Management Licenta Pirvanus Ana Maria

8/19/2019 Management Licenta Pirvanus Ana Maria

1/52

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

PARTEA a III-a

MANAGEMENTUL EXECUȚIEI

LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

Îndrumător proiect:

Sef. lucr. dr. ing. Marian Silviu IONESCU VLASCEANU

Absolventa:

PÎ RVĂNUȘ ANA - MARIA


2/52

1

CUPRINS

CAPITOLUL 1: DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ

1.1. Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice

1.2. Deviz oferta pentru un stadiu fizic:

1.2.1.Lista cuprinzând cantitațile de lucr ari (F3 sau C4-C5)

1.3. Liste cuprinzând consumul de resurse:

1.3.1. Lista cuprinzând consumul de materiale (C6)

1.3.2. Lista cuprinzând consumul de mâna de lucru (C7)

1.3.3. Lista cuprinzând consumul de ore de funcționare utilaje (C8)

1.3.4. Lista cuprinzând consumul privind transporturile (C9)

CAPITOLUL 2: MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE

CONSTRUCTII

2.1. Populatia santierului si structura sa

2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate

2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului

2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil

2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic

2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative; detalii dotari

2.3. Dotari social-administrative pentru organizarea de santier

2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier

CAPITOLUL 3: SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN

MUNCA

3.1. Aspecte generale

3.2. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca

3.3. Fisa individuala de intretinere


3/52

2

CAPITOLUL 1:

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ

1.1 Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice

1.2 Deviz oferta pentru un stadiu fizic:

1.2.1 Lista cuprinzând cantitațile de lucrari (F3 sau C4-C5)

1.3 Liste cuprinzând consumul de resurse:

1.3.1 Lista cuprinzând consumul de materiale (C6)

1.3.2 Lista cuprinzând consumul de mâna de lucru (C7)

1.3.3 Lista cuprinzând consumul de ore funcționare utilaje (C8)


4/52

3

1.1 ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE

TAMPLARII

PARDOSELI


5/52

4

1.1.1 ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE

Antemasuratoare reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii

documentatiei tehnico-economice de deviz si implicit la baza evaluarii costului unei

constructii. Prin antemasuratoare se estimeaza cantitatile de lucrari pentru fiecare

articol ce urmeaza a se executa intr-o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de

constructie.

Articolele cuprinse in antemasuratoare se refera la:

Articole de deviz propriu-zise;

Articole de diferente;

Articole de procurare.

De asemenea, prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare

intocmirii documentatiei de deviz, cum ar fi:

Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari de transport;

Completarea cu articole;

Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si

manipulare, pentru material vagonabil precum si sporuri la manopera si ore

functionare utilaje.

Pentru fiecare articol cuprins in antemasuratoare se precizeaza elementele ce

il caracterizeaza: simbol, articol, denumire, calcul, cantitate.

Antemasuratoarea se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de

constructie (ansambluri, subansambluri sau elemente) corespunzatoare stadiilor

fizice si in ordinea etapelor tehnologice de realizare stabilite anterior.

Detalierea unui obiect de constructie in parti de obiect corespunzator stadiilor

fizice, se realizeaza de catre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.

Antemasuratoare se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului

tehnic, materializandu-se printr-o lista de articole de lucrari grupate pe parti de

obiect corespunzatoare stadiilor fizice, punandu-se in evidenta pentru fiecare articol

de lucrare o serie de elemente caracteristice ce il definesc si il delimiteaza (simbol

sau cod, denumirea articolului, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura si

rotunjirea cantitatii).

Cea mai importanta etapa in elaborarea unei antemasuratori o reprezinta

incadrarea articolelor de lucrari in indicatoarele de norme de deviz aferente.


6/52

5

Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasca tehnologia

de executie a lucrarilor de constructii, deoarece in functie de modul de realizare a

lucrarilor se impune alegerea acelor norme de deviz care corespund cel mai bine

situatiei reale de executie.

In cazul in care un articol de lucrare nu isi gaseste corespondent direct sau

prin asimilare la nivelul articolelor de deviz normale, se recurge la elaborarea unor

norme locale proprii situatiei de executie implicate.

O alta operatie deosebit de importanta in elaborarea antemasuratorilor o

reprezinta evaluarea-masurarea conform proiectului, cat mai corecta a cantitatilor de

lucrari.

Cu cat lucrarile de constructii se incadreaza in normele de deviz si preturile

corespunzatoare ale acestora sunt in conformitate cu situatia reala (constructiva,

tehnologica, organizatorica, economica) cu atat costul estimat in etapa de proiectare

va corespunde costului obtinut prin executie.

De maniera si corectitudinea in care se intocmeste antemasuratoarea unui

proiect depinde calitatea documentatiei de deviz si implicit costul produsului de

constructie.


7/52

6

ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE

06. TAMPLARII

06.01.CK 01 A - Ferestre de lemn simple, duble sau cuplate, cu deschidereobisnuita sau interioara, cu unul sau mai multe canaturi, cu sau farasupralumina, la constructii de locuinte, social-culturale, industrial, etc.Inclusive izolatia hidrofuga si termica, montata pe ghermele existente, laconstructii cu inaltimea de pana la 35 m incluziv, pentru ferestre cusuprafata tocului pana la 1,00 mp incluziv.

U.M. = mpNTi = 2.69 ore/mp

S06.01 = 2x0.6x0.4 x 3niv + 2x0.6x1.2 x 3niv = 5,76 mp

Rotund – 5.76 mp

06.02.CK 01 B - Ferestre de lemn simple, duble sau cuplate, cu deschidereobisnuita sau interioara, cu unul sau mai multe canaluri, cu sau farasupralumina, la constructii de locuinte, social-culturale, industrial, etc.inclusive izolatia hidrofuga si termica, montata pe ghermele existente, laconstructii cu inaltimea de pana la 35 m incluziv, pentru ferestre cu

suprafata tocului pana la 1,00 si 2,50 mp incluziv.


S06.02 = 8x1.5x1.2 x 3niv + 2x1.5x1.2 + 2x2x1.2 + 2x1.2x1.2 x 2niv = 66.24 mp

Rotund – 66.3 mp

06.03.CK 04 A – Usi de lemn pentru balcoane (exterioare), duble sau cu o foile

cuplate, cu deschidere obisnuita sau interioara intr-un canat sau doua,executate din cherestea la constructii de locuinte, social-culturale inclusiveizolatia hidrofuga si termica a tocului, montate pe ghermele existente usi intr-un canat la constructii cu inaltimea pana la 35 m.


S06.03 = 3x0.9x2.1 x 2niv = 11.34 mp

Rotund – 11.34 mp ;


8/52

7

06.04.CK 03 F – Usi de lemn interioare sau exterioare simple, incluziv izolatiahidrofuga si termica a tocului, montate pe ghermele exterioare interioaretip CIL finisate la producator intr-un canat, pe toc si captuseli.


S06.04 = 2.1x(2x0.7+6x0.8+17x0.9+2x1.0) x 3niv +1.9x2.1 = 152.04

Rotund – 153 mp ;

06.05. CK 09 A - Glafuri, pervazuri, ghermete din lemn pentru ferestre sau usi,glafuri

pana la 30 mm latime montate la ferestre din lemn.

U.M. = ml.NTi = 0.27 ore/mp

L06.05 = (8x2+2x0.4) x 3 niv + (1x0.6+2x1.2) x 2 niv + 2x1,5 + 2x2 = 63.4 ml

Rotund – 63.4 ml ;

06.06.CK 09 B – Glafuri, pervazuri, ghermete din lemn pentru ferestre sau usi,

pervazuri sau baghete pana la 20 mm grosime si 100 mm latim montate lausi sau ferestre.

U.M. = mlNTi = 0.07 ore/mp

L06.06 = (28x2x2.1+(2x0.7+6x0.8+17x0.9+2x1)) x 2 x 2 +2 x 2.1x1.9 = 219.58ml

Rotund – 220 ml ;

06.07. CM.02 B – Geamuri trase simple, prelucrate (mate givrate, muslin),slefuite, livrate la masuri libere trase simple de 2…3 mm grosime, montate cuchit si cuie la ochiuri peste 0,25mp.

U.M. = mp.NTi = 0.45 ore/mp

S06.07 = (S06.01+S06.02+S06.03) x 2 x 0.83 = (6.72+93.2+22.7)x2x0.83=198.5 mp

Rotund – 199 mp ;


9/52

8

8. PARDOSELI

08.01. CG 01 D – Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de cimentmarca M100-T de 3 cm grosime, cu suprafata fin driscuita.

U.M. = mpNTi = 0.46 ore/mpcs = 0.031 mc M100-T / mp

S08.01 = ∑ Spard calde x 3niv =2x(14.6+14.3+18.2+13.4+16.2+2.6) x 3 = 475.8 mp

Rotund – 476 mp ;

08.02.CG 03 E – Pardoseli din material plastic inclusiv pervazurile, curatate siceruite, cu covor din policlorura de vinil (PVC) pe support textile lipit cuprenandez, in incaperi cu suprafete pana la 20 mp, cu pervaz din lemn.


S08.02 = S08.01 = 475.8

Rotund – 476 mp ;

08.03.CG 06 D – Pardoseli din mosaic turnate pe loc, fara coloranti, inclusivestratul suport de circa 3cm grosime cu mortar de ciment marca M100-Tinclusive frecarea si spalarea, executate simplu, in camp continuu ingrosime de 1,5 cm, fara bordure, cu piatra de mosaic din marmura inincaperi cu supr peste 5 mp.

U.M.= mpNTi = 2.23 ore/mp

S08.03 = ∑ Spard reci x 3niv = (2x(2.7+6.7+3.1+2+1.2+10.4+8.2+7.6) +11.8) x 3

=286.8

Rotund – 289 mp ;


10/52

9

08.04.CG 07 B – Plinte si scafe din mosaic, turnate pe loc, fara coloranti,inclusive stratul support cu mortar de ciment marca M100-T, inclusivefrecarea si spalarea, plinte orizontale de 10 cm inaltime, la pereti, executatecu piatra de mosaic din marmura.

U.M.= ml ;NTi = 1.2 ore/ml

L08.04 = ∑ (Ppard reci –lusi) x 3niv =[2x(2x(3.35+2.25+2.2+2.65+2.2+1.4+3.3+2.8+2.6+2.2))+3.8+2.5]x3-10 x 0.9 = 309.3ml

Rotund – 310 ml ;

08.05.CZ 02 09 A – Mortar de ciment pentru tencuieli M100-T preparat cu ciment

M30, in instalatii centralizate, fara adios de var.

U.M.=mcNTi = 0.52 ore/mccs = 0.031 mc M100-T / mp

V08.05 = S08.01 x cs = 475.8 x 0.031 =14.75 mc

Rotund –

14.8 mc ;

08.06.TRA 06 A 08 – Transp rutier al mortarului cu autobetoniera la distant de 8km.

U.M.=1tona.

M08.06 = V08.05 x γ M100-T

Cantitate =14.8 x 2.2 = 32.56 tone ;

Rotund – 32.6 tone ;


11/52

10

1.2 Deviz oferta pentru un stadiu fizic

Lista cuprinzand cantitaţile de lucrari - F3

Structura si conţinutul cheltuielilor


12/52

11

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE

Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu materialele, manopera, utilaj si

transport privind activitatea direct productiva (cheltuielile legale direct de realizare a

produsului de constructie).

M - reprezinta cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, in

care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preturile de la furnizori, fara

T.V.A;

m - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, in care se

cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productive; din acesti bani se

platesc salariile muncitorilor pe baza cantitatilor de lucrari reale executate;

U - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de constructii, in

care se cuprinde valoarea rezultata din totalul orelor de functionare a utilajelor

respective si din tariful mediu orar corespunzator functionarii;

T - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile si se

structureaza astfel:

a) valoarea transporturilor auto,CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor,

confectiilor etc. de la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de

la depozitul intermediar la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor

de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi;

b) valoarea transporturilor cu utilaje de constructii de la baza de utilaje la

punctul de lucru si retur;

c) valoarea transporturilor tehnologice, in masura in care acestea nu sunt

cuprinse in articole distincte (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din

demolari).

STRUCTURA ALTOR CHELTUIELI DIRECTE

Aceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale.

CAS - Contributiile de asigurari de sanatate;

Sanatate-Contributiile de asigurari sociale de sanatate CASS;

Somaj-Contributiile la fondul de somaj CFS;

Contributiile pentru concedii de boala si indemnizatii;

Fondul de risc-Contributii la fondul de risc si accidente;

Contributii la fondul de garantare a salariilor;

Camera de munca-Comisionul la Inspectoratul Teritorial de Munca.


13/52

12

STRUCTURA CHELTUIELILOR INDIRECTE

Cheltuielile indirecte si structureaza in urmatoarele capitole:

A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:

- Plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc. inclusiv

impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestora;

- Cheltuieli cu protectia muncii;

- Cheltuieli cu masurile PSI;

- Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;

- Cheltuieli privind transportul muncitorilor;

- Cheltuieli pentru reclame, pliante etc.

- Cheltuieli pentru calamitati;

- Cheltuieli pentru costul lucrarilor de deratizare;

- Cheltuieli pentru intretinerea santierului, etc.

B. Cheltuieli administrativ-gospodaresti:

- Cheltuieli de birou: hartie, tus, imprimanta, etc.;

- Cheltuieli pentru PTTR, telefon, internet, etc.;

- Cheltuieli pentru utilitati: energie electrica, energie termica, apa, canal,

salubrizare;

- Cheltuieli pentru reparatii curente la cladiri.

C. Cheltuieli neproductive:

- Cheltuieli pentru intreruperi din cauze interne si externe;

- Cheltuieli pentru lipsurile din inventar.

D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii:

- Aceste asigurari sunt obligatorii;

- Sunt reglementate prin contract - la conditii speciale de contractare - si

trebuie executate pe perioada de executie a lucrarilor.


14/52

13

1.3 Liste cuprinzand consumul de

resurse

1.3.1 Lista cuprinzand consumul de materiale-C6

1.3.2 Lista cuprinzand consumul de mana de lucru-C7

1.3.3 Lista cuprinzand consumul de ore de funcţionare utilaje-C8


15/52

14

LISTE CUPRINZAND CONSUMUL DE RESURSE - EXTRASE DE RESURSE

In activitatea de constructii, resursele constituie totalitatea mijloacelor

necesare realizarii lucrarilor de constructii in vederea obtinerii produsului constructie.

Resursele implicate in realizarea lucrarilor de constructii sunt:

Resursele materiale;

Resursele umane (forta de munca, mana de lucru);

Resursele financiare (banesti, valutare);

Resursele mecanice (utilajele, echipamentele);

Resursele diverse (climatul de munca, factorii atmosferici, etc.).

Resursele necesare realizarii produsului constructie sunt prezentate sub

forma tabelara intr-o suita de liste specifice structurate pe tipuri de resurse.

Listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza pe parti de obiecte

de constructie de catre proiectant.

Cantitatile redate in listele ce cuprind consumurile de resurse se determina pe

baza cantitatilor de lucrari calculate in antemasuratoarea proiectului, cat si pe baza

consumurilor specifice de resurse din normele de deviz in care s-au incadrat

lucrarile.

Listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza in forma

computerizata si insotesc devizele elaborate la nivelul proiectului.

Extrasele de resurse se reprezinta sub forma unor liste ce cuprind tipurile,

sortimentele si cantitatile de resurse necesare executarii lucrarilor de constructii

aferente realizarii produsului constructie.


16/52


17/52

16

2.1 Populatia santierului si structura sa


18/52

17

2.1.1 Structura populatiei dupa domeniul de activitate

Populatia santierului reprezinta totalitatea personalului muncitor, a celui

tehnic, social si administrativ (TESA) ce activeaza in cadrul santierului.

NCP = Personal muncitor direct productiv;

NCP = 29 persoane

Nc = Personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii;

Nc = NCP * 1.11 = 29 * 1.11 = 32,19 => 33 persoane

NI = Personal ce isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii;

NI = NCP * 0,30 * 1,22 = 29 * 0,30 * 1,22 = 10,614 => 11 persoane

NcM = Personal ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje;

NcM = 0 persoane

NTESA = personal tehnic - economic - social - administrativ

2.1.2 Structura populatiei dupa calificarea personalului

N1=Personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare ≥ 4;

N2=Personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 ;

N3=Personal TESA;

NT0=Total muncitori in activitatea de constructii.

N1 = 0.50 x Nc + 0.62 x NI + 0.71 x NCM = 0,50 * 33 + 0,62 * 11 + 0,71 * 0 = 23,32

N1 = 24 persoane

N2 = 0.40 x Nc + 0.20 x NI + 0.15 x NCM = 0,40 * 33 + 0,20 * 11 + 0,15 * 0= 15,4

N2 = 16 persoane

N3 = 0.10 x Nc + 0.18 x NI + 0.14 x NCM = 0,10 * 33 + 0,18 * 11 + 0,14 * 0 = 5,28

N3 = 6 persoane

NT0 = N1 + N2 + N3 = 24+16+6=46 persoane


19/52

18

2.1.3 Structura populatiei dupa domiciliul stabil

PERSONAL LOCALNIC = 60%

PERSONAL DIN IMPREJURIMI ( 10 persoane

N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 6 = 3.6 => 4 persoane

NT1 = N11 + N21 + N31 = 14 + 10 + 4 = 28 persoane

NT1 = 0,6 * NT0 = 0,6 * 46 = 28 persoane


20/52

19

Personal din imprejurimi:

N12 = 0,30 * N1 = 0,3 * 24 = 7.2=> 7 persoane

N22 = 0,30 * N2 = 0,3 * 16 = 4.8 => 5 persoane

N32 = 0,30 * N3 = 0,3 * 6 = 1.8 => 2 persoane

NT2 = N12 + N22 + N32 = 7 + 5 + 2 = 14 persoane

NT2 = 0,3 * NT0 = 0,3 * 46 = 14 persoane

2.1.4 Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic

Familisti

N13 = N23 = N33 = NT3 = 0

NT3 = 0 persoane

Nefamilisti

N14 = 0,10 * N1 = 0,1 * 24 = 2.4 => 2 persoane

N24 = 0,10 * N2 = 0,1 * 16 = 1.6 => 2 persoane

N34 = 0,10 * N3 = 0,1 * 6 = 0.6 =>0 persoane

NT4 = N14 + N24 + N34 = 2 + 2 + 0 = 4 persoane

NT0= NT1 + NT2 + NT3 + NT4 = 28 + 14 + 0 + 4 = 46 persoane

Nmf = 1,7 * NT3 = 0

N11 = personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare ≥ 4

localnic;


nelocalnic;


nelocalnic si nefamilist;

N21 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4

localnic;

N22 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 din

imprejurimi;

N24 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 dinnelocalnic si nefamilist;


21/52

20

N31 = personal TESA localnic;

N32 = personal TESA din imprejurimi;

N34 = personal TESA din nelocalnic si nefamilist.

Populatia santierului este de:

P = NT0 + Nmf = 46 + 0 = 46 persoane

P = NT1 + NT2 + NT3 x2,7+ NT4 = P1 + P2 + P3 + P4 = 28 + 14 + 0 + 4 = 46 persoane

POPULATIA SANTIERULUI SI STRUCTURA SA

Tip personal

Nr. de

persoane

Structura dupa domiciliul stabil

Localnici

(60℅)

Din

imprejurimi

(30℅)

Nelocalnici

Familisti

(0℅)

Nefamilisti

(10℅)

Personal muncitor cu

calificare având categoria

de încadrare ≥ 4 N1 = 24 N11 = 14 N12 = 7 N13 = 0 N14 = 2

Personal muncitor cu

calificare medie şi

necalificat cu categoria < 4 N2 = 16 N21 = 10 N22 = 5

N23 = 0 N24 = 2

Personal TESA N3 = 6 N31 = 4 N32 = 2 N33 = 0 N34 = 0

Total personal

NT0 = 46

NT1 = 28

NT2 = 14

NT3 = 0

NT4 = 4

Membrii de familie Nmf = 0 0 0 1.7xNT3=0 0

Populaţie șantier P = 46 P1 = 28 P2 = 14 P3 = 0 P4 =4


22/52

21

2.2 Stabilirea dotarilor social-administrative


23/52

22

CONSTRUCTII SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU POPULATIA SANTIERULUI

Pentru populatia santierului trebuie asigurate conditii normale de munca si de

viata pe toata durata desfasurarii santierului.

Necesitati social-administrative pentru populatia santierului:

Spatii de cazare

Alimentatia

Necesitati de igiena si sanatate

Necesitati cultural-sportive, recreative

Necesitati tehnico-administrative

Cerinte specifice de santier

Organizarea de santier in Romania cuprinde 3 faze:

Instalarea santierului: dotari minime privind organizarea de santier pentru

atacarea lucrarilor.

Dezvoltarea organizarii de santier pe masura estimarii lucrarilor de

constructii.

Lichidarea organizarii de santier prin dezafectarea acesteia.

Necesitatile social-administrative pentru populatia santierului se asigura

astfel:

Constructii fixe cu caracter definitiv reprezentand baza tehnico-materiala a

unitatii de constructii;

Constructii ce fac parte din obiectivul de investitie ce se realizeaza, prioritar

fiind folosite pentru organizarea de santier si eliberate odata cu predarea

obiectivului;

Inchirieri din zona sau preluari de constructii din amplasamentul santierului;

Obiecte de organizare de santier cu caracter mobil, demontabil si/sau

transportabil;

Constructii provizorii nerecuperabile.

Proiectarea organizarii de santier din punct de vedere al asigurarii

necesitatilor populatiei trebuie sa ia in considerare pentru fiecare santier in parte


24/52

23

disponibilitatile si conditiile specifice reale ale santierului si ale investitiei

(amplasament, valoarea lucrarilor, durata de executie a lucrarilor, forta de munca

necesara). Organizarea de santier este suportata la nivelul devizului general si

devizului oferit pentru obiectivul de investitie, reprezentand o cota procentuala din

valoarea totala a lucrarilor.

Clasificarea constructiilor dupa destinatie pentru asigurarea necesitatilor

populatiei santierului:

Pentru functiuni sociale: vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, puncte de

sanatate (dispensare), cantina (cu sali de mese).

Pentru functii tehnico-administrative si culturale: birouri, laboratoare,

cluburi, gradinite, scoli.

Pentru functiuni auxiliare anexe: gherete de paza, depozit pentru

cazarmament, pichete PSI, chioscuri cu diverse functii.

Tipuri de constructii:

Containere multifunctionale;

Containere multifunctionale pe bamie;

Constructiile pentru organizarea de santier se pot diferentia dupa sistemul

constructiei astfel:

- Structuri pe schelet (din lemn, metal sau beton cu inchideri din panouri

usoare);

- Structuri cu pereti portanti prefabricati;

- Constructii din elemente spatiale prefabricate;

- Constructii din celule spatiale prefabricate din beton;

- Constructie armonica-prelata din panza cauciucata fixata pe niste sisteme

metalice de sustinere;

- Constructii gonflabile si pneumatice-prin umflarea unei membrane ;

- Constructii pliabile;

- Vagoane mobile sau autovagoane(vagoane tractate cu rol de dormitor,

birou).


25/52

NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINISTRATIVE

1) Dotarile pentru organizarea de santier se aleg in functie de suprafata:

Snecdotare = si,dotare * r i,dotare [m2]

si,dotare = indici de suprafata [m2/unitate de folosinta (persoana)]

Snecdotare ≤ Sefectivdotare

2) Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:

Nr.buc.dotare = Nr. utilizatori dotare (r i) / unitate folosinta dotare [buc]

Nr.necbuc< Nr.ef buc

r i = numar persoane sau utilizatori la nivelul unui tip de dotare.

STABILIREA DOTARILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER

Nrcrt

Obiecte social-administrative necesare Obiecte social-administrative adoptate

Denumireaobiectului

U.F.[pers]

Indice desupraf.

[m2/pers]

Numarpersoaneaferente

Supraf.necesara

[m2]

Tip obiectproiect

tip

Unitatede

folosinte

Nr.bucati

Supraf.efectivă

[m2]

Amplasamentobiecte

0 1 2 3 4 5 = 3 * 4 6 7 8 = 4/7 9 = 6*8 10

1Birouri

1 3 N3 = 6 18Container

2.435x6.0654 – 6birouri

2 29.54 Santier

2 Vestiar 1 0,65 N1 + N2 =

24 + 16 = 4026 Container

2.435x6.06520

persoane2 29.54 Santier

3 Grup sanitar 1 0,30N1 + N2 =

24 + 16 = 4012

Container2.435x6.065

40persoane

2 29.54 Santier

4 Dormitoare1 8,69 NT4 = 4 34.76

Container2.435x6.065

3 – 8paturi

1 14,77 Santier


26/52

25

2.3. Dotari social-administrative pentru

organizarea de santier


27/52

26

Dotarile social-administrative pentru organizarea de santier:

Birouri;

Vestiare;

Dormitoare; Grupuri sanitare.

1. Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala, neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat: 5,8 t

Varianta I: birou pentru 4 persoane: Birouri

Grup sanitar

Dulapuri

Cuier haine

Varianta II: birou pentru 6 persoane:

Birouri Grup sanitar

Dulapuri

Cuier haine

2. Container multifunctional tip ISO destinatia vestiare:


Greutate totala, neechipat 3,5 t Greutate totala, echipat: 8,81 t

Varianta I: vestiar pentru 20 persoane:

Dulap vestiar

WC

Dus

Lavoar Banca.


28/52

27

3. Container multifunctional tip ISO cu destinatia dormitor:


Greutate totala, neechipat 3,5 t


Varianta I: dormitor cu 4 paturi sau 2x4 paturi suprapuse:

Pat pentru o persoana

Noptiera

Dulap

Masa cu scaune

Grup sanitar Cuier haine

Frigider

Varianta II: dormitor cu 3 paturi sau 2x3 paturi suprapuse:

Pat pentru o persoana

Noptiera

Dulap Masa cu scaune

Grup sanitar

Cuier haine

Frigider

4. Container multifunctional tip ISO cu destinatia grup sanitar:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm Greutate totala, neechipat 3,5 t


Varianta II: grup sanitar tip A pentru 40 de persoane:

Cabina dus

Cabina WC

Dus Spalator-lavoar


29/52

28

5. Closet uscat:

Varianta I: closet cu 3 cabine de WC:

Cabine WC

Dimensiuni 1,00x1,50x2,30 m Capac de evacuare

Fosa septica


30/52

29

2.4 Proiectul de organizare de santier


31/52

30

PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER

1. ASPECTE GENERALE

Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in

vederea realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului

de management a oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii,

constituind o cerinta esentiala a desfasurarii normale si eficiente a intregului sistem

productiv de constituire.

Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie

astfel conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele

contractuale de predare si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure

conditii adecvate de munca si viata personalului, o calitate corespunzatoare a

lucrarilor si deplina securitate si sanatate in munca.

Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea reglementarilor nationale,

armonizate celor europene si celor pretinse de o organizare si o conducere moderna

si eficienta, care sa conduca la realizarea de lucrari ce satisfac exigentele de

performanta calitativa si economica pretinse.

Organizarea executiei lucrarilor si a santierului de constructii se

materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier

P.O.S.

Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a

organizarii de santier, tinand seama de specificul si de natura lucrarilor, de volumul

de lucrari si de valoarea acestora, dar si de durata de desfasurare a executiei

aferente obiectivului de investitie sau numai a obiectului de constructie ce urmeaza

sa fie realizat.

Proiectul de organizare de santier reprezinta principalul instrument de

coordonare a tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de

constructie.

Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare de santier si implicit a

unei calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:

Reducerea duratelor de executie;

Utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor

disponibile;


32/52

31

Asigurarea unor conditii optime de munca si viata pentru personal;

Cresterea productivitatii muncii;

Imbunatatirea calitatii executiei lucrarilor;

Limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca; Diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului;

Reducerea costurilor de productie;

Proiectul de organizare de santier P.O.S. reprezinta o documentatie tehnico-

economica ce se aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a

proiectelor de profil din domeniul constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese

scrise si piese desenate ce rezolva problemele tehnologice si organizatorice din

cadrul santierului de constructii.Proiectul de organizare de santier se elaboreaza in doua etape independente:

I. Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub forma proiectulu i de

org anizare faza I, care se intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.

II. Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma proiectulu i de

org anizare faza II, care se elaboreaza de catre operatorul economic executant.

2. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER - faza I

Proiectul de organizare de santier faza I, se intocmeste de catre proiectantul

general al obiectului de investitie, reprezentand un proiect ce trateaza conceptia de

ansamblu a organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul,

in cadrul descrierii lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de

referiri asupra unor aspecte legate de organizarea de santier axandu-se pe

urmatoarele elemente:

Descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei;

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier;

Curatenia in santier si serviciile sanitare;

Descrierea sumara a organizarii de santier.

In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, se

face descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea

solutiilor tehnice si tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta

calitative pretinse.


33/52

32

In capitolul 3 al proiectului tehnic sunt prezentate listele cantitatilor de

lucrari, necesare cuantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in

capitolul 4 se reda graficul general de realizare a lucrarilor.

Devizul general elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul

5.1 organizare de santier , cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare

contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-

montaj. Aceste cheltuieli se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine

seama de tehnologia de executie si de graficul de lucru aferent lucrarilor de baza, de

amplasamentul obiectivului, de posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces

auto si de caile ferate, de spatiile, terenurile sau amenajarile existente ce pot fi

utilizate de constructor.

Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier sunt structurate in devizul

general in subcapitolele:

5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier

Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj

aferente achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub

aspectul desfasurarii acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare.

In aceste conditii proiectul de organizare de santier si implicit organizarea

de santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de

lucrari de constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.

3. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER - faza II

Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul

proiectului de organizare de santier.

Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a

organizarii santierului de constructii tinand seama de specificul, volumul, natura,

amploarea si de durata lucrarilor de constructii-montaj aferente obiectivului de

investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi executat.

Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte:

1. Obiectele de constructie ce urmeaza a fi executate la nivelul obiectivului de

investitie.


34/52

33

2. Procedeele tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor, in concordanta

cu proiectul tehnologic, precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor

procedee.

3. Planificarea executiei lucrarilor intr-o succesiune logica tehnologico-

organizatorica si desfasurarii acestora.

4. Se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor tinand seama

de termenele contractate si de caracteristicile reale ale santierului.

5. Se trateaza problema fortei de munca.

6. Posibilitatile de racolare a fortei de munca din zona santierului si

posibilitatile de cazare pentru personalul nelocalnic si transportul local al

personalului din imprejurimi.

7. Se evidentieaza necesarul de materiale cat si amenajarile impuse pentru

depozitarea si conservarea materialelor, eventuale constructii pentru depozitare.

8. Se nominalizeaza sursele de aprovizionare si modalitatile prin care se

realizeaza acesta.

9. Se elaboreza grafice diferentiale si integrale de aprovizionare si consum,

stocuri pentru principalele materiale.

10. Aspecte privind utilajele de constructii si mijloacele de utilizare ale

acestora, dar si constructiile si amenajarile privind parcarea, intretinerea si repararea

acestora.

11. Sursele de utilitati precum si retelele aferente acestora.

12. Se pun in evidenta retelele aferente acestora.

13. Caile de circulatie si transport in interiorul santierului, definitive si

provizorii.

14. Unitatile de productie auxiliare necesare defasurarii lucrarilor de

constructii sau mentinerea celor cu care colaboreaza santierul.

15. Sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de

constructii.

16. Trateaza problemele legate de protectia si siguranta muncii in cadrul

santierului.

17. Trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile privind prevenirea

si stingerea incendiilor (P.S.I.).

18. Masuri de paza si siguranta.19. Lista obiectelor de organizare de santier (disponibile si necesare).


35/52

34

20. Planificarea executiei lucrarilor de organizare de santier.

21. Documentatia de deviz privind costurile aferente organizarii de santier.

Proiectul de organizare de santier se intocmeste in baza urmatoarelor

documente:

Proiectul tehnic si caietele de sarcini;

Autorizatia de constructie ;

Aprobarea investitiei si deschiderea finantarii la nivelul bancii finantatoare;

Acorduri si avize intre executant si autoritatile locale:politie, primarie,

domeniul public;

Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de

Stat in Constructii si Amenajarea Teritoriului;

Raportul de constatare pe teren;

Lista cu disponibilul de obiecte de santier a constructorului.

Proiectul de organizare de santier cuprinde urmatoarele piese scrise si

desenate:

A. Piese scrise

Memoriu tehnic justificativ;

Necesar de forta de munca, materiale, utilaje si mijloace de transport;

Grafice de executie a lucrarilor de constructii;

Lista cu dotari pentru organizarea de santier.

B. Piese desenate

Planul de situatie al santierului cu incadrarea acestuia in zona la scara

planului topografic;

Planul de organizare la nivel de obiectiv de investitii;

Planul de organizare la nivelul obiectelor de constructii;

Planul de organizare al bazei de productie auxiliare;

Planul de organizare al grupului de cazare;

Planul de organizare al executiei lucrarilor pe timp friguros (doar daca se

lucreaza pe timp friguros);

Planuri de detalii de executie si de dotari aferente organizarii de santier si

unitatilor de productie auxiliara.


36/52

35

Organizarea de santier aferenta executiei lucrarilor de constructii pentru

realizarea obiectului de constructii analizat este redata in planul de organizare

de santier anexat proiectului


37/52

36

CAPITOLUL 3:

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA

3.1 Aspecte generale

3.2 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca

3.3 Fisa individuala de intretinere


38/52

37

3.1 Aspecte generale

Securitatea si sănătatea in munca constituie un ansamblu de activităţi

institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii in desfăşurarea

procesului de munca, apărarea vieţii, integrităţii fizice si psihice, sănătăţii

lucratorilor si a altor persoane participante în procesul de munca.

Securitatea si sănătatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14

iulie 2006. Legea securităţii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului

nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sănătatea in

munca.

Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securităţii si

sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si

reprezentanţilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci

si in sectorul de construcţii (cu excepţia forţelor armate, politiei, cazurile de

dezastre, inundaţii si protecţiei civile).

Legea stabileşte principiile generale referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale

protecţia sanatatii si securităţii lucratorilor

eliminarea factorilor de risc si accidentare

informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii

instruirea lucratorilor si a reprezentaţilor lor precum direcţiile generale

pentru îndeplinirea acestor principii.

In vederea asigurării condiţiilor de securitate si sănătate in munca si pentru

prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileşte obligaţii

specifice atât pentru angajatori cat si pentru lucratori.

Normele de securitate si sănătate in munca

Normele, reglementările si răspunderile stabilite prin lege privind se curitatea

si sănătatea in munca reprezintă un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor

participanţilor la procesul de munca.

Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecţie a sanatatii si

securităţii lucratorilor se axează atât pe aspectele ref eritoare la asigurarea

securităţii in munca cat si cele de sănătate in munca.


39/52

38

Normele de securitate si sănătate in munca au ca scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc de accidente s i/sau de îmbolnăvire profesionala,

existenţi in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia

(executant - sarcina de munca - mijloace de producţie - mediul de munca).

In domeniul securităţii si sănătăţii in munca se delimitează si se definesc

următoarele categorii de norme:

a) norme generale de securitate si sănătate in munca;

b) norme specifice de securitate in munca;

c) instrucţiuni proprii de securitate in munca;

d) norme privind sănătatea si igiena muncii .

a) Norme generale de securitate si sănătate in munca

Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in

munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale

economiei naţionale. Normele generale de securitate si sănătate in munca se

detaliază pe activităţi sau grupe de activităţi distincte in cadrul normelor specifice

de securitate si sănătate a muncii si al instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.

b) Norme specifice de securitate si sănătate in munca

Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia

naţionala (inclusiv pentru sectorul de construcţii).

Normele specifice de securitate a muncii se emit de către Ministerul Muncii

si Solidarităţii Sociale in baza unei metodologii distincte.

c) Instrucţiuni proprii de securitate in munca

Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale,

a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcţie de

caracteristicile proceselor de munca. Instrucţiunile proprii de securitate in munca

se elaborează, in mod obligatoriu, de către angajator (persoane fizice sau juridice,

romane sau străine, ce isi desfăşoară activitatea pe teritoriul României).

d) Norme privind sănătatea lucratorilor in munca

Se elaborează de către Ministerul Sanatatii si Familiei, având caracter

obligatoriu si urmăresc asigurarea sanatatii salariaţilor in procesul de munca.


40/52

39

Normele generale, normele specifice, standardele si instrucţiunile proprii de

securitate precum si normele de sănătate in munca se revizuiesc periodic, in

concordanta cu modificările de natura legislativa sau a celor datorate procesului

tehnic.

Clauze privind securitatea si sănătatea in munca, conform legii, trebuie

prevăzute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de

munca:

in contractele colective de munca încheiate la nivelul agenţilor economici;

in contractele individuale de munca;

in convenţiile civile;

in convenţiile internaţionale;

in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si

parteneri străini.


41/52

40

3.2 INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SISANATATII IN MUNCA

Instruiea in domeniul securităţii si sănătăţii in munca are ca scop insusirea

cunoştinţelor si formarea deprinderilor de securitate si sănătate in munca.

Instruirea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca la nivelul

întreprinderii si/sau al unităţii se efectuează in timpul programului de lucru.

Perioada in care se desfăşoară instruirea este considerata timp de munca.

Fiecare angajator are obligaţia sa asigure baza materiala corespunzătoare unei

instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in

munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea,

demonstraţia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecţii, instruire

asistata de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire, testare, pe meserii

sau activităţi.

Instruiea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in munca trebuie sa

se facă in deplina stare de sănătate a lucra torilor, fiind interzisa instruirea

persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.

Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.

Instruiea lucratorilor se va efectua atât in baza documentelor legislative cat si

a normelor specifice si a instrucţiunilor proprii.

Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească

o instruire suficienta si corespunzătoare domeniului securităţii si sănătăţii in munca,

in special sub forma de informaţii si instrucţiuni de lucru, specifice locului de munca

si postului sau.

Instruir ea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca cuprinde

conform HGE. nr. 1425J11 octombrie 2006 (pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in munca

nr.319/2006) trei faze:

Instruirea introductiv-generala;

Instruirea la locul de munca;

Instruirea periodica.


42/52

41

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA

Instruiea introductiv-generala se face:

la angajarea lucratorilor;

lucratorilor detaşaţi de la o unitate la alta;

lucratorilor delegăti de la o unitate la alta.

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile

specifice întreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si

sănătate in munca, precum si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la

nivelul întreprinderii si/sau unitatii, in general.

Instruirea introductiv-generala se face de către:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţiiin munca;

lucratorul desemnat;

un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie;

serviciul extern de prevenire si protecţie.

Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20

de persoane.

Durata instruirii introductive-generale depinde de specificul activităţii si deriscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si de masurile si activităţile

de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderii si/sau unita tii, in general.

Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-

generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu

tematica de instruire aprobata de către angajator.

In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal,

următoarele probleme:

a) legislaţia de securitate si sănătate in munca ;

b) consecinţele posibile ale necunoaşterii si nerespectarii legislaţiei de

securitate si sănătate in munca;

c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;

d) masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor in caz de

accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de


43/52

42

instruire:

importanta însuşirii regulilor sănătăţii si securităţ ii muncii in constructii-

montaj;

importanta respectării disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului

de organizare si funcţionare, a codului muncii, a legislaţiei si a altor reglementari

referitoare la securitatea si sănătatea in munca;

drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare;

reguli de circulaţie care trebuie respectate pe teritoriul şantierelor,

insistând asupra locaţiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a

cailor de acces amenajate;

respectarea semnelor convenţionale si a plăcutelor avertizoare;

interzicerea staţionarii sau a trecerii prin raza de acţiune a macaralelor,

podurilor rulante si a utilajelor in funcţiune.

reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele

greutăţilor admise;

pericolul pe care il reprezintă fumatul sau existenta focului deschis in

unele locuri;

reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile,

explozibile si toxice;

necesitatea purtării si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului

individual de protecţie prevăzut in HGR nr.1048/9 august 2006;

obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sănătate si de

securitate si interzicerea improvizaţiilor;

interdicţia muncitorilor de a lucra in alt loc decât acela in care a fost

repartizat sa lucreze;

se interzic in mod deosebit intervenţiile la instalaţiile electrice, lucrările de

sudura, manevrarea utilajelor si ajutorul la repararea utilajelor;

interzicerea executării de reparări sau lucrări de întreţinere a utilajelor in

timpul funcţionarii lor (ungere, curăţire);

noţiuni generale de electro-securitate, ventilaţie si iluminat;

interzicerea aglomerării de materiale pe cai de acces, schele si platforme

de lucru;

notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei


44/52

43

individuale.

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza

de teste, a insusirii cunoştinţelor predate in timpul instruirii.

Rezultatele verificării vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu

datele prevăzute in imprimat si cu semnarea documentului de către cel instruit, de

cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat însuşirea cunoştinţelor.

In cazul in care, la verificarea cunoştinţelor, se constata ca lucratorii nu sunt

suficient de instruiţi se repeta instructajul pana la asimilarea cunoştinţelor.

Lucratorii nu vor putea fi angajăti daca nu si-au insusit cunoştinţele

prezentate in instruirea introductiv-generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generala si

are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea în munca, precum

si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul fiecărui loc de munca,

post de lucru si/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea

locului de munca sau in cadrul întreprinderii si/sau unităţii.

Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de

munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.

Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si

sănătate in munca si de masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul

fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcţii exercitate.

Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se

stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv,

împreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii

in munca;



serviciul extern de prevenir e si protecţie.


45/52

44

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire

întocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si

sănătăţii in munca si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informaţii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala

specifice locului de munca si/sau postului de lucru;

b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau

postul de lucru;

c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind

acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

d) instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstrăr i practice

privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfăşura si exerciţii practice

privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de a larmare,

intervenţie, evacuare si prim ajutor;

e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sănătate in munca privind

activităţile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale

firmelor de profil, cuprinse in tematicile specifice de instruire:

descrierea echipamentului de protecţie a muncii si de lucru specific

meseriei, a mijloacelor individuale de protecţie si a modului corect de utilizare a lor,

precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;

organizarea ergonomica a locului de munca, păstrarea ordinei, curăţeniei

si a disciplinei in timpul lucrului;

corectitudinea executării operatiunilor la principalele faze ale lucrărilor si

ordinea executării lor pentru asigurarea deplinei securităţi a muncitorilor in timpul

procesului de munca, insistandu-se asupra celor dificile si periculoase si in mod

special a celor executate la inaltime;

evidenţierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale si

indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;

obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a păstrării lor libere,

interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;

interdicţia de a executa alte lucrări decât cele pentru care muncitorul este

calificat si are instructajul făcut;

interdicţia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât


46/52

45

cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;

necesitatea verificării sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecţie inainte

de începerea lucrului, aratandu-se pericolul pe care ii reprezintă pentru securitatea

muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecţie a muncii defecte;

modul de efectuare a transportului in interiorul şantierului in condiţii de

securitate si mijloacele de transport care pot fi utilzate;

mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de

lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la ele;

reguli stabilite prin proiectele de execuţie.

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a

cunoştinţelor si a deprinderilor insusite si f ormate in timpul instruirii. Instructajul va fi

consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu

semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel

care a verificat insusirea cunoştinţelor.

începerea efectiva a activităţii la postul de lucru de către lucratorul instruit se

face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care

a făcut instruirea si se consemnează si se semnează in fisa de instruire individuala,

la rubrica "A dmis la lucru " .

INSTRUIREA PERIODICA

Instruirea periodica se realizează in următoarele forme:

1. instruirea periodica programata

2. instruirea periodica suplimentara

3. instruirea zilnica nereglementata

1. INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop

reîmprospătarea si actualizarea cunoştinţelor in domeniul securităţii si sanatatii in

munca in perioada considerata.

Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de munca.


47/52

46

Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, in

funcţie de condiţiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare

de 6 luni.

Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri

periodice nu va fi mai mare de 12 luni.

Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstraţii si cu

demonstraţii practice.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către

angajatorul care si-a asumat atribuţiile in domeniul securităţii si sănătăţii in munca

si vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Validarea însuşirii se face prin completarea rubricilor din "f isa de instruire

individuala" a fiecărui lucrator si prin semnarea cestora de către cei instruiţi, cel

care a efectuat instruirea si cel care a verificat instruirea.

Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care a

efectuat instruirea si prin sondaj de către angajator/lucratorul desemnat/serviciul

intern de prevenire si protecţie/serviciile externe de prevenire si protecţie, care vor

semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmând astfel ca instruirea a fost făcuta

corespunzător.

2. INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in următoarele

cazuri:

când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sănătate in

munca privind activităţi specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau

ale instrucţiunilor proprii, inclusiv apariţiei de noi riscuri in unitate ;

la reluarea activităţii după accidente de munca;

la executarea unor lucrări speciale;

la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale

echipamentului existent;

la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;

la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.


48/52

47

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se

stabileşte in instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv,

împreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii

in munca;



serviciul extern de prevenire si protecţie.

Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite

de către angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţi i

in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protecţie/serviciul

extern de prevenire si protecţie si aprobate de către angajator si care vor fi

păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemnează prin

completarea rubricilor din ,,fisa de instruire individuala'' a lucratorilor, iar validarea

se va face prin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de către cel care

a verificat instruirea.

3. INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA

Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislaţia in vigoare , dar este

recomandata pentru reîmprospătarea cunoştinţelor si masurilor de securitate si

sănătate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita

activităţii productive.

Inainte de începerea programului zilnic, conducătorul punctului de lucru va

efectua odată cu transmiterea sarcinilor de producţie, un scurt instructaj privind

lucrările care urmează a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile

de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de

protecţie necesare si se vor face atenţionări asupra masurilor si mijloacelor de

prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.

Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu şefii formaţiilor de

lucru si muncitorii componenţi.

Durata acestei instruiri nu va depăşi 10-15 minute, excepţie făcând lucrările

cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana la


49/52

48

stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protecţie.Instructajul zilnic

nereglementat nu se consemnează in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.

Fisa individuala de instruireRezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca se

consemnează in mod obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea

materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau

cu stilou, imediat după verificarea instruirii, in toate rubricile, fără corecturi sau

omisiuni.

După efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semnează de către

lucratorul instruit si de către persoanele care au efectuat si verificat instructajul.

Fisele de instruire care nu conţin semnaturile in original, duplicatele, copiile după

fise sau fisele care au menţiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.

Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea

angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul

de organizare si funcţionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in

întreprindere si/sau unitate.

Pentru lucratorii întreprinderii si/sau unitatii din exterior, care desfăşoară

activităţi de baza de contract de prestări de servicii in intreprinderea si/sau unitatea

unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea

lucratorilor privind activităţile specifice întreprinderii si/sau unitarii respective,

riscurile pentru securitatea si sănătatea in munca, precum si masurile si activităţile

de pr evenire si protecţie la nivelul întreprinderilor si/sau unitatii, in general.

Instruirea prevăzuta in aliniatele precedente se consemnează in 'Fisa de

instruire colectiva", conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006.

Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un

exemplar se va păstra de către angajate/lucrator desemnat/serviciul intern de

prevenire si protecţie care a efectuat instruirea si un exemplar se păstrează de

către angajatorul lucratorilor instruiţi sau, in cazul vizitatorilor, de către conducătorul

grupului.


50/52


51/52

50

NUMELE SI PRENUMELE _____________________________________________________Data si locul naşterii __________________________________________________________Calificarea _____________ ____ ________ Funcţia _______________________________Locul de munca _____________________________________________________________

Autorizaţii (ISCM, s.a.) _______________________________________________________Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu

INSTRUIREA LA ANGAJARE

Instruirea introductiv generalaa fost efectuata la data de ______________________________________________________timp de __ ore, de către ________având funcţia de _______________________________________________________

Conţinutul instruirii

Semnătura Semnătura celui Semnăturacelui celui instruit care a efectuat instruirea care a verificat

însuşireacunoştinţelor


52/52

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

a fost efectuata la data de ______________________________________________________timp de ___ ore, de către ____________________________ _______________________________________

având funcţia de _____________________________________________________________Conţinutul instruirii

Semnătura Semnătura celui Semnăturacelui celui instruit care a efectuat instruirea care a verificat

însuşireacunoştinţelor

Admis la lucruNumele si prenumele _________________________________________________________Funcţia (şef sectie, atelier, şantier etc.) ____________________________________________Data si semnătura

Management Licenta Pirvanus Ana Maria

Documents

Transcript of Management Licenta Pirvanus Ana Maria