revolu5iile secolului al XAIII < lea sa resim5it /i 4neconomie. Civili%a5ia umană sa de%voltat prin utili%area intensivă a (or5ei (i%iceumane sau animale /i a eneriei naturale Bapă, vnt, situa5ie sc8im0ată deintroducerea motorului cu a0uri, creata de ames Gatt, ce trans(orma eneriaa0urului 4n enerie mecanică continuă. Ma/ina cu a0uri a (ost introdusa rapid 4n industria tetilă, minerit, metalurie/i transporturi, provocnd dispari5ia manu(acturilor /i apari5ia (a0ricilor.Produc5ia de (a0rică necesita eisten5a unor condi5ii socioculturale, politice /ieconomice (avora0ile, reăsite 4n 'nlia secolului al XAIIIlea H

li0eralism /i ini5iativă individuală resurse minerale 0oate

mnă de lucru numeroasă /i ie(tină, dislocată din mediul rural ca urmare aapari5iei (ermelor /i (olosirii %ilierilor

sector (inanciar0ancar e(icient /i puternic Wn 1&1# :eore Step8enson introduce locomotiva, permi5nd răspndireacailor (erate, iar (olosirea surselor de enerie speci(ice Bcăr0une, ulei a permisrăspndirea civili%a5iei industriale 4n *ran5a, SU', ?elia, Elve5ia /i stateleermane.

' doua revolu5ie industrială

Industriali%area este un proces lent, marcat de pre%enta unui număr mare demici 4ntreprinderi sla0 mecani%ate /i de persisten5a transportului animal la 1&2).=reptat, 4/i (ac apari5ia noi inven5ii H Mendeleev, =a0loul periodic al elementelor Aolta, Pila electrică 'mpere, Curentul electric :ra8am ?ell, =ele(onul Marie Curie, Radioactivitate De asemenea se impun noi surse de enerie, precum petrolul, a%ul natural /i

eneria electrică. =oate acestea conduc către a doua revolu5ie industrială. ?ecul,automo0ilul /i tele(onul devin imainea tipică a 4nceputului de secol XX. $5elul

"2


28/76

4nlocuie/te (ierul 4n construc5ia căilor (erate, a vapoarelor sau 4n domeniulconstruc5iilor. Inven5iile permit transportul eneriei electrice la mari distan5e /i(olosirea sa 4n %ona casnică, industrială /i c8imică ce produce primele produsede sinte%ă.

Cre/terea capacită5ii economice a puterilor industriale duce la o concuren5ăacer0ă pentru materii prime /i pie5e de des(acere, na/terea 0urselor de valori la;ondra, Ne orO, 'nvers, ;Fon, >am0ur /i cre/terea rapidă a re5elei de căi(erate /i drumuri. Wn ultimul domeniu se a(irmă $rient Epresul pe traseul ParisConstantinopol /i =ranssi0erianul ce lea Moscova de AladivostoO pe 2.))) Om.

EXERCI=II

1. Principiul meu este să scad pre5urile, să etind opera5iile /i să per(ec5ione% ma/inile noastre. =re0uie notat că reducerea pre5urilor vine pe primul loc. Nu am considerat niciodată costul de (a0rica5ie ca un lucru(i.... Din (ericire, salariile mari au contri0uit la scăderea costului de(a0rica5ie, muncitorii au devenit din ce 4n ce mai industriali odată scuti5ide preocupări eterioare muncii lor^ B>enrF *ord, " life and m" #or$ ,13"#a. 'nali%a5i principiul economic pe care sa 0a%at succesul lui >enrF *ord.

0. De ce primesc muncitorii salarii mai mari J

". Care sunt sursele de enerie 4n prima (a%ă a revolu5iei industriale J

!. Care sunt sursele de enerie 4n a doua (a%ă a revolu5iei industriale J+. Identi(ica5i asemănările 4ntre cele două (a%e J#. Identi(ica5i deose0irile 4ntre cele două (a%e J

6.". Economia /i societatea

E(ecte ale revolu5iei industriale Revolu5ia industrială /i inven5iile au produs modi(icări importante la nivel

social, economic /i mintal. Evolu5iile economice sunt cele mai evidente /i se circumscriu următoarelor (enomene H

$rani%area produc5iei H 'dam Smit8 impune principiul divi%iunii muncii, potrivit căruia lucrătorul 0un la toate este 4nlocuit de muncitori speciali%a5i4n reali%area unei sinure opera5ii. De asemenea, =aFlor propune 4nlăturareaesturilor inutile, concreti%ată 4n 0anda de produc5ie (olosită 4n u%inele*ord.

Cre/terea produc5iei H proresul te8noloic /i orani%area muncii duc la

cre/terea productivită5ii muncii /i produc5iei 4n industria tetilă, minerit,constructoare de ma/ini /i metalurie. Cre/terea nu este continuă, (iind

"&


29/76

marcată de cri%e economice /i politice enerate de scăderea pre5urilor la produsele aricole /i industriale, concuren5ă acer0ă pentru noi pie5e /idi(eren5ele 4ntre nivelul de de%voltare economică. Cea dea doua (a%ă aduce4n prim plan industriile o5elului, automo0ilului, transporturilor /i ra(inării

petrolului, spri9inite de un sector 0ancar /i al serviciilor 4n plinăepansiune. Concentrarea produc5iei H Cri%ele enerea%ă apari5ia marilor concerne

industriale cum ar (i US Steel, Standard $il, *ord, :eneral Motors BSU',rupp, Siemens, I.:. *ar0en B:ermania sau ?ritis8 Petroleum /i S8ellB'nlia. Multe dintre ele sunt 4ntreprinderi multina5ionale, capitalul (iindde5inut de ac5ionari de di(erite na5ionalită5i /i avnd (iliale 4n mai multe 5ări,

proces 4ntlnit /i la nivel 0ancar. Structura economică H industria /i comer5ul iau locul ariculturii 4n prima

(a%ă, pentru ca 4n cea dea doua po%i5iile lor să (ie amenin5ate de servicii /iI=.

Ur0ani%area H Industriali%area determină eplo%ia ur0ană, deoarece ora/eleatra (or5ă de muncă /i capitaluri. Dominate de industrie, comer5 /i 0ănci,ora/ele evoluea%ă de la insalu0ritatea 4nceputurilor la sistemati%are /iservicii pu0lice, edi(icii impunătoare /i centre culturale /i politice.

Evolu5iile sociale se 4mpletesc cu cele economice, in(luen5nduse reciproc H Sporul demora(ic re%ultă din introducerea medicinii moderne /i educa5iei

sanitare, modi(icării alimenta5iei /i a radului de civili%a5ie.

Structura socială H aristocra5ia /i marea 0ur8e%ie, implicată 4n special 4ncultivarea pămntului, pierde teren 4n (a5a celor activi 4n domeniile 0ancar,industrial, comercial /i imo0iliar /i a unei pături mi9locii unde intrauavoca5i, medici, inineri, pro(esori, 9urnali/ti /i (unc5ionari ce se conducdupă valori proprii Bindividualism, prores, /tiin5ă, ascensiune socială prinmuncă /i competen5ă

Drepturi /i li0ertă5i H ini5ial muncitorii /i 5ăranii (ui5i la ora/ muncesc 16ore pe %i 4n condi5ii rele /i sunt prost plăti5i, pe lnă eploatareaminorilor /i lipsa oricăror drepturi. Su0 o puternică presiune socială se

adoptă leisla5ia muncii ce asiura repaosul duminical, %iua de muncă de &ore /i sistemul de pensii pentru 0oală, vrstă /i invaliditate. De asemenea,cetă5enii se 0ucură de li0ertatea de 4ntrunire /i asociere, acces li0er laeduca5ie /i cultură, li0ertatea credin5ei, dreptul la vot sau proprietate, etc.

EXERCI-II

1. Care este principala trăsătură a evolu5iilor economice J". Care este principala trăsătură a evolu5iilor sociale J

!. Evolu5iile economice le determină pe cele sociale sau invers J

"3


30/76

+. @@ =rei%ecipatru%eci de (a0rici se 4nal5ă ... Wn 9urul acestora sunt presărate la4ntmplare locuin5ele (raile ale săracilor. ... Stră%ile ... pre%intă imainea uneilucrări ... incomplete. ... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe suntdenivelate /i noroioase, 4n8i5nd piciorul trecătorului sau căru5a călătorului.

:răme%i de murdărie, dărmături de clădiri, oc8iuri de apă stătută /i răumirositoare se ivesc din loc 4n loc ... Ridica5ivă privirile /i de 9ur 4mpre9urul acestei pie5e ve5i vedea 4nl5nduseimensele palate ale industriei. Ae5i au%i %omotul (urnalelor, /uierul a0urului.'ceste clădiri uria/e 4mpiedică pătrunderea aerului /i a luminii 4n locuin5e ...,4nvăluindule 4ntro ve/nică cea5ă. ... Un (um des /i 4ntunecat acoperă ora/ul.Printr4nsul, soarele se vede ca un disc (ără ra%e. Wn mi9locul acestei %ilene4mplinite se %0at (ără răa% !)).))) de (iin5e omene/ti ...@@ B$ra/ulManc8ester descris de 'leis de =ocLville, 1&!# Bp. #2 dra. Evalua5i calitatea vie5ii ur0ane la 4nceputurile epocii industriale /i decide5idacă aceasta repre%intă un prores (a5ă de epoca anterioară.

0. Compara5i imainea ora/ului de acum o sută de ani cu cel de astă%i.Men5iona5i trei deose0iri arumenta5ivă punctul de vedere.c. Ce (actori economici /i sociali contri0uie la imainea pre%entată 4n tet.

2. State na5ionale /i multina5ionale 4n a doua 9umătate a sec. XIX

2.1. Romnia

Unirea Principatelor Romne a avut loc la 9umătatea secolului al XIXlea /irepre%intă uni(icarea vec8ilor state Moldova /i -ara Romnească. Unirea estestrns leată de personalitatea lui 'leandru Ioan Cu%a /i de aleerea sa cadomnitor al am0elor principate la # ianuarie 1 4n Moldova /i la "+ ianuarie1 4n -ara Romnească.

După Conven5ia de la Paris din 1&, marile puteri au lăsat uvernul (iecărui principat 4n ri9a unei comisii provi%orii, (ormate din trei caimacani, pnă laaleerea domnitorilor. Principala atri0u5ie a comisiilor era aceea de a

suprave8ea aleerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldovaa dus la aleerea unei adunări (avora0ile unirii. Unioni/tii moldoveni au pututimpune cu u/urin5ă candidatura la domnie a colonelului 'leandru Ioan Cu%a,care a (ost ales domn cu unanimitate de voturi la #V12 ianuarie 1. Ideeaaleerii domnului moldovean /i la ?ucure/ti a (ost o(icial suerată muntenilor de către delea5ia Moldovei, care merea spre Constantinopol pentru a anun5are%ultatul aleerii de la Ia/i. Wn -ara Romnească, adunarea a (ost dominată deconservatori, care erau 4nsă scinda5i.

Neputnduse pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii

munteni au s(r/it prin a se ralia candidatului Partidei Na5ionale care a (ost alesla "+ ianuarieV# (e0ruarie 1, domn al -ării Romne/ti. 'st(el, romnii au

!)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/5_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/24_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Conven%C5%A3ia_de_la_Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1858http://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conservatorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/5_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/24_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Conven%C5%A3ia_de_la_Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1858http://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conservatorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2n


31/76

reali%at de (acto unirea, punnd la "+ ianuarie 1, 0a%ele statului na5ionalmodern romn. Spri9inul lui Napoleon al IIIlea a (ost decisiv pentru de%armareaopo%i5iei =urciei /i a 'ustriei (a5ă de du0la aleere, ast(el că la 1V1! aprilie 1Con(erin5a de la Paris a puterilor arante dădea recunoa/terea o(iciala a (aptului

4mplinit de la "+ ianuarie 1. Pentru a asiura moderni%area 5ării, '.I. Cu%a /i Mi8ail oălniceanuini5ia%ă o serie de re(ormeH a. %e!ulari&area averilor m'n'stireşti 4n timpul lui Cu%a unele mănăstiri /isc8ituri au (ost des(iin5ate total sau trans(ormate 4n 0iserici de mir /i se instituieun impo%it de 1) asupra veniturilor nete ale mănăstirilor, 0isericilor, anumitor seminarii, centre de asisten5ă socială etc. ;eea seculari%ării a (ost adoptată 4n1&6! cu scopul de a con(isca averile pe care le aveau unele mănăstiri dinS(ntul Munte 't8os /i pe care leau primit cu mult timp 4nainte de la al5idomnitori B7te(an cel Mare, Mi8ai Aitea%ul etc, pentru ca mona8ii din S(ntulMunte să se roae pentru 0unăstarea domniilor lor. 0. Reforma fis!al' Re(orma (iscală a (ost materiali%ată prin instituireaimpo%itului personal /i a contri0u5iei pentru drumuri, enerali%ată asupra tuturor

0ăr0a5ilor ma9ori, printro nouă lee a patentelor, prin instituirea impo%itului(unciar /i alte măsuri care au (ăcut ca la s(r/itul anului 1&61, 4n prea9madeplinei lor uni(icări administrativpolitice, Principatele Unite Romne să (iedotate cu un sistem (iscal modern.

c. Reforma agrar' Din momentul 4n care conducerea uvernului a (ost preluată de Mi8ail oălniceanu, aducerea din nou 4n de%0atere a re(ormei

arare a dus la i%0ucnirea unui violent con(lict 4ntre uvern /i ma9oritateaadunării. ' urmat di%olvarea adunării, pe calea loviturii de stat. 'ceasta dinurmă a sporit puterea domnitorului Cu%a, /i totodată a 4nlăturat monopolul

politic al conservatorilor asupra ma9orită5ii 4n adunare. Sanc5iunea poporului prin ple0iscit /i recunoa/terea noii stări de lucruri de către puterea su%erană /i puterile arante au creat posi0ilitatea decretării ;eii rurale 4n sensul proramului pa/optist, des(iin5nduse rela5iile (eudale 4n aricultură /i procednduse la o 4mproprietărire a 5ărănimii clăca/e. Prin ;eea rurală din 1+V"6 auust 1&6+, peste +)).))) de (amilii de 5ărani

au (ost 4mproprietărite cu loturi de teren aricol, iar aproape al5i 6).))) de săteniau primit locuri de casă /i de rădină. Re(orma arară din 1&6+, a cărei aplicaresa 4nc8eiat 4n linii mari 4n 1&6#, a satis(ăcut 4n parte dorin5a de pămnt a5ăranilor, a des(iin5at servitu5ile /i rela5iile (eudale, dnd un impuls 4nsemnatde%voltării capitalismului.

onar(ia str'in'

Cu%a este o0liat să a0dice 4n 1&66, 4n urma alian5ei 4mpotriva sadintre conservatori /i li0erali. După eilarea lui 'leandru Ioan Cu%a 5ara era

4n plin 8aos. 'leerea lui Cu%a ca domnitor 4n am0ele principate (usese sinurulmotiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei

!1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/wiki/Lovitur%C4%83_de_stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83ranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1864http://ro.wikipedia.org/wiki/1864http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1859http://ro.wikipedia.org/wiki/Impozithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/wiki/Lovitur%C4%83_de_stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83ranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1864http://ro.wikipedia.or

Manual a X a.doc

Documents

Transcript of Manual a X a.doc