, CUPRINS

Forl^Tte\l 12

Bdanl din rezerva 9 / 19

Tratament de ulgenla / 34Kaspar / 49Ie$ire ln caz de incendiu / 61

o&R/78La hotelul Waterftont / 90O viap de lux / 102

Circuit scwt / luPrelungiri / 131

Moarte albasEa / 1zl4

Data de expirare / 157Cel mai mare criminal din lume / 168Flamingo Bay / 181

Necazuri la adincime / 198

Furtuna Eopicah / 219

lntApinar5 /229Ydnt si apa | 243Butonul rosu / 263Hotelul spagal Ark Angel /276Revenirea / 300

FERTA TREI

omba fusese programati se se declan$ezeexact la ora trei $i jumitate.

Ciudat dar barbatul pentru care fusese qeata $damai multe desprc bombe qi despre terorism decitoricine altcineva din lume. Scrisese chiar si cirtidespre acest snbiecl Av6nd grijd de Numirul Unu:Cincizeci de moduri de a te proteja acasd gi insffiinaute poate ca nu e cel mai atragator titlu, darcartea se vdnduse ftr douazeci de mii de exemplare lnAmerica gi se spunea cf, pregedintele insugi avea unexemplar pe noptieri- Bnrbatul nu se considera o

!nt4 dar, chiar si av, era mereu prccaut. Dupi cumglumea adese4 ar fi fost rau pentru afacerea sa daciar fi fost aruncat in aer in timp ce fiaversa sfrada"

Se numea Max Webber $i era scund $i durduliu,cu ochelari de baga gi pdr negru ca pana corbului, care

fusese, de fapt, vopsit Spunea lumii ctr facuse cdndvapart€ din SAS, ceea ce era adevarat Ce nu spunea era

ci fusese dat afai dupl prima misirme. Pe la parruzeci

de ani deschisese un centnr de ant€namente fu lnndrainvilandu-i pe oamenii de afaceri bogali cum sf, se

l0 Anthony Horowilz

apere singuri. Devenise scriitor 9i jumalist, apardndfrecvent la televiziune pentru a discuta despre securi-

tatea intemationala.

$i acum era invitat sa Une un discurs la a patraConferinF de Securitate lntematrional4 ce se linea inSala Regina Elisabeta de pe malul sudic al Tamisei,in Londra. inreaga cladire fusese imprejmuita. Eli-copterele survolasertr zona toati dimineala si polifistiicu cAini antrenati asteptasertr in foaier. Servietele,aparatele de fotografiat gi toate dispozitivele elec-tronice fuseseri interzise in holul principal, iar dele-galilor li se ceruse sa treaca printr-un sistem serios de

secudtate inainte de a li se permite str inte. Participaumai mult de opt sute de bdrbati si femei din gaptespre-

zece lAi. Printre acegtia erau diplomali, oameni deafaceri, politicieni, jumaligti gi membri ai diferitelors€rvicii de secudtate. Trebuia si se simta in siguranti-

Alan Blunt $i doamna Jones erau amindoi inpublic. in calitate de gef 9i adjunct ai OperaliunilorSpeciale M6, era rrsponsabilitarea lor sa fie la curentcu ultimele descoperiri, de$i, in ceea ce-l privegte pe

Blunt, toata chestia era o pierdere de timp. Existaumereu conferintre despre securitate in fiecare orag

mare, dar nu aveau nici un rezultal Experfii vorbeau.

Politicienii mintreau. hesa consemna totul. Lumeapleca acasi $i nimic nu se schimba. Alan Blunt eraplictisil Perea pe jumatate adormil

La douA $i un sfert fix, Max Webber incepu sivorbeasci.

Era imbraad htr-un costum elegant gi vorbea rar,cu o voce sentenlioas4 plina de autorita&. Avea notile

ARK ANGiEL ll

in fa[i, dar se folosea de ele doar ocazional ochii slifixau audienta, el adresdndu-se direct fiecf,ruia' Innigte cabine de sticli situate cu fala la scena, noua

translatori vorbeau incet in microfoane, cu doar o

secundi, doui, in urma lui. Ici 9i colo, in public'

barbati si femei puteau fi vazufl cu o mdni dusl la

ureche, concenffdndu-se la ceea ce se spunea.

Webber intoarse o Paginl- Sunt adesea intrebat care este cea mai pericu-

loasa grupare teroristi din lume. Rispunsul nu este

acela la caro va a$teptati. Este o grupare pe care s-ilr

putea sa nu o gtitri. Dar va asigur ca esrc una de care

ar Eebui sa va temeti $i vreau si vorbesc pqin despre

aceasta acum.Apasl un buon 9i aptrruri doul cuvinte proiectate

pe un ecran gigant din spatele lui.

FtrT RTA TREI

Jn al cincilea rdnd, Blunt deschise ochii 5i se

lintoarse catre doamna Jones, Parea derutat.Ea didu repede din cap. Deodati, amdndoi deve-nirA agitali.

- Se autointituleaztr Fo4a Trei, continui Webber.Numele se referd la faptul ca Pamentul este a freiaplanetl de la soare. Acegti oameni nu s-ar descrie

drept teroristi. hobabil ca ar prefera sa ii socotili eco-

luptitori, care se zbat si protejeze Pf,mdnnrl de riulprovocat de poluare. in general vorbind, ei protes-teaza Anpotriva schimbirilor climatice, a distrugeriipidurilor tropicale, a folosirii puterii nucleare, a

ingineriei genetice $i a av6ntului afacerilor multina-gonale. Toate condamnabile, atri putea crede. Agendalor este comparabila cu cea a organizatiei Greenpeace.

Diferenta este ca acegti oameni sunt fanatici. Ucid peoricine le sta in cale; au ucis deja de nenumarate ori.Pretind ci respecE planeta, dar nu au respect pentruviala umane,

Webber facu iar clic pe buton 9i o fotografie aparupe ecran. Se auzi un freamit in public la vederea

ARK ANGEL 13

acesteia. La o priml impresie, pirea o fotografie a

plobului. Apoi vazua ca era un glob a$€zat pe ni$te

imeri. in final, isi dadura seama ca era un barbat'

Au"o * cap foarte rotund, complet ras - inclusiv

spr6ncenela Si harta lumii era tatuata pe pielea sa'

Angtia si Franla ii acopereau ochiul stAng' Lumea

Noua era pe cel drept. Argentina plutea pe o pafte-a

gAtului. Un -r-n r de repulsie se rispdndi in

incepere. Blrbatul era un monstru'j Acesta este comandantul Fo4ei Trci, exPlicn

Webber. Dupf, cum vedeli, ii pasl at6t de lult {eplaneta noasra incat hsa sA i se urce la cap' Numele

iui - sau cel pulin numele dupb care e cunoscut - est€

Kaspar. Se g-tiu puline desprc el' Se crede c4 ar putea

fi francez, dar nu stim sigur unde s-a niscut Nici nu

$dm cand a cepetat aceste tatuaje' Dar va pot.spune

ce a fost foarte ocupat in ultimele sase luni' Este

responsabil de asasinarea lui Marjorie Schulrz' o jur-

nutittr Cin gertn, in luna irurie; singura ei crimA a fost

ci a scris un a$ico1 critic la adresa Fortei Trei'

A planuit rapirea 9i uciderea a doi mernbri ai Comisiei

fnergrei ntomice din Toronlo. A organizat arenare.ftt

su." -g",

inclusiv in Japonia si Noua Zeelandi'

i distrus o fab'rici de automobile din Dakota $i' tre-

buie si vtr spun, doamnelor $i domnilor, ii place ceea

ce face. Cdnd e posibil, Fefera sa apese el insugi

butonul. Dupa pisea mea' Kaspar este acum cel mai

periculos birbat in viali' penfiu simplul motiv ca e$e

convins cA are ftrteagi lumea de partea lui' Si' fuE-un

fel, are dreptate. Sunt sigul ca sunt multi oameni in

aceasta incipere caxe cred tn protejarea mediului'

14 Anthony Horowitz

Problema este ci eI ar ucide pe oricare dintre dum_neavoastra daci ar crede ci il va ajuta si_gi atingiscopurile. De aceea lansez aceasti avert2are. Gasii-lpe Kaspar! Gasif Fo4a Trei inainte ca ei si mai poataface riu! Pentru c4 pe zi ce rece, cred cA membrii eidevin o amenintrare mai serioasi gi mai ucigAtoare.

Webber fdcu o pauzi gi intoarse o alti pagina dinnotilele sale. Cdnd incepu din nou sa vorbeasca,subiectul se schimbase. Douazeci de minute maitArziu, exact la ora trei, terminA. Lumea aplaudipoliticos.

in foaier, se servea cafea si biscuiti, sesiunea seterminase, dar Webber nu voia sa rim6ni. Didurepede mdna cu un diplomat pe care-l cunogtea gischimba weo doua vorbe cu ciliva jumaligti, apoiplecA. Se indrepta spre iegire, cind descoperi ca dru-mul li era blocat de un biribat 9i de o femeie.

Erau o pereche neobignuiti. Nu aveai cum si_i ieidrept so1 $i sotie, desi aveau qlm aceeagi v6rsti.Femeia era sublire, cu pAr scurt 9i negru. BArbatulpilrea mai scund 9i cirunt, Nu avea nimic interesant.

- Alan Bluntl Webber zdmbi pi dddu din cap.Doamna Jones!

Pufina lume i-ar fi recunoscut pe acegti doi indi_vizi, dar Webber gtiu pe dati cine erau.

- Ne-a plicut prezentarea dumneavoasfra, dom_nule Webber, spuse Blunt, degi vocea sa nu tdda multentuziasm.

- Mulfumesc.

- Ne-au interesat in mod deosebit comentariiledurnneavoastA cu privire la Forfa Trei.

ARK ANEEL ,I5

- $titri despre aceasta, nu-i a$a?

inrebarea ii era adresati lui Blunt, dar doamnaJones fu cea care respunse.

- Am auzit despre ea, bineinteles. Dar adevirule$e ce $dm foarte pufine. Cu sase luni in urmd, nicinu exista, in ceea ce ne prive$te.

- Este adevaial A fost infiinFti foarte recent.

- Pdreti si Sti(i multe despre ei, domnule Webber.

Am fi interesati str aflam de unde avetri informatriile.Webber z6mbi din nou.

- $tifi ce nu-mi pot dezvalui susele, doamnaJones, spuse el u$or, Deodati deveni serios. Dar mf,ingrijoreazi faprul ci sewiciile de siguranta ale ltuiinoastre sunt atat de ignorante, Credeam ci datoriadumneavoastr?r esrc sa ne pfotejati.

- Din acest motiv stim de vorbi acum, ra6punse

doamna Jones. Dacl $titi ceva, cred ci ar rebui sa ne

spune1i...

Webber o inrerupse.

- Cred ci v-arn spus deshrle. Daci dorid sa sdtimai multe, va sugerez si venifi la urmatoarea meaprelegere. Voi vorbi la Stockholm peste douf, sipti-mAni $i este destul de probabil ca atuhci si am maimulte informalii despre Fo4a Trei. Daca e a$q voi fibucuros si vi le implrtigesc. Acum, daci nu vlsupirati, vi doresc o zi buni"

Webber igi ficu loc prinre ei gi se fudrepti cetregarderobi. Nu se putea abline si nu zdmbeasci.Mersese perfect, iar intdlnirea cu Alan Blunt gi cudoamna Jones fusese un bonus neasteptat. Cbuti inbuzunar $i scoase un jeton de plastic pe care i-l didu

16 Anthony Horowitz

femeii de la garderoba- Telefonul mobil fr fusese luatla intrare - mAsuri de siguranla pe care el insu$i orecomandase in cartea lui. Acum il lua inapoi.

Nouizeci de secunde mai tArziu, iegi pe totuarullarg din fap rfurlui. Era inceput de octomb'rie, dar vre-mea era caldl inci, soarele dupi-amiezii preschim-bdnd culoarea apei ftr albastru intens. Era putrini lumein jur - ln special copii alunecdnd incoace gi-ncolo peplicile lor de skateboard - Webber ii observd, totusi,asigurandu-se ci nici unul nu era interesat de el.Hotfti sA meargi acasa pe jos, in loc si ia un mijlocde transport in comun sau un taxi. Acesta era un altlucru pe careJ precizase in cartea sa. ,,in orice oragmare, egti intotdeauna mai in siguranla in aer liber, pepicioarele tale."

Facuse doar cAliva pagi cdnd mobilul sau suni,vibrdnd in buzunarul hainei. i scoase afara. Undevain mintea lui, parea sA-$i aminteasci faphrl ci oprisetelefonul cdnd il diduse femeii de la gmderobi. Darera atit de multumit de el insugi, de felul in care aw-sese loc prezentarea" incat lisn h o palt€ cea mai micabanuialA.

Era ora trei gi douazeci gi noui de minute.

-Alo?- Domnule Webber, vi sun si vi felicit. A mers

foarte bine.Vocea era blAndi gi cumva artificiali. Nu vorbea

un englez. Era cineva care invatase limba cu mareatentrie. Pronunlia era prea calculata, prea precisa. Nuexista nici urma de emo$e in acea voce.

- M-ati ascultat?

ARK ANGiEL 17

Max Webber mergea in continuare, vo$ind inacelagi timp.

- A, da. Am fost in pubtc. Sunt foarte mulgumit.

- $titri ci 9i cei de la MI6 au fost acolo?

-Nu.- Am vorbit cu ei dupa. Erau foarte interesati de

ceea ce aveam de spus, chicoti Webber incel Poate ar

trebui si ridic preful.

- Cred ca vom ri'rn6ne la aranjamennrl inilial,raspunse vocea.

Max Webber st6nse din umeri. Doui sute cincizeci

de mii de lire sterline erau o goazi de bani. Fusesera

virati intr-un cont seqet, fera impozite, fdra iffiebfi.$i avusese de ficut un lucru atit de simplu. Un sfert de

milion pentru o fieabA de doar zece minute!Barbatul de la capitul celalalt vorbi din nou si

brusc vocea sa sund trist:

- Mi ingrijoreazi un singur lucru, domnule

Webber...

- Care e acela?

Webber auzea ceva, in fundal. Un fel de inter-ferent€. Apasi telefonul mai tare pe ureche.

- in discursul de ast2i, a1i ficut din Forta Trei uninamic. $i, dupi cum afi subliniat $i singur, membriiei sunt fdri scrupule.

- Nu cred ctr vreunul din noi trebuie sa-gi faca grijiin privinta Forfei Trei. Webber privi in jur sa se asigure

ca nu era auzit. $i cred ca tebuie sa ti aminte$ti, pri-etene, ca am ficut parte din SAS. $tiu cum si-mi portde grija.

- intr-adevar?