Logistica Hella Romania

8/15/2019 Logistica Hella Romania

1/61

Cuprins

Capitolul II – Sinteza teoretica logistica si management logistic

Definirea şi Tipologia logisticii şi a sistemului logistic

1.1. Definiţii şi terminologie

1.2. Sisteme logistice

1.3. Tipologia sistemelor logistice

1.4. Clasificarea logistici

1.5. Locul logisticii în cadrul sistemului de producţie şi comercialiare

1.!. Calitatea sistemelor logistice

1.". Dimensionarea sistemelor logistice

Capitolul III – Analiza sistemului logistic2.1. #nalia sistemului logistic din firm$

2.2. %ecepţia produselor

2.3. Stocarea

2.4. &ic'ing

2.5. Co(pac'ing

2.!. )*pediţia

2.". Dimensionarea2.".1. Descrierea depoitului

2.".1.1. Calculul cantit$ţii de marf$ depoitate

2.".1.2. +etoda de calcul de dimensionare general$

2.".1.3. +etoda de calcul de dimensionare concret$

2.".1.4. #nalia utili$rii suprafeţei şi a ,olumului depoitului

2.".2. Dimensionarea manipul$rii şi a transportului intern

2.".2.1. Dimensionarea efecti,$ a manipul$rii şi transportului intern

2.".2.2. Calculul necesarului de personal pentru utila-ele de manipulare şi

transport intern

2.".2.3. Stailirea timpilor proceselor te/nologice în flu* continuu

2.".2.4. Calculul timpilor necesari manipul$rii şi transportului intern din

cadrul depoitului


2/61

2.".3. Dimension$ri în domeniul apro,iion$rii şi depoit$rii

2.".3.1. Stailirea capacit$ţii ma*ime de depoitare paletiat$ a depoitului

2.".3.2. #pro,iionarea

2.".3.3. Depoitarea

2.".3.4. 0estiunea stocurilor

Capitolul I – Proiectarea sistemelor logistice, optimizare si prognoza

3.1.Concepte pri,ind optimiarea sistemelor

3.2. +etodologie de proiectare a sistemelor logistice

3.3. &rognoa preţurilor şi costurilor pentru sistemele logistice

Capitolul V – Conlcuzii privind logistica in cadrul companiei Hella


3/61

1. Descrierea Organizatiei

SC Hella lectronics !omania S!"H""A I# $I%I&OA!AH""A' companie cu traditie1.1 Istoric

ella 0a# este o firma 0ermana de familie cu 1 de ani de traditie. ella este

una dintre cele mai mari 5 compani industriale din 0ermania.

+ieul afacerii ( domenii de acti,itate6 lumin$ şi electronice pentru industria auto

precum şi pentru li,r$rile aftermar'et.

7n$ri al 0rupului de ella au fost 3 " miliarde de euro.

ella are în -ur de 25 de anga-aţi. #nga-aţi în mai mult de !5 unitati de

producţie şi societ$ţile mi*te peste tot în lume mai mult de 3 de ingineri şi te/nicieni

în munca de cercetare şi de de,oltare.

ella )lectronics %omania Timisoara face parte din grupul ella 0a# uec'8Co

9 este producatorul de componente pentru industria automoti,a.

:irma ella a fost înfiinţat$ în 12 iulie 25 şi este înmatriculat$ cu Codul :iscal cu

num$rul %; 1"""3!2 . :irma are sediul în 0/iroda strada ella num$rul 3 şi

este proprietatea a 1 asociati fiecare deţin7nd ? in mode egal din p$rţile sociale.


4/61


5/61

1.- Punctede reper

a irmei


6/61


7/61


8/61


9/61

Capitolul II – Sinteza teoretica logistica si management logistic

1.1.Deiniii /i terminologie

Conceptul de sistem apare in forme incipiente in filosofia greaca.

:acînd afirmaţia c$ II intregul este mai mult decît suma parţilorII #ristotel ,a

defini primul noţiunea de sistem. #ceast$ noţiune ,a e,olua in timp de(a lungul a mai

mult de 2 ani cînd la inceputul secolului BB LudFic ,on artalanff J 1>1(1>"3K,a defini corect sistemul întemeind o noua ştiinţ$(SAST)+;L;0A# JT);%A#

SAST)+)L;%K.


10/61

Sistemul se defineşte ca fiind o mulţime de componente care în limitele anumitor

condiţii de spaţiu şi timp interacţionea$ şi funcţionea$ asigurînd oţinerea unui

reultat.

Sistemul este un asamlu comple* de elemente Jprincipii normeKaflate în

interacţiuneformînd un tot organiatcare pune ordine într(un domeniu de gîndire

teoretic$reglementea$ clasificarea noţiunilor şi teelor într(un anumit domeniu stinţific

care permite desfaşurarea normal$ a acti,itaţilor practicepotri,it scopului urm$rit.

Logistica a constituit dintodeauna o acti,itate esenţiala a umanitaţiJde e*emplu

ser,iciile de apro,iionare a armateiK.

n 0ermania se consider$ c$ logistica are ca scop concepereadiri-areareglarea şi

realiarea întregului flu* de energieinformaţiipersoane dar în special al materiei prime şi

produselor în cadrul sistemelor dar şi între sisteme.#ceiaşi surs$ defineşte logisticacafiind noţiunea care descrie procesul de planificareimplementare şi control eficient al

costurilor efecti,e pri,ind flu*urilor de materii prime şi materialestocarea lor precum şi

informaţiile pri,ind întregul traseu al flu*ului de la punctul de origine la punctul

finaltotul facîndu(se pentru a satisface cererile clienţilor.

Logistica este ştinţa care gaseşte soluţiile optime pentru localiarea si amplasarea

acti,itaţilor apro,iionarea transportul şi distriuţia produselororganiarea flu*urilor

materiale şi informaţii în ,ederea oţinerii celei mai une rentailitaţi. "ogistica comerciala /i industrial0 constituie asamlul acti,itaţilor ce au ca scop

afluirea în condiţiile unor costuri minimea cantitaţilor dintr(o categorie de unuri

materiale la locul şi timpul unde e*ist$ la un moment dat o cerere moti,at$.

"ogistica este acea acti,itatecare utiliind te/nici ,ariate de

amalaremanipularedepoitare şi transportcuprinde asamlul operaţiilor legate de

mişcarea fiica a unurilor materialede gestionarepreg$tirea comenilorconstruirea

loturilor de li,rare şi distriuire a acestoraurm$rind optimiarea într(o concepţie unitar$

a acestui proces ca un tot integratde la locul de producţie pîna la locul de utiliare sau de

consumîn scopul ca materiile primematerilelesemifaricatelesuasamlurile şi

produsele finite s$ se g$seasc$ în cantit$ţile pre,$ute unde şi cînd este necesar şi în

condiţiile unor c/eltuieli minime.


11/61

"ogistica de %areting este preentat$ ca fiind un comple* de acti,it$ţi cuprinînd

manipulareatransportulsortareadepoitarea produselorformarea sortimentului

comercialprepararea si e*ecutarea comenilora,înd drept scop deplasarea fiic$ a

produsului de la produc$tor la utiliatorul final la cele mai reduse costuri ocaionate de

procesul distriuţiei.

%ee,aluarea logisticii şi a rolului distriuţiei fiice a fost determinat$ în principal de

urmatorii factori6

a. Sporirea în ritm rapid a c/eltuielilor de transport

Creşterea arupt$ a preţului la petrol în condiţiile unei oferte limitatea transformat

costurile de transport într(o ,ariail$ dificil$ atît la ni,el strategic cît şi operaţional.

. &osiilitaţile limitate de creştere a eficienţei producţiei

&erfecţionarea te/nologiilor de faricaţie şi preocuparea de reducere relati,$ acosturilor de producţie pe fondul economiilor de scar$ au contriuit la creşterea

eficienţei acti,itaţilor de producţie. )ra necesar$ identificarea unor noi IIarii criticeMîn

acti,itatea firmelorcare s$ permit$ îndeplinirea oiecti,elor de reducere a costurilor si

creştere a competiti,itaţii.

c.+utaţiile înregistrate în gestiunea stocurilorN

#supra acti,itaţii de stocare a m$rfurilor specialişti au elaorat treptat noi metode de

gestiune a stocurilor. d.Anoirea şi di,ersificarea f$r$ precedent a producţiei de m$rfuri.

n ultima parte a secolului BB a fost marcat$ puternic de proliferarea accelerat$ a

gamei de unuri industriale şi de consum.#ceast$ situaţie este reultatul direct a

urmatoarelor caue6

( perfecţionarea te/nologiilor de faricaţie e*istente şi descoperirea unor noi

procedee.

( utiliarea unor noi surse de materii prime şi folosirea unor materiale

performanteap$rute în urma unor acti,itaţi de cercetare şi de,oltare.

( creşterea e*igenţelor utiliatorilor în pri,inţa caracteristicilor ofertei de m$rfuri.

( accentuarea competiţiei între ofertanţi ca urmare a sporiri num$rului de

produc$tori şi comercianţi pe fondul gloali$ri acti,itaţii unui mare num$r de firme

preocupate nu numai de piaţa intern$ ci şi de potenţialul pieţelor e*terne.


12/61

( penetrarea tot mai larg$ în lumea afacerilor a noului concept de mar'eting.

( scurtarea ciclului de ,iaţ$ a produselor şi intensificarea preocup$rilor de înoire şi

di,ersificare pentru atragerea unui num$r mare de clienţi.

( e*igenţele sporite ale comercianţilor în pri,inţa nout$ţi şi di,ersitaţi sortimentului

oferit clienţilor

#ceste caue au determinat adesea o creştere a num$rului liniilor de produse.

e. Oecesitatea organi$rii şi coordon$rii adec,ate a flu*urilor informaţionale.

ndeplinirea oiecti,elor distriuţiei impunea disponiilitatea unor informaţii deoseit

de necesare referitoare la aspecte cum sînt6

( localiarea spaţial$ a fiecarui clientN

( dimensiunea şi structura comenilor primite de la fiecare clientN

( amplasamentul unit$ţilor de producţie depoitelor şi centrelor de distriuţieN ( costurile de transport aferente li,r$rii m$rfurilor de la fiecare depoit sau de la

faric$ la clienţiN

( firmele transportoare la care firma poate apela în ,ederea apro,iion$rii sau

li,rarii ni,elu ser,iciilor oferite şi tarifele practicateN

( coordonatele spaţiiale ale fiecarui furniorN

( ni,elul şi structura stocurilor e*istente în mod curent în fiecare depoit sau

centru de distriuţie.

Gtiliarea pe scar$ tot mai larg$ a calculatoarelor şi re,oluţia informaţional$.

Calculatorul a doîndit un rol important în domeniul logistic în organiarea şi

desfaşurarea flu*urilor informaţionale atît în cadrul firmei cît şi între operatorii din

amonte sau a,al. Calculatoarele au oferit o soluţie ,iail$ capaile s$ ofere multiple

a,anta-e.

( analia unui ,olum mare de dateN

– economii de timp

– (posiilitatea studierii sistematice a calit$ţii ser,iciilor de distriuţie oferite

clienţilor şi ser,iciilor prestate de furniori

(identificarea furniorilor care ofer$ un ni,el de ser,ire logistic$ inferior

cerinţelorN diminuare


13/61

– (a stocurilor necesare desfaşur$rii acti,it$ţii şi orientarea c$tre sisteme de tip II

-ust(in(timeIIN

(cunoaşterea mai e*act$ a cantit$ţii şi structurii m$rfurilorJmaterii

primematerialeproduse finiteKpe care intreprinderea treuie s$ le procure de la

furniori sau s$ le li,ree clienţilor s$iN

g. Aniţiati,ele referitoare la calitate

Conceptul de management al calit$ţii totale a generat mutaţii semnificati,e în

domeniul logisticii.Totodat$ a de,enit e,ident faptul c$ sistemele logistice treuiesc

regîndite. Gn produs e*celentoferit prea tîriu sau în stare deteriorat$ este considerat

inacceptail de consumator.

/.&reocup$rile de prote-are a mediului amiant.

#cti,itaţile de logistic$ desfaşurate de firmele produc$toare şi cele comerciale nu sereum$ numai la flu*urile de materii prime şi materiale ci ele include si flu*urile

orientate spre amonte. ;iectul acestor flu*uri in,erse îl pot constitui6

( amala-ele recuperaile

( di,erse materiale şi produse reciclaile reultate din procesul de producţie sau

de consumN

(produsele retrase de pe piaţ$ datorit$ defectelor constatate calitaţii

necorespunatoare deficienţelor manifestate în utiliare e*pir$rii termenuluide garanţie.

"ogistica aprovizionarii repreint$ asamlu de acti,itaţi ce cuprinde manipularea

transportul sortareadepoitarea produselor formarea lotului de li,rareprimirea şi

e*ecutarea comenilora,înd drept scop deplasarea fiic$ a produsului de la produc$tor la

utiliatorul final cu cele mai reduse c/eltuieli.#pro,iionarea presupune în afar$ de

acti,itatea de cump$rare acti,it$ţi de transport gestiune a stocurilor

depoitaremanipulare gestiune a informaţiei e.t.c.

#ceast$ perspecti,$ II tridimensional$II a structurii sistemului logistic genereaa ideea

conform careia totalitatea celor trei componente logistice nu se reg$seşte la ni,elul altor

organiaţii în afar$ de intreprinderile produc$toare. +oti,ul principal este legat de ce(a

de a doua component$( cunoscut$ su di,erse denumiri printre careII acti,it$ţi de

susţinere a producţieiII şi II management al materialelorII( care include asamlul


14/61


15/61

&lecînd de la cele afirmate anterior se poate considera ca sistemul logistic

este sistemul care cuprinde toate procesele flu*urile structurile şi programele de

funcţionare aferente logisticii.

Gn sistem logistic este format din noua domenii de la furniorii de materii

prime pîna la clienţii finali.#stfel ,om a,ea6

(Domeniul A 9 furniorii de materii prime şi materiale determinaţi prin num$r

localiare sortimente de marfa e.t.c.

( Domeniul A A 9 transportul prin care se realiea$ apro,iionarea determinat

de tipul de transport utiliat modul de manipulare al marfurilor transportate

frec,enţa loturilor şi dimensiunea acestora.

( Domeniul AAA 9 depoitarea materiilor prime semifaricatelor şi reperelor

pieselor de sc/im determinat$ de capacitatea depoitelor amplasarea acestoraorganiarea lor interna organiarea acti,itaţilor logistice din cadrul acestora.

(Domeniul A 9 producţia propriu(is$ caracteriata prin capacitatea

de producţie utiliat$ ,olumul şi sortimentaţia m$rfurilor dotarea cu

mi-loace de producţie specifice acti,itaţiile logistice utiliate.

( Domeniul(( depoitele de produse finite caracteriate prin capacitate

organiare interna rula- de marf$ amplasarea acestora acti,itaţi logistice

specifice.( Domeniul A( transportul între depoitele de produse finite şi angrosiştii

mari caracteriat prin cantit$ţi transportate mi-loace de transport utiliate

num$r de sortimente trasee loturi formate acti,itaţi logistice specifice.

( Domeniul AA( reţeaua de angrosişti caracteriaţi prin num$r amplasare

– sortimentaţie rula- e.t.c.


16/61

( Domeniul AAA( distriuirea produselor de c$tre angrosisti caracteriat prin

mi-loacele de transport utiliate trseele folosite cantitaţi şi sortimente

distriuite acti,itaţile logistice specifice.

( Domeniul AB( utiliatorii = consumatorii finali ai produselor caracteriaţi

prin localiarea geografic$ sortimentaţii cerute periodicitate de realiare a

apro,iion$rii e.t.c.

1.-.$ipologia sistemelor logistice

:iecare sistem este un susistem al altuia mai mare. n ceea ce pri,eşte

modul de aordare a logisticii tipuri de logistic$ şi de sistem logistic treuie s$ ţinem

seama de o serie de factori dintre care cei mai importanţi ar fi6

( tipurile de flu*uri de intrare în sistemul consideratN

( tipurile de flu*uri de iesire din sistemul considerat N

( procesele şi acti,itaţile logistice specifice care au loc în interiorul

sistemului.

n general un proces de producţie are componentele urmatoare6

a2 Procesele de 3az0 formeaa conţinutul principal al procesului de

producţie în care are loc transformarea oiectelor muncii prin diferite procese specifice de la materia prim$ pîna la produsul finit.

&rocesele de aa preg$titoare au drept scop preg$tirea materiei prime

pentru intrarea acesteia în procesele urm$toare.

&rocesele de aa prelucr$toare au drept scop prelucrarea materiilor prime

şi materialelor pe care acestea le iau de la procesele preg$titoare la

dimensiunile şi caracteristicile cerute de documentaţia aferent$ acestora.

&rocesele de aa de asmlare realiea$ operaţiile finale care înc/eie

procesul de producţie realiînd produsul finit din proiectul de e*ecuţie.

&rocesele de control final se e*ecuta cu aparate adec,ate aici intrînd şi

e,entualele proe şi încerc$ri specifice care sînt cerute de te/nologia

utiliat$ pentru realiarea respecti,ului produs.


17/61


18/61

&entru a defini locul logisticii s(au luat în considerare urmatoarele6

( tipurile de acti,itaţi care compun logistica

( implicarea şi rolul logisticii în interiorul funcţiilor intreprinderilor

( percepţia actual$ a logisticii în interiorul intreprinderilor.

Ser,iciul logistic se plasea$ în poiţia funcţionalM în peste 5? din

intreprinderi. )l depinde cel mai adesea de direcţia general$ sau înc$ de o

direcţie industrial$ J3?K

Ser,iciile departamentele logistice lucrea$ cu urmatorii indicatori6

( costurile logistice

( costurile pe ton$ li,rata

( costurile pe ton$ apro,iionata

( costurile de depoitarea

( durata de pregatire a comenii

( durata de preg$tire a li,r$rii

( num$rul litigiilor

( num$rul de goluri în apro,iionarea

( ni,elul stocurilor

),oluţia logistici în ,iitor se caracteriea$ prin 6 ( generaliarea sc/imurilor de date informatice

( de,oltarea unei logistici gloale în intreprindere dar şi în e*teriorul

( creşterea rolului ei în coordonarea flu*urilor fiice şi informaţionale

( o mai mare participare la deciiile strategice ale intrprinderii.

Consider$m ca poiţionarea unui compartiment logistic într(o intreprindere

poate fi pri,it$ în patru cauri6

( în caul intreprinderilor mici producti,e

( în caul intreprinderilor mi-locii producti,e

( în caul intreprinderilor mari şi foarte mari

– în caul altor tipuri de firmeJnu cele de producţieK.

1.8. 9unctiile si calitatea sistemelor logistice


19/61

Clasificarea funcţiilor unui sistem se face dup$ mai multe criterii6

1K Din punct de ,edere al relaţiei funcţie(sistem(mediu incon-ur$tor.

a29uncii de perorman06 contriuie direct la ,aloarea de întreuinţare a

sistemului.

#cestea conţin6

( :uncţii finale pentru care sistemul S nu a fost special construit.

( :uncţii colaterale pentru care sistemul S nu a fost special construit.

329uncii intermediare cerute de însusi sistemul S pentru a(şi realia funcţiile de

performanţa pe durata de ser,iciu al sistemului.

c29uncii o3iective, care permit m$surarea ,ariailelor cu unitaţi de m$sur$ ine

definite.d29uncii su3iective, care permit m$surarea ,ariailelor dar permit e,alu$ri ale

e*perţilor şi au o mare importanţ$ în imaginea unui produs.

2KDin punct de ,edere al grup$rii şi al detalierii funcţiilor unui sistem se deoseeşte

clasificarea dupa 4 ni,ele6

( Oi,elul A cuprinde funcţia gloala a sistemului

( Oi,elul AA cuprinde funcţiile sintetice care grupea$ principalele tipuri de funcţii şicare cuprind funcţiile intermediare şi funcţiile de performanţ$N

( Oi,elul AAA cuprinde funcţiile analitice care sînt cele referitoare la principalele

componente ale funcţiilor sintetice şi anume funcţii cerute de caracteristicile de material

şi de cone*iune ale componentelor.

( Oi,elul A cuprinde funcţiile elementare şi anume funcţiile care nu mai pot fi

descompuse în alte funcţii mai simple.

9uncia glo3al0 a sistemului logistic const$ în asigurarea manipul$rii oiectelor în

ona posturilor de lucru asigurarea transportului oiectelor între posturile de lucru

asigurarea depoit$rii oiectelor asigurarea aştept$rii oiectelor pe flu*urile de producţie

şi comercialiarea asigurarea controlului flu*urilor de producţie şi comercialiarea

asigurarea apro,iion$rii cu materii prime materiale si comustiil asigurarea

distriuţiei produselor firmei asigurarea protecţiei oiectelor în timpul desfaşur$rii


20/61

acti,it$ţilor logistice asigurarea ecologit$ţii esteticii condiţiilor economice fa,oraile

asigurarea informaţiilor necesare despre sistemul logistic asigurarea fiailit$ţii şi

mentailit$ţii componentelor sistemului logistic.

Ooţiunea de calitate a produselor şi ser,iciilor a e,oluat şi di,ersificat.

Conceptul de calitate cuprinde o serie de acti,itaţi şi acţiuni pri,ind proiectarea

pregatirea crearea şi menţinerea calitaţii produselor şi ser,iciilor.

Andicatorii elementari ai calitaţii logistice sînt cei mai simplii indicatori ei definind

caracteristicile elementare de calitate.

Andicatorii analitici ai calitatii sistemelor logistice definesc fiecare în parte aspectele

esenţiale ale caracteristicilor de calitate. La sistemele logistice se utilieaa indicatori

analiticiN

( pentru fiailitate şi mentailitateN( pentru componentele caracteristicilor ecologiceN

( pentru componentele caracteristicilor ergonomiceN

( pentru componentele caracteristicilor esteticeN

( pentru cpmponentele caracteristicilor socialeN

( pentru componentele caracteristicilor economiceN

Andicatorii sintetici ai calitaţii sistemelor logistice corespund principalelor grupe de

caracteristici ale calitaţii. An caul sistemelor logistice se utiliea$ cîte un indicator sintetic pentru fiecare grup$.

#stfel ,om a,ea indicatori pentruN

( caracteristicile te/niceN

( caracteristicile estetice N

( caracteristicile socialeN

( caracteristicile economiceN

Andicatorul gloalJintegral asolutKal calitaţii sistemelor logistice treuie s$ e*prime

corespondenţa între caracteristicile efecti,e ale sistemului logistic şi parametrii de

identificare ai ne,oii sociale pentru care a fost creat acesta.


21/61

&rin eficienţ$ se înţelege calitatea unui sistem de a produce nişte efecte poiti,e care

sînt pre,$ute şi aşteptate de care factorul uman.

Se defineşte eficienţa ca fiind o categorie sintetic$ dar şi autocuprinatoare ce

caracteriea$ raportul oiecti, creat între cele doua componente ale procesului sau

domeniului studiat şi care totodat$ reflect$ însuşirea resurselor c/eltuite de a produce

efecte utile

Se defineşte eficienţa ca fiind producerea cantit$ţii necesare de elemente de ieşire cu

consumul unei cantit$ţi minime de elemente de intrare conform specificaţiilor.

)ficienţa economica se determina în mai multe etape6

a2iciena economica prognoat$ se foloseşte la elaorarea prognoelor

de,olt$rii ramurilor ştiinţei şi te/nologiei a planurilor de de,oltare strategice a

studiilor te/nico(economice temelor de cercetare şi de proiectare.32iciena economic0 antecalculat$ se utiliea$ dup$ elaorarea proiectelor

de e*ecuţie şi a antecalculaţiilor de preţ pentru calcularea efortului necesar şi a

efectelor scontate.

c2iciena economic0 postcalculat$ se utilieaa dupa intrarea in funcţionare

normala a sistemelor te/nice sau de producţie considerate.

icacitatea este calitatea unei acţiuni de a produce reultatele scontate şi care

se manifest$ ca un criteriu de control al ni,elului şi gradului de realiare aoiecti,elor stailite.

iciena :nalta /i eicacitate :nalta ; prosperitate – este situaţia cea mai

fericit$ fiind singura soluţie ,iail$ pe termen lung.

&rin aceasta se c/eltuiesc resurse minime pentru a realia produse de foarte una calitate

care sînt dorite de clienţi aceste produse a-ungînd la clienţi atunci cînd ei doresc.

iciena sc0zut0 /i eicacitate :nalt0 ; supraveuire dar :ntr6o stare

permanent0 de risc 9 este o situaţie care poate dura dar pentru o perioada limitata de

timp.Antreprinderea realiea$ produse de una calitate dar cu un consum foarte mare de

resurse.

iciena :nalta /i eicacitate scazut0 ; agonie sau moarte lent0 – este

situaţia în care cu o eficiienţ$ mare se produc lucruri inutile care nu intereseaa pe

nimeni.


22/61

iciena sc0zut0 /i eicacitate sc0zut0 ; moarte sigura 9 este situaţia în

care cu o eficienţ$ sc$ut$ se produc lucruri care nu sînt dorite pe piaţ$.

conomia de resurse înseamn$ ac/iiţionarea resurselor necesare pentru

acti,itatea respecti,$ la preţul cel mai redus posiil f$r$ a înc$lca îns$ specificaţiile

asupra acestor resurse.

# fundamenta o deciie de apro,iionare doar pe aa preţului poate crea mari

proleme si anume6

( prolema calit$ţii

( prolema stocurilor

( program$rii în timp a li,r$rilor

( furniorilor

&entru calculul eficienţei economice în general este necesar s$ se staileasc$ un

model în care eficienţa poate fi e*primat$ ca o funcţie de ,ariaile care definesc

sistemul.

) P fJBi QiK

Bi 9 ,ariailele controlaile

Qi 9 ,ariailele necontrolaile

Categoria de eficienţ$ economic$ se aordeaa din trei puncte de ,edere6

1K#nalitic$ prin care se face raportul dintre un efect al procesului de

producţie la o c/eltuial$ parţial$ dintr(o resurs$.

2K#nalitico(sintetic$ în care c/eltuielile parţiale şi efectele menţionate sînt

e*primate ,aloric.

3KSintetica sau integrala e*primind raportul dintre unul din efectele

menţionate cu o grup$ de resurse sau de c/eltuieli.

iciena economic0 adaptat0 sistemelor logistice


23/61

12.iciena economic0 prognpozat0 pentru un sistem logistic, se utiliea$

la elaorarea prognoelor pri,ind introducerea unui nou sistem logistic sau modificarea

de sustanţ$ a celui e*istent.

+2iciena economica antecalculat0 pentru un sistem logistic se

utiliea$ pentru elaorarea proiectelor pri,itoare la noul sistem logistic şi pentru anumite

antecalculaţii de preţ.

-2eiciena economic0 postcalculat0 pentru un sistem logistic se

utilieaa dupa începerea funcţion$rii noului sistem logistic.

1.


24/61

( structura de faricare celular$

( structura de faricare în flu*

CAPI$O"=" II A#A"I>A SIS$%="=I "O?IS$IC

+.1 A#A"I>A SIS$%="=I "O?IS$IC DI# 9I!%@

"ogistica constituie ansamlul acti,it$ţilor care au ca scop transportarea li,rarea

cu c/eltuieli minime şi în termenul cerut a unei anumite cantit$ţi de produs la locul unde

e*ist$ o cerere pentru acest produs.

&e scurt logistica poate fi definit$ prin cei RD asigur7nd produsul dorit în cantitatea

dorit$ în condiţiile dorite la locul desemnat la timpul dorit la clientul desemnat la

costul dorit şi în cantitatea dorit$ de consumator.

Sistemul logistic este sistemul care cuprinde toate procesele flu*urile structurile

şi programele de funcţionare aferente logisticii. n interiorul sistemelor logistice se

desf$şoar$ acti,it$ţi şi procese de apro,iionare transport manipulare asteptare

depoitare control formare unitate de înc$rc$tur$ distriuţie.

"ogistica intern0 se desf$şoar$ în interiorul întreprinderii luat$ ca sistem şi are ca

acti,it$ţi specifice manipularea transportul intern asteptarea depoitarea formareaunit$ţii logistice controlul.

n caul ella %omnia a,em de a face cu o logistic$ intern$ firma fiind de fapt

un depoit pentru produsele produse intern la ella

n figura 2.1 este preentat$ organiarea funcţional$ a depoitului ane*a num$rul

3.

&rincipalele operaţii care se desf$şoar$ în depoitul :+ %om7nia sunt

urm$toarele6

• depoitare

• pi'ing Jrepreint$ ona în care se formea$ paleţii mi*aţiKN

• gestiune a stocurilorN

• transport.


25/61

La cererea clienţilor pe lang$ depoitarea simpl$ se realiea$ şi reîmpac/et$ri

dememr$ri ale unit$ţilor de înc$rc$tur$ standard şi formarea comenilor. +arfa este

primit$ de la firmele mai sus menţionate su form$ de europaleţi .

Societatea are leg$turi su form$ contractual$ cu diferite firme de transport din

Timişoara pentru efectuarea transportului de la rampa de înc$rcare a întreprinderii la

eneficiarii finali e*clu7nd astfel logistica e*tern$ din atriuţiile firmei. #cti,it$ţile din

cadrul sistemului logistic se desf$şoar$ în cadrul depoitului propriu încep7nd cu recepţia

şi termin7nd cu înc$rcarea m$rfii în camioanale firmelor de transport care li,rea$ marfa.

&entru o mai un$ întelegere a funcţion$rii depoitului se ,or preenta acti,it$ţiile

efectuate în cadrul întreprinderii.

+.+ !CPIA P!OD=S"O!

Sursele de intrare a m$rfii în depoit sunt6

- din ţar$ de la farica din Timişoara a clientului ellaN

- din import.

C7nd camionul a-unge la farica ella şoferul preint$ actele ce conţin datele

referitoare la înc$rc$tur$.

#ceste date sunt introduse în sistemul informatic acesta aloc7nd locaţiile

pentru fiecare palet în parte şi sunt emise etic/etele ce ,or fi lipite pe paleţi.

)tic/etele conţin date referitoare la6


26/61

- furniorN

- locaţia paletului în depoitN

- tipul produsuluiN

- cantitateN

- greutate.

%ecepţia fiic$ se realiea$ pe aa acestor etic/ete şi se trece pe cotor data

e*pir$rii.

Cotoarele se reîntorc la operatorul de sistem moment în care acesta poate ,alida

intrarea codurilor în depoit.

)*ist$ situaţii c7nd paleţii ,in a,ariaţi din di,erse moti,e în acest ca se

încearc$ recuperarea unei cantit$ţi c7t mai mari de marf$ şi se refac paleţii Juneori c/iar

se reamalea$K iar produsele degradate sunt stocate separat în ona DamageU1.

Cantitatea de produse a,ariate treuie s$ se încadree în mai putin de 25?

din cantitatea total$.

Data de e*pirare a produselor poate fi introdus$ eronat în sistem deoarece nu

e*ist$ o re,erificare a acesteia în urma recepţiei fiice.

1 ei 0lossar


27/61


28/61


29/61

+.- S$OCA!A

Dup$ operaţia de recepţie şi etic/etare a fiec$rui palet intrat în depoit

sti,uitoriştii transport$ paleţii pe rafturi.

%afturile sunt dispuse pe !4 de alei fiecare alee a,7nd în general 4 ni,ele

Je*ist$ şi alei cu 3 si 5 ni,eleK întruc7t aceast$ locaţie nu este un site standard :+.

#cti,itatea :+ Logistic în %om7nia fiind la început de drum aceast$ situaţie ,a

fii reol,at$ în ,iitor prin construirea unui site propriuU2.

Locaţiile de pe rafturi sunt standardiate în l$ţime pentru dimensiunea

europaleţilor e*ist7nd îns$ şi locaţii pentru paleţi americani. Din punct de ,edere al

în$lţimii e*ist$ locaţii cu dimensiuni diferite. Toate locaţiile au dimensiunile introduse

în sistemul informatic ;*igen astfel acesta poate alege locaţiile adec,ate pentru

paleţii de dimensiuni diferite ce intr$ în depoit.

Locaţiile sunt denumite printr(un cod de 3 numere înscris pe etic/eta

fiec$rui palet. &rimul num$r repreint$ num$rul aleii al doilea num$rul ni,elului de

pe raft iar al treilea num$r este num$rul locaţiei în raft.

De e*emplu6

1 2 12

2 ei 0lossar


30/61

9igura +.+ #=%!O$A!A A"I"O!

nseamn$ ca paletul se afl$ pe aleea num$rul. 1 ni,elul 2 pe poiţia a 12(a.

&oiţionarea şi adresele fiec$rui palet în cadrul moilerului de depoitare sunt ar$tate

în figura 2.3

9igura +.- DPO>I$A!A B# CAD!=" %OI"I!="=I

; alt$ codificare a paleţilor se refer$ la paleţii întregi care sunt paleţii

trimişi de clientul Oestle şi intr$ în depoit cu condul O iar paleţii reultaţi în urma

operaţiei de co(pac'ing au codul &U3 ei fiind paleţii mi*aţi.

3 ei 0lossar


31/61

+anipularea paleţilor în cadrul depoitului se face cu motosti,uitoare

electrocare şi electrosti,uitoare. Toate aceste utila-e eneficia$ de c7te dou$

aterii una în u iar cealal t$ la înc$rcat astfel înc7t se asigur$ o funcţionare continu$.

n cadrul depoitului e*ist$ un spaţiu special destinat înc$rc$rii ateriilor.

Sc/imarea ateriilor se face pe principiul :A:; J:A%ST AO :A%ST ;GTK cu

a-utorul unor sisteme cu role care permit efectuarea operaţiunii în apro*imati, 5

minute.

Deşi la început au e*istat proleme în manipularea materialelor cu a-utorul

utila-elor acestea au fost înl$turate pe parcurs acum put7ndu(se ,ori de un flu* în parametrii normali.

&rolema ,iteei e*cesi,e de rulare în depoit cu aceste utila-e ,a fi

eliminat$ prin posiilitatea modificarii acesteia doar de c$tre şeful de ec/ip$.

:lu*ul de m$rfuri în cadrul depoitului este foarte mare moti, pentru care nu se

poate realia un in,entar la o dat$ prestailit$. An,entarul se realiea$ ilnic prin alocarea

a 2 sau 3 alei ec/ipei care lucrea$ în iua respecti,$. #ceasta ,erific$ dac$ locaţiile

paleţilor corespund cu datele înscrise în sistem şi dac$ data de e*pirare este ceacorespunatoare.

:iecare raft este pre,aut cu are de protecţie împotri,a ciocnirii cu lamele

electrosti,uitoarelor.

&entru e,itarea accidentelor depoitul este pre,$ut cu alei pietonale marcate

distinct. ntr(un site clasic :+ acestea sunt realiate la în$lţime lucru care nu s(a putut

realia în acest depoit deoarece locaţia este înc/iriat$ şi în$lţimea nu permite aceasta.


32/61


33/61


34/61

9I?=!A +.7 S$OCA!A B# CAD!=" DPO>I$="=I H""A !O%#IA


35/61

+.5 PICEI#?

&ic'ing(ul repreint$ ona în care se sortea$ paleţii intraţi în firm$ prin rampa

de înc$rcare=desc$rcare . )ste o acti,itate important$ care se desf$şoar$ în cadrul unui

depoit.

#re loc iniţial emiterea de comeni de c$tre clienţi. Comenile astfel emise

se centraliea$ urm7nd apoi pe aa centrali$rii comenilor s$ ai$ loc o

reapro,iionare.

&aleţii întregi se aduc în ona de %)#&%;U4. @ona de %)#&%; repreint$

ona în care se aduc paleţii întregi în ,ederea mi*$rii lor.n pac'ing are loc mi*area paleţilor se aşea$ codurile pe paleţi astfel

încat ona e*terioar$ a paletului s$ fie ocupat$ de a*urile mai mari mi-locul

paletului fiind ocupat de a*urile mai mici. #ceasta operatiune se e*ecut$ în

,ederea staili$rii paletului.

Dupa mi*are are loc înfolierea paletului. ;peraţia de înfoliere este o

operaţie manual$.

#re loc apoi aplicarea ştampilei de c$tre cel care a e*ecutat mi*area

urmat$ de aplicarea comenii pe palet.

&aletul astfel preg$tit se aduce în ona de tranit. #ici are loc o re,erificare de

c$tre c/ec'er. Dup$ re,erificare c/ec'er(ulU 5 îşi aplic$ şi el ştampila personal$.

Dup$ pac'ing paletul este preg$tit pentru e*pediţie. &entru o mai un$ stailitate a

paleţilor ar fi de dorit automatiarea procesului de înfoliere.

4 ei 0lossar 5 ei 0lossar


36/61

+.7 CO6PACEI#?

)ste o acti,itate de producţie în cadrul depoitului de materaiale în particular

în caul :+ %om7nia repreint$ o acti,itate de amalare şi etic/etare a

produselor în ,ederea desfacerii tip cas/ 8carr.

#cti,itatea de producţie este format$ din co(pac'ing şi laeling!. Co(durile ce

urmea$ a fi produse se lansea$ în producţie pe a$ unui ordin.

#re loc o ieşire a paleţilor din depoit şi o intrare cu o recepţie a paleţilor în

ona de co(pac'ing.

#cti,itatea se desf$şoar$ în 3 sc/imuri cu ! muncitori= sc/im.&aleţii scoşi din depoit se desfac produsele se scot din cutii se amalea$ în

funcţie de specificul comenii se etic/etea$ se grupea$ şi se înfolia$ în funcţie de

specificaţii se formea$ din nou paleţii se reînfolia$ paletul nou format se introduce

în depoit. Se face o ieşire a paletului nou format din ona de co(pac'ing şi o intrare în

depoit. Se aloc$ noi spatii de c$tre sistem în depoit.

&rodusul intr$ în depoit cu codul O şi iese în urma procesului de co(

pac'ing cu codul &.

&lanificarea se face în funcţie de G::)%U ". Se urm$resc stocurile şi în

funcţie de acestea se face planificarea şi înc$rcarea pe sc/imuri. S(a analiat

e,entualitatea elimin$rii sc/imului de noapte şi redistriuirea personalului pe cele

dou$ sc/imuri de i pentru creşterea producti,it$ţii şi sc$derea c/eltuielilor.

Datorit$ situaţiilor repetate în care comenile ,enite de la client sosesc doar cu o i

înainte de termenul de li,rare deocamdat$ ram7ne doar o soluţie pentru ,iitor în

situaţia în care se poate a,ea o pre,iiune a producţiei clientului Oestle.

! ei 0lossar " ei 0lossar


37/61

+.8 FPDIIA

&rocesul de e*pediţie a m$rfurilor începe cu recepţionarea ordinelor emise de

client. +arfa este pregatit$ cu a-utorul sistemului informatic ;*igen care alege paleţii

dup$ sistemul :):; J:A%ST )B&A%)D :A%ST ;GTK. #l$turi de paleţii întregi

sunt preg$tiţi şi paleţii mi*aţi în pac'ing care ulterior au fost aduşi în ona de

tranit.

Din sistemul informatic se emit a,iele de în(soţire a m$rfii. #par uneori situaţii c7nd

comunicarea între sistemul informatic al ella Logistic şi sistemul informatic al

clientului nu se mai realiea$ situaţie care generea$ loca-e şi astfel camioanele nu

pot pleca.

Soluţia de moment este emiterea unor a,ie de însoţire a m$rfii cu sistemul

;*igen aceasta fiind îns$ o soluţie improprie.

Din acest punct de ,edere specialiştii :+ Logistic lucrea$ la g$sirea unei soluţii

pe termen lung a acestei proleme.

Depoitul este pre,aut cu ! rampe de înc$rcare=desc$rcare.

)*ist$ o un$ organiare a intr$rii camioanelor la ramp$ acestea ,enind la ramp$

pentru înc$rcare atunci c7nd sunt anunţate.&aleţii care urmea$ a fi înc$rcaţi sunt numerotaţi şi şeful de ec/ip$ ,erific$ s$ fie

înc$rcaţi paleţii corespunatori în camionul corespunator pe a$ a,iului de însoţire

a m$rfii.

nc$rcarea fiic$ se face cu utila-ele din dotare în ordinea in,ers$ a

desc$rc$rii acestora pe traseu.

Dupa ce marfa a fost înc$rcat$ se sigilea$ camionul şi se înm7nea$

conduc$torului auto actele de însoţire a m$rfii.

&e a$ a,ielor de însoţire a m$rfii dup$ confirmarea plec$rii camionului

operatoarea de sistem scoate din sistem codurile care au p$r$sit depoitul.


38/61


39/61


40/61

+.< DI%#SIO#A!A

%epreint$ stailirea prin calcul a parametrilor principali necesari pentru una

funcţionare a unui sistem. &arametrii respecti,i pot fi num$rul de utila-e num$rul de

posturi de lucru num$rul de mi-loace de transport num$rul de muncitori.

Dimensionarea const$ în determinarea elementelor componente ale sistemului

în ceea de pri,este tipul şi num$rul lor performanţele J,ite$ gaarit capacitate

dimensiuneK amplasarea şi costurile acestora.

2.7.1 DESCRIERE DEPOZIT

&entru o un$ funcţionare a flu*ului de materii prime materiale precum şi a

celui de produse finite treuie s$ se dispun$ de depoite dimensionate corespunator.

Spaţiul de depoitare este de apro*imati, 1. m2 cu o capacitate de stocare

de 1. de paleţi în care e*ist$ un spaţiu de 4 m2 unde se g$sesc maşinile pentru

amala-ul produselor şi pentru gestionarea flu*ului de producţie J intr$ri sortare şi

depoitare temporar$ K este amplasat într(o locaţie înc/iriat$ aparţin7nd platformei

Ancontro.

+oilierul de depoitare este alc$tuit din segmente fiecare segment a,7nd o

capacitate de 3 europaleţi de dimensine J12*R*1! mmK şi este eta-at în funcţie tipul

paleţilor Je*ist$ şi paleţi cu dimensiuni diferite K pe care ii g$duieşte şi a caracteristicilor

constructi,e ale depoitului pe 3 4 sau 5 eta-e.

Dimensionarea spaţiului depoitului s(a realiat astfel6 ane*a num$rul. 4

Din dimensionarea iniţial$ a depoitului se oser,$ o orientare trans(,ersal$ a

moilierului care este dispus su forma de alei totali7nd un num$r de !4. Se oser,$ din

sc/ema depoitului su forma unor puncte de culoare maro coloanele care susţinacoperişul cl$dirii ce g$duieşte depoitul.

)*ist$ o on$ special$ unde se afl$ rampa de înc$rcare=desc$rcare a m$rfii în

camioanele ce asigur$ transportul c$tre eneficiarii finali cu o lungime de 1R4! m el

fiind suficient pentru necesit$ţile actuale ale depoitului.


41/61

L7ng$ cl$direa unde se g$sesc irourile grupurile sanitare şi ser,erele se g$seşte o

on$ de pi'ing şi co(pa'ing unde se realiea$ mi*area paleţilor. n cl$direa unde se afl$

personalul administrati, se afl$ o înc$pere în care se încarc$ ateriile folosite de

electrosti,uitoare şi electrocare. Gtila-ele de manipulare şi transport intern se g$sesc în

apropierea cl$dirii de irouri într(o on$ special amena-at$.

&entru dimensionarea depoitului s(au parcurs urm$torii paşi6

+.


42/61

n P 3 lie Js(a luat o ,aloare medie deoarece marfa depoitat$ este e*trem de diferit$

din punct de ,edere al perisailit$ţii de la cafea care poate fi depoitat$ pe o perioad$

relati, mare de timp p7n$ la napolitane sau cornuri care au o perioad$ scurt$ de

depoitareK.

Vi P !! t Tn P 12

+P 3U!!U1 2P23"! t

+. m2 Sane*a P 1 m2.

Stotal$ P > m2 Y 1 m2 P1 m2.

S a$ P Sconstruita Y Sutil$ N

Sconstruit$ 9 suprafaţa construit$ desf$şurat$ care cuprinde toate construcţiile ce

deser,esc depoit$riiN

Sutil$ 9 suprafaţa util$ care cuprinde toate spaţiile pe care se face depoitarea m$rfurilor

circulatia interioar$ a m$rfurilor şi a personalului manipularea şi acti,itaţiile

complementare.


43/61

Sconstruit$ P "352 m2 Sutil$P 1!4R m2.

S a$ P "352 m2 Y 1!4R m2P > m2.

Sutil$P SdcYS pYScYSt N

Sdc ( suprafaţa de depoitare şi circulaţieN

S p ( suprafaţa destinat$ primirii şi recepţiei m$rfii N

Sc ( suprafaţa destinat$ e*pedierii m$rfurilorN

St ( suprafeţele te/nologice Jprelucr$ri amal$riK.

St P 144m2 ScP 252 m2 S pP 252 m2 SdcP 1 m2.

Sutil$P 144m2 Y252 m2 Y252 m2 Y1 m2 P 1!4R m2.

Sdc

P Sd

YSc

N

Sd 9 suprafaţa de depoitare propriu(is$ în care sunt aşeate m$rfurile pe moilerul

specific.

Sc 9 suprafaţa de circulatie cuprin7nd spaţiile JculoareleK dintre moilierul de

depoitare pe ea circul7nd utila-ele specifice.

Sd P ">24 m2 Sc P 2">! m2.

SdcP">2 4 m2 Y 2">! m2 P 1 m2.


44/61

Sd P Vma* = p N

Vma* 9 stocul ma*im în toneN

p( înc$rcarea specific$ pe suprafaţa depoitului în tone=m2N

Vma* P 411R!Rt p P 52t =m2.

Sd P 411R!R = 52P ">24 m2

p P Z p = s p N

( num$rul de palete din sti,$ sau moilier Jîn caul meu pe diferite eta-e sunt diferite

numere de paleţiKN

Z p ( greutatea m$rfii înc$rcat$ pe un paletN

s p 9 suprafaţa ocupat$ de un paletN

P 4 Z p P 2t s p P 153! m3.

p P 4U 2 = 153! P 52t=m2.

+.


45/61

&entru a aprecia gradul de folosire al instalaţiilor te/nice e*istente sau proiectate

pentru determinarea anumitor reer,e de capacitate nee*ploatate treuie calculaţi nişte

coeficienţi specifici.

+.! m2

Sn P Sd=Sdc P ">24 m2= 1 m2 P ">


46/61

+. este un e*emplu care se ,a folosi la calculul lui An

care este de faptraportul între în$lţimea medie ponderat$ de sti,uire şi în$lţimea util$ a depoitului.

9igura +.J Scema pentru calculul coeicientului de utilizare al :n0limi

depozitului

Atotal 9 în$lţimea util$ a depoitului este dimensiunea e*istent$ între suprafaţa

pardoselii şi muc/ia inferioar$ a acoperişului.

Ao 9 în$lţimea de sti,uire este dimensiunea e*istent$ între suprafaţa pardoselii şi

muc/ia superioar$ a produsului paletiat.

n I P

total I

hhh

5

22321

++

Ptotal

mediu

I

I P

1

5

"54>U2>U2 ++

PRR

2.7.2 DIMENSIONAREA MANIPULĂRII ŞI TRANSPORTULUI INTERN


47/61

+.


48/61

+.32_1 munctori calificaţi

&ersonalul calificat este folosit la motosti,uitoare diesel şi electrocare

electrosti,uitoare. Deoarece uitarea transpaleţilor manuali este ocaional$ şi foarte rar$ nu este

necesar$ folosirea de personal necalificat sarcina fiind suplinit$ la ne,oie de 1(2

persoane calificate ca în care nu mai este necesar$ calcularea O pm.

O p P 1 muncitori calificaţi.

+.


49/61

tr ( timp de ridicare al dispoiti,ului înc$rcat cu materiale N

tt ( timpul de transport pe distanta respecti,$ Jcare este stailit$KN

tc ( timpul de coorare al dispoiti,ului Jde oicei se i(a egal cu cel de ridicareKN

te ( timpul de elierare a uni$ţii de înc$rc$tur$N

tre ( timpul de reer,$ Jopriri situaţii nepre,aute întoarceri etcKN

ti P 5s tr P 14s tt P 44s tc P 2s te P 14s tre P !s

t p P 5 Y14Y44Y2Y14Y! P 15"s

r t P c

r

r t v

h=

/r ( în$lţimea de ridicare a dispoiti,ului în [m\N

,r ( ,itea de ridicare a dispoiti,ului în [m=s\.

/r P !4m ,r P 5m=s

tr P5

4!P 12R s

vk

Lt t U=

L ( lungimea drumului parcurs în [m\N

' ( coeficient de a-ustare JreducereK a ,iteei funcţie de caracteristicile

traseelor şi spaţiilor de circulaţie din interiorul întreprinderiiN

, ( ,itea ma*im$ de mers a utila-ului în [m=s\

L P !m ' P 1 , P 13Rm=s

tt P3R1U1

!P434"s_44s


50/61

Timpul necesar proceselor te/nologice în flu* continuu în caul :+ %om7nia

aran-area paleţilor pe moilierul de depoitare sau deplasarea paleţilor de la camion la

rampa de înc$rcare=desc$rcare sau de pe raft în ona unde se realiea$ mi*area este

unul satisfacator fiind mai mic de 3 minute dupa ca nedep$şind 5 minute în nici un

ca.

+.


51/61

încadrarea pe aleea cu num$rul 3 durea$ 2 s se intr$ pe aleea num$rul 3 a c$rei

parcurgere se realiea$ în "4 s reult7nd un timp de parcurgere a dou$ alei de 15 s.

ei ane*a cu num$rul. 4.

Gn calcul al timpilor necesari pentru parcurgerea întregului depoit pornind de

la aleea cu num$rul 2 p7n$ la cea nu num$rul 5> cu trecere pe la fiecare alee în parte ne

arat$ c$ timpul total este de 314 s adic$ 52 minute şi 2 s.

+.


52/61

#ceste date sunt introduse în sistemul informatic ;*igen acesta aloc7nd

locaţiile pentru fiecare palet în parte şi sunt emise etic/etele ce ,or fi lipite pe paleţi.

)tic/etele conţin date referitoare la6

- furniorulN

- locaţia paletului în depoitN

- tipul produsuluiN

- cantitateN

- greutate.

%ecepţia fiic$ se realiea$ pe a$ acestor etic/ete şi se trece pe cotor data

e*pir$rii.

Cotoarele se reîntorc la operatorul de sistem moment în care acesta poate ,alida

intrarea codurilor în depoit.

)*ist$ situaţii c7nd paleţii ,in a,ariaţi din di,erse moti,e. n acest ca se

încearc$ recuperarea unei cantit$ti c7t mai mari de marf$ şi se refac paleţii Juneori c/iar

se reamalea$K iar produsele degradate sunt stocate separat în ona Damage.

+.


53/61

+.


54/61

certitudine ca nu se afl$ într(o situaţie economic$ defa,orail$ ci din contr$ se afl$ în

plin$ e*pansiune în mare parte fa,oriat$ de ofertele pe care le propune clienţilor dar şi

lipsei concurenţei directe pe piaţa din Timişoara.

Calculele ce treuie elaorate sunt foarte laorioase. n acest ca nu se cunoaşte

nici c7t se consum$ pe i nici în ce perioad$ se epuiea$ stocul nici inter,alul de

reapro,iionare nici alte elemente. &entru a se afla un minim în ceea ce pri,eşte costurile

logistice se apelea$ la programe specifice de calculator.

Capitolul III – Proiectarea sistemelor logistice, optimizare si prognoza

-.1.Concepte privind optimizarea sistemelor

Optimizarea este un proces de determinare realiare şi aplicare în practic$ a

soluţiei optime ;ptimiarea poate s$ fie de doua tipuri6

( optimiare gloal$ care se aplica întregului sistemN

( optimiarea parţial$ care se aplica la ni,elul unui susistem din interiorul

sistemului considerat.

An ceea ce pri,eşte optimizarea parial0 a sistemului logistictreuie s$ ţinemseama de componentele date care pot fi6acti,it$ţi de apro,iionare transport manipulare

aşteptare depoitare control formare unitate de înc$rc$tur$ distriuţie.

)tapele necesare care treuie parcurse în optimiarea unui sistem logistic cu

a-utorul #A sînt urmatoarele6

12Deinirea unor m0suri preg0titoare, care presupune'

( stailirea concret$ a temeiN

( stailirea unui plan de lucru în care se ,or precia sarcini termene şi

responsailit$ţiN

( aproarea planului de lucru care se ,a face de c$tre persoana sau ec/ipa

de conducere a respecti,ei unit$ţi economice.

+2Analiza necesit0ilor social6economice pe care tre3uie s0 le satisac0 sistemul

logistic proiectatMreproiectat, cum sînt6


55/61

(culegerea informaţiilor referitoare la rolul locul unitatea modul de

lucru şi caracteristicile de funcţionare a respecti,ului sistem logisticN

( staalirea nomenclatorului de funcţii şi limitelor dimensiunilor lor

te/nic

( stailirea ni,elului de importanţ$ a funcţiilor sistemului logistic.

-2Analiza /i evaluarea situaiei e4istentecuprinde acti,it$ţi cum sînt.

( dimensionare te/nic$ a funcţiilor aceasta referindu(se la

caracteristicile te/nice pe care treuie s$ le îndeplineasc$ sistemul

logistic supus analiei şi ingineriei ,aloriiN

( stailirea direcţiilor de cercetare pe aa reultatelor oţinute anterior

precum şi în urma restricţiilor stailite prin tema.

52Conceperea sau reconceperea stemului logistic presupune6(elaorarea propunerilor de realiare a noului sistem logisticN

( selecţionarea propunerilor considerate ,iaileN

5K#proarea soluţiei optime de c$tre persoana = ec/ipa de deciie

( are loc dup$ o analia atent$ a materialului pus la îndemîna persoanei

sau ec/ipei de deciie.

82!ealizarea soluiei :n practic0, implementarea /i controlul aplic0rii ei implic$6

( stailirea programului de realiare a soluţiei optimeN( realiarea şi punerea în practic$ a soluţiei conform programului

stailitN

( e,aluarea reultatelor dup$ aplicarea şi compararea lor cu

estim$rile f$cute în prealail.

Optimizarea multicriteriale Gmultio3iectiv multiatri3ut2

Procesul de luare al deciziilor este mulţimea acţiiunilor intreprinse de c$tre

decident pentru stailirea deciiei. ; situaţie de deciie este caracteriat$ de urm$toarele

elemente6

( decidentul sau decidenţiiN

( mulţimea ,ariantelor


56/61

( mulţimea criteriilor

( mulţimea oiecti,elor

( mulţimea st$rilor naturii

1K+odelul de deciii multioiecti, se aplic$ în caul în care mulţimea ,ariantelor

este infinit$. #ceast$ situaţie generea$ modelele de deciie care urm$resc ma*imiarea

minimiarea unor funcţii de mai multe ,ariaile.

2K+odelul de deciii multiatriut const$ în alegerea ,arianţei optime dintr(o

mulţime finit$ de ,ariante care care se compar$ între ele în raport cu criterii aparţinînd

unei mulţimi finite.

-.+ %etodologie de proiectare a sistemelor logistice

&entru proiectarea unui sistem logistic treuie s$ se aia în ,edere mai multe

elemente cum ar fi6

( tipul producţiei J proces$riiK

( tipul structurii de faricare

( sortimente de produse. $ipul produciei poate fi definit ca o categorie social(economic$ care e*prim$

o stare organiatoric$ şi funcţional$ caracteriat$ prin stailirea nomenclaturii producţiei

faricate într(o anumit$ perioad$ de timp ,olumul producţiei şi gradul de specialiare a

intreprinderii.

$ipurile de producie pot fi împarţite în6

( tip de producţie în mas$

( tip de producţie în serieJ mare mi-locie şi mic$K

( tip de producţie indi,idual$ J unicat$ K

Tr$s$turile specifice principale ale tipurilor de producţie sînt6

( la producţia în masa

( la producţia în serie

( la producţia indi,idual$


57/61

n general în cadrul unui sistem concret procesul este definit ca succesiune de st$ri

= operaţii prin care se produce o transformare o e,oluţie = in,oluţie sau prin care se

efectuia$ o lucrare. &rocesarea poate fi definit$ ca o desfaşurare de procese în cadrul

unui sistem procese concepute şi conduse de c$tre om.

-.-. Prognoza preurilor /i costurilor pentru sistemele logistice

&rognoa preţurilor şi costurilor se poate face cel mai e*act printr(o

e,aluare prin di,iare facîndu(se mai dificil şi mai puţin precis.

+etoda regresiei JcorelaţieiKare o preciie foarte mare de progno$ a

preţurilor şi costurilor dar nui nu este prea utiliata datorita stailirii corecte a unui

model matematic.

+etoda e,alu$rii de catre e*perţi a costurilor sau preţurilor se utiliea$

de oicei în faa de prognoa JTCK şi de proiectare JST) şi T&K.

+etoda indicatorilor specifici are o eroare mai mare decît celelalte doua

utiliindu(se în general în procesul de proiectare. )a presupune o proporţionalitate direct$

între ,ariaila dependent$ şi anume ,ariaile independente considerate.

+etodele de e,aluare prin di,iare se utiliea$ şi în caul proiect$rii şi

în cel al faric$rii.

+etoda di,i$rii pe suasamluri se e*plic$ uşor cînd noul sistem

logistic se aea$ pe unul de-a e*istent c$ruia i(au fost sc/imate sau reorganiate

anumite componente originale.

+etoda di,i$rii pe piese se aplic$ doar în faa de faricare dup$

înc/eierea proiectului de e*ecuţie. &rin aceast$ metod$ se face pîn$ în cele mai micicomponente ale sistemului logistic costurile otinîndu(se prin însumarea costurilor

componentelor.


58/61

Capitolul IV – Conlcuzii privind logistica in cadrul Hella !omania

n urma analiei sistemului logistic în cadrul companiei ella am desprinsurm$toarele concluii6

treuie acordat$ aceeaşi importanţ$ depoit$rii transportului şi distriuţiei ca şi

cea acordat$ producţieiN

necesitatea fi*$rii unor oiecti,e coerespun$toare pri,ind indicatorii de

performanţ$6 producti,itate utiliare etc.

utiliarea pe scar$ c7t mai larga a comerciali$rii produselor prin intermediul

)&;S J )lectronic &oint of SaleKN

necesitateta de capital si spatiu in ,ederea folosirii pentru sortare si pentru

sistemele de controlN

necesitatea utili$rii sistemului electronic de plat$ ):T J)lectronic :ounds

TransferK care permite transferul de fonsuri între produc$tor şi distriuitor f$r$ a

mai fi ne,oie de cecurile scrise efecti,.

&entru oţinerea unor reultate eficiente în r7ndul consumatorilor se recomand$ o

munc$ în ec/ip$ construit$ gradualN nu treuie sa încerci s$ faci totul din primul an.

#re loc o competiţie aat$ pe cinci dimensiuni6

1 9 Vitez06 ( ailitatea de a r$spunde rapid consumatorilor sau cererii de pe piaţ$

şi de a încorpora rapid te/nologii şi idei noi în produse şi ser,iciiN

2 9 Consisten06 ( ailitatea de a produce un produs Jsau ser,iciuK care s$

satisfac$ negreşit aştept$rile consumatorilorN

3 9 Acuitate6 ( ailitatea de a ,edea clar mediul competiti, şi totuşi de a anticipa

şi r$spunde ne,oilor comsumatorilorN

4 9 Agilitate6 ( ailitatea de a te adapta simultan mai multor medii de afacericompetiti,eN

5 9 Inovativitate6 ( ailitatea de a genera idei noi şi de a comina elementele

e*istente pentru a crea noi surse de ,aloare.

+odelele de reţele logistice folosite au ca oiecti,e6


59/61


60/61

management. +anufacturing and Ser,ices ArFin OeF Qor'

1>>5N

[CA+O22\ 9 Caan ). Aonescu 0. +unteanu . Oegruşa #.L. 9

+anagementul producţiei ,olumul A )ditura Gni,ersit$ţiide est Timişoara 22N

[Cons23\ 9 Constantinescu D. ( +anagementul operaţional al producţiei

)ditura Sitec/ Craio,a 23N

[CG;21\ 9 Constantinescu D.#. Gngureanu #(+ rean ). ;pran #.

%otaru #. Sa,u C. 9 +anagementul producţiei

industriale Colecţia Oaţional$ ucureşti 2N

[DiOe2\ 9 Dima A.C. Oedelcu +.. ( +anagement industrial Colecţia

)conomic$ )ditura Oaţional$ ucureşti 2N

[Do0A1>>R\ ( Donnel >"\ 9 ),ans >" J5t/

)ditionKN

[L$&r21\ 9 L$dar L. &rada S. 9 +anagementul apro,iion$rii cu resurse

materiale )ditura +irton Timişoara 21N

[+a>1\ 9 +aert .#. >1 J4t/)ditionKN

[+ae1>"5\ 9 +aer %.%. 9 &roduction and operations management

+c0raF(ill 1>"5 J3t/ )ditionKN

[+old1>>>\ 9 +oldo,eanu 0. 9 +anagementul operaţional al producţiei


61/61

)ditura )conomic$ ucureşti 1>>>N

[+unt23\ 9 +unteanu . 9 Tea de doctorat. Contriuţii pri,ind

modelarea ordonanţ$rii sarcinilor de producţie

Gni,ersitatea de est Timişoara :acultatea de tiinţe)conomice 23N

[Oo%a1>>5\ 9 Ooori . %adford %. 9 &roduction and operations

management. Total Vualit and responsi,eness +c0raF(

ill Anc.1>>5N

[Si&e1>R5\ 9 Sil,er ).#. &eterson %. 9 Decision sstems for in,entor

management and production planning Eile8Sons

1>R5 JSecond )ditionKN

2 K +ocan +arian 9 +anagementul sistemelor logistice )diţia a(AA

9 a re,$ut$ şi ad$ugit$ Timişoara )ditura )uroit 22 pag. R3 9 14! .

21K . &opa Teoria şi ingineria sistemelor(concepte modele metode

competiti,itate )d. &olite/nice Timişoara 23.

22K T$roat$ #ng/el ( Anginerie )conomic$ )ditura &olite/nica

Timişoara 21.

Logistica Hella Romania

Documents

Transcript of Logistica Hella Romania